UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN

I FARMACIE N. TESTEMIANU
FACULTATEA DE INSTRUIRE POSTUNIVERSITAR
Chirurgia oro-maxilo facial n teste
(pentru medici-cursani i rezideni)
CHIINU 2014
1

Anat!"# $%"n"$&
1. C.S. Pereii sinusului din interior sunt acoperii cu:
A. Epiteliu multistratulat cilindric cu cili;
B. Epiteliu cubic;
C. Epiteliu plat;
D. Epiteliu prizmatic;
E. Epiteliu folicular.
R.: A
. C.S. !olumul ca"it#ii sinusului la aduli $%n cm&'
"ariaz# %ntre:
A. 1()* cm&;
B. 1*)(+ cm&;
C. 1+)+ cm&;
D. ,)1* cm&;
E. +)*+ cm&.
R.: A
&. C.S. Sinusul comunic# cu ca"itatea nazal# printr)un
orificiu o"al care se desc-ide %n:
A. .iatul nazal superior;
B. .iatul nazal mediu;
C. .iatul nazal inferior;
D. Prin celulele etmoidale;
E. /ici una din acestea.
R.: B
(. C.S. Sinusul ma0ilar are o form# de:
A. Prism# triun1-iular#;
B. P#trat;
C. 2riun1-i;
D. 3"al;
E. Rotund#.
R.: A
*. C... St4lpii de rezisten# ai ma0ilei sunt:
A. St4lpul fronto)nazal sau incisi";
B. St4lpul zi1omatic;
C. St4lpul pteri1opalatin;
D. St4lpul $platforma' palatin#;
E. St4lpul temporal.
R.: A5 B5 C5 D
6. C.S. .u7c-ii propulsatori ai mandibulei sunt:
A. ..masterin;
B. ..temporal;
C. ..pteri1oid intern5
D. Pteri1oid e0tern;
E. ..di1astric.
R.: D
,. C... .u7c-ii cobor4tori ai mandibulei cu aciune direct#
sunt:
A. Platisma;
B. ..milo-ioidian;
C. ..di1astric;
D. ..1enio-ioidian;
E. ..di1astric.
R.: B5 C5 D5 E
8. C... Ramurile terminale ale a.carotide e0terne sunt:
A. A. lin1ual#;
B. A. facial#;
C. A. auricular# posterioar#;
D. A. temporal# superficial#;
E. .a0ilar# intern#.
R.: D5 E
9. C.S. Principala arter# care alimenteaz# ca"itatea nazal#
este:
A. A. palatinal# ascendent#;
B. A. al"eolar#;
C. A. sefno)palatin#;
D. :acial#;
E. 2oate acestea.
R.: C
1+. C.S. Principala arter# ce alimenteaz# dinii de pe arcada
inferioar# este:
A. A. lin1ual#;
B. A. palatn# descendent#;
C. Sfeno)palatin#;
D. A. al"eolar# inferioar#5
E. A. suborbitar#
R.: D
11. C... ;imfa din sinusul ma0ilar se re"ars# %n limfonodulii:
A. Submandibulari;
B. Retrofarin1ieni;
C. Cer"icali;
D. 3ccipitali;
E. <enieni.
R.: A5 B
1. C... ;imfa de la buzele superioar# 7i inferioar# se
re"ars# spre limfonodulii:
A. <enieni;
B. Retroauriculari;
C. Submentonieri;
D. Submandibulari;
E. Supracla"iculari.
R.: C5 D
1&. C... ;imfa de la dinii de pe arcada inferioar# se re"ars#
spre limfonodulii:
A. Submandibulari;
B. Submentonieri;
C. Parotidieni;
D. Retrofarin1ieni;
E. <enieni.
R.: A5 B5 C5 D
1(. C... ;imfa de la palatul dur 7i moale se re"ars# spre
limfonodulii:
A. Retroauriculari;
B. Retrofarin1ieni;
C. Cer"icali profunzi;
D. 3ccipitali;
E. Submentonieri.
R.: A5 B5 C
1*. C... 2ri1emenul are trei ramuri:
A. /. al"eolar;
B. /. lin1ual;
C. /. ma0ilar;
D. /. mandibular;
E. /. oftalmic.
R.: C5 D5 E
16. C... Dinii de pe arcada superioar# primesc iner"aie de la:
A. /. oftalmic;
B. /. al"eolar superior 7i anterior;
C. /. al"eolar superior 7i mediu;
D. /. al"eolar superior 7i posterior;
E. /. auriculotemporal.

R.: B5 C5 D
1,. C.S. /er"ul nazopalatin asi1ur# iner"aia:
A. =ncisi"ilor 7i caninilor superiori;
B. .ucoperiostul %n treimea anterioar# a palatului
dur;
C. .ucoperiostul a dou# treimi posterioare a
palatinului;
D. .ucoasa palatului moale;
E. 2oi dinii arcadei superioare.
R.: B
18. C... /er"ul al"eolar superior 7i posterior asi1ur#
iner"aia:
A. .olarilor superiori;
B. 3sul ma0ilar %n zona acestor dini;
C. Palatul %n zona acestor dini;
D. 2uberozitatea ma0ilarului superior5
E. 3 poriune a mucoasei sinusului ma0ilar.
R.: A5 B5 C5 D5 E
19. C... /er"ul al"eolar superior 7i mediu asi1ur# iner"aia:
A. Premolarilor;
B. .ucoperiostului "estibular %n re1iunea
premolarilor;
C. 3sul crestei al"eolare %n zona premolarilor;
D. 3 poriune a mucoasei sinusului ma0ilar;
E. Buzei superioare.
R.: A5 B5 C5 D
+. C... /er"ii al"eolari superiori 7i anteriori asi1ur#
iner"aia:
A. .ucoasa podelei fosei nazale;
B. 3 poriune a mucoasei sinusului ma0ilar;
C. .ucoperiostul "estibular %n zona frontal# a
ma0ilei;
D. =ncisi"ii 7i caninii superiori;
E. Premolarii superiori.
R.: A5 B5 C5 D
1. C.S. /er"ul mandibular p#r#se7te craniul prin 1aura:
A. ;acerum;
B. Rotund#;
C. 3"al#;
D. 3ftalmic#;
E. Spinoz#.
R.: C
. C.S. /er"ul ma0ilar p#r#se7te raniul prin 1aura:
A. Spinoza;
B. Rotund#;
C. 3ftalmic#;
D. 3"al#;
E. ;acerum.
R.: B
&. C... Ramurile senziti"e ale n.mandibular sunt:
A. /.bucal;
B. /.al"eolar inferior;
C. /.auriculotemporal;
D. /.pteri1oidian e0tern;
E. /.lin1ual.
R.: A5 B5 C5 E
(. C... /er"ul lin1ual asi1ur# iner"aia sentiti"# la:
A. .ucoasa 1in1i"al# de pe "ersantul intern al
apofizei al"eolare mandibulare;
B. .ucoasa plan7eului bucal;
C. >& anterioare a mucoasei limbii;
D. .ucoasa orofarin1elui;
E. .ucoasa de pe "ersantul "estibular al apofizei
al"eolare mandibulare.
R.: A5 B5 C
*. C.S. Care 1an1lioni "e1etati"i au le1#tur# cu tri1emenul:
A. ?an1lionul sublin1ual;
B. ?an1lionul submandibular;
C. ?an1lionul otic;
D. ?an1lionul pteri1oma0ilar;
E. ?an1lionul ciliar.
R.: A5 B5 C5 D5 E
6. C... /er"ul facial se ramific# %n:
A. /. temporal;
B. /. zi1omatic;
C. /. bucal;
D. /. mar1inal al mandibulei;
E. /. cer"ical.
R.: A5 B5 C5 D5 E
,. C.S. 2ransportul impulsurilor 1ustati"e de la cele dou#
treimi anterioare ale limbii c#tre analizatorul central este
asi1urat de:
A. /.facial;
B. /.al"eolar inferior;
C. /.lin1ual;
D. /.1losofarin1ian;
E. /.coarda timpanic#;
R.: E
8. C.S. /er"ul facial comunic# cu n.lin1ual prin:
A. /.petros mare;
B. /.al"eolar inferior;
C. /.sublin1ual;
D. /.coarda timpanic#;
E. ;a direct.
R.: D
An#'t#("a %$)#*"na%&
1. C... .edicamentele utilizate %n premedicaie sunt:
A. Barbiturice $luminal5 fenobarbital5nemubital
etc.';
B. Anal1ezice)opacee $dipidolor5 fentanil5 mial1in
etc.';
C. Parasimpaticolitice $atropina5 scopolamina etc.';
D. Anti-istaminice $dimedrol5 pipolfen5 ta"e1il5
suprastin etc.';
E. 2oate.
R.: A5 B5 C5 D
. C... Premedicaia este obli1atorie :
A. ;a toi pacienii;
B. ;a copii;
C. ;a b#tr4ni;
D. ;a pacienii emoti"i;
E. ;a bolna"ii cu refele0e e0a1erate.
R.: A5 B5 C5 D
&. C... Prin premedicaie se reduce:
A. Durerea;
B. E0citabilitatea sistemului ner"os central;
C. :rica;
D. Secreia sali"ei;
E. /ici una din ele.
R.: A5 B5 C5 D
(. C... Pentru premedicaie se folosesc urm#toarele
medicamente:
A. Substane anestezice;
&
B. Substane antiseptice;
C. Sedati"e 7i neuroleptice;
D. !a1olitice;
E. Anal1ezice.
R.: C5 D5 E
*. C... Ale1erea premedicaiei se face %ntotdeauna %n funcie
de:
A. !4rsta 7i terenul pacientului;
B. .etoda de anestezie ce "a fi folosit# $local#5
1eneral#';
C. Circumstanele operatorii $durata 7i 1ra"itatea
inter"eniei';
D. ;ocul inter"eniei $ambulator sau staionar';
E. /ici una din ele.
R.: A5 B5 C5 D
6. C... Printre propriet#ile poziti"e ale lidocainei fa# de
no"ocain# $procain#' fi1ureaz#:
A. Durata anesteziei este aceea7i;
B. /u este iritant# pnetru esuturi;
C. Anestezia se instaleaz# mai repede;
D. @ona de anestezie este mai %ntins#5
E. Durata anesteziei A mai lun1#.
R.: C5 D5 E
,. C.S. Doza ma0im# a lidocainei permis# pentru
administrare %n cabinetul stomatolo1ic este de:
A. +5 1r.;
B. +5* 1r.;
C. +5& 1r.;
D. +56 1r.;
E. +5*)+56 1r.
R.: A
8. C... A"antaBele noradrenalinei %n comparaie cu
adrenalina sunt:
A. Are efect coronarodilatator;
B. Efect "asopresor de durat# mai scurt#;
C. /u determin# "asodilataia paralitic#;
D. /u influeneaz# ritmul 7i debitul cardiac;
E. 2o0icitate mai redus#.
R.: A5 C5 D5 E
9. C... Anestezia 1eneral#5 %ndeosebi %n c-irur1ia oro)
ma0ilo)facial#5 este indicat#:
A. ;a copii;
B. ;a pacieni cu teren aler1ic sau care prezint#
intoleran# la anestezicile locale;
C. ;a bolna"ii cu deficiene neuropsi-ice 7i
neuromotorii;
D. Cn procesele septice e"oluti"e unde nu se poate
folosi anestezia local#;
E. Dorina pacientului.
R.: A5 B5 C5 D5 E
1+. C... Principalele metode de anestezie terminal# $local#'
sunt:
A. Anestezia prin refri1eraie $Delenul5 azotul lic-id
etc.';
B. Anestezia de suprafa# prin contact $topic#';
C. Anestezia prin badiBonare;
D. Anestezia prin %mbibiie;
E. Anestezia prin pul"erizare.
R.: A5 B5 C5 D5 E
11. C... Preparatele anestezice pul"erizabile $spraEuri' sunt:
A. ?in1icain;
B. Filestezin;
C. Stomacain;
D. ;idocain 1+G;
E. Filonor.
R.: A5 B5 C5 D5 E
1. C... Anestezia de contact se poate efectua cu:
A. Sol./o"ocaini G;
B. Sol.;idocaini 1+G;
C. Sol.2rimecaini *G;
D. Sol.Cocaini 1+G;
E. Sol.Epinefrini.
R.: B5 D
1&. C... Printre indicaiile anesteziei prin refri1eraie
fi1ureaz#:
A. =ncizia abceselor superficiale;
B. Suprimarea refle0ului de "om#;
C. E0tracia dinilor parodontotici;
D. DetartraBul;
E. 3dontectomia .
R.: A5 C
1(. C... Prin te-nica !eisbrem se pot anestezia:
A. /er"ul al"eolar inferior;
B. /er"ii al"eolari superiori posteriori;
C. /er"ul lin1ual;
D. /er"ul maseterin;
E. /er"ul bucal.
R.: A5 C5 E
1*. C... Pentru e0tracia molarului de minte inferior este
suficient#:
A. Anestezia mentonier#;
B. Anestezia ple0al#;
C. Anestezia la Spina Spics;
D. Anestezia n.bucal;
E. Anestezia torusal# $dup# !aisbrem'.
R.: C5 E
16. C.S. Pentru e0tracia unui canin inferior este suficient#:
A. Anestezia la Spina Spics;
B. Anestezia ple0al#;
C. Anestezia la 1aura mentonier#;
D. Anestezia la 1aura incisi"#5
E. 3ricare dintre acestea.
R.: A
1,. C... Reperele folosite %n anestezia la Spina Spics sunt
date de:
A. Creasta temporal# a ramului ascendent
mandibular;
B. .ar1inea anterioar# a mu7c-iului masetar;
C. /i"elul planului de ocluzie a molarilor inferiori;
D. Plica pteri1omandibular#5
E. Plica 1loso)epi1lotic#.
R.: A5 C5 D
2.C. Hn pacient t4n#r cu starea 1eneral# bun# se prezint#
pentru e0tracia unui molar inferior cu distrucie coronar#
mare.
18. C... Precizai care sunt ner"ii ce trebuie anesteziai %n
"ederea e0traciei:
A. /.lin1ual;
B. /.bucal;
C. /.al"eolar inferior;
D. /.mentonier;
E. /.maseterin.
R.: A5 B5 C
(
19. C.S. Cn timpul inter"eniei pacientul prezint# pierderea
parial# a cuno7tinei5 paloare5 1rea#5 transpiraii reci5
-ipotensiune arterial#.
