In incercarea de a-ti gasi unui loc de munca adecvat
calificarii, aptitudinilor si intereselor tale, nu de putine ori esti obligat sa intri pe piata muncii. Astfel, ai nevoie de elaborarea unei strategii de abordare a pietei de munca, ai nevoie de instrumente de acces pe piata (CV, scrisori, recomandari etc.) si, nu in ultimul rand, ai nevoie de informatie. Iata cateva dintre institutiile/centrele unde te poti adresa si unde poti gasi un spriin in acest sens! Centrele "udetene de Asistenta #si$opedagogica si Cabinetele %colare de Asistenta #si$opedagogica din scoli& de asemenea, Cluburile 'Cariera (ea' care functionea)a in cateva scoli& Centrele de Informare si (ediere din universitati& Comisiile (edicale de *rientare %colara si #rofesionala& Agentiile "udetene de *cupare a +ortei de (unca& Centrele I,+*-I,& In construirea unei strategii de cautare a unui loc de munca (despre care vei afla mai multe intr-un alt capitol) trebuie pornit de la buna intelegere a proceselor, vi)ibile sau nu, care se petrec pe piata muncii. Astfel, in primul rand, trebuie sa stii ca! locurile de munca, din prisma celui care cauta o sluba, se impart in! - posturi cunoscute publicului (prin presa, agentii, asociatii ce se ocupa cu plasarea fortei de munca) si - posturi necunoscute publicului (posturi e.istente, dar neanuntate publicului), scopurile angaatorului difera de cele mai multe ori de cele ale celui care solicita un loc de munca, astfel ca tu, ca solicitant al unui loc de munca, va trebui sa dai dovada de fle.ibilitate si adaptabilitate, angaatorul se situea)a, in general, pe o anumita po)itie de care ar trebui sa tii seama in elaborarea strategiei tale pentru obtinerea locului de munca dorit! - el este cel care ofera locul de munca si deci deci)ia angaarii ii apartine - el are nevoie de o persoana cu anumita pregatire, calificare, deprinderi sau abilitati de munca - el va angaa acea persoana care-l va convinge ca
este un castig pentru firma lui - el va lua deci)ia g$idandu-se dupa parerile si experienta sa cu privire la oameni& care se formea)a dupa anumite semne particulare, gesturi, reactii, simtul umorului, serio)itatea, dar si atitudinea persoanei, modul de pre)entare, motivatia interna pentru munca, buna capacitate de comunicare - prioritatile sale sunt mai importante decat cele ale viitorului angaat - isi da seama cand anumite promisiuni si comportamente din timpul interviului ale posibilului angaat depasesc limitele re)onabilului si va actiona in consecinta.
(M. Jigau, Consilierea Carierei, Ed. Sigma, Bucuresti, 2001) #entru a constienti)a care este po)itia ta, ar fi bine sa reali)e)i ca cerintele si asteptarile angaatorilor fata de angaati si cele ale angaatilor fata de angaatori sunt diferite! Astfel, angajatorii se asteapta ca angajatii: sa respecte programul, timpul integral de lucru, statutul si normele de munca ale firmei sa indeplineasca sarcinile de serviciu in intregime si la timp si conform fisei postului sa faca dovada practica a calificarii pe care au declarat-o sau dovedit-o prin documente& sa aiba cunostinte si e.perienta in munca sa dea dovada de interes, initiativa si creativitate in re)olvarea problemelor de munca sa fie devotati si atasati firmei, sa contribuie la bunul renume al acesteia castigat prin calitatea produselor sau serviciilor oferite beneficiarilor sa contribuie cu loialitate la de)voltarea si ocrotirea proprietatii, bunurilor si dotarilor unitatii sa accepte sarcinile, instructiunile si sugestiile patronului sa respecte prevederile si normele de protectia muncii, sa utili)e)e in siguranta instalatiile sa promove)e disciplina, relatiile de comunicare si conduitele civili)ate cu colegii si conducerea unitatii sa respecte prevederi speciale ale contractului individual de munca solicitate de angaator (secretul de serviciu, program fle.ibil, stagii de formare) sa accepte sa desfasoare o perioada de proba sa aiba o e.perienta de munca mai slaba decat cea declarata si in consecinta ei sa ofere salarii mai mici. #e de alta parte, angajatii asteapta:
sa fie inc$eiat la angaare un contract de munca pentru intervale determinate de lucru sa li se asigure un loc de munca in conformitate cu nivelul pregatiri profesionale, aptitudinile si competenta lor sa li se preci)e)e clar care sunt sarcinile de lucru si eventual sa li se demonstre)e cum se e.ecuta acestea sa li se cree)e conditii pentru de)voltarea cunostintelor, competentelor si abilitatilor in domeniul lor de munca si astfel sa promove)e ca statut si salari)are sa se dea dovada de intelegere si respect, sa fie ascultati si sa li se accepte unele erori umane inerente, intervenite pe parcursul adaptarii la cerintele locului de munca sa nu fie discriminati pe criterii e.terioare sarcinilor de serviciu sa li se ofere un salariu comparabil cu locuri de munca similare sau in concordanta cu calificarea profesionala, studiile sau importanta functiei obtinute sa nu li se ingradeasca accesul la drepturile acordate prin lege angaatilor (concediu de odi$na, medical, dreptul la greva, la repaus saptamanal, asistenta medicala, etc.) sa li se asigure protectia muncii, o ambianta de lucru agreabila, ec$ipamente si pau)e de odi$na etc. (M. Jigau, Consilierea Carierei, Ed. Sigma, Bucuresti, 2001) /aca ai luat $otararea de a-ti cauta un loc de munca, de a te angaa, ar trebui sa fii pregatit sa oferi raspunsuri la urmatoarele tipuri de intrebari! in ce domeniu de activitate miar !lacea sa lucre"# Cunosc $irme, com!anii care des$asoara activitati s!eci$ice acestui domeniu# Cum as !utea a$la care sunt aceste $irme# Care este mai e%act slu&'a !e care mio doresc# Ce !ost as dori sa ocu! in $irma# Ce ar aste!ta !atronul, anga&atorul de la solicitantul unui asemenea !ost# Cum ar cel mai !otrivit sal a'orde"i !e anga&ator# Cum las !utea convinge ca sunt !ersoana cea mai !otrivita !entru acest !ost# Ce salariu as !utea !retinde !entru acest !ost# #entru o mai buna integrare pe piata fortei de munca e nevoie sa-ti insusesti o te$nica de cautare a unei slube (capitolul 0 al g$idului te va spriini in acest sens), concentrandu-te pe urmatoarele obiective! de)voltarea autocunoasterii prin stimularea autoevaluarii si autocontrolului dobandirea autonomiei si de)voltarea responsabilitatii cu privire la cariera insusirea pasilor si a te$nicilor de cautare a locurilor de munca insusirea te$nicilor si deprinderilor de pre)entare si de punere in valoare in situatii competitionale si de angaare. ,u trebuie sa scapi din vedere ritmul rapid al sc$imbarilor din societate, si inerent de pe piata muncii, meserii care dispar, meserii care apar, nivelul mai ridicat al competentelor profesionale solicitate pentru o meserie - toate acestea obligandu-te la noi formari, speciali)ari pentru a ramane pe piata muncii, pentru a fi competitiv.
%-au elaborat astfel c$iar si standarde ocupationale care indica nivelul calitativ si cantitativ al aptitudinilor, deprinderilor, cunostintelor necesare in e.ercitarea unei meserii la un nivel cel putin satisfacator. %tandardele ocupationale, care cuprind unitati si elemente de competenta, criterii de reali)are si evaluare, au fost create de Consiliul pentru %tandarde *cupationale si Atestare (C*%A).
Competentele profesionale dobandite de o persoana in urma unui anumit stagiu de formare sau c$iar a absolvirii unei forme de invatamant sunt evaluate si certificate pe ba)a acestor standarde ocupationale. /e altfel, fiecare unitate de invatamant trebuie sa-si organi)e)e procesul de invatamant in asa fel incat sa permita absolventilor lor dobandirea acelor deprinderi, abilitati, corespun)ator nivelul solicitat de e.ercitarea profesiei in care asigura calificarea scoala respectiva. Informatii privind unitatile de competenta de)voltate in scoli, specifice fiecarui profil, gasesti la adresele! www.edu.ro pentru! - 1Calificarile profesionale asigurate prin %colile de Arte si (eserii2 - 1%tandarde de pregatire profesionala si curriculum pentru aria curriculara 1-e$nologii2 - 13nitati de competenta care pot fi dobandite in urma calificarii prin liceu 4 filiera vocationala2 - 1#roiect privind nomenclatorul calificarilor profesionale2, www.ceduconsult.ro -ocmai ritmul acesta rapid al sc$imbarilor, precum si nivelul ridicat al competentelor profesionale solicitate de angaator a determinat o crestere a somaului in randul celor care nu au putut face fata acestor sc$imbari.
%omaul poate avea un impact deosebit asupra imaginii si stimei de sine, fapt pentru care te sfatuim sa apele)i la serviciile sociale care te pot sustine in acest sens si te pot auta pentru a traversa perioada - sentimentul de i)olare, de marginali)are, de de)organi)are, de pierdere a notiunii timpului, depresia - sunt doar cateva dintre trairile pe care le incearca cei aflati in soma.
%unt considerati someri absolventii invatamantului liceal, postliceal sau universitar care nu au gasit un loc de munca in termen de 5 luni de la finali)area studiilor, absolventii stagiului militar ce nu au gasit un loc de munca la o luna de la terminarea acestuia, precum si persoanele carora li s-a desfacut contractul de munca din initiativa firmei angaatoare. #entru aceste persoane prin serviciile de protectie sociala se asigura autorul si alocatiile de spriin pentru persoanele aflate in soma! pe de o parte sub forma de compensatii banesti - autorul de soma pentru primele 6 luni, alocatiile de spriin pentru perioada ce urmea)a acestor 6 luni (78 luni), autorul de integrare profesionala, compensatii pentru concediere - pe de alta parte, mai activ, se iau masuri ce vi)ea)a ocuparea - spriinirea formarii, recalificarii profesionale (prin serviciile oferite de Agentiile "udetene de *cupare a +ortei de (unca), spriinirea in initierea unei afaceri, oferindu-se consultanta antreprenoriala, organi)area de targuri de locuri de munca, etc.
/aca ti se pare ceva neclar sau doresti sa afli mai multe informatii despre piata muncii, adresea)a-te profesorilor care desfasoara activitati de grup cu elevii in cadrul Clubului 'Cariera mea'.
Acum, dupa ce ai aflat multe lucruri despre care sunt abilitatile tale, care sunt domeniile tale de interes si multe alte lucruri, dupa ce ai aflat date importante despre profesii si piata muncii, esti bine informat atat in ceea ce te priveste, cat si in ceea ce priveste realitatea sociala si economica. 9ste timpul sa reali)e)i un proiect personal de cariera, lucru pe care ai oca)ia sa il faci c$iar acum, in paginile care urmea)a.
5. Ce stiu despre profesii? /upa etapa autocunoasterii, iti propunem o mica incursiune in afara, in lumea profesiilor: in capitolul anterior ai aflat care sunt cele mai importante valori de munca pentru tine. ;ai sa reluam e.ercitiul intr-o alta forma si... Listeaza 10 motive pentru a munci, plecand de la beneficiile personale!
r. !otive r. !otive
ord. ord. 1. ". #. $. %. &. '. (. ). 10.
/iscuta motivele tale cu un coleg sau in cadrul activitatilor de la Club.
9.istenta unor motive pentru a munci este foarte importanta si iata de ce! stim ca e.ista persoane care resping ideea de a munci - dar, atentie - specialistii au constatat, ca lipsa unei activitati specifice produce o serie de efecte de disconfort psi$ologic (stres), iar persoanele aflate in soma au semnalat si ele cateva efecte negative resimtite! pierderea reperelor temporale in desfasurarea activitatilor )ilnice, dificultati in organi)area timpului si planificarea activitatilor, sentimentul e.cluderii sociale, scaderea stimei de sine, limitarea comunicarii sociale prin absenta efectelor sociali)atoare ale mediului de lucru, pierderea statutului social si a identitatii sociale, etc. Aminteste*ti cateva dintre starile de disconfort pe care le*ai trait atunci cand +timpul tau liber+ s*a prelungit prea mult.
1. ". #. $. %.
#oti impartasi aceste lucruri cu un coleg al tau sau poti discuta la Club despre nevoia noastra de a fi activi.
+elul in care percepem munca este foarte mult influentat de familie, de antura. %i c$iar repre)entarile pe care ni le formam asupra anumitor profesii sunt influentate atat de familie, cat si de scoala si de traiectoria sociala pe care o parcurgem fiecare. Astfel, uneori constient, alteori nu, alegerea profesionala pe care o facem este influentata foarte mult de familie.
-indem sa urmam o traiectorie profesionala asemanatoare cu cea a unora dintre membrii familiei noastre, fie pentru ca aceasta este dea o traditie - 'barbatii din familia noastra au imbratisat intotdeauna aceasta frumoasa meserie', fie pentru a prelua si continua afacerile familiei - 'facerea (cabinetul stomatologic privat, de e..) va fi preluata de fiul nostru, doar pentru el am facut totul' - sau dand curs visurilor neimplinite ale parintilor nostri - 'eu intotdeauna mi-am dorit sa devin balerina, macar ea sa fie'. 9ste aceasta 'traditie profesionala' a familiei tale compatibila cu asteptarile privind !ro!riul viitor !ro$esional#
tine cont aceasta afacere de a'ilitatile tale, de capacitatile tale sau poate de sla'iciunile tale, de de)interesul tau fata de cifre, de dificultatile de relationare cu oamenii?
Aminteste-ti e.ercitiul din capitolul anterior in care descopereai abilitatile si deprinderile tale:
%unt idealurile parintilor si idealurile mele?
,escopera istoria profesionala a familiei tale! -ealizeaza un arbore genealogic al familiei, apoi incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari:
1. Cate !ro$esii a!ar in $amilia ta# Care sunt acestea# 2. Care este cel mai inalt nivel de !regatire atins in $amilia ta# 3. Ce alte ti!uri de scoli au mai $recventat mem'rii $amiliei tale# 4. Care este !ro$esia care a!are cel mai des# 5. (i intalnit si !ro$esii inrudite cu aceasta# Care sunt acestea# 6. (i gasit vreo !ro$esie care tiar !lacea# /a, pentru ca ,u, pentru ca
In alte situatii alegerea tipului de liceu si ulterior a profesiei, este influentata de preudecatile e.istente in societate, preudecati legate de specificul masculin sau feminin al anumitor categorii de profesii si care duc la anumite mituri despre profesii. /e e.emplu, este bine cunoscut faptul ca cei mai multi baieti optea)a pentru stiintele reale, dupa cum fetele prefera stiintele umaniste, e.istand c$iar credinta ca baietii sunt mult mai priceputi decat fetele la matematica, fi)ica, etc. %au, in ce priveste profesiile, barbatii se indreapta, in special, spre ocupatiile mai dinamice, care presupun competitie, performanta, risc, in timp ce femeile prefera activitatile ce au ca obiect comunicarea, relatiile interpersonale, raspunsurile empatice, spriinul etc. #oti e.plora acum o parte dintre aceste mituri (sau stereotipuri) cu autorul urmatorului e.ercitiu. .numera # profesii pe care le consideri specifice femeilor si # profesii specifice barbatilor. /recizeaza criteriile in baza carora ai facut aceasta diferentiere.
/iscuta re)ultatele obtinute de tine si compara-le in cadrul activitatilor de la Club cu cele ale altor colegi.
%tiai ca cercetarile stiintifice nu releva de fapt decat unele dimensiuni ce ar diferentia subiectii masculini de cei feminini in ceea ce priveste profesiile practicate si aceasta doar in anumite conditii? Acestea sunt! interesele, sociabilitatea si agresivitatea. %-a evidentiat ca aptitudinile intelectuale nu difera in functie de gen. (ai mult, faptul ca acestea varia)a de la o tara la alta demonstrea)a ca sunt de)voltate si intretinute mai degraba de diferentele de educatie si sociali)are intre baieti si fete, atat in familie, cat si in scoala. /intre toate trasaturile personalitatii, agresivitatea este cea care diferentia)a cel mai net se.ele, baietii fiind mult mai agresivi decat fetele, si aceasta inca de timpuriu. Agresivitatea nu trebuie inteleasa neaparat in sens negativ. in orice activitate este necesara o do)a de agresivitate care ne impinge spre atingerea scopurilor.
