Sunteți pe pagina 1din 3

CAPITOLUL 2

ABILITATILE CONSILIERULUI
Principalele abilitati de care trebuie sa dea dovada consilierul educational, in vederea realizarii cu
succes a activitatii sale specifice sunt:
- ascultarea activa
- observarea
- adresarea intrebarilor
- oferirea de feed-back
- oferirea de informatii
- parafrazarea, sumarizarea, reflectarea
2.1 Ascultarea activa
Este abilitatea de baza a cosilierului, oferind suportul unei bune comunicari profesor-elev, prin
incurajarea acestuia din urma sa vorbeasca liber, deschis.
Este procedeul cel mai folosit in consiliere care poate fi denumit si procedeul de fond, cel care
asigura, am putea spune, fondul muzical, al consilierii este ascultarea activa. ceasta, prin antrenament,
se poate dezvolta, devenind una dintre abilitatile fundamentale ale consilierului, ceea ce ofera suportul
unei bune comunicari, avind componente verbale, non-verbale si paraverbale.
scultarea activa se defineste prin urmatoarele atitudini:
- consilierul are o atentie !flotanta "#reud$, avind un permanent contact vizual cu interlocutorul,
fare a-l fi%a in mod insistent cu privirea&
- sezarea consilierului este de obicei fata in fata cu clientul sau, atitudinea consilierului fiind cea
de !asteptare interesata a manifestarilor acestuia&
- 'onsilierul se poate asigura ca a inteles ceea ce ii comunica interlocutorul sau prin formule
indirecte de genul: ceea ce vrei tu sa spui este ... potrivit tehnicii !completare de propozitii, ajutind
subiectul sa se e%teriorizeze si sa isi formuleze problema&
- 'onsilierul poate apela la formule de genul !da !, inteleg, bine pentru a sublinia permanent
legatura de comunicare cu subiectul si pentru a pune in evidenta gradul de intelegere a problemei&
- Pentru ca ascultarea activa sa fie autentica, consilierul trebuie sa-si calibreze starea afectiva in
functie de cea a consiliatului sau. (onul vocii sale, mimica si gestica trebuie sa fie in acord cu starea
afectiva a clientului sau&
- )imbajul verbal folosit este bine sa nu fie evaluativ in termeni de bine si rau, acceptabil sau
inacceptabil, potrivit sau nepotrivit, interesant sau neinteresant. )imbajul consilierului trebuie sa fie in
limita posibilitatilor neutre, reflectind disponibilitatea consilierului de a receptiona mesajul complet,
transmis de subiect.
- 'onsilierul nu trebuie sa utilizeze etichete, nu trebuie sa filtreze informatia in functie de
convingerile proprii etc.
(oate aceste aspecte se sumarizeaza si ne dau o imagine.
2.2 Observarea
*n cadrul observarii, consilierul pune in evidenta comportamentul non-verbal "privire, mimica,
gestica$ si paraverbal "prozodia, vocea etc.$ al subiectului educational, ca si comportamentul sau verbal
"cuvinte folosite, mesajul transmis etc.$.
*n procesul consilierii, consilierul trebuie sa observe asezarea subiectului pe scaun& starea sa de
liniste sau de neliniste& numarul gesturilor facute si acordul sau dezacordul acestora cu limbajul verbal
folosit "congruenta sau necongruenta$& caracteristicile vocii, tremurul vocii, pauzele in vorbire& privirea
subiectului educational: ocolita, directa, topica folosita, toate acestea in relatie cu problema, cu situatia si
cu personalitatea de ansamblu a subiectului educational.
Pentru ca e%trospectia sa fie eficienta, aceasta subforma de observare trebuie sa indeplineasca
anumite conditii precum: consilierul sa determine fenomenul de observat& consilierul sa realizeze un
mare numar de observatii& consilierul sa-si noteze observatiile pentru a disocia faptele de interpretarea
90
lor& observatia sa se realizeze in conditii variate, in mod sistematic& observatia are rol de orientare, dar si
de diagnostic& aceasta este atit directa, prin intermediul organelor de simt, cat si indirecta, prin
intermediul comportamentului& chiar daca observatia longitudinala poate fi utila prin informatiile pe care
le ofera despre istoria de viata a clientului, observatia transversala este specifica procesului de consiliere.