Aceste simptome su1ereaz# %n special:
A. Edem an1inoneurotic;
B. ;ipotimie;
C. Sincop# respiratorie;
D. Ioc anafilactic;
E. Sincop# alb#.
R.: B
+. C.S. Ca tratament de ur1en# se recomand#:
A. Cndep#rtarea corpilor str#ini din ca"itatea buco)
farin1ian#;
B. Cntreruperea inter"eniei;
C. :la1elarea feei;
D. A7ezarea bolna"ului %n poziie orizontal#;
E. 2oate acestea.
R.: E
1. C... Contraindicaiile anesteziei la tuberozitate sunt;
A. Procese inflamatorii "estibulare %n zona
respecti"#;
B. Coa1ulopatii ;
C. 2umori 1in1i"o)al"eolare in treimea distal# a
"estibulului superior;
D. Ple0ul "enos pteri1oidian procident;
E. =nter"eniile c-irur1icale pe os %n zona molarilor
superiori.
R.: A5 B5 C
. C... Reperele folosite %n anestezia la tuberozitate pe cale
oral# sunt:
A. Creasta zi1omatico)al"eolar#;
B. Arcada temporo)zi1omatic#;
C. R#d#cina mezial# a molarului ;
D. R#d#cina mezial# a molarului 1;
E. .ucoasa mobil#.
R.: A5 C5 E
&. C... Pe cale cutanat#5 reperele folosite %n anestezia la
tuberozitate sunt:
A. .ar1inea anterioar# a mu7c-iului masetar;
B. .ar1inea posterioar# a mu7c-iului masetar;
C. Creasta zi1omatico)al"eolar#;
D. .ar1inea inferioar# a osului zi1omatic;
E. .ar1inea superioe0tern# a osului zi1omatic.
R.: A5 C5 D
(. C.S. Pe cale cutanat#5 %n anestezia la tuberozitate se
p#trunde cu acul pe distana:
A. 5* cm;
B. & cm;
C. &5*)( cm;
D. (5*)* cm;
E. )5* cm.
R.: C
*. C... Puncia anestezic# pentru anestezia ner"ului
nazopalatin se practic#:
A. Pe miBlocul papilei incisi"e;
B. Pe mar1inea papilei incisi"e;
C. ;a +.* cm %napoia 7i deasupra mar1inii 1in1i"ale;
D. ;a 1 cm %napoia 7i desupra mar1inii 1in1i"ale;
E. ;a +5& cm %naintea 7i sub mar1inea 1in1i"al#.
R.: B5 C
6. C... Care din urm#toarele afirmaii sunt corecte %n cazul
anesteziei ner"ului nazopalatin prin procedeul Jofer:
A. Este o anestezie topic#;
B. Este o anestezie prin inBecie;
C. Se realizeaz# prin introducerea unui tampon cu
cocain# de 1+G %n fosa nazal#5
D. Se practic# o puncie anestezic# cu ac subire %n
plan7eul fosei nazale5 pe mar1inea septului;
E. 2amponul cu soluie de cocain# de 1+G se aplic#
pe podeaua fosei nazale5 %napoia pra1ului narinar.
R.: B5 D
,. C... Aria anesteziat# dup# o anestezie ple0al# este:
A. .ucoasa "estibular#;
B. Periostul;
C. 3sul;
D. 1) dini dac# substana a fost l#sat# %ntr)un
sin1ur loc;
E. .ucoperiostul palatinal.
R.: A5 B5 C5 D
8. C.S. Cn anestezia la tuberozitate pe cale oral# se p#trunde
cu acul dealun1ul tuberozit#ii5 p4n# la profunzimea de:
A. )5* cm;
B. 5*)&5* cm;
C. &5*)( cm;
D. 1)15* cm;
E. 15*)5* cm.
R.: B
9. C.S. Puncia %n anestezia ner"ului nfraorbitar pe cale
cutanat# se practic#:
A. ;a *)8 mm sub rebordul orbitar inferior;
B. ;a * mm %n afara liniei medio)pulpare;
C. Cn dreptul aripii nazale la +5*)1 cm %n afara
7anului nazo1enian;
D. ;a 1+)1* mm sub rebordul orbitar;
E. ;a &)* mm deasupra ape0ului P. superior.
R.: C
&+. C.S. Prin anestezie la tuberozitate se bloc-eaz#:
A. /.al"eolari superiori 7i medii;
B. /.nazopalatin;
C. /.al"eolari superiori 7i anteriori;
D. /.al"eolari superiori 7i posteriori;
E. /.palatinal.
R.: D
&1. C... Pentru e0tracia incisi"ilor 7i caninilor superiori se
efectueaz# anestezia:
A. ;a tuberozitate;
B. Ple0al#;
C. ;a 1aura suborbital#;
D. /azopalatinal#;
E. Palatinal#.
R.: C5 D
&. C.S. Printre accidentele 1enerale %n practica
stomatolo1ic# cel mai frec"ent %nt4lnim:
A. .anifest#ri isterice;
B. Accidente aler1ice;
C. ;ipotimia;
D. Sincopa;
E. Con"ulsiile.
R.: C
&&. C... Sincopa cardiac#5 ca accident al anesteziei locale:
A. Se poate manifesta prin edem an1ioneurotic;
B. /ecesit# resuscitarea cardiorespiratorie;
C. Se manifest# prin absena pulsului;
D. Se instaleaz# cu pierderea parial# a cuno7tinei;
E. Se %nre1istreaz# cu pierderea total# a cuno7tinei.
R.: B5 C
*
&(. C... Printre simptomele sincopei respiratorii fi1ureaz#
unele din urm#toarele:
A. Cianoza;
B. Paloarea 1eneralizat#;
C. 3prirea respiraiei;
D. Dispneea de effort;
E. :ibrilaia atrial#.
R.: A5 C
&*. C... Printre simptomele principale ale lipotimiei
fi1ureaz#;
A. Pierderea total# a cuno7tinei pe un timp
%ndelun1at;
B. Somnolen#5 transpiraii5 paloarea feei;
C. Sl#biciuni5 1rea#;
D. Pierderea parial# a cuno7tinei;
E. 3prirea respiraiei5 cianoza.
R.: B5 C5 D
&6. C... .#surile elementare de susinere a funciilor
or1anismului %n lipotimie sunt:
A. Administrarea de ur1en# a medicamentelor
$adrenalina5 atropina etc';
B. Asi1u1urarea circulaiei san1uine prin
poziionarea pacientului orizontal;
C. Asi1urarea respiraiei prin sl#birea
"estimentaiei $cra"ata5 1ulerul5 centura';
D. E0citarea centrelor respirator 7i cardio"ascular cu
"apori de amoniac;
E. Asi1urarea unui flu0 de aer curat $"entilator5
desc-iredrea 1eamului' sau in-alarea o0i1enului.
R.: B5 C5 D5 E
&,. C.S. Care din urm#toarele afirmaii sunt ade"#rate %n
cazul utiliz#rii noradrenalinei:
A. Aciunea predominant# a noradrenalinei este de
cre7tere a presiunii arteriale;
B. Aciunea principal# este sc#derea ritmului
cardiac;
C. SupradozaBul poate pro"oca o u7oar#
-ipotensiune 7i ta-icardie;
D. 2o0icitatea este de 8 ori mai crescut# dec4t a
adrenalinei;
E. 2oate.
R.: A
&8. C.S. Care din urm#toarele afirmaii sunt corecte %n cazul
0ilinei:
A. Aciunea anestezic# a no"ocainei este de &)( ori
mai puternic# dec4t a 0ilinei;
B. 2o0icitatea 0ilinei se manifest# prin reacii de
iritaie a S/C5 colaps respirator 7i circulator;
C. Doza de toleran# este apreciat# de &5* 1;
D. :rec"ent produce reacii aler1ice;
E. Doza ma0im# de 0ilin# administrat# odat# pentru
un adult de ,+ K1 este de 8)1+ m1)K1 corp.
R.: B
&9. C... /ecroza mucoasei apare de obicei dup# anesteziile
ple0ale sau locale practicate submucos sau subperiostal 7i se
produce datorit#:
A. =nBect#rii soluiei anestezice intra"ascular
superficial;
B. Decol#rii brutale a periosteomucoasei;
C. Cnep#rii trunc-iului ner"os;
D. =sc-emiei prelun1ite;
E. 2o0icit#ii soluiei.
R.: B5 D5 E
(+. C.S. Precizai care din medicamentele enumerate mai Bos
este absolut necesar pentru tratamentul 7ocului
anafilactic:
A. Diazepam i.".;
B. Jemisucciant de Jidrocortizon i.".;
C. :enobarbital i.m.;
D. Papa"erin# i.m.;
E. 2oate acestea.
R.: B
(1. C.S. Cn care din urm#toarele te-nici de anestezie este
posibil# ca accident pareza facial# tranzitorie:
A. Anesteuia ner"ului auriculo)temporal;
B. Anesteuia ner"ului maseterin pe cale endobucal#;
C. Anestezia ner"ului infraorbitar pe cale
endobucal#;
D. Anestezia ner"ului al"eolar inferior pe cale
endobucal#;
E. Anestezia ner"ului mentonier pe cale cutanat#.
R.: D
(. C.S. Probabilitatea complica#iilor septice este mai mare
dup#:
A. Anestezia ple0al# sau prin baraB;
B. Anestezia la 1aura incisi"#;
C. Anestezia la Spina Spi0 sau la tuberozitate;
D. Anestezia la 1aura palatinal# sau mentonier#5
E. /ici una din aceste situaii.
R.: C
(&. C... Cn care din urm#toarele te-nici de anestezie este
mai mare riscul producerii unui trismus:
A. Anestezia la 1aura mentonier#;
B. Anestezia dup# te-nica !aisbrem;
C. Anestezia la Spina Spi0 pe cale oral#;
D. Anestezia tuberal#;
E. /ici una din aceste te-nici.
R.: B5 C
((. C... Durerea %n timpul inBect#rii soluiei anestezice
poate fi pro"ocat# de:
A. Cnep#tura trunc-iului ner"os sau a tunicii
periner"oase;
B. Distensia brutal# 7i dilacerarea esuturilor datorit#
inBect#rii cu presiune;
C. Soluii anestezice iritante -ipertone5 alterate;
D. Erori de substan#;
E. 2oate acestea.
R.: A5 B5 C5 D
(*. C... Scopurile unei premedicaiei %n c-irur1ia oro)
ma0ilo)facial# sunt urm#toarele:
A. Cnl#turarea fricii;
B. Cobor#rea ni"elului metabolic;
C. Deprimarea refle0elor "e1etati"e5 sc#derea
secreiilor;
D. Potenializarea a1enilor anestezici;
E. Aciuni antiedematoase 7i protecia de efectele
to0ice.
R.: A5 B5 C5 D5 E
(6. C... Cn cadrul anesteziei mucoasei fosei nazale prin
infiltraie anestezicul "a interesa:
A. ner"ul incizi"al;
B. poriunea terminal# a ner"ului al"eolar;
C. poriunea terminal# a ner"ului al"eolar
anterosuperior;
6
D. ner"ul infraorbitar;
E. poriunea terminal# a ner"ului al"eolar postero)
superior.
R.: A5 C
(,. C.S. ;a ma0il# anestezia ple0al# este mai puin efecti"#:
A. %n zona interincisi"#;
B. %n zona molarului de 6 ani;
C. la tuberozitate;
D. %n zona fosei canine;
E. in zona premolarilor.
R.: B
(8. C... Anestezia ple0al# este mai eficient# c#nd:
A. canalele -a"ersiene sunt mai lar1i;
B. corticalele sunt mai calcificate;
C. corticala este mai puin dens#;
D. corticala este mai dens#;
E. atrofia apofizei al"eolare este e"ident#.
R.: A5 C
(9. C.. Anestezia ple0al# este contraindicat#:
A. e0traciile molarilor inferiori la aduli:
B. e0tracia unui 1rup de )& dini la ma0il#;
C. c%nd in locul depozit#rii anesteticuli este prezent
un proces infecios;
D. c%nd corticala este 1roas#;
E. c%nd medulara este bine dez"oltat#.
R.: A5 C5 D
*+. C.S. Anestezicul %n anestezia ple0al# e necesar de depus:
A. intre periost 7i cortical#;
B. %ntre mucos# 7i periost;
C. intramucos;
D. %n canaliculele -aLersiene;
E. nu conteaz# unde e depus.
R.: B
*1. C... ;aturile ne1ati"e ale anesteziei intrali1amentare sunt:
A. "azoconstricia local# prelun1it#;
B. presiune e0a1erat# in periodoniu;
C. isc-emie local# prelun1it#;
D. in1ectare anesteticului dureroas#;
E. in caz de e0tracie dentar# persist# pericolul
instal#rii al"eolitei uscate.
R.: A5 B5 C5 D
*. C... Contraindicaiile anesteziei tuberale sunt:
A. procese infecioase "estibulare in zona
respecti"#;
B. coa1ulopatiile $pericolul instal#rii -ematoamelor
masi"e %n caz de %nepare a ple0ului "enos
pteri1oidian';
C. tumori %n treimea postereioar# a "estibulului
superor;
D. ple0ul "enos pteri1oidian %n "ecin#tate cu
tuberozitatea;
E. inter"enile c-icur1icale pe os %n zona molarilor
superiori.
R.: A5 B5 C
*&. C... Reperele folosite %n anestezia la tuberozitate pe
cale oral# sunt:
A. creasta zi1omatoal"eolar# ;
B. arcada temporozi1omatic#;
C. r#d#cina mezial# a molarului ;
D. r#d#cin# mezial# a molarului 1;
E. mucoasa mobil#.
R.: A5 C5 E
*(. C... Pe cale cutanat#5 reperele folosite %n anestezia la
tuberozitate sunt;
A. mar1inea anterioar# a mu7c-iului masetar;
B. mar1inea posterioar# a mu7c-iului masetar;
C. creasta zi1omato)al"eolar#;
D. mar1inea inferioar# a osului zi1omatic;
E. mar1inea supero)e0tern# a osului zi1omatic.
R.: A5 C5 D
**. C.S.Pe cale cutanat#5 %n anestezia la tuberozitate se
p#trunde cu acul pe o distan# de:
A. 5* cm;
B. & cm;
C. &5*)( cm;
D. (5*)* cm;
E. 5M5* cm.
R.: C
*6. C.S. ;a anestezia la tuberozitate pe cale oral#5 se p#trunde
cu acul de)a lun1ul tuberozit#ii5 p4n# la o profunzime de:
A. 5)5* cm;
B. 5*)&5* cm;
C. &5*)( cm;
D. 151)15* cm;
E. 15*M5* cm.
R.: B
*,. C... Direcia acului %n anestezia la tuberozitate pe
cale oral# este:
A. %n Bos;
B. %n sus;
C. %napoi;
D. %nainte;
E. %n#untru.
R.: B5 C5 E
*8. C... Prin anestezia la tuberozitate5 teritoriul anestezia
"a fi:
A. osul al"eolar;
B. constant zona molarilor;
C. constant zona premolarilor;
D. 1in1i"o)mucoasa palatin# p4n# la ni"elul Pm15 C;
E. peretele posterior al sinusului ma0ilar.
R.: A5 B5 E
*9. C.S. Puncia5 %n anestezia ner"ului infraorbitar pe
cale cutanat# se practic#:
A. la *)8 min sub rebordul orbitar inferior;
B. la * mm %n afara liniei medio)pupilare;
C. %n dreptul aripii nazale la +5*)1 cm %n afara 7anului
nazo)1enian;
D. la 1+)1* mm sub rebordul orbitar;
E. la &)* mm deasupra ape0ului P. superior.
R.: C
6+. C... Pentru anestezia la 1aura palatin# se folosesc
urm#toarele repere:
A. ultimul molar la 1 cm deasupra coletului acestuia;
B. la 1 cm %naintea mar1inii posterioare a palatului dur;
C. la +5* cm %naintea mar1inii posterioare a palatului
dur;
D. la 1 cm %naintea c4rli1ului aripii interne a apofizei
pteri1oide;
E. la +5* cm %naintea c4rli1ului aripii interne a apofizei
pteri1oide.