In capitolul anterior ai optat pentru anumite domenii de interese profesionale.
.numera cate $ profesii pentru fiecare dintre cele trei domenii de interese.
1. domeniu de interese a. b. c. ". domeniu de interese a. b. c. #. domeniu de interese a. b. c. #oti opta pentru una dintre aceste profesii? /aca /A, care este aceasta? /aca ,3, preci)ea)a care este profesia pentru care ai optat sau tin)i sa opte)i. oteaza patru lucruri la alegere despre tine si patru lucruri despre profesia aleasa! 0oloseste, daca doresti, matricea personala 1234 realizata in capitolul anterior! Listeaza 10 motive pentru a munci, plecand de la beneficiile personale!
r. ord. 4u r. ord. /rofesia pentru care optezi 1. ". #. $. %. &. '. (.
In ce masura calitatile pe care le detii iti vor asigura succesul in aceasta profesie? Ce calitati sau lucruri pe care le-ai scris despre tine sunt compatibile cu tipul de munca pe care-l presupune profesia aleasa? Caror valori personale raspunde aceasta profesie? +oloseste raspunsurile tale de la capitolul anterior atunci cand ai descoperit aptitudinile si valorile tale personale
9ste foarte important ca in alegerea viitoarei tale profesii sa dovedesti o cunoastere temeinica a propriei tale personalitati, a imaginii de sine, precum si detinerea unor informatii reale si complete despre profesia pentru care ai optat.
% minute de reflectie asupra alegerii pe care ai facut*o.
1. Care este denumirea e%acta a !ro$esiei !entru care ai o!tat# 2. Ce iti sugerea"a aceasta denumire# 3. Ce activitati concrete !resu!une in realitate aceasta !ro$esie#
/aca nu te-ai $otarat inca, nu este nimic, poti oricand reveni in acest punct dupa ce ai parcurs acest g$id si ai invatat din capitolele care urmea)a cum poti lua deci)ii potrivite pentru cariera ta.
* alta problema asociata alegerii profesionale este aceea a intelegerii corecte a denumirii profesiei, pentru ca de multe ori aceasta ne poate induce in eroare. Astfel, profesia de 'te$nician forestier' ne poate duce cu gandul la o persoana care lucrea)a in natura, desi cea mai mare parte din timpul de lucru al acestui te$nician se poate desfasura intr-un birou. #e de alta parte, functia de 'sef de birou al producatorilor agricoli' poate fi respinsa la inceput, fiind asimilata unei functii administrative, cand de fapt este vorba de un post de inalt functionar, functie ce presupune deplasari, participari la negocieri si responsabilitati importante.
/e cele mai multe ori imaginea pe care o avem despre o anumita profesie nu se ba)ea)a pe informatii complete, ci doar pe anumite aspecte - valori)ate in acea perioada.
Astfel, facem o alegere stiind ca profesorul este persoana care lucrea)a in special cu copiii, activitatea acestuia se desfasoara intr-o scoala, scopul acestuia este de a-I invata pe copii, are nevoie de studii universitare, beneficia)a de <5 de )ile de concediu pe an, etc.
Reprezentare profesionala descriptiva descrie !ro$esia !rin activitatile, sarcinile ce le !resu!une, mediul de lucru, !regatirea !e care o necesita e%ercitarea acesteia, etc.
%au opte) pentru profesia de avocat pentru ca actualmente se bucura de un anumit prestigiu, aduce un venit substantial - si prestigiul si venitul imi asigura un anumit statul social, la care aspir
Reprezentare profesionala sociala !ro$esia este !erce!uta intrun anume $el, ca $iind de !restigiu sau nu, s!eci$ica 'ar'atilor sau $emeilor etc
%au vise) sa devin foto-model sau o artista talentata, care calatoreste in intreaga lume, admirata si curtata de barbati, o vedeta, etc.
Reprezentare profesionala onirica !ro$esia tine de idealul de sine si devine su!ortul viselor des!re un viitor !erce!ut ca de"ira'il... 5dentifica in profesia ta cele trei aspecte:
)ro$esia ta (s!ectul descri!tiv (s!ectul social (s!ectul oniric Ascultam sfaturile parintilor sau ale celor din urul nostru, vrem sa fim ca cei care au reusit, urmarim care profesie este cel mai bine platita pe piata, care se bucura de prestigiu, etc. si toate acestea in incercarea de 'a pune mana' pe profesia ideala. Aceasta este profesia ideala? 9.ista o profesie ideala valabila pentru toti? ,3. 9.ista o profesie ideala pentru fiecare dintre noi: #rofesia ideala pentru fiecare dintre noi este aceea care prin sarcinile specifice ma solicita sa fac ceea ce stiu cel mai bine sa fac, raspunde intereselor mele, corespunde principiilor si valorilor mele, se potriveste cel mai bine felului meu de a fi, de a face lucrurile, de a lucra cu ceilalti. 9.ercitarea unei profesii repre)inta activitatea cea mai comple.a prin care un individ isi manifesta si isi de)volta aptitudinile. #rofesii diferite solicita anumite aptitudini generale sau specifice, gradul lor de comple.itate sau speciali)are difera de la una la alta. Corespondenta dintre nivelul si tipul aptitudinilor individuale si specificul profesiei alese asigura obtinerea unor performante superioare in activitate. 5ntocmeste o lista a aptitudinilor, deprinderilor de lucru solicitate de exercitarea profesiei pentru care ai optat!
1. /rofesia ta 6 ". #. $. %. &. #entru a afla care sunt aptitudinile solicitate in e.ercitarea profesiei pentru care pre)inti interes poti consulta #rofilele *cupationale, profile pe care le gasesti la clubul Cariera (ea din scoala ta. #rofilele iti ofera informatii despre activitatile concrete (cotinutul muncii) pe care le presupune profesia respectiva, despre conditiile de lucru, programul de lucru, dinamica profesiei pe piata muncii, aptitudinile si nivelul fiecarei aptitudini solicitate. ()ro$ilele ocu!ationale sunt un !rodus al !roiectului Informare si Consiliere privind Cariera). #entru o buna integrare socio-profesionala sunt necesare urmatoarele competente de baza: colectarea, anali)area si organi)area informatiilor comunicarea ideilor si informatiilor planificarea si organi)area activitatilor lucrul cu altii in ec$ipa utili)area ideilor si principiilor matematice si te$nice re)olvarea problemelor utili)area te$nologiilor. #oti adauga aceste competente de ba)a la lista deprinderilor transferabile (care pot fi utili)ate in mai multe domenii si pe o durata mai indelungata de timp). Aceste deprinderi transferabile le-ai descoperit in primul capitol.
/etinerea acestor competente iti vor asigura succesul pe piata muncii, in obtinerea unui loc de munca si indeplinirea calitativa a sarcinilor corespun)atoare acestuia. Acestea sunt evaluate de catre angaatori, ce urmaresc asigurarea compatibilitatii cerintelor muncii cu competentele persoanelor care doresc sa se angae)e. ,imeni nu se naste invatat sau cu toate deprinderile si abilitatile asa ca ele pot fi formate si de)voltate inca de pe bancile scolii. 9ste bine, astfel, sa-ti descoperi stilul de invatare si c$iar sa practici mai multe stiluri de invatare pentru ati atinge scopurile intr-o maniera cat mai leera si satisfacatoare pentru tine. In tabelul urmator vei descoperi modalitati de de)voltare a acestor competente (ta'elul este !reluat din "iarul des!re cariera *+n viitor !entru $iecare*, un !rodus tot al !roiectului ,n$ormare si consiliere !rivind Cariera).
!odalitati de dezvoltare a deprindeilor Activitati 6 cursuri in cadrul carora le poti exersa La ce iti folosesc aceste deprinderi 7sa8 1. deprinderi de comunicare pre)entarea unei tematici, lectii citirea articolelor si a cartilor scrierea eseurilor, a referatelor, povestilor =imba si literatura romana =imbile straine Istoria, Artele Consiliul elevilor pregatesti pre)entarile scrii si e.plici intr- un mod clar si concis comunici bine cu sefii, colegii ceri autor cand ai nevoie ". deprinderi de a lucra in ec9ipa buna intelegere cu prietenii colaborarea cu altii in cadrul diverselor activitati, proiecte %tiinte sociale 9ducatie fi)ica Comert si te$nologie (u)ica, Cluburi scolare Consiliul elevilor fii un coleg de ec$ipa eficient, cooperant accepti controlul si autoritatea consideri egali colegii de lucru #. deprinderi de organizare a -oate cursurile si activitatile lucre)i eficient sa fii pregatit timpului efectuarea temelor, reali)area proiectelor la termenul stabilit punctualitatea in ce priveste orarul scolar organi)area unui program )ilnic pentru sedinte, intalniri reali)e)i la timp obiectivele planifici si stabilesti $. deprinderi de a rezolva probleme anali)area informatiei intelegerea problemei definirea problemei re)olvarea problemei aplicarea re)ultatelor %tiinte +i)ica 9conomie (atematica %tiinte sociale gandesti in mod analitic, clar repere)i imediat problema si riscurile asociate iei deci)ii intemeiate gasesti solutii eficiente %. deprinderi de organizare luarea notitelor urmarirea, intelegerea instructiunilor scrise sau orale urmarirea unui plan stabilirea de prioritati si obiective -oate cursurile si activitatile pastre)i curatenie la serviciu ai gria de ec$ipamentul de lucru identifici detaliile importante stabilesti activitatea si pau)ele astfel incat sa finali)e)i la timpul propus &. deprinderi de invatare punerea intrebarilor cautarea de informatii participarea la activitati de grup si cluburi cautareaunor e.periente noi -oate cursurile si activitatile gandesti critic si te comporti logic inveti din e.perienta profesionala imbunatatesti deprinderile de lucru de)volti cunostiintele si maresti productivitatea '. deprinderi de a (atematica sa fii specialist in lucra cu calculatorul invatarea utili)arii tastaturii invatarea programelor necesare invatarea programelor de ba)e de date Cursurile de informatica si utili)are a calculatorului acest domeniu folosesti te$nologia la locul de munca te adapte)i la noile te$nologii (. deprinderi de ascultare frecventarea cursurilor participarea la conferinte vi)uali)area lucrurilor ascultate intelegerea informatiilor -oate cursurile si activitatiile intelegi ceea ce sefii si colegii de serviciu iti spun auti pe ceilalti, tinand seama de preocuparile si problemele lor participi efecti la intruniri, sedinte ). deprinderi de creativitate folosirea imaginatiei folosirea unor metode noi de a face lucrurile intelegerea lucrurilor dintr-o alta perspectiva =imbile straine Artele, trupa de teatru (u)ica, formatia de mu)ica a scolii stiinte fii o persoana cu idei te gandesti la noi metode de a-ti reali)a sarcinile de lucru cree)i o atmosfera de lucru po)itiva maresti motivatia 10. deprinderi de a conduce coordonarea unor proiecte, programe participarea la sporturi de ec$ipa activitati e.trascolare %tiinte Istorie (u)ica 9diucatie fi)ica conduci, coordone)i noile activitati lucre)i bine cu oamenii antrene)i, pregatesti pe ceilalti auti pe colegi in reali)area obiectivelor
/incolo de pregatirea profesionala, cunostinte, deprinderi, ocupatia presupune alte cateva elemente caracteristice! :nelte si instrumente de lucru, adica masini, utilae, ec$ipamente, instalatii, masini de transport, materiale utili)ate - capital fi. al unei organi)atii 1patiul de lucru, care are in vedere amenaarea unui loc de munca - o anumita suprafata de productie, in)estrata cu miloace de munca si organi)ata pentru reali)area unei operatii, etc. Acesta poate fi o intreprindere, un birou, santier, laborator, sala de clasa, camp, etc. ,urata muncii, durata standard fiind de 8 ore, insa e.ista si! - program de lucru in 5-3 sc$imburi - program de lucru prelungit - 7>-75 ore/)i - program redus - 0-< ore /saptamana , ca in ca)ul profesorilor universitari, de e.. - program neregulat pentru un )iarist, procuror, antrenor sportiv, etc. ;oncediul de odi9na, fiecare persoana avand dreptul la concediul de odi$na, concediu a carui durata se stabileste in functie de! postul ocupat, vec$imea in munca, conditiile de munca, functia detinuta, etc. ;onditii de salarizare, pentru fiecare categorie se stabileste un salariu conventional la care se adauga sporuri pentru orele suplimentare de lucru, conditii dificile de lucru, activitate desfasurata in )one defavori)ate, etc. /ostul de munca< e.ista anumite trasaturile care definesc postul de munca! - competentele profesionale! e.prima nivelul de pregatire, e.perienta, prestigiul profesional care permit reali)area obiectivelor postului, - sarcinile (autoritate profesionala)! repre)inta limita in care angaatul are dreptul sa actione)e pentru reali)area obiectivelor postului de munca, - responsabilitatea! repre)inta obligatia materiala, disciplinara, penala de a indeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele postului de munca. ,eontologia profesionala: desemnea)a normele etice care trebuie respectate in e.ercitarea unei profesii& acestea deriva din statutul ocupatiei si din relatia persoana angaata - alti membri ai grupului de lucru sau beneficiari ai activitatii desfasurate. Incearca acum, in finalul acestui capitol, sa raspun)i la cat mai multe din intrebarile urmatoare!
1. Care este denumirea o$iciala a !ro$esiei - meseriei la care teai gandit# 2. Ce activitati concrete !resu!une aceasta# Care sunt !rodusele activitatii# 3. Cu ce unelte, instrumente, a!arate, etc. vei lucra#
4. Care sunt com!etentele s!eci$ice acestei !ro$esii - meserii# 5. Care sunt conditiile de lucru. in aer li'er, in 'irou, intrun mediu linistit sau "gomotos, in !ra$, $um, in $rig sau conditii de tem!eraturi ridicate# 6. )ro$esia la care teai gandit !resu!une de!lasari# Cat de dese a!recie"i ca vor $i acestea !e an# 7. Se lucrea"a in ec/i!a sau individual# 8. Este o munca !ermanenta, se"oniera sau intermitenta# 9. Care va $i !rogramul tau de lucru# )rogram standard, !rogram redus, etc# 10. Ce nivel de !regatire teoretica si !ractica necesita aceasta meserie# 11. Care este 'alansul intre munca $i"ica si cea intelectuala in e%ercitarea acestei !ro$esii# 12. Care este salariul de de'ut in aceasta !ro$esie# E%ista si alte s!oruri de care !oti 'ene$icia# Ce alte avanta&e !oti avea de !e urma !racticarii acestei !ro$esii# 13. Enumera cateva elemente de deontologie !ro$esionala ale !ro$esiei tale. 14. Ce !ers!ective are !ro$esia in viitor# Sunt multi someri cu aceasta !ro$esie# 15. Ce !ers!ective de !romovare sunt in acest domeniu# Care este $unctia cea mai inalta care !oate $i atinsa#
Ai raspuns la toate intrebarile? /aca da, probabil ca alegerea facuta este bine intemeiata.
/aca multe din aceste intrebari au ramas fara raspuns - atunci, in alegerea pe care ai facut-o ai scapat din vedere cateva aspecte. #oti oricand sa soliciti spriinul profesorilor din scoala ta, in cadrul activitatilor de la Club, in completarea informatiilor despre profesia aleasa.
?. Cum sa-mi construiesc o cariera? Asa cum iti promiteam, iti oferim acum oca)ia sa incerci sa de)volti un proiect propriu de cariera. Cariera profesionala repre)inta un domeniu al vietii de o insemnatate aparte. #e de o parte timpul indelungat petrecut in activitatea de munca se compara, ca intindere doar cu somnul, iar pe de alta parte tendinta de speciali)are continua, de perfectionare permanenta in toate domeniile profesionale obliga la o pregatire timpurie si continua pentru succesul profesional. Cre)i ca aceste motive sunt suficiente pentru a-ti planifica carierea? /aca nu, mai scriem cateva. Activitatea profesionala influentea)a in profun)ime personalitatea prin!