+biectivul orelor de consiliere nu este numai de a observa elevii, ci de a le oferi un cadru de a se
cunoaste mai bine, a se aprecia, respecta pe sine, a invata sa ia decizii responsabile.
2.3 Aresarea i!trebaril"r
Este o metoda invaziva si din acest considerent trebuie utilizata cu precautie. dresarea
intreb,rilor este o art, care -ine de convingeri, atitudini .i valori personale
/in acest punct de vedere e%ista 0 categorii de intreb,ri:
a$ intrebari 1nchise - cu r,spuns dihotomic /234
cest tip de intrebari 1ntrerup comunicarea, dar cu toate acestea e%ist, circumstan-e 1n care se
folosesc aceste intreb,ri: cele care tin de clarificarea unor informa-ii
b$ intrebari justificative - /E 'E "ai luat decizia %5$ sau 6'e se int7mpl,56
cestea focalizeaz, comportamentul prezent .i permit at7t consilierului c7t .i elevului s, analizeze
starea de fapt actual,
c$ intrebari ipotetice
ceste intrebari sunt utile pentru vizualizarea consecin-elor pozitive sau negative ale unor ac-iuni
.i pentru luarea 1n considerare a unor alternative diferite de ac-iune "orientarea .colar, si profesionala$.
sigur, elevilor o stare de confort prin abordarea ipotetic, a problemei.
E%emplu de intrebare ipotetica: !care ar fi cele 8 lucruri pe care le-ai lua din cas, dac,...
d$ intrebari deschise:
cestea comunic, interlocutorului dac, este interesat privind informa-iile pe care le aude 9unt mai
frecvente 1n consiliere: elevul i.i e%prim, liber opinii, valori, sentimente
E%emplu: !Po-i descrie situa-ia :5
9ugestii pentru folosirea corect, a 1ntreb,rilor:
- folositi 1ntreb,ri scurte
- folositi cuvintele pe care le prefer, elevul
- nu reac-iona-i la fiecare r,spuns cu o nou, 1ntrebare
- reformulati 1n termeni mai accesibili dac, nu a inteles intrebarea
2.# O$erirea e $ee%bac&
'ee%bac&%ul reprezinta un procedeu de crestere a eficientei ca in orice activitate, dar in procesul
consilierii are un profil specific:
- feed-back-ul de la consilier la subiect este pozitiv, stimulativ, constructiv, spre deosebire de cel
didactic, care poate fi si de evaluare sau de cel juridic, care este 6de judecata6&
- feed-back-ul eficient este specific si concret focalizat pe un comportament specific, si nu pe
intreaga personalitate a subiectului&
- feed-back-ul eficient este descriptiv, si nu evaluativ sau critic. 9e recomanda evitarea
etichetarilor, a cuvintelor 6bine6 sau 6rau6 sau a cuvintelor care deriva din acestea&
- feed-back-ul eficient subliniaza acele comportamente si atitudini care pot fi schimbate si evita
focalizarea pe aspecte de personalitate sau pe situatiile care nu pot fi schimbate&
- feed-back-ul eficient este cel care este oferit de catre consilier imediat, si nu dupa o perioada de
timp.
#eed-back-ul se poate realiza prin toate formele comunicarii verbale "descriptiva$, non-verbale
"mimica, privire, gestica aprobativa$, paraverbala "1h1, pauza stimulativa in vorbire$.