R.: A5 C5 D
61. C... Puncia anestezic# pentru anestezia ner"ului
nazopalatin se practic#:
A. pe miBlocul papilei incisi"e;
,
B. pe mar1inea papilei incisi"e;
C. la +5* cm %napoia 7i deasupra mar1inii 1in1i"ale;
D. la 1 cm %napoia 7i deasupra mar1inii 1in1inale;
E. la +5* %naintea 7i sub mar1inea 1in1inal#.
R.: B5 C
6. C... Reperele folosite %n anestezia mandibular#
$Spi0 ' sunt date de:
A. creasta temporal# a ramului ascendent mandibular;
B. mar1inea anterioar# a mu7c-iului maseter;
C. ni"elul planului de ocluzie al molarilor inferiori;
D. plica pteri1omandibular#5
E. plica 1loso)epi1lotic#.
R.: A5 C5 D
6&. C... Cn anestezia la Spi05 dac# acul este introdus
medial de plica pteri1omandibular#5 se produce:
A. infiltrarea peretelui tarin1ian;
B. tumefacie "oluminoas#;
C. Bena %n de1lutiie;
D. anestezia cu parez# tranzitorie a ner"ului facial;
E. acul se opre7te %n ramul mandibular f#r# a obine
anestezie.
R.: A5 B5 C
6(. C.S. Cn anestezia ner"ului al"eolar inferior pe cale
cutanat#5 submandibular#5 depozitul anestezic "a trebui
l#sat la:
A. 5)5* cm;
B. (5()(5* cm;
C. &5&)* cm;
D. 5*)& cm;
E. *)*5* cm.
R.: B
6*. C... Reperele folosite %n anestezia ner"ului bucal pe
cale oral# "or fi:
A. la 1 cm %napoia 7i dedesubtul orificiului Stenon;
B. la 1 cm %naintea 7i deasupra orificiului canalului
Stenon;
C. linia ce intersecteaz# baza apofizei coronoide cu
planul de ocluzie al molarilor superiori:
D. un1-iul ascuit format de planul de ocluzie al
molarilor superiori cu al celor inferiori;
E. la 1 cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori5
%n mucoasa mobil# sub un un1-i de &*)(* 1r.
R.: A5 C
66. C.S. Anestezia ple0al# este mai eficient# la copii 7i
tineri5 deoarece:
A. sistemul -aLersian are canale mai lar1i;
B. osul prezint# un 1rad mai mare de calcifiere;
C. corticala osoas# este mai dens#;
D. periostul este %n formare;
E. 1radul de atrofiere este mai mare5 iar suprafaa
osoas#5 de contact5 mai mic#.
R.: A
6,. C.S. Care din urm#toarele afirmaii sunt corecte %n cazul
0ilinei:
A. acziunea anestezic# a procainei este de &)( ori mai
puternic# dec4t a 0ilinei;
B. to0icitatea 0ilinei se manifest# prin reacii de iritaie
a S/C5 colaps respirator 7i circulator;
C. doza de toleran# este apreciat# la &5* 1;
D. frec"ent produce reacii aler1ice;
E. doza ma0im# de 0ilin# administrat# o dat# pentru
un adult de ,+ K1 este de 8)1+ m1>K1 corp.
R.: B
68. C... Care dintre urm#toarele efecte aparin noradrenalinei:
A. cre7terea presiunii arteriale;
B. cre7terea ritmului cardiac;
C. eficiena "asoconstrictoare periferic# f#r# s#
influeneze ritmul5 amplitudinea 7i debitul cardiac;
D. to0icitatea este de ( ori mai sc#zut# dec4t a
adrenalinei;
E. to0icitatea este de ori mai mare dec4t a
adrenalinei.
R.: A5 C5 D
69. C... Cn anestezia topic# $aplicarea substan#elor anestezice
pe mucoas#' se poate face prin:
A. infiltraie;
B. badiBonare;
C. imbibiie;
D. pul"erizare;
E. baraB.
R.: A5 B5 C5 D5 E
,+. C... Semnele caracteristice %n pareza facial# tranzistorie
sunt:
A. anestezia re1iunii temporale 7i a pa"ilionului
urec-ii;
B. c#derea comisurii bucale;
C. inocluzie palpebral#;
D. dispariia mi7c#rilor mimice;
E. anal1ezia 1ustati"# a limbii.
R.: B5 C5 D
,1. C.S. 2rimisul postanestezic persistent trebuie pus %n
le1#tur# cu:
A. dez"oltarea unui proces infecios %n loBile %n"ecinate5
prin contaminare septic#;
B. proces de miozit# traumatic#5 prin puncie septic#
sau iritaii produse de anestezie;
C. "asconstricie brusc# 7i prelun1it#;
D. inBectarea intra"ascular# a anestezicului;
E. toate acestea.
R.: B
,. C... /ecroza esuturilor moi poate ap#rea datorit#:
A. inBect#rii soluiei anestezice intra"ascular superficial;
B. decol#rii brutale a periosteomucoasei;
C. %nep#rii trunc-iului ner"os;
D. isc-emiei prelun1ite;
E. to0icit#ii soluiei.
R.: B5 D5 E
,&. C... Anestezia 1eneral# %n stomatolo1ie este
indispensabil# la:
A. copii mici;
B. pacienii cu teren aler1ic;
C. bolna"ii cu deficiene neuropsi-ice;
D. bolna"ii cu procese septice e"oluti"e;
E. nici una dintre acestea.
R.: A5 B5 C5 D
,(. C... Anestezia 1eneral# de scurt# durat# trebuie s#
%ndeplineasc# %ntre altele:
A. o inducie rapid#;
B. un efect anal1ezic eficint;
C. un efect -ipnotic superficial;
D. s# nu determine depersiune respiratorie 7i circulatoare;
E. s# realizeze o trezire rapid# a bolnabului.
R.: A5 B5 C5 D5 E
,*. C.S. Care din urm#toarele afirmaii sunt ade"#rate %n
cazul -oradrenalinei:
8
A. aciunea predominant# a noradrenalinei este de
cre7tere a presiunii arteriale;
B. aciunea principal# este sc#drea ritmului cardiac;
C. supradozaBul poate pro"oca o u7oar# -ipertensiune 7i
ta-icardie;
D. to0icitatea este de 8 ori mai crescut# dec4t a
adrenalinei.
R.: A
,6. C.S. Anestezia prin pul"erizare are urm#toarele a"antaBe:
A. u7urina de aplicare;
B. lipsa riscurilor de administare;
C. o anal1ezie bun# de suprafa#;
D. permite inter"enii superficiale de scurt# durat#;
E. toate acestea.
R.: E
,,. C... Aria anesteziat# dup# o anestezie ple0al# este:
A. mucoasa "estibular#;
B. periostul;
C. osul;
D. 1) dini dac# substana a fost l#sat# %ntr)un sin1ur
loc;
E. nici una dintre acestea.
R.: A5 B5 C5 D
,8. C... =ndicaiile anesteziei ple0ale pot fi:
A. pulpectomii;
B. e0tracii;
C. rezecii apicale;
D. e0tirp#ri de c-isturi5 epulide;
E. inter"enii de c-irur1ie parodontal#.
R.: A5 B5 C5 D5 E
,9. C... A"antaBele anesteziei locale fa# de anestezia
1eneral# %n stomatolo1ie:
A. protecia pacientului;
B. administrare u7oar#;
C. cooperarea cu pacientul;
D. timpul operator nelimitat;
E. s4n1erare redus# %n timpul inter"eniei.
R.: A5 B5 C5 D5 E
E+TRACIA DENTAR
1. C... Ca orice inter"enie c-irur1ical#5 e0tracia dentar#
poate determina:
A. ascensiuni termice de +58)1 1rade;
B. leucocitoz# de 1+.+++)1.+++>mm cubi;
C. leucopenie de &*++)(+++>mm cubi;
D. cre7tere a !CJ cu )( mm>-;
E. sc#dere a !CJ cu )( mm>-.
R.: A5 B5 D
. C.S. E0tracia dentar# este bine s# fie efectuat# la
bolna"ii cu infarct miocardic %n antecedente5 dup#:
A. cel puin 1* zile de la infarct;
B. cel puin &+ zile de la infarct;
C. cel puin & luni de la infarct;
D. cel puin 6 luni de la infarct;
E. cel puin 6)8 ore de la infarct.
R.: D
&. C... Cn te-nica e0traciei dentare cu cle7tele5 lu0aia este
manopera:
A. prin care se realizeaz# o l#r1ire pro1resi"# a
al"eolei;
B. prin care se realizeaz# secionarea li1amentului
circular al dintelui;
C. prin care se realizeaz# ruperea fibrelor le1amentare
dento)al"eolare;
D. prin care se mobilizeaz# dintele %n al"eola sa;
E. manopera de tracionare a dintelui %n a0 7i e0tracia
acestuia.
R.: A5 C5 D
(. C.S. E0tracia dentar#5 la bolna"ul cu leucoze acute5 este
permis#:
A. numai sub controlul ri1uros al -emostazei;
B. numai sub protecie de antibiotice;
C. este contraindicat# %n mod cate1oric;
D. numai dup# %ntreruperea tratamentului anticoa1ulant;
E. numai dup# un tratament de ()(8 de ore
-ipo1licemiant.
R.: C
*. C. S. Pentru efectuarea unei e0tracii dentare la un bolna"
diabetic5 este recomandat ca ni"elul 1licemiei s# fie sc#zut
la:
A. ++ m1G;
B. 1*+ m1G;
C. 1+ m1G;
D. 1++ m1G;
E. 8+ m1G.
R.: B
6. C... ;a bolna"ii corticodependeni5 e0tracia dentar#
presupune:
A. %ntreruperea tratamentului cortizonic
B. continuarea tratamentului cortizonic;
C. protecie antibiotic#;
D. administrare obli1atorie a "itaminei D;
E. %ntreruperea medicaiei anticoa1ulante cu ( ore
%naintea e0traciei dentare.
R.: B5 C
,. C.S. Pentru e0tracia primului molar superior5 pentru
lu0aia dintelui5 se fac la %nceput mi7carea de basculare %n
sens:
A. palato)"estibular;
B. "estibulo)oral;
C. numai "estibular;
D. "ertical $traciune %n a0';
E. numai palatinal.
R.: B
8. C... Cn e0tracia primilor doi molari inferiori5 lu0aia se
face prin manopere de basculare5 7i anume.
A. mi7c#ri de supinaie 7i pronaie5 c4nd se folosesc
cle7tii %ndoii pe lateral;
B. mi7c#ri de fle0ie 7i e0tensie5 c4nd se folosesc cle7tii
%ndoii pe muc-ie;
C. mi7c#ri de supinaie5 c4nd se folosesc cle7tii %ndoii
pe muc-ie;
D. mi7c#ri de supinaie5 c4nd se folosesc cle7tii %ndoii
pe lat;
E. oricare mi7care este corect#5 indiferent de tipul de
cle7te folosit.
R.: A5 B
9. C... Cn e0tracia cu ele"atorul ;ecluse5 "4rful
ele"atorului este:
A. insinuat trans"ersal5 %n spaiul intermediar5 sub
punctul de contact;
B. insinuat oblic5 la (* 1r.5 sub punctul de contact;
C. cu faa plan# spre molarul de minte;
D. cu faa con"e0# spre molarul de 1 ani;
E. cu faa con"e0# spre molarul de minte.
9
R.: C5 D
1+. C.S. E0tracia rezecie recomandat# de Nizel const# %n:
A. %ndep#rtarea r#d#cinii %mpreun# cu septul
interradicular;
B. %ndep#rtarea r#d#cinii5 %mpreun# cu o poriune din
pereii al"eolari5 respecti"i:
C. %ndep#rtarea r#d#cinii dup# crearea unui 7an
periradicular;
D. %ndep#rtarea r#d#cinii folosind numai "4rful
ele"atorului;
E. %ndep#rtarea r#d#cinii dup# rezecia %n totalitate a
peretelui al"eolar "estibular.
R.: B
11. C... Separaia r#d#cinilor este indicat# c4nd:
A. acestea sunt unite prin podeaua camerei pulpare 7i nu
pot fi e0trase %mpreun#;
B. r#d#cinile sunt prea di"er1ente;
C. r#d#cinile sunt prea con"er1ente5 a"4nd %ntre ele un
sept osos 1ros;
D. resturile radiculare mici sunt situate %n fundul
al"eolei;
E. una din r#d#cini a fost e0tras#5 r#m4n4nd un rest
radicular profund5 %n al"eola "ecin#.
R.: A5 B5 C
1. C... Al"elotomia este indicat# %n cazul:
A. r#d#cinilor aflate sub puni dentare;
B. anc-ilozelor dentoal"eolare;
C. resturilor radiculare profunde intraosoase5 r#mase
dup# e0tracii "ec-i;
D. odontoamelor satelite prin procese de
-ipercementoz#.