- parerea despre propria persoana - oportunitatile de de)voltare si crestere - relatiile cu ceilalti - stimularea sentimentelor - arena oferita comportamentelor, atitudinilor, asteptarilor
Cauta e.emple pentru fiecare situatie de mai sus si discuta despre ele cu colegii tai. Continua acest e.ercitiu la Clubul 'Cariera mea' si ve)i ce cred alti colegi despre importanta activitatii profesionale in viata unui om.
/aca ai decis ca viata profesionala este importanta, atunci este bine sa te gandesti cum sa-ti planifici cariera. #entru aceasta ai nevoie sa gasesti cele mai adecvate raspunsuri la urmatoarele intrebari! 1. ;um as dori sa imi traiesc viata= ". ,e la vis la realitate sau cum sa fac alegeri potrivite in viata mea profesionala= A-ti planifica cariera inseamna in primul rand sa tii cont de ceea ce vrei de la tine, de ceea ce iti propui sa faci oarecum permanent si constant, de ceea ce iti devine principiu indrumator, pe scurt de ceea ce se mai numeste misiunea ta de viata sau idealul tau. #ropunerea unei misiuni nu este obligatorie, dar auta ca un permanent g$id la orientarea prin multitudinea de activitati pe care le poti face, fie ca sunt profesionale sau nu. Atunci cand e vorba de a face ceva, putem vedea idealul ca manifestare a unui talent pe care nu avem voie sa-l risipim, sau ceva ce putem face foarte bine. /in punct de vedere valoric idealul angaea)a responsabilitatea fata de sine, fata de altii si mai ales fata de instanta pe care o ase)am deasupra persoanelor obisnuite din viata noastra! /umne)eu, un principiu, persoane deosebit de importante pentru noi etc.
Idealul este un termen foarte larg, se formulea)a ca un scop maor si general in viata, astfel incat multe activitati pot fi facute sub acoperirea lui. /e asemenea, in acord cu acelasi ideal poti sa descoperi mai multe profesii, cariere si bineinteles locuri de munca care sa o implineasca. /e aceea, idealul este doar orientativ. Citeste urmatoarele misiuni / idealuri si cum ar putea fi indeplinite. Completea)a spatiile goale care urmea)a celor trei puncte cu alte misiuni / idealuri si modalitati de a le implini! !isiune65deal ;um pot fi indeplinite sa apar dreptatea sa demonstre) lumii ca se poate reusi pornind de os avocat, urnalist, manager, sef de ec$ipa, sef de clasa... orice profesiune cu inalt prestigiu social... >andeste*te la un posibil 5,.AL care te reprezinta. /entru ajutor imagineaza*ti ce anume, in mod constant, te*a impins sa faci majoritatea lucrurilor. 5magineaza*ti ce activitate te*ar pune in valoare cel mai mult, in care ai avea cel mai mare succes.
5magineaza*ti ca ai varste diferite. 4e vezi actionand, orientandu*te dupa acel ceva. 1imti ca este atat de puternic incat ai putea il o sa numesti 5deal sau !isiune=
/iscuta la intalnirile din Clubul 'Cariera mea', la orele de dirigentie sau oricand si oriunde vrei tu cu colegii tai despre idealurile sau misiunile pe care le-ati descoperit. 9ste idealul de viata scris de tine important pentru ceea ce faci?
Adaugand cat mai multe cuvinte care sa preci)e)e cat mai e.act, cat mai clar si mai usor observabil cum iti e.primi idealul de viata, te apropii de ceea ce se numeste obiectiv. *biectivul este c$eia intregii planificari. *biectivul te auta sa sinteti)e)i ceea ce iti propui sa obtii, cum sa faci, cu ce resurse si in ce masura ai atins ceea ce ti-ai propus.
/aca iti propui sa indeplinesti un ideal de viata sau o misiune prin una dintre modalitatile adecvate ei si o formule)i asemanator acestui mod! '/oresc sa apar dreptatea ca avocat',
aungi la preci)area unui obiectiv de cariera. #entru a determina un obiectiv de cariera care odata atins sa te multumeasca, e nevoie sa-l pui in acord cu obiectivele tale personale, care reflecta ceea ce iti doresti in general de la viata.
/aca intre viata personala si cea profesionala este discrepanta mare atunci cu greu vei putea avea o viata de care sa te bucuri. ,emultumirile aparute intr-una dintre cele doua se resimt in cealalta. /aca in activitatea ta profesionala nu gasesti mare lucru din ceea ce iti doresti de la viata, cel putin in unele dintre dimensiunile ei, atunci nemultumirile nu vor intar)ia sa apara. Citeste cu atentie urmatoarea enumerare a dimensiunilor vietii, dupa care re)olva e.ercitiul ce urmea)a te.tului. Viata are mai multe planuri diferite, care sunt in stransa legatura unele cu altele si impreuna determina o persoana sa fie multumita sau nu de viata pe care o duce. * enumerare a dimensiunilor vietii ar putea fi! fizica: conditia fi)ica, alimentatie, conditiile de mediu (apa, aer), oras sau sat, forme de relief etc. mintala: evenimente care te solicita sa citesti, sa inveti, sa re)olvi diferite probleme& cunostinte pe care doresti sa le dobandesti, emotionala: emotii, apartenente, securitate, modul tau de a reactiona la diferite evenimente filosofica: sunt asa cum sunt, autentic sociala: relatii interpersonale, prietenii a divertismentului si a petrecerii timpului liber: distractie, sporturi, timp liber Completea)a tabelul urmator pentru fiecare dimensiune a vietii. Ceea ce scrii se refera la ceea ce iti doresti. #entru autor citeste si intrebarile corespun)atoare fiecarei linii a tabelului. ,imensiuni ale vietii 5ntrebari ,escriere +i)ica Cum ai dori sa fie mediul fi)ic in care sa traiesti, oras, forma de relief, apa, aer? Care ai vrea sa fie conditia ta fi)ica? /escrie ce ai dori sa-ti poti permite din punct de vedere alimentar (intala Ce cunostiinte ai dori sa-ti imbunatatesti? Ce provocari intelectuale ai dori sa-ti ofere? Ce fel de probleme ai dori sa re)olvi? Celucru ai dori sa cunosti? 9motionala Care sunt emotiile pe care iti doresti sa le traiesti in cursul vietii tale? In ce conditii te-ai simti in siguranta? +ilosofica In ce conditii ai putea sa te porti e.act asa cum ti-ar placea? ce ar trebui sa se intample pentru a fi fericit? %ociala Cum ti-ar placea sa fie oamenii pe care i-ai intalni frecvent? Cum ti-ar placea sa fie colegii tai, dar sefii tai? /escrie familia ideala /ivertisment si petrecerea timpului liber Cum ti-ar placea sa-ti petreci timpul liber? 3nde, cu cine ti-ar placea sa- ti petreci vacantele, concediile?
Compara descrierile facute de tine cu descrierile facute de alti colegi. /iscuta cu acestia care ti se par cele mai importante. /e ce?
5erar9izeaza aspectele cele mai importante descrise de tine in tabelul anterior de la oricare din dimensiunile amintite:
1. ". #. $. %.
+iecare dintre descrierile facute in tabel pot constitui obiective personale de viata. Ca sa-ti fie mai usor pentru formularea obiectivelor personale foloseste-te de aspectele ierar$i)ate. #oti folosi unul, doua sau toate in functie de cat de semnificative sunt ele pentru tine. Citeste e.emplul urmator dupa care formulea)a- ti propriile obiective de viata. +ii atent si la modul de formulare.
.xemplu Aspecte ierar$i)ate dupa completarea tabelului '/imensiunile vietii' 1. mi-ar placea sa am multi prieteni ". mi-ar placea sa nu traiesc emotii foarte puternice #. mi-ar placea sa-mi permit financiar cele necesare unui trai decent $. mi-ar placea sa am mult timp liber pentru pasiunile mele %. mi-ar placea sa nu trebuiasca sa mai invat prea mult dupa terminarea scolii
3biective personale imi propun sa duc o viata! linistita fara 'sen)atii tari', inconurat de prieteni, cu mult timp liber pentru pasiunile mele fara gria de a ma intreba daca mai am bani pentru )iua de maine. +iecare liniuta repre)inta un obiectiv personal. @ineinteles ca aceste obiective se pot sc$imba sau pot sa dispara dintre preocuparile tale, in functie de gradul lor de satisfacere si mai ales de importanta pe care le-o acor)i, dar este important sa ve)i acum care ar putea fi obiectivele tale. ,otea)a ca in e.emplul anterior propriile obiective personale.
3biective personale
Cauta printre colegii tai persoane care si-au formulat obiective personale asemanatoare cu ale tale. Ce credeti ca aveti in comun? Acest lucru il puteti face la activitatile de Club.
Implinirea acestora depinde de o serie de actiuni concertate, adesea organi)ate intr-un plan. ,u vei putea sa-ti atingi obiectivul personal, decat e.trem de rar si de obicei cu riscuri mari, fara sa-l acorde)i cu optiunea ta profesionala. in acest sens se impune alegerea obiectivelor de cariera (care in etape diferite de varsta si de de)voltare profesionala se pot sc$imba) in functie de ceea doresti de la viata pentru tine si de domeniile ocupationale din comunitatea in care traiesti sau in care doresti sa aungi. /e aceea, formuland un obiectiv de cariera, cauta sa cuprin)i in el in mod implicit prin activitatile pe care le faci, sa implinesti cat mai multe din dorintele e.primate in obiectivele personale de viata. 9.emplul si e.ercitiul urmator pe care ti-l propunem apelea)a la imaginarea unor obiective de cariera. Aandeste-te la ce ti-ar placea sa faci profesional. =asa frau liber imaginatiei. Aminteste*ti de capitolul in care se descriau reprezentarile onirice ale profesiilor 7;apitolul ;e stiu despre profesii=8 3biective de cariera la care visezi:
Ce mi-ar placea sa fac dupa 7> ani Ce mi-ar placea sa fac dupa 0 ani Ce mi-ar placea sa fac acum
Care dintre obiectivele tale sau ale colegilor tai sunt cele mai indra)nete? Baspunde la aceasta intrebare la activitatile din club sau din clasa.
Avand in vedere ca stii in linii mari ce doresti sa faci din punct de vedere profesional poti sa faci un pas mai departe pentru alegerea unui domeniu ocupational, profesie sau c$iar un post care sa-ti permita sa faci ceea ce iti doresti. Acest pas face trecerea de la vis la realitate& de la ceea ce iti doresti la ceea ce poti sa atingi.
5nainte de a trece mai departe iti este de folos sa revezi profilul tau profesional alcatuit la sfarsitul primului capitol, si informatiile despre domeniile ocupationale si piata muncii. /e la vis la realitate sau cum sa fac alegeri potrivite in viata mea profesionala?
#rivind planul de cariera, problemele pornesc toate de la obiectivele personale de viata si se transforma treptat primind din ce in ce mai mult contur in urul intrebarii 'ce vreau sa fac profesional?'. =e numim probleme, deoarece intre starea dorita si implinirea ei este o distanta, a carei parcurgere necesita intampinarea si depasirea unor obstacole. Am suficiente informatii despre mine, domeniile ocupationale, piata muncii?, %e potrivesc obiectivele la care am visat cu posibilitatile mele?, Cona in care traiesc imi ofera oportunitati pentru atingerea obiectivelor de cariera?, sunt doar cateva intrebari care marc$ea)a posibile obstacole.
In fiecare moment te afli intr-un anumit punct pe traseul de)voltarii profesionale. #entru a identifica unde te afli tu, e nevoie sa diferentiem etapele de ba)a ale carierei. Beferindu-ne, in acest capitol la cum sa faci alegeri potrivite pentru cariera ta, etapele le vom vedea ca alegeri, deci ca deci)ii. +iecarei etape ii corespunde un anumit tip de decizie. Aceste deci)ii pot fi notate sub forma de intrebari!
Ce sa fac profesional care sa-mi placa si sa mi se potriveasca? in ce domeniu ocupational pot face ceea ce imi place si mi se potriveste? Ce profesie sa-mi aleg? Ce post este cel mai bun? Ce sa sc$imb ca sa fiu mai multumit de sluba pe care o am? ........... 4u unde esti= La ce intrebare legata de cariera ta doresti acum sa cauti raspuns=
Compara cu alti colegi la activitatile din Club.
In paginile urmatoare te invit sa-ti de)volti abilitatile de re)olvare a problemelor si de luare a deci)iei, care sa te spriine pe tot parcursul alegerilor pe care le vei face cu privire la cariera ta. 7. Be)olvarea de probleme si deci)ia privind cariera
Central pentru aceasta etapa este identificarea dorintelor, nevoilor neimplinite care stau la ba)a obiectivelor de viata. in cadrul alegerii carierei, mai ales pentru prima oara, este posibil ca aceasta sa urme)e o linie fireasca, in sensul ca toata lumea o parcurge si 'altfel nu se poate'. Aproape toata lumea urmea)a un liceu, foarte multa lume merge la facultate, marea maoritate a oamenilor se vor angaa. #rins de acest val, de ce sa ma mai intreb care sunt dorintele si nevoile mele, pentru ca oricum pe acest drum ma voi angaa, la fel ca toata lumea.
Cariera este personala si pentru o multumire deplina este bine sa fie integrata in stilul de viata, pe care il avem sau il planuim.
Asa cum aminteam anterior datorita diferentei intre ceea ce ne dorim si ceea ce ne ofera pre)entul, apar o serie de intrebari la care raspunsul nu este foarte usor de dat. #entru a gasi raspuns potrivit la ele e nevoie sa te angae)i intr-un proces de re)olvare de probleme, in cadrul caruia opte)i pentru o solutie care ti se pare cea mai adecvata intrebarii tale. Astfel, alegerile pe care le vei face le vom vedea ca probleme la care vei cauta solutii. 1.". .tapele procesului de rezolvare a problemelor Acestea sunt etapele re)olvarii de probleme pe care le vei folosi in demersul tau! 1. recunoasterea problemei ". definirea problemei #. generarea solutiilor $. evaluarea solutiilor %. luarea deci)iei &. punerea in aplicare a solutiei aleasa '. revi)uire si control 1. -ecunoasterea problemei Adu-ti aminte unde te-ai plasat atunci cand ai identificat momentul in care te afli pe traseul de)voltarii profesionale. +oloseste raspunsul dat pentru a identifica problema pe care doresti sa o re)olvi cu privire la cariera ta. iti aduci aminte? * numim problema pentru ca ai nevoie sa faci o serie de actiuni pentru a aunge la capatul drumului inceput pentru a obtine o profesie, meserie sau loc de munca. Acum, compara obiectivele de cariera la care ai visat cu situatia ta actuala privind drumul profesional pe care dea esti angaat. /escrie diferentele si asemanarile.
=a activitatile de club discuta cu colegi tai despre aceste asemanari si diferente. %unt ele importante? Cu ce pot sa-ti afecte)e viata profesionala? Ce ai putea sa faci pentru a fi in concordanta (daca nu sunt)? Ce cre)i si simti cu privire la acest lucru? ". ,efinirea problemei 7formularea problemei8 #oti sa descoperi ca sunt mai multe probleme care apar. Important este sa ve)i care este problema care te afectea)a cel mai mult. /e asemenea gaseste problema care este cea mai urgenta, pentru ca pe aceasta este bine sa o aborde)i prima data. 9.emplul pe care il vom trece prin intreg procesul de re)olvare de probleme se refera la primul tip de deci)ie privind cariera. Acesta corespunde intrebarii! 'Ce sa fac profesional care sa-mi placa si sa mi se potriveasca ?'. 9.emplul are rolul de a face trecerea de la obiectivele de cariera de vis la cele realiste. in ca)ul in care vom descoperi ca nu pot fi indeplinite, va trebui sa le reformulam pentru a le putea atinge.