91
2.( O$erirea e i!$"r)atii
*n acest conte%t nu evaluarea cunostintelor este importanta, ci maniera interactiva de a furniza
informatii. *n acest sens, se cere din partea consilierului:
- folosirea unui limbaj comun cu elevul
- transmiterea informatiilor corecte
- e%plorarea impreuna a alternativelor unei teme, fara a le oferi ca fiind singurele solutii
- sa invete elevul sa caute siungur solutii
- sa analizeze si sa modifice informatiile incorecte impreuna cu elevii, folosind argumente pe care
sa le inteleaga si sa le accepte
2.* Para$ra+area, su)ari+area, re$lectarea
Para$ra+area este procedeul de reformulare a mesajului transmis de client cu scopul clarificarii
aspectelor esentiale ale acestuia si al evitarii interpretarii subiectiv-proiective de catre consilier.
Parafrazarea se realizeaza prin utilizarea unor fraze neterminate de tipul: ceea ce spui tu se refera
la..., !cu alte cuvinte.... 'a si in psihoterapie, in consiliere este esential ca parafrazarea sa nu utilizeze
alte cuvinte sau informatii decit cele oferite de subiectul educational pentru ca interpretarea mesajului sa
nu reflecte personalitatea consilierului, ci pe cea a consiliatului.
Pentru ca acest procedeu sa fie eficient, este necesara:
- stimularea clientului sa defineasca si sa redefineasca ,,problema6 care face obiectul consilierii.
/e e%emplu: ,,problema ta este..., ceea ce te deranjeaza este...6&
- consilierul sa nu supraaprecieze "de e%emplu: este foarte grav...$, dar nici sa nu subaprecieze "de
e%emplu: nu este foarte important...$ ceea ce ii comunica subiectul&
- atitudinile ironice, e%primarile sarcastice, batjocura, la adresa subiectilor educationali sint
contraproductive "e%emplu: 6ce prostie6;, 6cum ai putut face asa ceva56$&
- in relatia de comunicare cu clientul, consilierul sa fie constient ca problema trebuie permanent
6calibrata6 pana cind este acceptata de ambele parti dimensiunea acesteia&
- comportamentul non-verbal al consilierului sa comunice acceptarea clientului de catre acesta si
sa intareasca aspectele esentiale ale problemei.
Su)ari+area reprezinta un procedeu de a realiza din cind in cind o concluzionare relativa cu
scopul clarificarii etapei in care a ajuns consilierea si al stabilirii etapei urmatoare. ceasta modalitate de
recapitulare a datelor problemei se realizeaza cu ajutorul subiectului educational si cu limbajul folosit de
acesta.
Re$lectarea. Psihoterapia si consilierea folosesc procedeul !oglinzii6 sau al reflectarii prin care
subiectul se proiecteaza in persoana psihoterapeutului sau a consilierului, ca intr-o oglinda.
/aca in psihoterapie reflectarea6 are forme si denumiri specifice: transfer, proiectie,
contratransfer < in functie de scoala si metodologia predominanta < in consiliere, !reflectarea este mai
simpla, putind fi manevrata mai usor.
=eflectarea in consiliere consta in e%primarea de catre consilier a ariilor cognitive si afective ale
subiectului educational, in cuvinte, intr-un limbaj comun, pentru a-l ajuta sa constientizeze si sa-si
!calibreze6 starile: de e%emplu 9e pare ca te simti...6, 'u alte cuvinte, te simti...6, !'eea ce simti tu cu
adevarat este...6.
=eflectarea are atit o componenta cognitiva, cit si una afectiva. =eflectarea gindurilor si a
sentimentelor subiectului educational de catre consilier indeplinste atit functii cognitive, de cunoaste,
intelegere si calibrare a problemei de catre consilier, cit si functii afective de catharsis, constientizare si
mobilizare afectiva pentru rezolvarea problemei de catre subiect.
=eflectarea reprezinta mecanismul psihologic prin care comuninrea se realizeaza in ambele
sensuri, mecanismul de eficientizare a fenomenului empatic.
Empatia consilierului, capacitatea sa de a se situa in locul clientului, de a se comporta ca si cum6,
devin operationale prin antrenarea mecanismului de reflectare.
92

S-ar putea să vă placă și