E. R#d#cinilor deformate
R.: A5 B5 C5 D5 E
55 1&. C... =ncizia mucoasei pentru al"eolotomie are forma de
A. trapez;
B. curba cu con"e0itatea spre fundul de sac "estibular;
C. O;O;
D. tip Pic-ler;
E. curb# cu conca"itatea spre fundul de sac "estibular.
R.: A5 C
1(. C.S. Dac# din al"eola infectat# continu# poste0tracional
s# se e"acueze o secreie san1uino)purulent#5 f#r# a e0ista
tendina de formare a unui c-ea1 normal5 se impune:
A. c-iuretaB al"eolar;
B. introducerea %n al"eol# a unei me7e iodoformate
subiri5 care se las# %n al"eol#;
C. %ntroducerea %n al"eol# de conuri cu antibiotice;
D. sutur# cu fire separate;
E. electrocauterizarea mar1inilor pl#1ii al"elare 7i
sutura.
R.: B
1*. C... C-iuretaBul al"eolar se consider# terminat atunci
c4nd:
A. din al"eol# nu se mai elimin# secreie seropurulent#;
B. s4n1erarea diminu# foarte mult;
C. la palparea cu c-iureta a pereilor al"eolari se
percepe os dur5 rezistent;
D. se percepe5 la c-iuretaB5 un os %nmuiat;
E. secreia seropurulent# se transform# %n secreie
serosan1-inolent#.
R.: B5 C
16. C... A"antaBele suturii poste0tracionale sunt:
A. diminuarea s4n1er#rii;
B. sc#derea durerii;
C. cicatrizarea mai rapid#;
D. proteBarea pl#1ii de mediul septic bucal;
56 E. %n cazul proceselor inflamatorii acute sutura
fa"orizeaz# o re1enerare
57 osoas# rapid#.
R.: A5 B5 C5 D
1,. C.S. Cn cazul unei fracturi de perete al"eolar5 c4nd
fra1mentul osos r#m4ne ata7at de periost5 se "a face:
A. deperiostarea 7i desprinderea fra1mentului osos5 apoi
re1ularizarea mar1inilor osoase 7i sutura;
B. repunerea fra1mentului osos deta7at la loc 7i sutura
1in1i"omucoasei;
C. sutura fra1mentului la periostul e0istent 7i
pansament supraal"eolar compresi";
D. %ndeprtarea fra1mentului numai cu electrocauterul;
E. deperiostarea fra1mentului 7i electrocauterizarea
periostului.
R.: B
18. C.S. :ractura mandibulei se poate produce:
A. %n timpul e0traciei molarului de 6 ani cu r#d#cini
recurbate distal;
B. %n timpul e0traciei molarului de minte inferior5 c4nd
acesta are r#d#cini drepte 7i se folose7te ele"atorul
;ecluse;
C. %n timpul e0traciei molarului de minte5 c4nd acesta
are r#d#cini recurbare distal 7i se folose7te ele"atorul
;ecluse;
D. c4nd e0ist# c-isturi foliculare5 tumori5 osteomielit#
sau dini inclu7i la ni"elul mandibulei;
E. c4nd se folosesc ele"atoare curbe pentru e0tracia
dinilor laterali cu r#d#cini recurbate distal.
R.: B
19. C.S. R#d#cinile dentare %mpinse sub mucoasa sinuzal#
se e0tra1:
58 A. dup# cura radical# de sisnus;
59 B. numai dac# mane"ra !alsa"a este poziti"#;
60 C. pe cale al"eolar# l#r1it#;
61 D. numai cu aButorul cle7tilor de r#d#cini;
62 E. numai cu ele"atoarele cu cioc lateral.
R.: C
+. C.S. Cn desc-iderea accidental# a sinusului ma0ilar5 se
contraindic#:
A. e0ploararea al"eolei cu un stilet butonat;
B. mane"ra !alsa"a;
C. introducerea unei me7e iodoformate profund
intraal"eolar5 %n scop -emostatic 7i antiseptic;
D. rezecia mar1inilor osoase 7i sutura cu afrontarea c4t
mai apropiat# a mar1inilor 1in1i"omucoasei;
E. aplicarea desupra al"eolei5 pentru ,) zile5 a unui
tampon iodoforrmat meninut prin li1atur# de s4rm#
%n P8O.
R.: C
1. C... Durerea %n al"eolite este caracterizat# prin:
A. apariia la de ore poste0tracional;
B. apariia la &)( zile poste0tracional;
C. persistena fenomenelor dureroase ce nu se remit la
antial1ice obi7nuite;
D. iradierea %n -emima0ilar sau -emicraniu;
E. intensitate deosebit# ce %mbrac# uneori caracterul de
ne"ral1ie tri1eminal#.
R.: B5 C5 D5 E
1+
. C... Caracteristic pentru al"eolita umed# este faptul c#:
A. predomin# leziunile de tip inflamator;
B. este lipsit# de fenomene inflamatorii;
C. mucoasa din Bur este tumefiat#5 tur1escent#5 iar %n
al"eol# se 1#sesc c-ea1uri alterate5 purulente;
D. 1in1ia este palid#5 aton#;
E. %n al"eol# lipse7te c-ea1ul;
R.: A5 C
&. C.S. Jemora1ia ap#rut# la A& ore de la e0tracie5 este:
A. -emora1ie imediat#;
B. -emora1ie tardi"#;
C. -emora1ie precoce;
D. -emora1ie imediat# prelun1it#;
E. nici una dintre acestea.
R.: C
(. C.S. 3steotomia transma0ilar# este indicat# %n:
A. parodontite apicale cronice cu secreie persistent# pe
canal;
B. dep#7iri ale ape0ului cu substane de obturaie ce nu
se resorb;
C. c-isturi radiculare mici;
D. fracturi radiculare %n 1>& apical#;
E. ace rupte %n 1>& apical#.
R.: A
*. C... Cn osteotomia transma0ialr# incizia este drept#5
lun1# de 1)15* cm 7i plasat# %n dreptul dintelui interesat
urm#rindu)se:
A. de-iscena pl#1ii;
B. sutura %ntr)un sin1ur plan;
C. meninerea unei fistule;
D. pre"enirea de-iscenei pl#1ii;
E. e"itarea -emora1iilor.
R.: A5 C
6. C... A"anataBele c-iuretaBului periapical constau %n:
A. meninerea lun1imii totale a r#d#cinii;
B. certitudinea radicalit#ii inter"eniei;
C. pot fi abordai 7i dinii cu obturaii incomplete de
canal;
D. nu altereaz# implantarea dintelui;
E. se folose7te la dini cu compacte osoase 1roase.
R.: A5 D
,. C... Rezecia ape0ului se practic# din dou# moti"e:
A. eliminarea deltei apicale infectate care nu poate fi
sterilizat#;
B. efectuarea unei obturaii corecte a canalului
radicular;
C. "izualizarea zonei situate oral fa# de r#d#cin# %n
"ederea %ndep#rt#rii esutului patolo1ic;
D. reducerea lun1imii r#d#cinii %n "ederea unei
cicatriz#ri fibroase;
E. readucerea corect# a lamboului peste defectul osos.
R.: A5 C
8. C... Ca re1ul# 1eneral#5 rezecia apical# se utilizeaz#
%n cazurile %n care:
A. dup# %ndep#rtarea ape0ului mai r#m4ne 1>& din
r#d#cin# cu implantare %n os s#n#tos;
B. dup# %ndep#rtarea ape0ului mai r#m4n >& din r#d#cin#
implantat# %n os S#n#tos;
C. dup# %ndep#rtarea ape0ului mai r#m4ne Q din r#d#cin#5
iar acest dinte este un intermediar %ntr)o lucrare protetic# fi0#;
D. dup# %ndep#rtarea ape0ului5 mai r#m4ne 1> din
r#d#cin#5 dar acest dinte este st4lpul distal5 pe care se aplic#
cro7etul unei proteze mobile;
E. procesul apical nu intereseaz# doi dini "ecini.
R.: B5 C
9. C... Cn rezecia apical#5 a"antaBele inciziei cu
con"e0itatea spre coroana dintelui sunt:
A. decolare u7oar# a lamboului;
B. ape0ul dentar este imediat abordabil;
C. pre"ine apariia bridelor cicatricale postoperatorii;
D. "izibilitate 7i acces ma0im;
E. cicatrice puin "ibil# %n zona ma0ilar# frontal#.
R.: A5 B
&+. C... Cn rezecia apical#5 incizia %n P;O permite crearea
unui lambou triun1-iular cu urm#toarele a"antaBe:
A. aport "ascular ma0im %n lambou;
B. posibilitate minim# de de-iscen#;
C. se poate repoziiona foarte corect;
D. lamboul se decoleaz# u7or;
E. permite un abord bun5 %n cazul r#d#cinilor lun1i.
R.: A5 B5 C
&1. C... Contraindicaiile relati"e ce temporizeaz# rezecia
apical# sunt:
A. dinte %n plin proces inflamator acut;
B. leucemiile acute;
C. stomatitele;
D. -emofilia;
E. sinuzite ma0ilare rino1ene sau odonto1ene.
R.: A5 C5 E
&. C... Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt:
A. tireoto0icoze 1ra"e;
B. -emofilia;
C. leucemiile acute;
D. st#rile 1ripale5 ca7e0ia;
E. supuraiile %n sfera buco)ma0ilo)facial#.
R.: A5 B5 C
&&. C... =ndicaiile rezeciei cu obturaie retro1rad# sunt:
A. obturaii radiculare incomplete5 cu cument o0ifosfat
de zinc5 f#r# con de 1utaperc#;
B. reconstituiri corono)radiculare;
C. ace rupte pe canal;
D. cementita necrotic#;
E. osteita periapical# cronic#.
R.: A5 B5 C
&(. C... Cn rezecia apical#5 pentru o sutur# c4t mai corect#5
este necesar ca:
A. acul s# fie introdus %n lambou 7i apoi %n mar1inea
pl#1ii mucosei fi0e;
B. acul s# fie introdus %n mar1inea pl#1ii mucoasei fi0e
7i apoi %n lambou;
C. firele de sutur# s# fie poziionate la *), mm unul de
altul;
D. firele de sutur# s# fie poziionate la 1+)1* mm unul
de altul;
E. nodul "a fi str4ns doar p4n# la albirea mucoasei5
pentru a pre"eni necroza. R.: A5 C5E
&*. C.S. Condiia esenial# %n efectuarea amputaiei
radiculare este ca:
A. r#d#cinile s# fie sudate %n bloc;
B. tratamentul r#d#cinii ce urmeaz# a fi conser"at# s#
fie corect efectuat5 preoperator5 7i controlat
radiolo1ic5 f#r# reacie periapical#;
C. molarii s# aib# canale permeabile;
11
D. r#d#cina s# fie curb# pentru a m#ri suprafaa de
spriBin osos;
E. r#d#cina restant# s# fie recurbat# mezial5 pentru a se
opune e0traciei.
R.: B
&6. C... =ndicaiile amputaiei radiculare pot fi:
A. molarii cu reacii inflamatorii cronice5 constituite pe
o r#d#cin#;
B. molarii cu o r#d#cin# fracturat# %n 1>& medie sau
cer"ical#;
C. molarii de 1 ani care %mpiedic#5 prin poriunea lor
distal#5 e0tracia molarilor de minte inclu7i;
D. molari cu canale impermeabile pe o r#d#cin#;
E. pun1i paradontale ad4nci pe o r#d#cin# a unui
molar.
R.: A5 B5 C5 D5 E
&,. C... ;a molarii superiori se poate aplica amputaia
r#d#cinii pentru:
A. r#d#cina mezio)"estibular#;
B. r#d#cina disto)"estibular#;
C. ambele r#d#cini "estibulare;
D. r#d#cina palatinal#;
E. nici una dintre acestea.
R.: A5 B5 D
&8. C... Cn "ederea amputaiei r#d#cinii palantinale se
poate folosi un lambou:
A. triun1-iular;
B. %n an"elop#;
C. Pic-ler;
D. ?in1inal5 trapezoidal;
E. /ici unul dintre acestea.
R.: A5 D
&9. C... 2u lbur#rile topo1rafice de erupie dentar# sunt
reprezentate de:
A. -eterotopie;
B. erupie precoce;
C. ectopie dental#;
D. erupie tardi"#;
E. incluzie dentar#.
R.: A5 C5 E
(+. C... Dintre factorii 1enerali incriminai %n erupia
tardi"#5 se menioneaz#:
A. bolile febrile;
B. tulbur#rile psi-ice $oli1ofrenia';
C. rubeola prenatal#;
D. bolile distrofiante osoase;
E. tipul rasial.
R.: B5 C5 D
(1. C... Dup# criteriul topo1rafic5 incluziile pot fi:
A. intraosoase;
B. de cauz# local#;
C. de cauz# 1eneral#;
D. ale dinilor permaneni5 temporari sau
supranumerari;
E. submucoase.
R.: A5 E
(. C... Reperele folosite pentru caracterizarea incluziei
molarului de minte inferior sunt:
A. an1ularea;
B. relaia cu ramul ascendent mandibular;
C. densitatea osului %nconBur#tor;
D. relaia cu planul ocluzal;
E. morfolo1ia r#d#cinii.
R.: A5 B5 C5 D5 E
(&. C... Cn 1eneral5 morfolo1ia r#d#cinii influeneaz#
dificultatea e0traciei molarului de minte inferior prin:
A. lun1imea r#d#cinilor;
63 B. curbura r#d#cinilor;
64 C. direcia curburii r#d#cinilor;
65 D. dimensionarea mezio)distal# a r#d#cinilor;
66 E. spaiul periodontal.
R.: A5 B5 C5 D5 E
((. C.S. Prima5 7i cea mai frec"ent# complicaie septic#
determinat# de erupia molarului de minte inferior5 este:
A. abscesul buccinato)ma0ilar;
B. adenita acut# supurat#;
C. perecoronarita;
D. sinal1ia dento)cutanat#;
E. tromboflebita sinusului ca"ernos.
R.: C
(*. C... Complicaiile septice la distan#5 datorate incluziei
molarului de minte inferior5 sunt reprezentate de:
A. tromboflebita sinusului ca"ernos;
B. complicaii septice pulmonare;
C. al1ii cer"ico)faciale;
D. trismus;
E. septicemii.
R.: A5 B5 E
(6. C... ?in1i"ostomatita odontiazic# se caracterizeaz#
prin:
A. unilateralitatea fenomenelor;
B. debutul brusc;
C. ulceraii acoperite de depozite alb)1#lbui u7or
deta7abile;
D. bilateralitatea fenomenelor pe mucoasa Bu1al#;
E. debutul lent5 insidios.
R.: A5 B
(,. C... =ncluzia molarului de minte inferio poate duce la
apariia unor formaiuni tumorale5 cum ar fi:
A. ameloblastomul;
B. tumora cu mielopla0e;
C. c-istul folicular;
D. c-istul paradentar;
E. cementomul.
R.: A5 C5 D
(8. C... Dintre tulbur#rile senziti"e pro"ocate de erupia
dificil# a molarului de minte5 fac parte:
A. sinal1iile dento)cutanate;
B. paraliziile faciale;
C. trismusul;
D. al1iile cer"ico)faciale;
E. ne"ral1iile dentare.
R.: A5D5 E
(9. C... =ndicaiile decapu7on#rii sunt:
A. incluzia "ertical# a molarului de minte inferior;
B. capu7on de mucoas# 1ros;
C. incluzii osoase pariale;
D. incluzii submucoase;
E. ramul ascendent nu interfer# faa ocluzal# a
molarului de minte.