0aca acest nivel nu este cel identi$icat de tine, atunci !oti sati imagine"i un e%em!lu !entru tine si sa e%erse"i de!rinderile de re"olvare a !ro'lemelor, sau !oti sa $olosesti !ro!ria ta !ro'lema si sa ada!te"i intregul modelul la situatia ta. (ceasta din urma !osi'ilitate este cea mai adecvata. ,efinirea problemei
Cum determin daca dorinta mea de a deveni inginer de sistem la o firma privata renumita este in concordanta cu obiectivele mele personale si posibilitatile mele
/efineste propria ta problema
/iscuta la club, cu colegii tai relevanta (importanta) problemei definita de tine. Avand clar pe $artie ceea ce doresti profesional si angaamentul pe care il poti intari facandu-l cunoscut prietenilor, parintilor, profesorilor, nu-ti mai ramane decat sa pornesti spre indeplinirea dorintei tale. #. >enerarea solutiilor %uccesul in re)olvarea problemei va fi mai aproape daca iei in calcul mai multe solutii posibile pe care mai apoi sa le evalue)i astfel incat sa o alegi pe cea mai potrivita. #entru acest demers foloseste metodele de mai os. 9 bine sa folosesti cat mai multe metode posibile.
(etode de generare a solutiilor!
a8 ?rainstorming @rainstorming inseamna 'furtuna in creier' si este o metoda de generare a ideilor folosind spontaneitatea, creativitatea, permitand oricarei idei sa apara fara nici o cen)ura initiala. Are loc in mai multe etape! 1. note)i cat mai multe alternative, toate care iti vin in minte. ". ideile sunt produse fara nici un fel de evaluare (udecata critica este suspendata) #. ideile stranii sunt binevenite
b8 ;e au facut altii in situatii similare Informea)a-te cum au re)olvat altii aceeasi problema sau altele similare. +a o lista cu solutiile pe care altii le-au aplicat. /aca solutiile altora au functionat pentru ei, in situatii similare s-ar putea sa functione)e si pentru tine.
c8 1c9imbarea cadrului de referinta Cauta sa ve)i problema din punctul de vedere al unei alte persoane. Aceasta metoda are doi pasi. 1. Aandeste-te la o persoana pe care o respecti si cre)i ca se pricepe sa ia deci)ii in tipul de probleme pentru care tu vrei sa iei o deci)ie. #oti sa te gandesti si la o persoana pe care nu o cunosti, dar despre care ai anumite informatii. /e e.emplu daca vrei sa iei o deci)ie referitoare la facultatea pe care sa o urme)i gandeste-te la cineva care tocmai a intrat la facultatea care dorea. ". Aandeste-te cum aceasta persoana ar re)olva problema raspun)and la intrebarea! '/aca D ar fi in pielea mea ce ar face?'
d8 Adaptarea unei solutii folosita intr*o problema similara Aceasta metoda se aplica daca problemele nu sunt in totalitate noi. Aminteste-ti situatii asemanatoare in care trebuia sa iei o deci)ie. #unctea)a solutiile pe care le-ai aplicat si au condus la re)ultatele dorite. ,otea)a-le pentru a le anali)a pentru aceasta problema. /e asemenea poti combina doua variante de solutii care separat nu functionea)a pentru a gasi o solutie potrivita.
e8 5ntreaba pe altii Intreaba cunoscuti, prieteni, profesori, parinti cum ar proceda ei intr-o astfel de situatie. ,otea)a toate solutiile pe care ti le ofera. $. .valuarea solutiilor /esi poate ai gasit multe solutii pentru problema ta, nu toate pot fi aplicate in practica, unele necesita prea mult efort, altele bani etc. Acestea se numesc criterii de evaluare a solutiilor si sunt necesare pentru ca tu sa poti descoperi cea mai buna solutie pentru tine. /intre toate solutiile gasite alege una care cre)i ca se potriveste cel mai mult dorintei tale. #entru ca alegerea sa nu fie intamplatoare, ci spriinita de o anali)a atenta, foloseste un set de criterii adecvate problemei. Vei gasi in paragrafele urmatoare doua modele pentru criterii.
Aceasta etapa necesita revizuirea urmatoarelor puncte din paginile anterioare ale g9idului: * informatiile sintetizate despre propria persoana din capitolul de autocunoastere * informatiile pe care le selectezi in functie de problema definita, din capitolele despre domeniile ocupationale si piata muncii * formularea obiectivelor personale de viata !odelul 1: Acest model are o serie de criterii prestabilite care acopera in mare parte aspectele cele mai importante in evaluarea solutiilor la o problema deci)ionala. Criteriile sunt formulate sub forma de intrebari. #entru fiecare solutie data, cauta sa raspun)i la fiecare intrebare atribuind cate o cifra pe o scara de la 7 la 3, unde fiecare cifra inseamna!
1 * putin " * moderat # * mult a8 ;at de mult aceasta solutie conduce la rezolvarea problemei= b8 ;at de mult cred ca aceasta solutie va putea fi aplicata= c8 ;at de mult ma costa 7financiar, ca efort8 aplicarea acestei solutii= d8 ;at timp este necesar pentru atingerea obiectivului= e8 ;at de mult apreciez ca pot apare efecte secundare nedorite=
#entru criteriul repre)entat de intrebarea c) e bine sa iei in considerare urmatoarele aspecte! solutia este in acord cu abilitatile, trasaturile si interesele mele 7!! ,aca nu este asa mai bine renunti linistit la solutie< este partea cea mai importanta< foloseste toate informatiile utile despre tine sintetizate in capitolul de autocunoastere8< dispun de resurse pentru aplicare solutiei& solutia nu ma pune in conflict cu parintii, prietenii& solutia este legala si acceptata social& ;iteste exemplul urmator dupa care evalueaza solutiile tale in mod asemanator.
1olutii ;riterii a b c d e 1. Aflu care este domeniul, profesiacare mi se potriveste cel mai bine si o compar cu obiectivul meu de cariera 5 3 7 5 5 ". 9value) daca obiectivul ales imi este potrivit 3 3 7 5 5 #. Ii rog pe parinti sa decida pentru mine 7 3 7 5 5 $. Apele) la un specialist in domeniul consilierii de cariera 3 5 5 3 5 -ezultat dorit # # 1 1 1
Citeste e.plicatiile care au stat la ba)a notarii din tabelul de mai sus. iti reamintim ca este o evaluare personala si de aceea unele cifre s-ar putea sa nu coincida cu ceea ce ai fi notat tu. Important este sa gasesti o ustificare re)onabila modalitatii personale de notare, care sa reflecte situatia ta reala. Acest fapt se poate petrece deoarece criteriile iau valori de la 7 la 3 in functie de evaluarea fiecarei solutii pentru tine. #rimul lucru pe care il dorim este sa-ti spunem ca 'Be)ultatul dorit' este un re)ultat ideal! o solutie este cu atat mai buna cu cat ea conduce intr-o mare masura la re)olvarea unei probleme, poate fi aplicata, costa putin, re)olva problema intr-un timp cat mai scurt si are cat mai putine efecte secundare nedorite. /upa modelul numerelor, toate acestea sunt ilustrate in tabelul anterior. Analiza solutiilor va fi facuta in functie de criteriu.
1. #entru criteriul a - contributia solutiei la rezolvarea problemei 1olutia 1 primeste cifra "7moderat8: observam ca aceasta solutie este specifica unei alte probleme ca de e.emplu 'Care este domeniul, profesia in care as putea sa ma implinesc profesional?'. #ot obtine informatii despre problema mea, dar intr-un mod indirect. 9ste posibil ca ceea ce aflu despre profesia care mi s-ar potrivi cel mai bine sa fie intr-atat de restrans incat sa nu aiba nici o referire la obiectivul de cariera pe care l-am luat in discutie& 1olutia " primeste cifra #7mult8: fac o anali)a a gradului de compatibilitate dintre obiectivul de cariera si obiectivele personale de viata, pe de o parte si posibilitatile mele pe de alta parte& 1olutia # primeste cifra 17putin8: parintii mei au pregatire prea generala in privinta carierei pentru a putea face o evaluare competenta. Autorul acestora este binevenit, cu atat mai mult cu cat participa la informari privind alegerea carierei& 1olutia $ primeste cifra #7mult8: un specialist in consilierea carierei are competentele si e.perienta necesara pentru a determina daca un obiectiv de cariera mi se potriveste sau nu&
". #entru criteriul b - gradul de aplicabilitate al solutiei (pentru acest criteriu iau in seama te.tul E) 1olutia 1 primeste cifra #7mult8: mi-am insusit deprinderile necesare acestui demers, iar spriinul pe care il pot primi prin activitatile de la club si consilierea online poate reduce eventualele erori& 1olutia " primeste cifra #7mult8: e.plicatia este asemanatoare solutiei 7& 1olutia # primeste cifra #7mult8: parintii mei si-au aratat disponibilitatea de a ma auta in alegerea carierei mele& 1olutia $ primeste cifra "7moderat8: nu cunosc un astfel de specialist& va trebui sa ma informe) unde as putea gasi o astfel de persoana&
#. #entru criteriul c - costurile solutiei 1olutia 1 primeste cifra 17putin8: am resurse materiale (g$idul, acces online la ba)a de date) si umane (profesori responsabili cu consilierea privind cariera, colegi)& 1olutia " primeste cifra 17putin8: la fel ca mai sus& 1olutia # primeste cifra 17mult8: pot oricand si in orice conditii sa-mi intreb parintii sau sa le cer sa decida ei& 1olutia $ primeste cifra "7moderat8: este nevoie sa caut un consilier, iar servicile sale s-ar putea sa fie contra cost&
$. #entru criteriul d - timpul in care solutia conduce la rezolvarea problemei 1olutia 1 primeste cifra "7moderat8: am nevoie de timp ca sa revad notitele facute si sa parcurg toate etapele necesare acestui demers& 1olutia " primeste cifra "7moderat8: la fel ca mai sus& 1olutia # primeste cifra "7moderat8: stiu ca parintii mei nu iau o deci)ie imediat& 1olutia $ primeste cifra #7mult8: am nevoie de timp sa gasesc un consilier& se poate ca sedintele sa se desfasoare intr-un interval de timp mai lung&
%. #entru criteriul e - posibilitatea de aparitie a efectelor secundare nedorite 1olutia 1 primeste cifra "7moderat8: pot apare anumite greseli pentru ca nu sunt un specialist& 1olutia " primeste cifra "7moderat8: asemenea solutiei 7& 1olutia # primeste cifra #7mult8: riscul ca deci)ia lor sa nu fie adecvata este mare, datorita cunostintelor specifice pe care o presupune& 1olutia $ primeste cifra "7moderat8: nu stiu sa e.iste in oraselul in care locuiesc&
,otea)a solutiile gasite de tine la problema ta in tabelul urmator. Acorda punctae fiecarei solutii in functie de cele cinci criterii la fel ca in e.emplul anterior.
1olutii ;riterii a b c d e -ezultat dorit # # 1 1 1
Aaseste un coleg si roaga-l sa puncte)e solutiile gasite de tine asa cum el considera ca se potriveste pentru el. Anali)ati eventualele diferente. 9.plicati-le. !odelul ": notarea propriilor criterii dupa tabelul
.sentiale eliminatorii 1ecundare %. Luarea deciziei Conform odel!l!i 1 deci)ia o luam in felul urmator (uita-te in paralel cu ceea ce citesti aici la tabelul din ultimul e.emplu)! cauta solutia care se potriveste cel mai bine cu re)ultatul dorit& in ca)ul in care solutii diferite au cifre asemanatoare anali)ea)a-le tinand cont de importanta criteriilor (fara a fi o situatie de nesc$imbat, consideram ca importanta criteriilor descreste de la stanga la dreapta)& Care cre)i ca este deci)ia cea mai buna? Ce )ici, solutia a doua este cea mai potrivita?
/iscuta cu colegii tai de ce solutia a doua este cea mai potrivita?
&. /unerea in aplicare *data ce ai ales solutia cea mai potrivita, urmea)a iti alcatuiesti un plan cu autorul caruia sa aplici solutia gasita. #entru a fi eficient este indicat sa ti cont de cateva etape! 7. iti stabilesti pasii si ordinea in care ii vei face. 5. iti pregatesti modalitatile prin care vei duce la bun sfarsit acesti pasi. 3. iti planifici si administre)i resursele! de timp si financiare. ?. Aasesti persoanele care sunt dispuse sa te spriine si indrume. 0. Identifici re)istentele cu care se confrunta punerea in practica a solutiei si determini cum sa depasesti obstacolele. Avem solutia aleasa! '9value) daca obiectivul de cariera ales imi este potrivit'. Acesta ar putea sa fie un plan pentru aplicarea acestei solutii. 7. Voi parcurge urmatorii pasi, in ordinea in care ii scriu! a. imi pregatesc materialele necesare. b. Bevad parti pe care le consider importante din capitolele anterioare ale g$idului. c. Be)olv noua problema care a aparut! '9ste potrivit pentru mine obiectivul de cariera ales?' 5. Voi apela la urmatoarele modalitati! a. lucre) individual cu g$idul b. gasesc cu ce colegi ma pot consulta
c. ma programe) la o activitate de la club legata de re)olvare de probleme d. ma interes cand vom avea ore de dirigentie pe tema consilierii de cariera - optional e. apele) la consilierea online 3. imi planific resursele de timp si cele materiale! a. nu am nevoie de bani pentru aceasta solutie b. stabilesc cand pot merge la Club c. stabilesc cu colegii interesati de propunerea mea cand ne putem intalni sa lucram impreuna ?. Aasesc persoanele cere sunt dispuse sa ma aute! a. apele) la colegii pe care am va)ut ca ii interesea)a planificarea carierei b. caut profesorii care ma pot auta c. stabilesc legatura cu un consilier online 0. As putea sa intampin urmatoarele re)istente pe care as putea sa le depasesc astfel! a. procedeul este cam laborios si s-ar putea sa-l abandone) pe drum - ne motivam reciproc intre colegi, ma angae) in fata profesorului dispus sa ma aute ca voi duce la bun sfarsit acest plan Alcatuieste un plan de aplicare a solutie aleasa in problema ta
1. Voi parcurge urmatorii pasi, in ordinea in care ii scriu! a. ". Voi apela la urmatoarele modalitati! a. #. imi planific resursele de timp si cele materiale a. $. Aasesc persoanele care sunt dispuse sa ma aute a. %. As putea sa intampin urmatoarele re)istente pe care as putea sa le depasesc astfel a.
/iscuta cu colegii tai planul pe care l-ai facut. intreaba-i daca ei cred ca mai poate fi completat.
Bevenim la e.emplul nostru. Aplicand noul plan aflu ca obiectivul mi se potriveste. Ca sa il urme) imi fac un plan specific pentru cariera.