R.: A5 D5 E
*+. C... Durerea postoperatorie5 dup# odontectomie5 poate
a"ea trei caracteristici:
A. este de intensitate medie 7i cedeaz# la antial1ice
obi7nuite;
1
B. intensitatea ma0im# apare la 1 ore postoperator;
C. ca durat# %n timp5 rar dep#7e7ete )& zile;
D. intensitatea ma0im# apare la (8 de ore postoperator;
E. este de intensitate mare5 iradiat#5 7i nu cedeaz# la
antial1ice obi7nuite.
R.: A5 B5 C
*1. C... Hrm#torii factori influeneaz# dificultatea
odontectomiei molarului de minte superior:
A. sinus ma0ilar %n contact intim cu r#d#cinile
molarului de minte;
B. li1amentul periodontal lar1;
C. incluzie submucoas#;
D. uneori5 molarul de minte superior formeaz#
poriunea posterioar# a peretelui sinuzal;
E. tuberozitatea ma0ilar# poate fi u7or fracturat#5 c4nd
e0ist# un sinus "oluminos sau c4nd incluzia este
menzioan1ular#.
R.: A5 B5 C5 D5 E
*. C... Redresarea c-irur1ical)otodontic# a caninilor
inclu7i are urm#toarele indicaii:
A. "4rsta t4n#r#;
B. incluzia nu prea profund#;
C. spaiu suficient de arcad#;
D. dintele este %n poziie oblic# sau orizontal#;
E. canalul prezint# numai anomalii de form# dar nu 7i
de "olum.
R.: A5 B5 C
*&. C... Cn cadrul otondectomiei canninului superior se
pracic# secionarea dintelui 7i e0tracia separat# a acestuia
c4nd:
A. e0ist# o an1ulare accentuat# %ntre coroan# 7i
r#d#cin#;
B. canalul este %ntr)o incluzie u7or oblic# sau "ertical#;
C. canalul prezint# o anomalie de form# sau de "olum;
D. e0ist# un contact intim cu r#d#cinile dinilor "ecini;
E. osul al"eolar este elastic.
R.: A5 C5 D
*(. C.S. Comunicarea oro)antral# accidental# post)
e0tracional#
A ) se %nc-ide imediat post)e0tracional
B ) se a7teapt# %nc-iderea spontan# a comunic#rii
C ) se asociaz# imediat cu cura radical# sinuzal#
D ) nu este necesar# asocierea cu cura radicular#
put4ndu)se %nc-ide %n aceea7i 7edin#
E ) sunt posibile toate "ariantele
R.: E
**. C... 2entati"a nereu7it# de %nc-idere a comunic#rii oro)
antrale
A ) trebuie urmat# de o alt# tentati"# pentru
finalizarea %nc-iderii
B ) se temporizeaz# sub protecia pl#cii palatine
C ) nu se aplic# plac# palatin# pentru a facilita
drenaBul sinusal
D ) se poate rezol"a ambulator
E ) este obli1ator s# fie rezol"at# %n condiii de
internare
R.: B5 C5 D
*6. C... Cn empiemul sinusal:
A ) nu sunt interesate p#rile moi 1eniene
B ) sunt interesate 7i p#rile moi 1eniene
C ) nu este posibil trismusul
D ) este posibil trismusul
E ) este posibil c-emozisul
R.: B5 D5 E
*,. C... Cn comunicarea oro)antral# "ec-e:
A ) e0ist# secreie purulent# %n sinus
B ) nu e0ist# secreie deoarece ea dreneaz# prin
orificiul de comunicare
C ) e0ist# mucoasa sinusal# %n1ro7at#
D ) nu este %n1ro7at# mucoasa deoarece sinusul este
drenat permanent prin
orificiul de comunicare
E ) totul depinde de dimensiunea comunic#rii oro)
antrale
R.: A5 C
A,#$-".n"%# "n,%a!at)""
1. C... ;a ni"elul ca"it#ii bucale cea mai mare cantitate
de bacterii se 1#se7te:
A. pe mucoasa 1enian#;
B. pe mucoasa buzelor;
C. pe faa dorsal# a limbii;
D. pe suprafaa dinilor;
E. %n 1landele sali"are.
R: C5D
. C... ;a ni"elul ca"it#ii bucale funcioneaz# o serie de
mecanisme de protecie care influeneaz# calitati" 7i
cantitati" flora microbian# prezent#:
A. lizozimul;
B. sistem antibacterian lactopero0idaz#)t-iociant
J3;
C. betalizinele din serul san1uin 7i 1licoproteinele
sali"are;
D. procesul de fa1ocitoz# 7i bacteriofa1ii;
E. anticorpii sali"ari: ;1 A5 ;1 ?5 ;1 ..
R:
&. C... :ocarele de infecie $potenial pato1enice' %n
ca"itatea bucal# sunt:
A. placa dentar#;
B. caria dentar#;
C. pun1ile parodontale5 tartul;
D. parodontitele apicale;
E. depunerile lin1uale.
R: A5B5C5D
(. C... Sistemul de rezisten# al or1anismului uman fa# de
aciunea a1enilor
pato1eni cuprinde:
A. rezistena sau imunitatea natural# $mo7tenit#';
B. rezistena sau imunitatea dob%ndit#;
C. imunitatea umoral#;
D. imunitatea celular# $imunitate mediat# celular';
E. nici una.
R: A5B5C5D
*. C... Barierele naturale ce ap#r# or1anismul de
p#trunderea 1ermenilor pato1eni sunt:
A. pielea;
B. mucoasa ca"it#ii bucale;
C. bariera de or1an $-emato)encefalic#';
D. imunitatea dob%ndit#;
E. imunitatea natural#.
R:A5B5C
6. C... Cn infeciile p#rilor moi perima0ilare sunt
incriminate urm#toarele cauze:
A. caria penetrant# cu 1an1ren# complicat# cu
parodontit# periapical#5 pun1i parodontale
ad%nci;
1&
B. leziuni traumatice ale p#rilor moi 7i poriuni
al"eolare a ma0ilarelor;
C. litiaza sali"ar#5 infecii sali"are acute;
D. suprainfectarea c-isturilor5 furunculii 7i
carbunculii;
E. corpi p#trun7i %n esuturile moi.
R: A5B5C5D5E
,. C... Hnele tratamente stomatolo1ice duc la complicaii
septice $absece5 fle1mone etc':
A. obturaii radiculare cu mortific#ri pulpare;
B. obturaii de canal cu dep#7ire;
C. coroane)proteze prost adaptate cu irit#ri ale
parodoniului mar1inal;
D. tratamente ortodontice;
E. anestezii loco)re1ionale.
R: A5B5C5D5E5
8. C... C%nd e0traciile dentare pot pro"oca abcese5
fle1moane5osteomielite:
A. Cn caz dac# nu s)a ales momentul potri"it
$e0tracia f#cut# Pla caldO f#r# drenare';
B. C%nd nu s)au %ndep#rtat elementele patolo1ice
din al"eol#;
C. E0traciile traumatice;
D. R#m#7ii radiculare;
E. Cn orice e0tracie dentar#.
R: A5B5C5D
9. C... =munitatea dob%ndit# %n infecii se realizeaz# prin
aciunea sistemului
imuno)limfoid periferic care este constituit din:
A. 1an1lionii limfatici;
B. inelul limfatic NeldeEer;
C. splin#;
D. limfocitele din mucoas# 7i submucoas#;
E. macrofa1i.
R: A5B5C5D5
1+. C.S. Cn cazul infeciilor5 or1anismul uman acioneaz#
specific5 elabor%nd anticorpi ca r#spuns la prezena
anti1enilor microbieni. De cine sunt produ7i ace7ti
anticorpi:
A. de c#tre elementele san1uine $eritrocite5
monocite';
B. de c#tre limfocitele B;
C. %n 1an1lionii limfatici;
D. %n structurile tisulare $mucoasa#5 submucoas#';
E. de c#tre macrofa1i.
R: B
11. C... Anticorpii sunt comple0e 1licoproteice5 cu numele
de imuno1lobuline. Care sunt ele:
A. ;1 ?;
B. ;1 .;
C. ;1 A;
D. ;1 D;
E. ;1 E.
R: A5B5C5D5E
1. C... =muno1lobulinele acioneaz# %mpotri"a 1ermenilor
localizai e0tracelular5 determin%nd:
A. opsonizarea microor1anismelor pentru a nu fi
distruse de fa1ocite;
B. acti"area lizei microor1anismelor de c#tre
complement;
C. neutralizarea to0inelor;
D. %n-ibarea ata7#rii microor1anismelor pe celulele
or1anismului uman;
E. %n#lbirea "iru7ilor e0tracelulari.
R:
1&. C... Ap#rarea antibacterian# este rezultatul unei aciuni
siner1ice 7i ordonate a proceselor de:
A. imunitate umoral#;
B. imunitate celular#;
C. factorilor de rezisten# natural#;
D. acti"itatea sistemului cardio)"ascular;
E. acti"itatea sistemului ner"os.
R: A5B5C
1(. C... Cn inflamaia acut# caracteristic este formarea
e0udatului constituit dintr)o componen# lic-id# 7i alta
celular#5 componena fiind:
A. plasma ce conine substane antibacteriene 7i
antito0ice;
B. mediatori c-imici $serotonin#5 bradiKinin#';
C. ioni de D;
D. fibrino1en;
E. polimorfonucleare5 monocite5 macrofa1e.
R:A5B5C5D5E
1*. C... 2ipurile de inflamaie acut# dup# natur# 7i
caracterul e0udatului inflamator sunt:
A. inflamaie seroas# cu cantitate mare de lic-id
$e0udat bo1at %n proteine';
B. inflamaie fibrinoas# $e0udat bo1at %n fibrin#';
C. inflamaie pseudomembranoas# $depozite alb)
cenu7ii pe mucoas#';
D. inflamaie -emora1ic# $eritrocite';
E. inflamaie cataral#.
R:
16. C... =nflamaia supurati"# se caracterizeaz# prin
acumularea de puroi care este un lic-id "iscos de
culoare 1alben# sau "erzuie alc#tuit din:
A. esuturi necrotice;
B. polimorfonucleare "ii sau lizate;
C. fibrin#;
D. microor1anisme5 to0ine;
E. enzime etc.
R: A5B5C5D5E
1,. C.S. Abcesul este:
A. un proces inflamator difuz %n esuturile osoase;
B. un proces inflamator difuz %n esuturile moi
subcutanate5 intramusculare %n or1ane
parenc-imatoase;
C. o inflamaie supurati"# localizat#5 circumscris#;
D. un proces inflamator al te1umentelor;
E. nici o definiie nu corespunde.
R:C
18. C.S. :le1monul este:
A. o inflamaie supurati"# localizat#;
B. un proces inflamator cu caracter difuz;
C. un proces pseudomembranos;
D. un proces cu infiltraie seroas#;
E. un proces cu infiltraie fibrinoas#.
R:B
19. C... :le1monul se caracterizeaz# prin:
A. infiltrarea difuz# a esuturilor $f#r# delimitare
precis#';
B. tumeficaie5 -iperemie5 dur# la palpare5
dureroas#;
C. coninerea unui e0udat cu polimorfonucleare5
bacterii5 resturi de esut necrotic;
1(
D. sunt pro"ocate de 1ermenii pato1eni mai
a1resi"i cu o "irulen# pronunat# $steptococi';
E. reacia de ap#rare local# 7i 1eneral# sc#zut#.
R: A5B5C5D5E
+. C... C#ile de r#sp%ndire a infeciei din focarul inflamator
sunt:
A. limfatic#;
B. -emato1en#;
C. de)a lun1ul pac-etelor "asculo)ner"oase;
D. prin spaiile interfasciale5 intermusculare;
E. prin spaiile intratisulare.
R: A5B5C5D5E
1. C.S. Cn inflamaiile cronice predomin#:
A. inflamaia cu caracter proliferati";
B. inflamaia cu caracter seros;
C. inflamaia cu caracter fibrinos;
D. inflamaia cu caracter cataral;
E. inflamaia cu caracter pseudomembranos.
R: A
. C.S. C#ile pe care a1enii infecio7i din os dufuziaz# %n
esuturile moi5 sunt:
A. calea transosoas# prin canalele JaLers;
B. calea direct#;
C. calea limfatic#;
D. calea "enoas#.
E. 3ricare din cele enum#rate
R: E
&. C... 2rismusul este un semnificati" ce %nsoe7te:
A. c-isturile odonto1ene;
B. supuraiile cu punct de plecare dinii frontali;
C. supuraiile cu punct de plecare molarii inferiori;
D. periocoronarita molarului de minte;
E. toate acestea.
(. C.S. Semnul pato1nomonic al unui abces poate fi:
A. %mp#starea;
B. induraia;
C. fluctuena;
D. crepitaiile 1azoase;
E. durerea pulsatil#.
R: C
*. C... Calea submucoas# de difuzare %n infeciile p#rilor
moi perima0ilare are ca
punct de plecare mai ales:
A. accidentele de erupie ale dinilor;
B. parodontite apicale;
C. parodontite mar1inale;
D. prezena unor corpi str#ini;
E. infecii farin1o)ami1daliene.
R: A5C
6. C... Calea limfatic# de difuzare a infeciilor p#rilor moi
perima0ilare poate a"ea ca punct de plecare:
A. accidentele de erupie ale dinilor;
B. parodontite apicale;
C. parodontite mar1inale;
D. fracturi ale ma0ilarelor;
E. infecii farin1o)ami1daliene.
R:A5B5C5D5E
,. C.S. Precizai care din urm#toarele afeciuni pot detrmina
infecii ale p#rilor moi
perima0ilare prin difuzare transosos#:
A. parodontita apical#;
B. parodontita mar1inal#;
C. infeciile farin1o)ami1daliene;
D. furunculule feei;
E. carbunculul feei.
R: A
8. C... Cns#m%narea coninutului unei colecii supurate se
face pentru:
A. a stabili ce tipuri bacteriene conine acest
proces;
B. a stabili care este sensibilitatea 1ermenilor
pato1eni la antibiotice $antibio1rama';
C. a stabili un plan corect de anestezie 7i
inter"enie c-irur1ical#;
D. a indica corect tratamentul comple0;
E. a 7ti pronosticul procesului.
R: A5B5D5
9. C.S. 3binerea unei culturi din focarele infectate se face
prin:
A. puncie aspiratorie;
B. prin amprentare;
C. prin e0coriaie;
D. e0cizie de esut moale;
E. dup# desc-iderea focarului se ia puroi pentru
%ns#m%nare.
R: A5E
&+. C.S. Colectarea materialului pentru antibio1ram# este
corect# c%nd se face:
A. dup# instituirea tratamentului procesului
inflamator;
B. %n timpul tratamentului;
C. %naintea instituirii tratamentului cu antibiotice;
D. c%nd apar complicaii %n timpul tratamentului;
E. nu se face de loc.
R: C
&1. C... Care medicamente administrate timp %ndelun1at
reduc capacitatea de ap#rare a or1anismului %mpotri"a
infeciilor 3.::
A. cortizonul;
B. citostaticele;
C. imunosupresoarele;
D. radioterapia ;
E. nici una din ele.
R: A5B5C5D
&. C... Cn care procese inflamatorii odonto1ene nu este
necesar# antibio1rama:
A. abcese bine circumscrise;
B. abcese "estibulare minore;
C. abcese parodontale;
D. al"eolita;
E. pericoronarita.
R: A5B5C5D5E5
&&. C... 2ratamentul cu antibiotice poate fi indicat %n caz de:
A. infecie instalat# acut;
B. tumeficaie difuz#;
C. ap#rarea 1azdei compromis#;
D. implicarea spaiilor interfasciale;
E. starea 1eneral# alterat#5 temperatura corporal#
&8 1r. 7i mai sus.
R: A5B5C5D5E5
&(. C.S. Punciile anestezice septice %ns#m%neaz# mai
frec"ent:
A. "estibulul bucal;
B. re1iunea maseterin#;
C. mucoperiostul oral;
D. fosa infratemporal#;
1*
E. re1iunea 1enian#.
R:
&*. C... ;ocalizarea infeciilor odonto1ene 7i e"oluia lor
este dependent# de o serie de factori 7i anume:
A. 1rosimea 7i structura tablelor osoase ale
ma0ilarelor;
B. raportul r#d#cinilor dinilor fa# de tablele
osoase;
C. dispoziia p#rilor moi 7i structura loBilor
perima0ilare cu abunden# de esut 1rasos5
conBuncti" 7i limfatic;
D. inseria mucoasei mobile %n raport cu ape0urile
dinilor 7i inseriile mu7c-ilor perima0ilari;
E. nici unul din ei.
R:A5B5C5D5
&6. C... Clinic 7i topo1rafic infeciile nespecifice ale p#rilor
moi perima0ilare sunt sistematizate astfel:
A. abcese periosoase $periostite';
B. abcese 7i fle1moane ale loBilor superficiale;
C. abcese 7i fle1moane ale loBilor profunde;
D. fle1moane difuze $plan7eul bucal5 -emifacial';
E. limfadenite supurate5 adenofle1mon.
&,. C... Cauzele abceselor periosoase $periostitei' sunt:
A. odonto1ene;
B. traumatice;
C. al"eolita;
D. osteomielit#5 sinusit#;
E. suprainfectarea c-isturilor ma0ilare.
R: A5B5C5D5E5
&8. C.S. Cel mai frec"ent periostitele sunt cauzate de:
A. parodontitele apicale cronice;
B. osteomielita odonto1en#;
C. parodontitele apicale e0acerbate;
D. erupia dificil# a molarului de minte inferior;
E. 1an1renele pulpare complicate.
R: C
&9. C... Abcesele periosoase apar mai frec"ent:
A. la mandibul#;
B. la ma0il#;
C. "estibular;
D. lin1ual;
E. palatinal.
R: B5C
(+. C... 2umeficaia ce %nsoe7te un abces "estibular cu
punct de plecare 1.& de obicei se localizeaz# la:
A. buza superioar#;
B. obraz %n re1iunea distal#;
C. re1iunea pleoapei inferioare;
D. re1iunea 1enian#;
E. toate acestea
R: C5D5
(1. C.S. Cn e"oluia unui abces "estibular durerea este mai
intens# %n stadiul:
A. endoosos;
B. subperiostal;
C. submucos;
D. fistulizare;
E. in toate stadiile.
R: B
(. C.S. Abcesul perimandibular intern submucos se poate
confunda cu:
A. abcesul de loB# subma0ilar#;
B. c-istul dermoid al plan7eului bucal;
C. ranula;
D. abcesul de loB# sublin1ual#;
E. toate acestea.
(&. C... Dia1nosticul diferenial al abcesului perimandibular
intern submucos se face cu:
A. Nartonita litiazic#;
B. Abcesul perimandibular e0tern;
C. Abcesul de loB# sublin1ual#;
D. Abcesul de loB# submandibular#;
E. Epulidele.
R: A5C
((. C.S. Abcesul %n semilun# %l desc-idei:
A. pe cale cutanat#;
B. pe cale oral#;
C. %n funcie de localizare;
D. pe cale mi0t#;
E. numai %n recesus.
R: A
(*. C... Dia1nosticul diferenial %n abcesul perimandibular
e0tern cu e"oluie cutanat# se face cu:
A. osteoperiostita de corp mandibular;
B. abcesul de loB# sublin1ual#;
C. abcesul de loB# subma0ilar#;
D. c-istul dermoid;
E. adenita acut# submandbular#.
R: E
(6. C... Cn cadrul c#ror periostite $abcese "estibulare' se
incizeaz# numai mucoasa:
A ) %n abcesele subperiostale
B ) %n coleciile submucoase
C ) %n abcesele "estibulare ale premolarilor superiori
D ) %n abcesele "estibulare ale premolarilor inferiori
E ) %n abcesele incisi"ilor
R: B5D
(,. C... Cn abcesele subperiostale:
A ) se incizeaz# %n etape5 mai %nt4i mucoasa 7i apoi
periostul
B ) se incizeaz# mucoasa iar periostul se perforeaz#
cu pensa doar %n
anumite cazuri
C ) de re1ul#5 se incizeaz# dintr)o sin1ur# mi7care
at4t mucoasa c4t 7i periostul
D ) incizia periostului este permis# %n toate cazurile
E ) incizia periostului este interzis# %n unele cazuri
R: B5C5E5
(8. C.S. Cn caz de periostit# $abcesele "estibulare':
A ) de re1ul#5 periostul fiind mai sensibil5 se
incizeaz# pe o %ntindere mai mic#
B ) de re1ul#5 periostul se incizeaz# pe o %ntindere
mai mare
C ) se introduce o me7# %n pla1a r#mas# dup# incizie
D ) nu se introduce me7# %n pla1a r#mas# dup#
incizie
E ) sunt posibile oricare dintre situaiile enumerate
R: B5D
(9. C... Cn caz de periostit# $abces "estibular' la bolna"ii
iradiai sau tratai c-imic antitumoral:
A ) la cei iradiai se permite incizia fiind c-iar
indicat#
B ) la cei iradiai nu se permite incizia5 la fel ca 7i la
alte acte operatorii
C ) la cei tratai c-imic antitumoral este permis#
incizia abcesului
16
D ) la cei tratai c-imic antitumoral nu este permis#
incizia
E ) %n toate cazurile se a7teapt# fistulizarea spontan#
R: A5C
*+. C... Dia1nosticul diferenial al periostitei $abcesul
"estibular' :
A ) se face cu c-istul de ma0ilar suprainfectat
B ) nu se face cu c-istul de ma0ilar suprainfectat
C ) se face cu tumori beni1ne endoosoase
D ) nu se face cu osteomielita odonto1en# acut#
E ) se face cu tumori mali1ne
R: A5B5C5E
*1. C... 2ratamentul periostitei $abcesului "estibular' poate
fi:
A ) rezoluti" %n faza endoosoas#
B ) nu are efect tratamentul rezoluti" %n faza
endoosoas#
C ) prin drenaB transma0ilar
D ) prin drenaB transodontal
E ) obli1ator prin drenaB mi0t5 c-irur1ical 7i
endodontic
R: A5C5D
*. C... Cn cazul periostitei $abcesul "estibular' :
A ) starea 1eneral# este cea mai alterat# %n faza endoosoas#
B ) starea 1eneral# este cea mai alterat# %n faza subperiostal#
C ) a1itaia 7i febra sunt prezente %n faza endoosoas#
D ) a1itaia 7i febra sunt prezente %n faza subperiostal#
E ) a1itaia 7i febra apar %n faza submucoas#5 odat# cu edemul
7i tumefacia
R: B5D
*&. C.S. Buza de tapir se %nt4lne7te %n abcesul "estibular:
A ) cu punct de plecare de la canin
B ) cu punct de plecare de la incisi"ii centrali
superiori
C ) cu punct de plecare de la incisi"ii centrali
inferiori
D ) cu punct de plecare de la incisi"ii laterali
E ) %n abcese5 nu e0ist# acest simptom
R: B
*(. C.S. Cn periostit# $abcesul "estibular'5 tumefacia
e"ident# a p#rilor moi labio) 1eniene apare:
A ) %n faza osoas#
B ) %n faza subperiostal#
C ) %n faza submucoas#
D ) tumefacia este prezent# %n toate fazele
E ) %n abcesul "estibular nu e0ist# tumefacie labio)
1enian# ci numai "estibular#
R: C
**. C.S. Cn cazul periostitei $abcesul "estibular' intensitatea
ma0im# a durerii este:
A ) %n faza endoosoas#
B ) %n faza subperiostal#
C ) %n faza submucoas#
D ) la ni"elul dintelui
E ) la ni"elul osului
R: B
*6. C.S. Periostita $abcesul "estibular' :
A ) are etiolo1ie osoas#
B ) are etiolo1ie mucoas#
C ) are etiolo1ie odonto1en#
D ) este posibil# apariiea ei prin transmiterea
infeciei %n "estibul "enind de la
distan# pe cale san1uin#
E ) este posibil# apariia lui "enind de la distan# pe
cale limfatic#.