Cum sa devin inginer de sistem
(a interese) care sunt studiile pe care trebuie sa le fac. (a interese) ce cursuri suplimentare sunt necesare! caut institutii care ofera cursuri de acest gen, in mod de invatare clasic ca la scoala, prin intermediul postei (o varianta a invatamantului la distanta), sau prin intermediul internetului (e-learning, o alta varianta a invatamantului la distanta). Caut sa imi imbunatatesc reteaua de cunostinte, prieteni, orientandu-ma si spre persoane care au de a face cu acest domeniu, pentru ca in ca)ul in care am nevoie de informatii specifice sau in ca)ul unei angaari sa imi fie mai usor si sa am de la cine sa primesc spriin. incerc sa acumule) experienta cat mai apropiata in acest domeniu. #entru aceasta caut sa lucre) ca voluntar intr-o firma, institutie, ma interese) de slube cu program redus in domeniul respectiv. /aca nu gasesc in acest domeniu pentru ca nu am calificarea necesara caut sa lucre) ce gasesc pentru ca cei care angaea)a cauta persoane motivate si care sunt obisnuite sa lucre)e. (a pot orienta si asupra slubelor se)oniere. /esfasor activitati extraprofesionale care solicita deprinderi sau cunostinte in acest domeniu. (a inscriu la cluburi, la liste de discutii pe internet, etc (a inscriu in Asociatii profesionale mi se permite. Alcatuieste propriul tau plan pentru cariera pe care ti-ai ales-o. Completea)a detaliat fiecare rubrica a planului. ;ariera aleasa %tudii necesare Cursuri sulimentare Beteaua 9.perienta Activitati e.traprofesionale Asociatii profesionale
Consulta-te cu colegii tai. Ce ai mai putea adauga planului tau. '. -evizuire si control *bserva pe parcursul fiecarei etape a procesului de re)olvare a problemelor daca se desfasoara firesc. +ii atent la re)ultatele intermediare. Acum ai un plan sau poti reali)a oricand un plan in functie de problema care se iveste in calea ta, esti capabil sa gasesti solutii si sa evalue)i cat de practice si utile sunt acestea pentru tine. 9sti capabil acum sa-ti planifici fiecare pas in re)olvarea unei probleme si sa depasesti obstacolele care pot aparea in calea ta. ,u te opri aici, poti deveni si mai eficient daca vei invata anumite te$nici concrete de cautare a unui loc de munca si poti sa-ti insusesti metode de marFeting persona sau ego-marFeting, adica metode care pot sa convingi un patron, de e.emplu, ca tu esti angaatul pe care il doreste si ca tu esti cel mai potrivit pentru un anumit post. 5nvatand aceste te9nici vei capata si mai multa incredere in tine.
3. /espre profesii si piata muncii /upa etapa cunoasterii de sine, un alt pas important in orientarea scolara si profesionala sau in consultanta pentru cariera este de)voltarea la elevi a motivatiei pentru munca in general, cunoscut fiind faptul ca atitudinea fata de munca a elevilor, si nu numai, s-a modificat in sens negativ in ultimul timp - ca urmare si a transformarilor socio-economice pe care le traversea)a tara noastra, dar si a modului in care sunt percepute acestea de oameni.
,u de putine ori se intalnesc elevi pe care nu-i interesea)a nimic si in nici un ca) nu sunt preocupati de a-si gasi un loc de munca in viitor, oferindu-ne drept modele persoane care 'au reusit in viata si fara sa munceasca' sau mai mult 'au muncit toata viata si nu au reusit nimic'.
+apt pentru care consideram potrivit sa incepem itinerariul prin lumea profesiilor identi$icand atitudinea $ata de munca a elevilor, pe de o parte, si de"voltand motivatia acestora !entru munca - constienti)andu-le beneficiile personale pe care le pot obtine - pe de alta parte (ve)i e.ercitiul '=ista motivelor pentru a munci' din g$idul elevilor Cinci !asi !entru cariera mea). 3rmatorul pas ar fi sa oferim elevilor nostri cat mai multe informatii despre lumea profesiilor si despre piata muncii cu care vor fi nevoiti sa se confrunte in viitor. 3cupatia: este o activitate utila, aducatoare de venit, in bani sau in natura, pe care o desfasoara o persoana intr-o unitate economico-sociala si care constituie pentru aceasta o sursa de e.istenta& ocupatia poate fi e.primata prin functia sau meseria e.ercitata de o persoana. /rofesia: este specialitatea sau calificarea obtinuta prin studii& daca profesia semnifica speciali)area individului, ocupatia este speciali)area e.ercitata de catre acesta la locul de munca. 0unctia: este activitatea desfasurata de o persoana intr-o ierar$ie functionala de conducere sau e.ecutie (maistru, director, etc.) Asemanari si deosebiri /rofesia 3cupatia 1ituatii in care profesia Invatator Invatator coincide cu ocupatia Conducator auto Conducator auto %ituatii in care profesia este diferita de ocupatie #rofesor universitar %enator %ituatii in care persoana s-a angaat in alt domeniu decat acela in care s-a pregatit Inginer %uplinitor necalificat in invatamant/tdG !eseria (calificarea)! desemnea)a comple.ul de cunostinte teoretice si deprinderi practice dobandite de o persoana prin scolari)are si activitate practica. #entru a va informa in legatura cu noul proiect privind ,omenclatorul calificarilor profesionale, va rugam sa accesati pagina (9C, www.edu.ro #e aceata pagina puteti consulta nomenclatorul pentru toate nivelele de calificare 7,5, si 3 (%coala de Arte si (eserii, =iceu, %coala postliceala si %coala de maistri) din invatamantul preuniversitar. /e-asemenea, va recomdam lectura urmatoarelor documente de pe site-ul (9C! 9ttp:66www.edu.ro6download6strategiepreuniv.pdf * 1trategia ,ezvoltarii invatamantului /reuniversitar in perioada "001*"00$, reactualizare "00" 9ttp:66www.edu.ro6download6nomax.pdf * omenclatorul calificarilor profesionale*proiect 7"00#*"00$8 9ttp:66www.edu.ro6download6comppost.pdf * .xemple de unitati de competente pentru diferite calificari. Amintim faptul ca fiecare scoala de)volta propriile unitati de competente in functie de calificarile oferite elevilor sai.
9ste important ca aceste comptente dobandite sa fie cunoscute de catre elevi, de aceea o activitatea posibila la Clubul 'Cariera mea' si la orele de dirigentie pe tema cunoasterii profesiilor este cea legata de cunoasterea comptenetelor specifice pe care elevul le dobandeste in timpul scolii in raport cu calificarea pe care o va avea.
Vi)ionand casete ce pre)inta diverse meserii, organi)and vi)ite in diferite locuri de munca, invitand persoane care sa le vorbeasca despre profesiile lor, dar mai ales prin variate e.ercitii care sa-i determine pe copii sa descopere singuri lumea profesiilor - oferim acestora o gama larga de profesii, ca alternative ce vor sta la ba)a discutiilor privind viitoarea optiune profesionala personala.
%i pentru ca aceasta alegere sa devina sursa de satisfactie pentru elev, am putea sa-i autam sa constienti)e)e care sunt $actorii, cateodata 'capcanele', care le !ot in$luenta alegerea.
1amilia, dorind 'binele copilului', va proiecta, inconstient, asupra acestuia dorintele neimplinite ale tineretii sau va impune in alegerea viitoare propriul sistem de valori, minimali)andu-l pe cel al copilului, 'va santaa' copilul cu afacerea familiei menita sa aute la supravietuirea acesteia.
)re&udecatile legate de ceea ce considera ei ca !ot $ace sau nu $etele sau 'aietii, ca este potrivit sau nu pentru fete, respectiv baieti, nu fac decat sa limite)e sfera alternativelor profesionale pentru fiecare dintre acestia sau mai mult sa inabuse anumite deprinderi, interese sau c$iar talente.
In aceeasi directie actionea)a cateodata si traiectoria scolara pe care o urmea)a elevul, acesta aungand sa considere ca sfera singulara de interes si c$iar de deprinderi pe cea determinata de profilul sau speciali)area liceului. /iscutiile asupra re!re"entarilor !ro$esionale pe care elevul si le formea)a pot evidentia uneori surprinderea de catre acesta doar a anumitor aspecte referitoare la profesia respectiva si in ba)a carora el va face alegerea. 2e!re"entare !ro$esionala descri!tiva descrie !ro$esia !rin activitatile, sarcinile ce le !resu!une, mediul de lucru, !regatirea !e care o necesita e%ercitarea acesteia, etc. 2e!re"entare !ro$esionala sociala !ro$esia este !erce!uta intrun anume $el, ca $iind de !restigiu sau nu, s!eci$ica 'ar'atilor sau $emeilor, etc. 2e!re"entare !ro$esionala onirica !ro$esia tine de idealul de sine si devine su!ortul viselor des!re un viitor !erce!ut ca de"ira'il3 Cel mai des intalnita in randul tinerilor este preudecata privind profesia ideala. Aceasta, profesia ideala, fie profesia ce se bucura de un prestigiu social, fie este profesia care aduce cei mai multi bani la un moment dat, etc. - si mai ales este o profesie la care pot aspira toti. intr-adevar e.ista o profesie ideala, insa una pentru fiecare profesie care raspunde aptitudinilor, abilitatilor de care dispunem, intereselor noastre si, nu in ultimul rand, trasaturilor de personalitate, felului de a fi, modului de a te raporta la lume, de a face lucrurile, de a privi lumea in general. (ai mult decat bani sau prestigiu, aceasta poate aduce satisfactie profesionala si personala, libertatea de a fi tu insuti.
In continuare, calatoria in lumea profesiilor se poate a.a doar asupra acelor domenii !ro$esionale ce cores!und intereselor, valorilor pe care le-au identificat si constienti)at elevii in etapele anterioare ale cunoasterii de sine. 9levii trebuie asistati in procesul de identificare a acelor profesii care ar putea raspunde in acelasi timp mai multor cerinte sau intrebari! Ce stiu? Ce pot? Ce vreau? Cum sunt? #e masura ce sfera alternativelor profesionale se restrange, elevul este tot mai aproape de ceea ce ar putea deveni profesia ideala pentru el. #entru ca alegerea sa se reali)e)e in cunostinta de cau)a, elevii trebuie spriiniti in obtinerea unor informatii cat mai complete si corecte referitoare la aceste profesii, luand in considerare toate aspectele posibile! mediul de lucru, tipul de activitati, instrumentele de lucru, programul de lucru, salariul mediu in domeniu, avantaele si de)avantaele, eventualele riscuri, posibilitatile de promovare, nivelul de pregatire solicitat, etc. .lemente specifice unei ocupatii /incolo de pregatirea profesionala, cunostinte, deprinderi, ocupatia presupune alte cateva elemente caracteristice! 3nelte si instrumente de lucru, adica masini, utilae, ec$ipamente, instalatii, masini de transport, materiale utili)ate - capital fi. al unei organi)atii. %patiul de lucru, care are in vedere amenaarea unui loc de munca - o anumita suprafata de productie, in)estrata cu miloace de munca si organi)ata pentru reali)area unei operatii, etc. Acesta poate fi o intreprindere, un birou, santier, laborator, sala de clasa, camp, etc. /urata muncii, durata standard fiind de 8 ore, insa e.ista si! - program de lucru in 5-3 sc$imburi - program de lucru prelungit - 7>-75 ore/)i - program redus - 0-< ore /saptamana, ca in ca)ul profesorilor universitari, de e.. - program neregulat pentru un )iarist, procuror, antrenor sportiv, etc. Concediul de odi$na, fiecare persoana avand dreptul la concediul de odi$na, concediu a carui durata se stabileste in functie de! postul ocupat, vec$imea in munca, conditiile de munca, functia detinuta, etc. Conditii de salari)are, pentru fiecare categorie se stabileste un salariu conventional la care se adauga sporuri pentru orele suplimentare de lucru, conditii dificile de lucru, activitate desfasurata in )one defavori)ate, etc. #ostul de munca& e.ista anumite trasaturile care definesc postul de munca! - competentele profesionale! e.prima nivelul de pregatire, e.perienta, prestigiul profesional care permit reali)area obiectivelor postului, - sarcinile (autoritate profesionala)! repre)inta limita in care angaatul are dreptul sa actione)e pentru reali)area obiectivelor postului de munca, - responsabilitatea! repre)inta obligatia materiala, disciplinara, penala de a indeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele postului de munca. /eontologia profesionala! desemnea)a normele etice care trebuie respectate in e.ercitarea unei profesii& acestea deriva din statutul ocupatiei si din relatia persoana angaata - alti membri ai grupului de lucru sau beneficiari ai activitatii desfasurate. In alegerea profesionala, dupa cum si din informatiile legate de anumite profesii, nu trebuie sa lipseasca date de pe !iata muncii privind aceasta profesie - este cautata, sunt multi someri in acest domeniu, este bine platita, este de viitor? Intrand pe piata muncii elevul trebuie indrumat in intelegerea caracteristicilor acesteia - dinamica fiind una din caracteristicile principale, a proceselor specifice ce au loc aici& foarte importanta este intelegerea de catre elev a po)itiei diferite a angaatorului fata de angaat, po)itie de care ar trebui sa tina seama atat la interviul pentru un post solicitat, cat si in perioada imediat urmatoare a angaarii, incadrarii pe postul respectiv. !etodele de lucru pot alterna de la ca) la ca), in functie de specificul e.ercitiului - de la lucrul in grup, care se pretea)a de cele mai multe ori, la sarcini individuale. +iind un modul prin care se urmareste obtinerea cat mai multor informatii, consideram a fi mai eficiente metodele creative de lucru in grup, metode ce vor favori)a sc$imbul de idei si informatii, vor stimula aparitia noului datorita interactiunilor de grup, vor compensa lacunele informationale. In continuare vom pre)enta pe scurt doua metode folosite in e.ercitii sugerate pentru acest modul. 1. ?rainstorming - este un mod simplu si eficient de a genera idei noi, la ora actuala fiind cea mai raspandita metoda de stimulare a creativitatii in conditiile activitatii de grup. /rincipii de functionare: 'imaginatia libera este binevenita, fie ea si aberanta' 'cantitatea generea)a calitatea' 'udecata critica imediata este inter)isa' 'asociatia libera de idei este recomandata' -eguli de organizare si functionare: numarul persoanelor participante sa fie intre 0 si 75 alegerea unui conducator de grup care sa lanse)e idei ce pot fi valorificate incontinuu programarea sedintei la o ora cand participantii sunt mai odi$niti organi)area discutiilor intr-un loc confortabil, in care fiecare este liber sa se ase)e unde doreste. ". !etoda &*#*% metoda presupune e.istenta unui grup de H persoane liderul enunta tema ce va forma obiectul anali)ei oricare membru raspunde in scris, prin trei solutii, pasand apoi foaia vecinului din dreapta sa si preluand, la randul sau, foaia cu solutiile coec$ipierului din stanga sa, solutii pe care le completea)a, retusea)a, aduce preci)ari noi rotirea se face de 0 ori, pana ce ideile fiecarui membru al grupului au fost va)ute de toti ceilalti la finalul sedintei liderul sinteti)ea)a cele mai bune propuneri. 9.ercitii propuse pentru activitati de grup
!:;A !A A@:4A 1A... 3biective: constienti)area avantaelor, beneficiilor pe care le implica e.ercitarea unei profesii !ateriale necesare: $artie, instrumente de scris, flip-c$art ,esfasurare: Colectivul de elevi se scindea)a in doua grupe, in functie, de e.emplu, de culoarea inc$isa sau desc$isa a oc$ilor. Ambele grupe vor folosi in cadrul e.ercitiului aceeasi metoda - brainstorming. Cerem primului grup (al celor cu oc$ii negri- caprui) sa intocmeasca o lista a celor mai variate motive pentru a munci. Celui de-al doilea grup cerem sa intocmeasca o lista a efectelor negative, consecintelor lipsei unui loc de munca. #rin discutarea avantaelor unui loc de munca si a de)avantaelor absentei acestuia trebuie de)voltata si stimulata motivatia elevilor pentru munca in general. "vezi prezentarea metodei #rainstormin$%
/rofesiile in care ma regasesc 3biective: identificarea profesiilor ce s-ar putea potrivi fiecaruia !ateriale: fise de lucru, instrumente de scris ,esfasurare: Cerem elevilor sa complete)e fisa de lucru!
$ lucruri importante despre mine /rofesii in care acestea se regasesc 1. ". #. $. lucrurile enumerate tre'uie sa re$lecte. 1. ce stiu, 2. ce !ot, 4. ce vreau, 5. cum sunt !entru $iecare dintre lucrurile enumerate !ot $i cautate, identi$icate mai multe !ro$esii in care acestea se regasesc In final fiecare elev trebuie sa identifice acele profesii in care se regasesc, in acelasi timp, mai multe lucruri dintre cele enuntate despre el.
5;:-15:. 5 L:!.A /-30.155L3- 3biective: de)voltarea cunostintelor despre lumea profesiilor !ateriale necesare: fise de lucru, instrumente de scris /esfasurare Colectivul se imparte in grupe de cate H elevi, in ordinea alfabetica a initialei prenumelui. %e foloseste ca metoda de lucru - metoda H-3-0. Cerem grupurilor sa identifice cat mai multe profesii in functie de diferite criterii date (un grup/un criteriu)! Arupa I! meserii ce implica un risc mai ridicat si se desfasoara in aer liber Arupa a II-a! meserii ce necesita lucrul in grup si deplasari dese Arupa a III-a! meserii ce presupun servirea populatiei Arupa a IV-a! meserii ce presupun lucrul individual si creativitate. Se ada!tea"a metoda in $unctie de marimea colectivului. Se $olosesc diverse criterii (mod de lucru, tim! de lucru, s!eci$ic, loc de des$asurare a activitatii, etc.) !entru a aduce in discutie cat mai multe !ro$esii. (ve"i !re"entarea metodei 647)
: >A, /.4-: 45. 3biective: consolidarea sentimentului de grup !ateriale necesare: $artie, instrumente de scris ,esfasurare: =a sfarsitul activitatii cerem elevilor sa note)e pe biletele un gand, o impresie, un mesa po)itiv pentru colegul din stanga/dreapta sa.
1;A5!?A L3;:L 54-. .5... 3biective : constienti)area anumitor trasaturi de personalitate corelarea anumitor profesii cu aceste trasaturi de personalitate !ateriale necesare: ,esfasurare: Cerem elevilor sa sc$imbe locul intre ei daca afirmatiile urmatoare le corespund! 1#refer profesiunile/meseriile in care pot lucra alaturi de ceilalti sc$imba cu in care as avea randament mai ridicat daca as putea lucra singur in care as avea libertatea de a decide cum sa lucre) - sc$imba cu in care m-as simti mai in siguranta daca pasii de urmat in reali)area sarcinilor ar fi clar stabiliti in care as putea lucra cu si alaturi de oameni - sc$imba cu in care as putea lucra cu obiectele.2
@:-AL:L B5L.5 3biective: reflectarea impresiilor, sentimentelor legate de activitatea )ilei din Club !ateriale necesare: planse )ilnice 'urnalul )ilei' carte de format A3 - urnalul Clubului $artie, instrumente de scris ,esfasurare: =a sfarsitul fiecarei )ile cerem elevilor sa si note)e impresiile legate de activitatea din )iua respectiva si sa atase)e biletelele pe/in '"urnalul )ilei'.
;314.LA45A /.-13ALA 3biective: configurarea unei scale a valorilor personale !ateriale necesare: stelute cu valori steaua puterii, steaua sanatatii, steaua fericirii, steaua bogatiei, steaua prieteniei, steaua familiei, etc. ;artie A?, lipici ,esfasurare: Cerem elevilor sa reali)e) o constelatie personala aranand si lipind pe foaie stelutele cu valori in functie de importanta acestora pentru fiecare.
/-30.15A ,. C51 3biective: identificarea informatiilor legate de ceea ce considera a fi profesia de vis, profesia ideala !ateriale necesare: +ise de lucru, instrumente de scris ,esfasurare: Cerem elevilor sa complete)e urmatoarea fisa Care este profesia ta de vis, profesia la care vise)i? Ce te ve)i facand concret in aceasta profesie? Care sunt satisfactiile pe care ti le ofera? Cun te simti, imaginandu-te ca o profesie? %e discuta re)ultatele e.rcitiului.
>-:/.ABA*4. ,:/A... 3biective: Aruparea profesiilor dupa criterii date !ateriale necesare: biletele cu profesiuni cutie pentru amestecarea biletelelor ,esfasurare: +iecare elev e.trage cate un biletel. Cerem elevilor sa se grupe)e ca profesiuni ce raspund criteriilor! 7. servirea populatiei 5. cercetarea si ingriirea mediului 3. lucrul cu imobiliarele criteriile trebuie sa fie generale pentru a putea include cat mai multe profesiuni& e.. lucrul cu imobiliarele! constructor, ar$itect, decorator, )ugrav, agent imobiliar, intretinere. grupele se pot sc$imba odata cu enuntarea urmatorului criteriu, fiind posibil ca o profesie sa raspunda mai multor criterii.
#lanificarea unei activitati de grup la Clubul 'Cariera mea'
4ema /-30.15A 5,.ALA 3biective Identificarea profesiilor care sa corespunda aptitudinilor, intereselor, trasaturilor fiecaruia Constienti)area importantei 'profesiei ideale' in obtinerea satisfactiei profesionale si personale -esurse necesare materiale!
retroproiector cu folii continand delimitari,diferente, indicatori etc. fise de lucru pentru 'profesia de vis', 'gaseste profesia care...' plansa pentru 'urnalul )ilei' $artie A?, instrumente de scris 0> minute
de timp! ,esfasurarea activitatii 9.ercitiu de antrenare a grupului de elevi 'Arupea)a-te dupa...' - 0 minute Introducerea temei! 9.ercitiu/fisa de lucru - '#rofesia de vis' - 0 minute /iscutarea temei! se discuta semnificatia e.presiei 'profesia ideala', importanta acesteia in obtinerea satisfactiei profesionale si personale, factorii carora trebuie sa le raspunda aceasta! cunostiintelor, aptitudinilor, deprinderilor, intereselor, trasaturilor de personalitate - 7> minute 9.ercitiu - Constelatia personala' - 3 minute 9.ercitiu - 'Cum sunt eu?' - < minute 9.ercitiu / fisa de lucru - 'Aaseste profesia care...' - 0 minute /iscutarea re)ultatelor e.ercitiului - 70 minute .valuarea Aprecieri privind participarea grupului la desfasurarea activitatii Anuntarea urmatoarei teme! '#rofesia ideala' - activitate II unde vom cauta informatii complete si corecte referitor la profesiile care aufost identificate ca fiind mai aproape de ceea ce suntem si ne dorim fiecare 9.ercitiu de inc$eiere, evaluare '"urnalul )ilei' - 0 minute
?. #lanificarea carierei Capitolul de fata este structurat pe ba)a tematicii din g$idul elevilor, urmarind sa determine rolurile si modurile prin care profesorii interesati pot conduce activitatile de la Club si din clasa, in scopul spriinirii elevului in calatoria sa prin g$id. 3rmatoarele sectiuni alcatuiesc acest capitol! 7. visuri despre cariera 5. transformarea visurilor in realitate Aceste sectiuni, sau aspecte ale lor pot constitui tematici care pot fi desfasurate, in activitatile de la Club si/sau orele de dirigentie. Visuri despre cariera
1.1 idealul de viata
/recizari tematice Idealul de viata (unii autori din literatura de specialitate il numesc misiune, mission) poate fi inteles ca un imperativ care il conduce pe om in viata, ca o dominanta pre)enta atat in viata personala, cat si in viata profesionala a cuiva. Idealul unui om poate fi! a apara dreptatea, a face bine oamenilor, a descoperi ceva nou in stiinta, a trai in lu. sau a fi celebru. -oate acestea determina persoana sa isi concentre)e energia si resursele in vederea atingerii acestui ideal. %igur, foarte multi dintre noi nu avem conturat in mod clar un ideal sau o misiune de viata, dar identificarea unui astfel de ideal face ca motivatia pentru munca sa fie mai puternica si face obstacolele sa fie mai usor depasite. Aveti oca)ia sa va insotiti elevii sa faca un mic pas pentru a pune putina ordine in viata lor, cel putin prin imaginarea unui posibil ideal care li se potriveste, daca nu c$iar prin identificarea si asumarea unuia. /osibile rezistente in desfasurarea unei astfel de activitati -ermenul de ideal este abstract si greu de inteles ,u imi dau seama cu ce ma poate auta in alegerea carierei ,u am nici un ideal si nici nu am de gand sa imi formule) unul #arintii si prietenii imi spun ca e o prostie& nici unii, nici altii nu au unul si totusi se descurca ... Avantaele identificarii unui ideal de viata! Idealul este cel care intareste motivatia pentru munca Idealul asigura coerenta vietii Idealul este cel care confera speranta si puterea de a depasi obstacolele 9.istenta unui ideal intareste stima de sine si increderea in sine ... Completati impreuna cu elevii dvs. cele doua liste. Activitati sugerate pentru aceasta tema
-./-.B.4A-.A >-A05;A A 5,.AL:L:5 1cop: identificarea idealului de viata !ateriale necesare: $artie A?, creioane colorate, carioca ,esfasurare: *feriti fiecarui elev din grupul de la Club sau de la ora de dirigentie o coala A? si creioane colorate Bugati elevii sa desene)e ceva care sa simboli)e)e o un ideal de viata real sau imaginat care sa-i repre)inte +iecare elev va pre)enta grupului desenul reali)at #ermiteti fiecarui elev sa-si pre)inte e.perienta traita in timpul activitatii /aca considerati ca este necesar, puteti sa sinteti)ati cele petrecute accentuand asupra idealului ca ceva care aduce un plus de ordine in viata
5,.AL:L 5 15!?3L:-5 :!A. 15 !A4.-5AL. 1cop: identificarea idealului de viata !ateriale necesare: - ,esfasurare: Alcatuiti grupuri de ?, 0 persoane Cereti ca fiecare grup sa repre)inte simbolic folosind propriile corpuri (in miscare sau repaus) si obiecte gasite in clasa, o misiune de viata. +iecare grup va pre)enta pe rand in fata colegilor ceea ce a produs =a sfarsitul activitatii fiecare elev (fara a fi constrans) isi va e.prima impresiile, e.perientele traite
,.1;3/.-5-.A 5,.AL:L:5 ;.L:5LAL4 1cop: identificarea relatiilor dintre trasaturi, abilitati, interese si valori cu idealul de viata !ateriale necesare: - ,esfasurare: Alcatuiti perec$i de doua persoane Cereti unei persoane din perec$e sa afle cat mai multe lucruri despre cealalta persoana, intreband-o. Cand considera ca a aflat suficient va numi un ideal care si se potriveste celui cu care a stat de vorba. /upa 7> minute se sc$imba rolurile. Cel care a numit un ideal va fi intrebat si invers. =a sfarsitul e.ercitiului participantii isi impartasesc impresiile 1." 0ormularea obiectivelor de viata
/recizari tematice *biectivele sunt proiectii in viitor ale unor re)ultate dorite. 9le veg$ea)a la buna desfasurare a actiunilor prin care dorintele pe care le presupun implicit sau e.plicit sunt satisfacute. in ca)ul obiectivelor personale de viata dorintele sunt mult mai bine repre)entate decat in obiectivele din planificarea unei lectii, deoarece prin obiectivele de viata urmarim ceea ce dorim in viata. #uteti sa contribuiti la intarirea autonomiei elevului autandu-l sa descrie pe fiecare dimensiune cum isi doreste sa arate viata sa. increderea care i se acorda ca poate aunge acolo unde doreste, este unul dintre suporturile pe care le puteti oferi elevului. Idealul orientea)a si pune ordine in viata, pe cand obiectivele sunt mai specifice si mai apropiate de concret. Cu obiectivele personale stabilite, un om poate deveni mai stapan pe propria viata. /osibile rezistente in desfasurarea unui astfel de activitati Imi este greu sa inteleg ce cuprinde fiecare dimensiune a vietii #rima data intalnesc termenul 'obiectiv' -oti ne dorim ce este mai bun& de ce sa mai fac aceste descrieri ? /egeaba scriu eu ce vreau, ca pana sa se aunga acolo e cale prea lunga ,u cred ca se pot indeplini toate dorintele mele de la viata ... Aceste re)istente pot fi depasite e.plicandu-le elevilor ca, intai stabilirea unor obiective nu este un lucru obligatoriu pentru toata lumea, dar odata ce o persoana stie e.act ce are de facut, este mult mai usor sa se mobili)e)e pentru a reali)a ceea ce isi doreste. #re)entati elevilor dvs. posibilele avantae ale evidentierii unor obiective. #entru a va fi mai usor, obiectivele pot fi formulari concrete ale descrierilor fiecarei dimensiuni a vietii in parte. Activitati sugerate pentru aceasta tema
,5!.15:5L. C5.455 1cop: e.emplificarea amanuntita a dimensiunilor vietii !ateriale necesare: coli de flip-c$art, carioca, modelul tabelului '/imensiunile vietii' ,esfasurare: Impartiti elevii in grupuri mici (de ?,0) +iecare grup primeste o coala de flipp-c$art si o carioca Cereti elevilor sa dea cat mai multe e.emple pot pentru fiecare dimensiune a vietii, pe care o vor nota in tabelul desenat pe foaia de flipp-c$art dupa model =a sfarsitul e.ercitiului participantii isi vor impartasii impresiile
3!:L 0.-5;54 1cop: repre)entarea dimensiunilor vietii care fac un om fericit !ateriale necesare: coli de flip-c$art, carioca, modelul '/imensiunile vietii' ,esfasurare: Impartiti elevii in grupuri mici (de ?,0) +iecare grup primeste o coala de flipp-c$art si o carioca Cereti elevilor sa repre)inte prin desen, pe coala de flipp-c$art, dimensiunile vietii care fac un om fericit =a sfarsitul e.ercitiului participantii isi vor impartasii impresiile
/.-13A@:L AL.1 1cop: repre)entarea dimensiunilor vietii unui persona real sau imaginat !ateriale necesare: coli de flip-c$art, carioca, modelul '/imensiunile vietii' ,esfasurare: Impartiti elevii in grupuri mici (de ?,0) +iecare grup primeste o coala de flipp-c$art si o carioca Cereti elevilor sa aleaga un persona din lumea reala (actori, politicieni, profesori, etc), filme, povesti, etc. Cereti elevilor sa note)e, pe coala de flipp-c$art, dimensiunile vietii asa cum le vad ei la personaul ales =a sfarsitul e.ercitiului participantii isi vor impartasi impresiile ". 4ransformarea visurilor in realitate
".1 idealul de viata
;um sa transformam visele in realitate Cea mai simpla metoda de a transpune in realitate na)uintele si visurile noastre este de a vedea / sti ce imi doresc, unde vreau sa aung (obiectivul) si unde ma aflu acum. /istanta intre aceste doua puncte (vis si reali)are) poate lua forma unei probleme, iar drumul de la vis la realitate poate fi acelasi cu cel al re)olvarii unei probleme. -ermenul de problema are uneori o conotatie negativa, dar el este foarte des folosit in limbaul curent! am o problema si nu stiu ce sa fac, eu spun prietenului meu toate problemele, problema e ca... Atunci cand este vorba despre o problema, aproape intotdeauna vorbim si de re)olvari, solutii, metode de re)olvare. Acest lucru este valabil si in demersul nostru de transpunere a viselor de cariera in realitate.
#robleme curente, de viata sunt percepute diferit de fiecare dintre noi. *btinerea unei note mari este pentru un elev o problema mare, iar pentru altul o problema mica sau nu constituie deloc o problema.
Ceea ce este important este faptul ca fiecare elev poate de)volta abilitati de rezolvare a problemelor de viata si aceasta este ceea ce ne propunem in acest capitol. Ce este bine de stiut despre re)olvarea problemelor? /rincipii de rezolvare a problemelor 1. #roblemele sunt neutre 9 bine sa acceptam problemele ca o parte naturala a vietii. 9ste in regula sa avem uneori probleme, c$iar daca acestea ne pot infatisa unele din slabiciunile noastre. #rin acceptarea problemei devenim mai desc$isi fata de ea si astfel reducem din blocaele pe care le resimtim fata de re)olvarea ei. * problema considerata rea nu a fost suficient discutata, iar emotiile care apar precum, an.ietatea, vina, rusinea nu fac decat sa ingreune)e re)olvarea ei. ". Aandeste-te inainte de a lua o deci)ie ,u intotdeauna, prima solutie care ne vine in minte este cea mai utila. +olosind adesea prima solutie riscam sa luam deci)ii pripite. /e aceea mai potrivit este sa elaboram procesul de luare a deci)iei tinand cont de o serie de etape, pentru care putem sa ne de)voltam abilitati autatoare. #. (aoritatea problemelor pot fi re)olvate /aca nu folosim un plan adecvat de re)olvare a problemelor se poate ca atunci cand apare o problema sa renuntam, fara a incerca sa o re)olvam. %iguranta ca ceea ce faci este potrivit si conduce la dorinta urmarita creste odata cu gradul de stapanire al abilitatilor de re)olvare a problemelor. #e de alta parte, nu toate dorintele pot fi indeplinite in totalitate. =ucrand sistematic poti sa le indeplinesti cel putin partial. /e asemenea nu poti lua de fiecare data deci)ia cea mai buna. /in cand in cand cate o greseala se strecoara, iar a gresi este omeneste. $. Asuma-ti responsabilitatea pentru problema #oti re)olva si decide doar daca iti asumi responsabilitatea fata de problema respectiva. Acest fapt nu inseamna invinovatire sau criticarea propriei persoane. in acest conte.t a fi responsabil inseamna mai degraba a recunoaste care este contributia ta la aparitia unor evenimente si a recunoaste ca esti capabil sa produci sc$imbari, in tine si in e.terior. #oti sa deci)i in ceva care are stricta legatura cu tine, nu poti decide in ceva in care ai putin control, pentru ca problema respectiva depinde in intregime de altceva sau altcineva. /e aceea e.ista probleme care depind in intregime de tine, altele care nu depind deloc de tine si probleme in care poti influenta deci)ia celui care are mai mult control asupra problemei. /e e.emplu, cand deci)i ce profesie sa alegi. deci)ia poate fi in totalitate a ta, deci)ia numarului de posturi de programatori din firma D nu depinde de tine, iar deci)ia de a fi angaat pe unul dintre ele o poti influenta prin participarea la interviu si convingerea celui care angaea)a ca esti potrivit pentru postul scos la concurs. %. Afirma ceea ce poti face si nu ceea ce nu poti Cand deci)i asupra unei probleme ia seama la ceea ce poti face si nu la ceea ce nu poti. Aceasta tactica scuteste o buna parte din timpul investit si mai ales ofera un tonus afectiv po)itiv, intrucat te oriente)i spre ceea ce poti si nu invers. &e aceea' informatiile despre tine aflate in capitolele anterioare s!nt importante aici. 3n alt aspect al aceluiasi principiu se refera la promovarea unui comportament pentru re)olvarea unei probleme si nu la oprirea unui comportament. /e e.emplu, caut o sluba care imi place. (erg la cateva interviuri si nu reusesc. Apare o noua problema legata de faptul ca nu am trecut toate interviurile pentru post. /ecid sa re)olv problema refu)and sa ma mai duc la alte interviuri, spunandu-mi ca nu pot sa castig. %olutia nu este cea mai potrivita pentru ca astfel este aproape imposibil sa obtin o sluba. (ai degraba ma oriente) asupra ceea ce pot sa fac, sa-mi imbunatatesc abilitatile de a ma pre)enta la interviuri. &. Comportamentele trebuie sa fie legale si acceptate social Creativitatea intotdeauna aduce noi modalitati de implinire a dorintelor. in fata acestor noi posibilitati, e bine sa ne oprim si pentru a vedea daca sunt legale sau acceptate social. /aca nu indeplinesc cele doua criterii este probabil sa avem de a face cu legea sau cu tot felul de evenimente neplacute pe care alti oameni, deranati de solutia gasita, le determina. (unca la negru, afaceri ilicite, pot fi activitati din care sa castigi, dar care nu sunt legale. Biscurile care survin din practicarea lor sunt foarte de mari. '. %olutia trebuie sa fie pe masura puterilor si abilitatilor tale * solutie poate re)olva o problema doar daca este adecvata posibilitatilor tale. /aca este mult prea inalta cu certitudine este sortita esecului. /aca doresti sa devii pilot si ai rau de inaltime, cu greu vei putea pilota avioane. /e aceea inventarierea ocupatiilor, a profesiilor dorite e bine sa fie facuta tinand in permanenta cont de profilul personal de cariera alcatuit anterior. ".". .tapele procesului de rezolvare a problemelor
Acestea sunt etapele re)olvarii de probleme! -ecunoasterea problemei Atunci cand reali)am distanta intre ceea ce ne dorim si ceea ce avem, putem sa formulam acesta diferenta in termenii unei probleme. 9.! Vreau sa pot vorbi cursiv engle)a. Acum doar inteleg foarte putin si nu pot conversa deloc. Identificarea unei probleme presupune intotdeauna cunoasterea nevoilor si dorintelor proprii si stabilirea unor obiective. /aca cineva nu isi propune sa reali)e)e ceva, e putin probabil ca acea persoana va avea multe probleme de re)olvat. Ceea ce este dovedit, este faptul ca o satisfactie profesionala si personala mult mai mare o au persoanele care si propun obiective si actionea)a in vederea atingerii lor, decat cele care asteapta ca lucrurile sa se intample de la sine. ,efinirea problemei 9.! Vreau sa vorbesc limba engle)a. /efinirea problemei presupune formularea unei propo)iti scurte, clare care sa contina obiectivul propus. >enerarea solutiilor 9.! +ac un curs (%7), invat singur (%5), ma auta un prieten (%3). !etode de generare a solutiilor Iata cateva sugestii pe care le puteti da elevilor! a8 ?rainstorming @rainstorming inseamna 'furtuna in creier' si este o metoda bine cunoscuta de generare a ideilor folosind spontaneitatea, creativitatea, permitand oricarei idei sa apara fara nici o cen)ura initiala. in mod individual si in acest conte.t, ea poate fi folosita astfel! 1. se notea)a cat mai multe alternative, toate care vin in minte. ". ideile sunt produse fara nici un fel de evaluare (udecata critica este suspendata) #. ideile stranii sunt binevenite b8 ;e au facut altii in situatii similare Informea)a-te cum au re)olvat altii aceeasi problema sau altele similare. +a o lista cu solutiile pe care altii le-au aplicat. /aca solutiile altora au functionat pentru ei, in situatii similare, s-ar putea sa functione)e si pentru tine. c8 1c9imbarea cadrului de referinta Cauta sa ve)i problema din punctul de vedere al unei alte persoane. Aceasta metoda are doi pasi. 1. Aandeste-te la o persoana pe care o respecti si in care ai incredere. #oti sa te gandesti si la o persoana pe care nu o cunosti, dar despre care ai anumite informatii. /e e.emplu daca vrei sa iei o deci)ie referitoare la un viitor loc de munca, gandeste-te la cineva care ocupa un loc de munca similar. ". Aandeste-te cum ar re)olva aceasta persoana problema raspun)and la intrebarea! '/aca D ar fi in pielea mea ce ar face?' d8 Adaptarea unei solutii folosite intr*o problema similara Aceasta metoda se aplica daca problemele nu sunt in totalitate noi. Aminteste-ti situatii asemanatoare in care trebuia sa iei o deci)ie. #unctea)a solutiile pe care le-ai aplicat si au condus la re)ultatele dorite. ,otea)a-le pentru a le anali)a pentru aceasta problema. /e asemenea poti combina doua variante de solutii care separat nu functionea)a pentru a gasi o solutie potrivita. e8 intreaba pe altii Intreaba cunoscuti, prieteni, profesori, parinti cum ar proceda ei intr-o astfel de situatie. ,otea)a toate solutiile pe care ti le ofera. .valuarea solutiilor 9valuarea solutiilor este o etapa foarte importana in re)olvarea unei probleme si aceasta pentru ca solutiile la care se aunge sunt diferite din punctul de vedere al costurilor, al resurselor necesare etc. Astfel, este bine sa se fi.e)e anumite criterii pe ba)a carora solutiile pot fi evaluate. Iata cateva e.emple de criterii. a8 ;at de mult aceasta solutie conduce la rezolvarea problemei= b8 ;at de mult cred ca aceasta solutie va putea fi aplicata= c8 ;at de mult ma costa 7financiar, ca efort8 aplicarea acestei solutii= d8 ;at timp este necesar pentru aplicarea solutiei= e8 ;at de mult apreciez ca pot aparea efecte secundare nedorite= #entru unele persoane este important ca solutiile gasite sa nu coste prea multi bani, pentru altele timpul este foarte pretios, in timp ce pentru anumite persoane este important ca solutia sa re)olve problema. in functie de criteriul stabilit se face o evaluare a solutiilor si astfel se poate aunge la solutia cea mai buna. 9.. Criteriul ;at de mult ma costa 7financiar, ca efort8 aplicarea acestei solutii= #entru e.mplul nostru se pare ca solutiile cele mai bune ar fi %5 si %3, intrucat %7 ar insemna costuri suplimentare pentru participarea la un curs. Luarea deciziei C$iar daca solutia gasita pare a fi cea ideala, c$iar daca dorinta de a atinge obiectivul este foarte mare, de multe ori, consecintele luarii unei deci)ii ne pot impiedica sa ne atingem scopurile. in acest moment intervine dilema! 2isc sau stau in 'anca mea# Baspunsul depinde de cele mai multe ori de motivatia noastra, dar si de modelul fiecaruia de a lua deci)ii (stilul deci"ional). +iecare dintre noi, c$iar de mici, ne-am format un anumit model de luare a unor deci)ii, fie ele si foarte marunte! sa ma imbrac asa sau asa? %a fac asta sau sa nu fac asta? #uteti sa-i autati pe elevii cu care lucrati oferind suport pentru identificarea stilului deci)ional si incuraandu-i sa compense)e aspectele negative ale acestuia. -abelul este adaptat dupa ;arveI JaIe (7665)
145L ;A-A;4.-5145;5 !3,:-5 ,. ;3!/.1A-. Amanare Intotdeauna inventea)a o scu)a pentru a amana deci)ia. 9 bine sa fie indrumat sa faca primii pasi si sa-si liste)e prioritatile. Conservator %e simte inconfortabil cand incearca lucruri noi sau face ceva intr- un mod diferit de cum era obisnuit. Intotdeauna oaca dupa reguli verificate. evita sa-si asume riscuri, c$iar cu pretul stagnarii propriei de)voltari. 9 bine sa fie spriinit sa-si afirme nevoia de de)voltare intr-un domeniu anumit. Ii este util sa invete sa piarda. Impulsiv Baspunde fara a se gandi la consecinte 9 bine sa invete asteptarea deliberata inainte de a raspunde. %a ia in considerare consecintele posibile. Influentabil 9ste prea dependent de opiniile celorlalti Are nevoie de spriin pentru a invata sa valori)e)e propriile opinii si sentimente. Intelectuali)ator Cercetea)a o deci)ie pana in cele mai mici detalii, amanand-o in permanenta. %e 9 bine sa simplifice situatiile& sa accepte faptul ca pentru o deci)ie nu este preocupa mult de detalii prevenind contactul cu propriile dorinte si sentimente. nevoie sa-si e.plice totul pentru ca ea sa fie eficienta. 9 bine sa fie indrumat sa actione)e. Isteric #ersoana este depasita de situatii obisnuite. %triga dupa autorul celorlalti in situatii in care initierea actiunii de catre ea ar fi mai potrivita. 9 bine sa-si asume responsabilitatea& sa- si creasca toleranta la frustrare si sa-si imbunatateasca aservitatea. Visator Asteapta ca solutiile sa vina singure la el. /epinde de magic, semne speciale, astrologie in cautarea solutiilor. Aandirea visatoare poate conduce la ignorarea unor fapte importante. Are nevoie sa depaseasca blocaele emotionale. e bine sa construiasca planuri pentru a constienti)a sc$imburile (da- primeste) in scopul obtinerii a ceea ce-si doreste. Benuntare %e retrage la cea mai mica sau momentana pierdere. C$arlie @roKn spunea! 'nici o pierdere nu este atat de mica incat sa nu poti fugi de ea'. Are nevoie de mobili)are pentru a urmari scopuri importante. 9 bine sa fie incuraat sa-si afirme talentele. Confruntarea cu an.ietatea in ciuda unor re)ultate nefavorabile, poate fi de autor. Alarmist Intotdeauna se asteapta ca ceva de)astruos sa se intample. Impartaseste tipul de gandire totul sau nimic, alb sau negru, victorie sau catastrofa, nimic intre. Are nevoie de spriin sa-si invinga teama. 9 bine sa recunoasca ca 'pregatirea permanenta pentru de)astre' este un mod de a evita actiunea pentru atingerea obiectivelor proprii.
145L ;A-A;4.-5145;5 !3,:-5 ,. ;3!/.1A-. #erfectionist %e pregateste de esec facand pasi mult prea mari. 9ste foarte ambitios. Isi propune standarde prea inalte pentru a putea fi atinse. 9 bine sa invete sa-si moderni)e)e standardele. (ai degraba l-ar auta sa ia cunostiinta de nevoile reale in locul dorintei de a fi perfect, nemaipomenit sau e.ceptional. Comple)ent Cauta aprobare cu orice pret si se simte usor ignit de respingere. sacrifica propriile scopuri si alegeri pentru a castiga afectiune din partea celorlalti. Ii este potrivit sa acorde mai multa importanta criteriilor obiective de alegere (deci)ie). #oate fi indrumat sa spuna 'nu' in situatii contrare nevoilor sale. Are nevoie de autor pentru a reduce sen)atia de staneneala cand actionea)a asertiv. %inguratic /a gres cand trebuie sa colabore)e sau sa stimule)e de)voltarea grupului. +oloseste lo)inca! '#ot face singur'. Considera acceptarea autorului un semn de slabiciune. Are nevoie sa-si de)volte fle.ibilitatea de a accepta autor si sfaturi din partea celoralti. %edinte de consiliere pe tema increderii i-ar putea fi de folos. (anipulator Bisca doar daca are control total si puterea de a se opune. Actionea)a fara sa-l interese)e cum ii afectea)a deci)ia pe ceilalti. 9 bine sa recunoasca valoarea includerii celorlalti in situatii de tip castig-castig. Cauta statutul 9ste mult prea mult preocupat de prestigiu, bani, infatisare si prea putin de ceea ce simte fata de aectiunea insasi. Are nevoie de a lua seama si la criterii prin care se poate determina daca o optiune este adecvata. *ptimist ,u ia in serios, cu atentie maoritatea Il pot auta parerile celorlalti despre aspectelor situatiei. %upraestimea)a propriile abilitati. obstacolele cele mai importante. Alcatuirea unui plan pentru a le face fata poate fi de folos. #esimist %upraestimea)a obstacolele si subestimea)a propriile abilitati si resurse care pot fi utili)ate. 9 bine sa accepte ca obstacolele fac parte din viata si ca pot fi depasite. Are nevoie de spriin pentru a-si afirma abilitatile. *portunist Ia in considerare doar beneficiile imediate si nu ia in considerare efectele pe termene lung. 9 bine sa vi)uali)e)e obiectivele pe termen lung si sa le note)e pe $artie. 9ste mai potrivit sa evalue)e oportunitatile in functie de aceste obiective. Ian %teKart si Vann "oines (5>>>) definesc desconsiderare ca o ignorare involuntara a informatiei relevante pentru a solutiona o problema. In functie de aria in care desconsiderarea se manifesta aceasta poate fi! desconsiderarea propriei persoane! se refera in special la abilitatile personale. %e poate de)volta in doua sensuri! ca subestimare a propriei persoane si ca supraestimare a acesteia. /entru mai multe informatii recititi capitolul de ;unoasterea de sine in care se descrie problematica stimei de sine. desconsiderarea mediului! se refera la ignorarea unor stimuli, interni sau e.terni, care astfel pot produce probleme sau care, daca ar fi fost cunoscuti, ar fi autat la solutionarea lor& la dificultatea de a-i aprecia corect sub aspectul importantei, dar si a posibilitatii de a fi sc$imbati& desconsiderarea celorlalti! se refera la incalcarea nevoilor si drepturilor celorlalti& la ignorarea posibilitatilor de a fi autat de catre alte persoane, sau c$iar la refu)ul fata de orice fel de autor venit din partea cuiva. /in cau)a desconsiderarilor si lipsei abilitatilor de re)olvare a problemelor (sau slaba lor de)voltare) se poate forma un stil deci)ional contraproductiv. incercati sa identificati ce tip de desconsiderare este predominat pentru fiecare stil de deci)ie. /unerea in aplicare a solutiei aleasa Aceasta etapa a re)olvarii problemelor presupune elaborarea unui plan de actiune (scris sau mintal). 3n e.emplu de plan de actiune ar putea contine urmatorii pasi! 1. Coi parcurge urmatorii pasi, in ordinea in care ii scriu: 9. ! imi aleg un loc in care sa invat, imi aleg )iua si ora la care nu voi fi deranat, selecte) cuvintele de invatat in fiecare saptamana etc. ". Coi apela la urmatoarele modalitati: 9.! folosesc un dictionar, folosesc manuale, imi lipesc biletele in locuri vi)ibile, repet de doua ori pe saptamana etc. #. imi planific resursele de timp si cele materiale: 9.! 7 caiet de notite, pi.uri colorate, 3 ore pe saptamana $. >asesc persoanele cere sunt dispuse sa ma ajute: 9.. #rietena, sora, fratele etc %. As putea sa intampin urmatoarele rezistente pe care as putea sa le depasesc astfel: 9.! sa uit - voi vedea biletele cu cuvintele noi& sa nu am timp - recupere) in alta )i& sa nu am c$ef - imi rog prietena sa imi evalue)e progresul in fiecare saptamana etc. -evizuire si control /aca planul nu poate fi pus in aplicare din diverse motive, se poate reface c$iar cu stabilirea unor obiective adecvate noului conte.t. incuraati-i pe elevii dvs. sa se aute reciproc in reali)area planurilor lor de actiune, c$iar si in activitati marunte. Acest lucru le va de)volta atat abilitati de re)olvare a problemelor, cat si abilitati sociale. ".#. /osibile rezistente in desfasurarea unei astfel de activitati imi este greu sa vorbesc desc$is despre neaunsurile mele ,u ii cunosc pe ceilalti din sala de club si imi este ena sa recunosc ca nu stiu cum sa iau deci)ii %tiu ca acestea sunt minusurile mele, dar nu cred ca profu/profa ma poate auta. /oar nu e psi$olog? 9u sunt in regula. /e ce sa mai fac aceasta activitate care e pentru altiiL ... +olosind informatiile din sectiunea +Aspecte metodologice ale activitatilor de grup bazate pe exercitii structurate+, precum si e.ercitii de 'spart g$eata' si de cunoastere intre elevii participanti la activitatile de la Club, se poate crea o atmosfera de destindere si incredere reciproca care sa facilite)e desfasurarea fireasca a activitatilor. /aca s-au parcurs si e.ercitiile de autocunoastere obisnuinta de a vorbi despre propria persoana de)volta increderea in sine, cu atat mai mult cu cat i se arata direct sau indirect elevului, ca este acceptat neconditionat indiferent de abilitatile, trasaturile si interesele pe care le manifesta. #uteti sa nu fiti de acord cu anumite interese, insa nu se pune in discutie valoare persoanei elevului. 9ste indicat ca activitatile tematice sa se desfasoare in ordinea in care se succed capitolele g$idului, insa fara a fi o conditie obligatorie.
#entru situatii mai dificile legate de disconfort personal datorita unor situatii speciale legate de increderea in propria persoana este bine sa se apele)e la consilierul pregatit in domeniul psi$ologiei. 3n astfel de consilier poate fi gasit cu autorul serviciilor online ale proiectului.
Activitatile acestei tematici au rolul de a voala micile desconsiderari pe care cu totii le facem fara sa ne dam seama, astfel incat odata cunoscute sa poata fi reduse, in scopul eficienti)arii demersului pe care il facem in re)olvarea de probleme, mai ales privind cariera. ".$. Activitati sugerate pentru aceasta tema
5,.4505;A-.A ,.1;315,.-A-5L3- 1cop: identificarea tipurilor de desconsiderari !ateriale necesare: - ,esfasurare 9.ercitiul poate fi facut individual sau in grupuri mici. Impactul sau este mai mare in ca)ul desfasurarii in grupuri. Cereti fiecarui elev sa se gandeasca la o situatie recenta de al carei re)ultat nu a fost deloc multumit. %ituatia repre)inta o problema pe care nu a re)olvat-o. Bugati-i sa raspunda pentru ei insisi la urmatoarele intrebari legate de acea situatie! Ai gasit anumite caracteristici ale mediului pe care cre)i ca nu le-ai observat atunci? Ai fi actionat in alt mod la care atunci nu te-ai gandit? Ai ignorat, subestimat abilitatea cuiva de a actiona intr-un anumit mod ? Aasesti ca e.istau anumite resurse pe care atunci nu le-ai folosit? Cereti elevilor, daca au gasit raspunsuri afirmative la aceste intrebari, sa identifice din ce arie provin! mediu, propria persoana, alte persoane. /aca e.ercitiul a fost facut pe grupe, rugati-i sa-si impartaseasca reciproc situatia problematica la care s- au gandit si desconsiderarile pe care le-au descoperit. Cereti ca fiecare elev sa-si e.prime propria opinie despre desconsiderarile facute de ceilalti. 3rmariti ca aceste opinii sa nu se transforme in acu)e, ci in simple remarci fara referire la persoana celui care le-a facut. =a sfarsitul e.ercitiului dati posibilitatea fiecarui participant sa-si e.prime impresiile despre e.ercitiu. 3rmariti ca elevii sa remarce daca le-a fost greu sa impartaseasca desconsiderarile identificate sau sa formule)e opinii despre desconsiderarile celuilalt.
145L:L ,. ,.;5B5. 1cop: identificarea stilului de deci)ie !ateriale necesare: fise de lucru - tabelul '%tilurile de deci)ie' ,esfasurare: #regatiti fise de lucru repre)entand tabelul cu stilurile de deci)ie #entru mai mult confort impartiti elevii in grupuri mici si rugati-i sa-si identifice stilul de deci)ie #ermiteti-le sa discute in grupul mic despre stilurile identificate si cum ar putea folosi modalitatile de compensare =a sfarsitul e.ercitiului permiteti o discutie libera intre toti participantii despre ce au aflat, cum se simt acum si ce au e.perimentat in timpul activitatii in grupul mic
.!3455L. ;A-5.-.5 1cop: identificarea emotiilor fata de problema de cariera definita !ateriale necesare: - ,esfasurare: Impartiti participantii in grupuri de mici (0,H) elevi Bugati-i sa se gandeasca numai si numai la problema de cariera definita de ei /upa 5,3 minute cereti-le sa urmareasca ce emotii au resimtit cand s-au gandit la acea problema Bugati-i sa discute in grup despre acele emotii si cum ar putea sa le foloseasca sau sa le transforme pentru a facilita re)olvarea problemei Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu
#BI,CI#II=9 B9C*=VABII /9 #B*@=9(9 1cop: aplicarea principiilor de re)olvare a problemelor !ateriale necesare: coli de flip-c$art, marFere, scotc$, foarfece, fise cu lista principiilor de re)olvare a problemelor ,esfasurare: Bugati elevii sa-si forme)e grupuri in functie de preferinta de a discuta despre acelasi principiu Impartiti fiecarui grup o lista cu principiile de re)olvare a problemelor. %olicitati sa poarte o discutie orientata de urmatoarele intrebari! Ce i-a determinat sa aleaga acel principiu? Cat de usor sau dificil le este pentru a-l aplica? Cum poate acel principiu sa ii aute in re)olvarea propriei lor probleme de cariera? Baspunsurile vor fi notate pe coala de flip-c$art. #urtati cu toti participantii o discutie pentru a depista care principiu este mai dificil de inteles, acceptat si oferiti lamuririle necesare daca este ca)ul. Afisati raspunsurile grupurilor. Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu
,.055-. ,. /-3?L.!. 1cop: de)voltarea abilitatii de a defini probleme sub forma de obiectiv !ateriale necesare: - ,esfasurare: Impartiti participantii in grupuri mici (?,0 elevi) Bugati-i sa se gandeasca la obiectivele lor de cariera si sa defineasca fiecare o problema de cariera in functie de acestea Bugati-i sa discute in grup despre problemele definite 3rmariti ca problemele sa fie definite sub forma de obiectiv Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu
>..-A-.A 13L:-55L3- 1cop: familiari)area cu metodele de generare a solutiilor !ateriale necesare: - ,esfasurare: Impartiti elevii in 0 grupuri, cate metode de generare a solutiilor sunt descrise in g$idul elevilor +iecare isi va alege prin tragere la sorti o metoda de generare de solutii +iecare grup va trebui sa genere)e cat mai multe solutii folosind metoda obtinuta pentru aceeasi problema (fiecare grup va avea aceeasi problema) +iecare grup pre)inta metodele obtinute Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu
AAL5BA 13L:455L3- 1cop: familiari)area cu modelele de anali)a a solutiilor !ateriale necesare: g$idul elevilor, coli de flipp-c$art, carioca ,esfasurare: Impartiti participantii in grupuri mici (?,0 elevi) Bugati-i sa anali)e)e in grup solutiile la o anumita problema folosind modelul de criterii care se potriveste cel mai bine Afisati colile de flipp-c$art si discutati solutia aleasa Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu
/LA:L ,. A;45:. 1cop: familiari)area cu planul de actiune !ateriale necesare: fise de lucru cu '#lanul de aplicare a solutiei' din g$idul elevilor ,esfasurare: Impartiti participantii in grupuri mici (?,0 elevi) Bugati-i sa complete)e pe grupuri un plan de actiune la o anumita solutie /iscutati cu toti participantii eficienta planurilor alcatuite Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu /lanificarea unei activitati de grup la ;lubul +;ariera mea+
4ema /LA50;A-.A ;A-5.-.5 - Be)olvarea de probleme si generarea de solutii 3biective aplicarea metodelor de generare a solutiilor identificarea tipurilor de desconsiderari in generarea solutiilor -esurse necesare materiale!
de timp! $artie (A? si A>), instrumente de scris, retroproiector, folii cu definitii, descrieri, e.emple, A$idul profesorilor si A$idul elevilor 0> minute ,esfasurarea activitatii 9.ercitiu de 'spart g$eata'! -renuletul - participantii se asea)a in sir indian si se tin de maini (cu o mana de cel din fata, iar cu cealalta de cele din spate). In afara de primul din sir toata lumea este cu oc$ii inc$isi. +iecare elev semnalea)a celui din spate sc$imbarile de directie cu autorul mainii. - 0 minute Introducerea temei! /efiniri, relatii, descrieri, e.emple - 7> minute 9.ercitiu! *8enerarea solutiilor* - 70 minute! 0 minute completare, 7> minute discutii Intocmirea listei cu aptitudinile generale - in grup - 3 minute #re)entarea rolului si tipurilor de desconsiderari in generarea de solutii - 70 minute .valuarea 9valuarea orala a activitatii de grup reali)ata de profesor - 0 minute Anuntarea viitoarei teme.
H. Activitati cu parintii la clubul 'Cariera mea' 4ema -3L:L 1;3L55 5 C5543A-.A ;A-5.-A A .L.C5L3- 4A5 - Be)olvarea de probleme si generarea de solutii 3biective Consolidarea relatiilor intre parinti si scoala #re)entarea serviciilor de consiliere oferite de scoala %a enumere etapele redactarii unui curriculum vitae 9videntierea difeitelor modalitati de implicare a parintilor in cariera elevilor -esurse necesare materiale!
de timp! ?, 0 marFere, folii flip-c$art, scotc$, fise de pre)entare a serviciilor proiectului 6> minute ,esfasurarea activitatii @ancile sunt ase)ate in asa fel incat sa e.iste conditii pentru a lucra in ?-0 grupuri mici (grupurile stau in urul unei/unor banci) dar si in grup mare. #re)entarea unei intalniri - 0 minute #re)entarea parintilor prin intermediul unui e.ercitiu de intercunoastere. #arintii se pe)inta prin 3 cuvinte si isi pre)inta copii prin 3 cuvinte - < minute #arintii sunt impartiti in 3 grupe. * grupa discuta si notea)a pe foi de flip-c$art tema! 'Ce actiune trebuie sa intreprinda acum elevii in vederea construirii viitoarei vieti profesionale?'. * a doua grupa discuta tema! 'Ce actiuni ar trebui sa intreprinda parintii in vederea spriinirii viitoarei cariere a copiilor lor?' - 3> minute %e pre)inta re)ultatele discutiilor in grupuri si se situea)a rolurile si responsabilitatile elevilor, scolii si parintilor in construirea unui viitor profesional pentru elevi. - 70 minute %e pre)inta Clubul 'Cariera mea' si activitatile care se desfasoara in club. %e pre)inta toate serviciile scolii de)voltate prin intermediul acestui proiect. #arintii primesc o fisa de pre)entare a proiectului - 7> minute In final, parintilor li se propun roluri pe care si le pot asuma in derularea acestui proiect si in cariera copiilor lor. - 7> minute 9.emple! sa citeasca g$idurile care le sunt adresate, sa participe la intalnirile lunare din cadrul Clubului 'Cariera mea'& sa incurae)e copii in a lua deci)ii responsabile, sa incurae)e elevii sa parcurga g$idurile adresate lor etc. .valuarea #arintii vor completa urnalul Clubului cu impresii referitoare la activitatea desfasurata si cu sugestii legate de viitoarele activitati proiectate pentru elevi in cadrul Clubului 'Cariera mea'
4ema A14./4A-5 15 4.!.-5 L.>A4. ,. ;A-5.-A ;3/55L3- 3biective identificarea unor asteptari respectiv temeri ale parintilor legate de cariera copiilor, anali)a acestora, diferentierea asteptarilor si temerilor parintilor de cele ale copiilor, clarificarea unor aspecte legate de contributia proprie la implinirea asteptarilor respectiv estomparea temerilor. -esurse necesare materiale!
de timp! imagini pentru pre)entare, $artie (A?), instrumente de scris, flip c$art 0> minute ,esfasurarea activitatii @ancile sunt ase)ate in asa fel incat sa e.iste conditii pentru a lucra in ?-0 grupuri mici (grupurile stau in urul unei/unor banci) dar si in grup mare. .xercitiu de prezentare cu imagini: *ferim o serie de imagini (decupate din reviste, maga)ine ilustrate etc.) si cerem parintilor participanti sa aleaga fiecare cel putin una care ar putea sa ii aute in a se pre)enta (a spune ceva despre ei) si inca una cel putin, pentru a arata cu ce ganduri a venit la aceasta activitate de grup - 70 minute 5ntroducerea temei - Asteptari si temeri legate de cariera copiilor - 0 minute .xercitiu: Asteptari si temeri Cerem !arintilor ca sa im!arta o coala al'a in doua, !e o !rte sa enumere aste!tarile lor legate de cariera co!iilor iar !e cealalta temerile lor. tim!ul de lucru !entru aceasta !rima $a"a este de 10 minute dupa intocmirea listelor propunem parintilor sa reciteasca listele si sa le sublinie)e pe acelea care s-ar regasi pe lista si atunci daca e.ercitiul ar fi reali)at de copii lor (deci pe acelea care sunt si asteptari respectiv temeri ale copiilor lor - din cunostiintele, impresiile pe care le au despre aceasta tema). #utem intreba parintii cate asteptari respectiv temeri au enumerat si cate dintre acestea sunt subliniate. (nu vom forta raspunsul si nici nu vom intreba in acest moment ce au scris). In urmatoarea fa)a de 7> minute se lucrea)a in grupuri mici. Cerem parintilor ca pe o foaie de flip c$art sa faca o lista comuna a asteptarilor, temerilor subliniate si sa clarifice eventualele intrebari. Arupurile vor pre)enta listele comune si celorlalti. - 30 minute ,iscutii - pornind de la e.ercitiu (listele individuale, listele comune) se propun diferite teme, de e.. - ce tipuri de asteptari / temeri au fost identificate (se pot reali)a clasificari) - cat de realiste / fondate sunt asteptarile / temerile - cu ce pot contribui parintii pentru implinirea asteptarilor, estomparea temerilor - ce poate face scoala / dirigintele / proiectul etc. in acest sens - cat de mare este discrepanta dintre asteptarile / temerile lor si cele ale copiilor cum pot discuta despre acestea mai eficient cu copii lor etc. - 70 minute .valuarea Beali)am o sumari)are a ideilor principale puse in discutie. Cerem parerea parintilor legata de eficienta activitatii (e.. prin completarea unei fise succinte) Anuntam tema si data urmatoarei activitati cu parintii. #utem cere propuneri pentru teme viitoare - 7> minute