R: C
*,. C... Cn celulita perima0ilar#:
A ) e0ist# colecie purulent#
B ) nu e0ist# colecie purulent#
C ) este posibil# re1resia spontan# a procesului
inflamator
D ) nu este posibil# re1resia spontan# a procesului
inflamator
E ) cedeaz# doar sub aciunea tratamentului
medicamentos
R: B5C
*8. C... Cn celulita perima0ilar# de ori1ine odonto1en#:
A ) tratamentul antibiotic este obli1atoriu
B ) tratamentul antibiotic nu este obli1atoriu
C ) drenaBul endodontic sin1ur poate fi eficient
D ) drenaBul endodontic sin1ur nu poate fi eficient 7i
suficient ci trebuie dublat cu tratament antibiotic
E ) tratamentul c-irur1ical este obli1atoriu
R: B5C
*9. C... Cn abcesul p#rilor moi orofaciale:
A ) temperatura este crescut# iar pulsul este sc#zut
B ) temperatura este sc#zut# iar pulsul este crescut
C ) temperatura cre7te proporional cu pulsul
D ) tabloul san1uin arat# leucopenie
E ) tabloul san1uin arat# leucocitoz#
R: C5E
6+. C.S. Cn fle1monul p#rilor moi orofaciale tabloul san1uin
arat#:
A ) o leucocitoz# cu de"ierea formulei leucocitare
spre st4n1a
B ) o leucocitoz# cu de"ierea formulei leucocitare
spre dreapta
C ) o leucopenie cu de"iere spre st4n1a a formulei
leucocitare
D ) o anemie
E ) o -iper1lobulie
R: A
61. C.S. Cn fle1monul p#rilor moi orofaciale 1ra"itatea st#rii
1enerale este semnalat# de:
A ) temperatura crescut#
B ) pulsul bradicardic
C ) respiraii rare $bradipnee'
D ) facies con1estionat
E ) temperatur# mic#5 puls accelerat
R: E
6. C... Dup# drenaBul coleciei purulente odonto1ene:
A ) se menine %n urm#toarele zile pla1a desc-is#
prin tuburi sau lame de dren
B ) nu mai sunt necesare tuburile sau lamele de dren
deoarece colecia de
puroi s)a e"acuat
C ) este admis# e0tracia imediat# a dintelui cauzal
D ) trebuie temporizat# e0tracia dintelui cauzal
E ) e0tracia se face numai sub protecie de
antibiotice R: A5C
6&. C... Doza 7i ritmul de administrare a antibioticelor se
face:
A ) %n funcie de natura infeciei: limitat# sau difuz#
B ) %n funcie de temperatur#
C ) %n funcie de recomand#rile produc#torului de
antibiotice
1,
D ) durata minim# de administrare a antibioticelor
este de &)* zile
E ) durata minim# de administrare a antibioticului
este de *), zile
R: A5C5E
6(. C... Pentru stabilirea 1ra"it#ii infeciei p#rilor moi
perima0ilare:
A ) palparea nu are "aloare semnificati"#
B ) palparea are "aloare semnificati"#
C ) puncia e0ploratorie sin1ur# nu este important#
nea"4nd "aloare dia1nostic#
D ) puncia e0ploratorie este important# doar %n
conte0tul celorlalte e0amin#ri
E ) puncia e0ploratorie poate fi semnificati"# 7i %n
afara celorlalte e0amin#ri
R: B5E
6*. C.S. =nfeciile perima0ilare de ori1ine odonto1en# se
produc prin urm#toarele mecanisme:
A ) prin transmisie trans)-e"ersian#
B ) prin transmisie de)a lun1ul canalului mandibular
C ) prin transmisie doar de la parodoniu
D ) prin transmisie doar de la ape0
E ) oricare cale este posibil#
R: E
66. C.S. Celulita acut# perima0ilar# reprezint#:
A ) o inflamaie celular#
B ) o inflamaie tisular#
C ) o colecie purulent#
D ) o colecie seroas#
E ) o infiltraie 1azoas# a esuturilor
R: B
6,. C...Cn caz de osteomielit# %n perioada care corespunde
etapei de necroz# osoas#:
A ) fenomenele 1enerale se accentueaz#
B ) fenomenele 1enerale se amelioreaz#
C ) tumefacia se accentueaz#
D ) tumefacia diminueaz#
E ) lipsesc semnele odonto1ene
R: B5D
68. C... Cn cazul osteomielitei mandibulare:
A ) durerile sunt mai accentuate %n perioada de
necroz# osoas#
B ) durerile sunt mai diminuate %n perioada de
necroz# osoas#
C ) durerile sunt mai accentuate %n perioada de
supuraie osoas#
D ) durerile sunt mai diminuate %n perioada de
supuraie osoas#
E ) durerile r#m4n la aceea7i intensitate5 indiferent
de etapa de e"oluie anatomopatolo1ic#
R: B5C
69. C... 3steomielita odonto1en# a ma0ilarelor:
A ) este %nt4lnit# mai des la ma0ilarul superior
B ) este %nt4lnit# mai des la mandibul#
C ) infecia aBun1e %n os cel mai frec"ent pe cale
san1uin#
D ) infecia aBun1e %n os cel mai frec"ent pe cale
limfatic#
E ) infecia aBun1e %n os cel mai frec"ent pe cale
direct#
R: B5E
,+. C... Cn supuraia de 1roap# zi1omatic#:
A ) semnele e0o)orale sunt precoce
B ) semnele e0o)orale sunt tardi"e
C ) semnele endo)orale sunt tardi"e
D ) semnele endo)orale sunt precoce
E ) totul depinde de sediul supuraiei
R: B5D
,1. C... Cn faza de debut a supuraiei fose infratemporale
dia1nosticul se pune pe baza:
A ) datelor anamnestice
B ) semnelor subiecti"e
C ) semnelor obiecti"e
D ) e0amin#rilor complementare
E ) st#rii 1enerale
R: A5B5C5
,. C... Cn supuraia de fos# infratemporal#:
A ) anamneza este nerele"ant#
B ) anamneza este rele"ant#
C ) durerile sunt bine conturate pe traseul ner"ului
tri1emen
D ) durerile sunt neconturate
E ) manifest#rile clinice obiecti"e sunt precoce
R:B5D5
,&. C... Cn abcesul de 1roap# zi1omatic#:
A ) primul semn subiecti" este indispoziia 7i
inapetena
B ) primul semn subiecti" este durerea
C ) primul semn obiecti" e0o)oral este edemul
1enian
D ) primul semn obiecti" este trismusul
E ) primul semn obiecti" este -ipertermia local#
R: B5D
,(. C... Diseminarea infeciei din loBa submandibular# este
posibil# %n:
A ) re1iunea mentonier#
B ) re1iunea 1enian#
C ) re1iunea parotidian#
D ) loBa sublin1ual#
E ) loBa laterofarin1ian#
R: D5E5
,*. C... Cn abcesul de ori1ine odonto1en# a loBii
submandibulare:
A ) e0aminarea endo)oral# este u7oar#
B ) e0aminarea endo)oral# este dificil#
C ) puncia e0ploratorie este util# ca orientare
dia1nostic#
D ) puncia e0ploratorie este inutil#
E ) de1lutiia nu este influenat#
R: B5C5
,6. C... DrenaBul abcesului loBei maseterine se face:
A ) pe cale e0o)oral#
B ) pe cale endo)oral#
C ) pe cale retro)mandibular#
D ) cu tuburi de dren
E ) nu sunt necesare tuburile de dren
R: A5B5D5
,,. C... DrenaBul endo)oral al abcesului maseterin:
A ) este indicat %n coleciile superficiale
B ) este indicat %n coleciile profunde
C ) incizia mucoasei se face %n treimea medie a
mar1inii anterioare a ramurii ascendente
D ) incizia mucoasei se face %n fundul de 7an
"estibular inferior 7i posterior
E ) %n incizia 7i drenaBul endo)oral nu este necesar
tub sau lam# de dren
18
R: B5D5
,8. C... Cn abcesul loBei maseterine colecia purulent# se
afl# cantonat#:
A ) %ntre te1ument 7i mu7c-iul maseter
B ) %ntre 1landa parotid# 7i mu7c-iul maseter
C ) %ntre mu7c-iul maseter 7i osul mandibular
D ) trismusul face parte dintre primele semne
E ) trismusul se instaleaz# numai dup# apariia
supuraiei
R: A5C5D5
,9. C... Cn abcesul re1iunii maseterine:
A ) ro7eaa te1umentelor este obli1atorie
B ) ro7eaa te1umentelor nu este obli1atorie
C ) fluctuena este obli1atorie
D ) fluctuena nu este obli1atorie
E ) tumefacia re1iunii temporale este obli1atorie
R: B5D5
8+. C... Cn abcesul loBei parotidiene desc-iderea coleciei se
face:
A ) pe cale endo)oral#
B ) pe cale e0o)oral#
C ) pe ambele c#i
D ) retromandibular
E ) suban1ulomandibular
R: B5D5E5
81. C... Cn abcesul loBei parotidiene:
A ) bolna"ul prezint# trismus intens
B ) bolna"ul prezint# trismus moderat
C ) te1umentele sunt ro7ii
D ) endooral5 papila canalului Stenon este ro7ie iar
sali"a este purulent#
E ) endooral5 papila canalului Stenon 7i calitatea
sali"ei sunt nemodificate
R: B5
8. C... Cn abcesul limbii5 %n cazurile obi7nuite:
A ) plan7eul oral nu este interesat
B ) poate fi interesat 7i plan7eul oral
C ) puncia e0ploratorie nu se utilizeaz#
D ) puncia e0ploratorie este util#
E ) numai e0amenul clinic stabile7te dia1nosticul
R: A5B5D
8&. C... Cn supuraia limbii colecia purulent# poate fi
situat#:
A ) la "4rful limbii
B ) la baza limbii
C ) poate fi at4t la "4rful limbii c4t 7i la baza limbii
D ) superficial5 submucos
E ) profund5 %ntre mu7c-i
R: A5B5C5D5E5
8(. C... Cn abcesul limbii:
A ) tumefacia cuprinde toat# limba
B ) tumefacia este limitat# %n Burul coleciei
C ) relieful mar1inilor limbii este neted5 uniform
D ) relieful mar1inilor limbii este deni"elat5 crenelat
E ) faa dorsal# r#m4ne nemodificat#
R: A5D
8*. C... Desc-iderea abcesului limbii pe cale oral# se face:
A ) %n localiz#rile de la "4rful limbii
B ) %n localiz#rile de la baza limbii
C ) %n localiz#rile de la mar1inile limbii
D ) %n localiz#rile centrale ale coleciei
E ) %n orice localiz#ri
R: A5C
86. C... Cn abcesul loBei submandibulare:
A ) colecia purulent# este situat# deasupra
mu7c-iului milo-ioidian
B ) colecia purulent# este situat# sub mu7c-iul
milo-ioidian
C ) sunt posibile ambele situaii
D ) cauza supuraiei este e0clusi" odonto1en#
E ) pot fi 7i alte cauze ale supuraiei
R: B5E
8,. C.S. Cn faza de debut a abcesului loBei submandibulare:
A ) e0ist# trismus dac# etiolo1ia este odonto1en#
B ) nu e0ist# trismus dac# etiolo1ia este odonto1en#
C ) e0ist# trismus dac# etiolo1ia este 1an1lionar#
D ) nu e0ist# trismus dac# etiolo1ia este 1an1lionar#
E ) %n nici una dintre cauzele enumerate nu e0ist#
trismus
R: A
88. C... Cn fle1moanele anaerobe ale feei %nt4lnim:
A ) puls mic 7i temperatur# mare
B ) puls mare 7i temperatur# mic#
C ) de"iaia formulei leucocitare spre dreapta
D ) de"iaia formulei leucocitare spre st4n1a
E ) -iper1lobulie
R: B5D5
89. C... Cn fle1monul anaerob:
A ) puncia e0ploratorie e"ideniaz# secreia
purulent# %n zona tumefiat#
B ) puncia e0ploratorie este ne1ati"#
C ) incizia esuturilor este urmat# de drenaBul unei
secreii purulente masi"e
D ) incizia esuturilor nu rele"# puroi ci o minim#
secreie san1-inolent# ciocolatie
E ) este posibil# oricare dintre situaiile de mai sus
R: B5D5
9+. C... 2ratamentul fle1monului anaerob se face:
A ) prin incizii minime menaBante
B ) prin incizii ma0ime nemenaBante
C ) prin transfuzii de plasm#
D ) prin transfuzii de s4n1e inte1ral
E ) transfuzia san1uin# este lipsit# de "aloare
terapeutic#
R: B5D5
91. C... Colecia purulent# din abcesul parodontal:
A ) este localizat# doar pe o fa# a r#d#cinii
B ) poate circumscrie toate feele r#d#cinii
C ) este precedat# de durere la ni"elul dintelui cauzal
D ) creeaz# dureri "iolente
E ) creeaz# dureri moderate
R: A5B5C5E
9. C... Cn abcesul parodontal:
A ) poate fi afectat# 7i pulpa dentar#
B ) pulpa dentar# nu este afectat#
C ) e0ist# sensibilitate la percuia %n a0 a dintelui
cauzal
D ) nu e0ist# sensibilitate la percuia %n a0ul dintelui
cauzal
E ) e0ist# sensibilitate la percuia lateral# a dintelui
R: A5C
9&. C.S. Abcesul parodontal:
A ) este o colecie purulent# localizat# submucos %n
dreptul dintelui cauzal
B ) este o colecie localizat# strict %n Burul unui dinte
cu pun1# parodontal# %nc-is# %n colet
19
C ) intereseaz# de obicei 1in1ia fi0#
D ) poate interesa 7i mucoasa 1in1i"al# mobil#
E ) se poate transmite 7i la loBile "ecine
R: B
9(. C... =ncizia pentru drenaBul abcesului perimandibular
intern submucos se face:
A ) %n anestezia local# prin pul"erizare
B ) %n anestezia local# prin infiltraie intramucoas#
C ) %n anestezia troncular# a ner"ului lin1ual
D ) %n anestezia troncular# a ner"ului bucal
E ) este posibil# oricare "ariant#
R: A5B5C
9*. C... =ncizia 7i drenaBul abcesului perimandibular intern
submucos se face:
A ) paralel cu a0ul dintelui cauzal
B ) paralel cu festonul 1in1i"al
C ) sunt posibile ambele "ariante notate mai sus
D ) c4t mai aproape de os
E ) c4t mai Bos5 spre plan7eul oral
R: B5D5
96. C... Cn abcesele palatinale cu e"oluie lateral#5 c#tre
mar1inea 1in1i"al#:
A ) drenaBul se face prin simpla decolare a 1in1iei
B ) drenaBul se face prin e0cizie 1in1i"al#
C ) drenaBul se face prin e0tracia dintelui
D ) drenaBul se asi1ur# cu tub de dren
E ) drenaBul se asi1ur# cu lam# de dren
R: A5E5
9,. C... Cn abcesul palatinal drenaBul puroiului se face:
A ) prin incizia fibromucoasei palatine
B ) prin e0cizia fibromucoasei palatine
C ) incizia sau e0cizia se fac perpendicular pe
festonul 1in1i"al
D ) incizia sau e0cizia se fac paralel cu festonul
1in1i"al
E ) se aplic# tub sau lam# de dren
R: B5D5
98. C... Cn abcesul palatinal:
A ) tumefacia este dureroas#
B ) tumefacia este foarte dureroas#
C ) tumefacia este e0trem de dureroas#
D ) tumefacia este fluctuent#
E ) tumefacia nu este fluctuent#
R: C5D5
99. C... Dia1nosticul diferenial al abcesului palatinal se
poate face:
A ) cu o tumor# c-istic# neinfectat#
B ) cu o tumor# c-istic# infectat#
C ) cu o tumor# sali"ar# mali1n#
D ) cu o tumor# osoas# beni1n#
E ) cu o tumor# sali"ar# beni1n#
R: A5B5C5E
1++. C... Abcesul palatinal:
A ) este de form# alun1it# %n zona anterioar#
B ) este de form# rotunBit# %n zona anterioar#
C ) este de form# alun1it# %n zona lateral# 7i
posterioar#
D ) este de form# rotunBit# %n zona lateral# 7i
posterioar#
E ) forma lui nu depinde de forma topo1rafic#
R: A5D

1+1. C... Abcesul palatinal:
A ) este precedat de dureri la ni"elul palatului
B ) este precedat de parodontit# mar1inal#
C ) este precedat de parodontit# apical#
D ) toate "ariantele de mai sus sunt posibile
E ) nici una dintre "ariante nu este posibil#
R: A5C5
1+. C... Cn care dintre fazele e"oluti"e ale osteomielitei
este mai e0presi" e0amenul radiolo1ic
A ) %n faza de con1estie
B ) %n faza de supuraie
C ) %n faza de necroz#
D ) %n faza de re1enerare
E ) %n toate fazele este la fel
R: C5
1+&. C... Cn osteomielita mandibulei cu fractur# de os
patolo1ic:
A ) se folose7te osteosinteza %n focar pentru
imobilizare
B ) nu se folose7te osteosinteza %n focar
C ) se folosesc fi0atorii e0terni
D ) nu se folosesc fi0atorii e0terni
E ) nu sunt posibile miBloacele s4n1er4nde de
imobilizare
R: B5C
1+(. C... Dia1nosticul diferenial al actinomicozei:
A ) se face cu osteomielita banal#
B ) nu se face cu osteomielita banal#
C ) se face cu carcinomul
D ) nu intr# %n discuie carcinomul
E ) se face doar cu sarcomul
R: A5C
1+*. C... Cn osteomielita mandibulei:
A ) se e0tra1 dinii mobili deoarece %ntrein infecia
7i nu mai este posibil# consolidarea lor
B ) nu se e0tra1 dec4t dinii din sec-estru $localizai
radiolo1ic'
C ) nu se a7teapt# p4n# la delimitarea sec-estrelor
D ) se a7teapt# p4n# la delimitarea sec-estrelor
E ) "or fi p#strai toi dinii
R: B5D5
1+6. C... Cn osteomielita mandibulei:
A ) se depulpeaz# dinii mobili care nu r#spund la
testul de "italitate
B ) nu se depulpeaz# dinii inte1ri 7i mobili dec4t
dup# cedarea fenomenelor inflamatorii
C ) testul de "italitate al dinilor este "aloros 7i
necesar %n faza acut# pentru stabilirea dinilor cauzali
D ) testul de "italitate nu este concludent %n faza
acut#
E ) e0amenul clinic este neconcludent %n faza acut#
R: B5D5
1+,. C... Cn osteomielita acut# a mandibulei:
A ) este util# corticotomia mandibulei
B ) este riscant# corticotomia mandibulei
C ) se impune doar tratament antibiotic
D ) se impune e0tracia dinilor %n cauz#
E ) se impune temporizarea e0traciei dinilor %n
cauz#
R: A5D5
1+8. C... Delimitarea sec-estrelor osoase:
A ) este mai rapid# %n osteomielita pe fond de
osteoradionecroz#
+
B ) este mai lent# %n osteomielita pe fond de
osteoradionecroz#
C ) pentru tratament se a7teapt# p4n# la delimitarea
spontan# a sec-estrelor
D ) pentru tratament se poate face rezecia osoas# la
distan# de focar
E ) oricare dintre situaii este posibil#
R: B5C5D5
1+9. C.S. Sec-estrele osoase %n osteomielit# apar:
A ) %n faza de con1estie
B ) %n faza de supuraie
C ) %n faza de necroz#
D ) %n faza de reparaie
E ) este posibil s# se delimiteze %n oricare din
ultimele trei faze
R: E5
11+. C.S. Cn cadrul inflamaiilor osoase ma0ilo)faciale
osteomielita apare:
A ) mai frec"ent la ma0ilarul superior deoarece osul
este mai subire 7i mai slab
B ) la mandibul# deoarece osul este mai 1ros
C ) la malar deoarece este mai e0pus traumatismelor
D ) la oasele nazale deoarece sunt mai frec"ente
rinitele
E ) la osul al"eolar deoarece sunt prezente infeciile
odonto1ene
111. C... Dup# osteomielit#:
A ) este posibil# re1enerarea spontan# a osului dup#
eliminarea sec-estrelor
B ) nu este posibil# re1enerarea spontan#5 fapt care
duce la scurtarea mandibulei
C ) este posibil# fractura %n os patolo1ic
D ) nu este posibil# fractura %n os patolo1ic deoarece
nu se elimin# sec-estre at4t de mari %nc4t
s# pericliteze rezistena osoas#
E ) %n toate cazurile se impune imobilizarea
mandibulei ca tratament
R: A5C5
11. C.S. Cn care faz# a unui abces dentar5 trepanarea dintelui
cu drenaB transodontal5 antibioterapia 7i sp#l#turile
lar1i bucale pot constitui tratamente rezoluti"e:
A. faza subperiostal#;
B. faza submucoas#;
C. faza endoosoas#;
D. faza de fistulizare;
E. toate acestea.
R: C
11&. C... Care din urm#torii dini pot pro"oca prin leziunile
lor abcese palatinale:
A. caninul superior;
B. incisi"ul lateral superior;
C. molarii superiori;
D. incisi"ul central superior;
E. primul premolar superior.
R: B5E5
11(. C... 2ratatamentul %n abcesul palatinal const# %n:
A. puncie aspirati"# a"%nd %n "edere riscul lez#rii
arterei palatine;
B. incizie paralel# cu artera palatin#5 c%t mai
aproape de linia median#;
C. e0cizia fibromucoasei O%n felie de portocal#O;
D. drenaB cu lam# de cauciuc;
E. drenaB cu me7# iodoformat#.
R: B5C5E5
11*. C... Abcesele ce au ca punct de plecare molarii
inferiori au urm#toarele semne clinice specifice:
A. trismus 7i disfa1ie;
B. 1en# masticatorie;
C. tulbur#ri fizionomice datorit# asimetriei faciale;
D. edem suborbitar;
E. buz# de tapir.
R: A5B5C5
116. C... Cntr)un abces palatinal sunt prezente urm#toarele
semne clinice:
A. Ben# masticatorie;
B. senzaia de corp str#in %n bolta palatin#;
C. trismus;
D. asimetria feei;
E. febr# mare.
R: A5B5
11,. C... 3steomielita odonto1en# este un proces infecios
e0tensi" care intereseaz#:
A. poriunea medular# osoas#;
B. sistemul JaLersian;
C. corticala ma0ilarelor;
D. periostul;
E. esuturile %nconBur#toare moi.
R: A5B5C5D5
118. C... Condiiile ce fa"orizeaz# cantonarea proceselor
infecioase mai frec"ent la mandibul# sunt:
A. prezena canalului mandibular;
B. frec"ena mai mare a fracturilor la acest ni"el;
C. "ascularizaia s#rac# de tip terminal;
D. corticala 1roas#;
E. frec"ena crescut# a parodontopaiilor.
R: A5C5D5
119. C.S. 3steomielita se localizez# mai frec"ent:
A. la ma0ilar;
B. la mandibul#;
C. %n e1al# m#sur# la ambele oase;
D. numai la copii;
E. nici una din acestea.
R: B5
1+. C... Care din urm#toarele semne clinice sunt
caracteristice osteomielitei difuze de mandibul#:
A. mobilitate dentar#;
B. discordan# puls)temperatur#;
C. stare 1eneral# moderat alterat#;
D. semnul lui !incent;
E. semnul lui !alsa"a poziti".
R: A5D5
11. C.S. Cn osteomielita difuz#5 pentru ca e0amenul
radiolo1ic s# fie concludent cel puin &+)6+G
din mineralizarea osoas# terbuie s# fie afectat#.
Acest 1rad de alterare se %nt%lne7te dup#:
A. )& zile de la debut;
B. 6)8 zile de la debut;
C. &+ zile de la debut;
D. &)* zile de la debut;
E. %n prima zi c%nd boala debutez#.
R: B5
1. C... Dia1nosticul diferenial al unei osteomielite se
face cu:
A. supuraii perima0ilare;
B. osteite fistulizate;
C. infecii specifice;
1
D. osteoradionecroza;
E. nici una din acestea. R: A5C5
1&. C... Dia1nosticul diferenial al osteomielitei cronice se
face cu:
A. osteoperiostita;
B. supuraiile periosoase;
C. displazii fibroase;
D. osteomielit# acut#;
E. tumori osoase infectate.
R: C5E5
1(. C... Anatomia patolo1ic#. .icroscopic5 osteomielita
odonto1en# trece prin urm#toarele faze5
punei)le %n ordinea cu"enit# $155&5(5*';
A. etapa de necroz# osoas#; $&'
B. etapa de reparaie osoas#; $('
C. etapa de supuraie osoas#; $'
D. etapa de con1estie osoas#; $1'
E. etapa de mineralizare 7i restabilire definiti"#. $*'
R:
1*. C.S. Cel mai frec"ent %n osteomielite se %nt%lnesc
urm#torii 1ermeni pato1eni:
A. steptococ -emolitic;
B. E. coli;
C. Preumococii;
D. Stafilacocii auriu 7i alb;
E. Actinomicete.
R: D5
16. C... E0ist# o serie de criterii de care este necesar s# se
in# cont %n stabilirea 1ra"it#ii unei osteomielite acute de
cauz# dentar#:
A. rapiditatea cu care s)au instalat fenomenele
clinice;
B. dificult#i funcionale se"ere %n respiraie5
de1lutaie 7i masticaie;
C. interesarea loBilor 7i spaiilor perima0ilare;
D. deficiene ale capacit#ii proprii de ap#rare.
R: A5B5C5D5
1,. C.S. Cel mai frec"ent osteomielita odonto1en# este
%nt%lnit# la pacienii de "%rsta:
A. p%n# la un an;
B. 1)1 ani;
C. +)(+ ani;
D. *+)6+ ani;
E. peste 6+ ani.
R: C
18. C.S. 3steomielita -emato1en# este %nt%lnit# mai frec"ent
la:
A. b#tr%ni;
B. aduli;
C. copii;
D. noi n#scui;
E. la toi %n e1al# m#sur#
R: C5
19. C.S. .a0ila este afectat# de osteomielita odonto1en#
mai rar datorit# particularit#ilor anatomomorfolo1ice:
A. ma0ila are o cortical# 1roas# 7i de loc os
spon1ios;
B. ma0ila are o cortical# subire5 o iri1aie
san1uin# mai bo1at# ce %i asi1ur# o rezisten#
mai crescut# fa# de infecii;
C. ma0ila este str#puns# de canalul suborbitar5
incisi";
D. sistemul de canale -aLersiene este destul de
dez"oltat;
E. nici una din ele.
R: B5
1&+. C... .andibula este afectat# de osteomielit#
odonto1en# mai frec"ent datorit#
particularit#ilor sale anatomomorfolo1ice:
A. are o cortical# ce fa"orizeaz# un drenaB rapid;
B. o iri1aie san1uin# bo1at# ce %i asi1ur# rezisten#
mai crescut# fa# de infecii;
C. are esut medular 7i os spon1ios mult;
D. esutul medular este %nconBurat de o cortical#
1roas#5 "ascularizare s#rac# de tip terminal;
E. prezena canalului mandibular ce fa"orizeaz#
difuzia supuraiei de)a lun1ul osului.
R: D5E5
1&1. C... Cn osteomielita odonto1en# acut# sunt obser"ate
sc-imb#ri metabolice5 bioc-imice ca:
A. acidoz# 7i des-idrare;
B. albuminuria;
C. anemie prin sc#derea num#rului de eritrocite 7i
-emo1lobine;
D. leucocitoz# cu de"iere %n st%n1a;
E. !SJ)ul este crescut.
R: A5B5C5D5E5
1&. C.S. Radiolo1ic osteomielita cronic# este prezentat# de:
A. ima1inea de sarcofa1;
B. os p#tat;
C. os marmorat;
D. miez de p%ine;
E. toate acestea.
R: A5
1&&. C... Cntr)un abces sau fle1mon a re1iunii suborbitare
punctul de plecare a infeciei este:
A. incisi"ii;
B. caninii;
C. premolarii;
D. molarii;
E. molarul de minte.
R: B5C5
1&(. C.S. Cntr)un abces a re1iunii suborbitare incizia se
face:
A. pe mar1inea inferioar# a orbitei;
B. pe plica nazo)labial#;
C. pe "ersantul nazal;
D. pe fundul sacului "estibular;
E. %n fosa canin#.
R: D5
1&*. C... Dup# desc-iderea abcesului $fle1monului'
re1iunii suborbitare %n ran# se introduce:
A. un dren din lam# de cauciuc;
B. un tub de cauciuc;
C. o me7# iodoformat#;
D. o f#7ie de tifon;
E. un tampon cu antiseptice.
R: A5B5C5
1&6. C.S. Abcesul mi1rator al obrazului are ca punct de
plecare:
A. osteomielita ramului ascendent;
B. procese periapicale ale premolarilor inferiori;
C. pericoronarita supurat# a molarilor de minte
inferiori;
D. adenita supurat# 1enian#;

E. osteomielita corpului mandibular.

R: C5
1&,. C... Hn abces 1enian difuz poate fi dreneat:
A. pe cale endobucal#;
B. pe cale e0obucal#;
C. pe cale mi0t#;
D. numai printr)o incizie submandibular#;
E. nici una din acestea.
R: A5B5C5
1&8. C.S. Dia1nosticul diferenial al unui abces parotidian se
face cu:
A. tumorile mi0te parotidiene;
B. c-istadenolimfoamele;
C. parotiditele acute supurate;
D. c-istul sebaceu pretra1ian;
E. parotidita epidemic#.
R: C5
1&9. C.S. 3 supuraie ce a cuprins loBa parotidian# o incizai:
A. preaucircular;
B. suban1ulomandibular;
C. presternocleidomastoidian;
D. pe mar1inea anterioar# a ramului mandibular;
E. oricare din aceste incizii.
R: B5
1(+. C... Cn etiolo1ia abceselor 7i fle1monului orbitei de
baz# sunt procesele:
A. dento)parodontale la premolarii 7i molarii
inferiori;
B. sinusitele acute supurate;
C. propa1area unor supuraii din loBile de
"ecin#tate;
D. osteomielita ma0ilei;
E. osteomielita molarului.
R: B5C5D5
1(1. C... Simptoamele clinice locale %n abcesul orbitei
sunt:
A. edem palpebral;
B. e0oftalmie moderat#;
C. dureri localizate %n orbit#;
D. fant# palpebral# %nc-is#;
E. mi7c#rile 1lobului ocular limitate.
R: A5B5C5D5E5
1(. C... Dia1nosticul diferenial %ntr)un abces de orbit# se
face cu:
A. tromboflebita sinusului ca"ernos;
B. celulita orbital# pasa1er#;
C. tumori de orbit#;
D. supuraiile spaiului retroma0ilar;
E. traumatisme orbito)zi1omatice.
R: A5B5D5
1(&. C... Hn fle1mon orbital poate da urm#toarele
complicaii:
A. pierderea total# a "ederii;
B. tromboza sinusului ca"ernos;
C. menin1ita;
D. septicemia;
E. abcese intracraniene.
R: A5B5C5D5E5
1((. C.S. Re1iunea temporal# comunic# cu:
A. orbita;
B. re1iunea parotid#;
C. loBa subtemporal#;
D. re1iunea suborbitar#;
E. re1iunea maseterin#.
R: C5
1(*. C.S. Dia1nosticul diferenial al fle1monului re1iunii
temporale se face cu:
A. abcesul $fle1monul' fosei subtemporale;
B. pl#1i %nepate ale re1iunii temporale;
C. tumorile temporale;
D. osteomielita osului temporal;
E. toate.
R: A5
1(6. C... Hn abces $fle1mon' al re1iunii temporale este
desc-is prin incizie:
A. pa polul cel mai pronunat al coleciei;
B. "erticale ) radiale;
C. la mar1inea arcului zi1omatic;
D. semirotund# la ni"elul inseriei m.temporal;
E. prin puncie cu un ac lar1.
R: A5B5C5D5
1(,. C.S. Drenarea focarului purulent temporal
subaponeurotic dup# incizie se face cu:
A. lama de dren din cauciuc;
B. tuburi perforate din cauciuc;
C. f#7ii de tifon steril;
D. me7e iodoformate;
E. tuburi din acrilat.
R. B5 E
1(8. C... Complicaiile abcesului re1iunii temporale sunt:
A. trecerea %n re1iunile %nconBur#toare5 %ndeosebi
subtemporal#;
B. osteomielita osului temporal;
C. constricia mandibulei;
D. deformaii5 defecte;
E. paralizii faciale.
R: A5B5C5
1(9. C... Etiolo1ia fle1monului re1iunii subtemporale se
caracterizeaz# prin:
A. procese dentoparodontale la molarii ma0ilei;
B. procese infecioase ale oaselor sau sinusurilor
de "ecin#tate;
C. difuzarea unor infecii de la loBile "ecine;
D. punciile septice %n cadrul anesteziilor la
tuberozitate;
E. punciile septice %n cadrul anesteziei
infraorbitare.
R: A5B5C5D5
1*+. C.S. Complicaiile septice postanestezice %n fosa
subtemporal# apar %n special dup#:
A. anestezia ple0al# sau prin baraB;
B. anestezia la 1aura incisi"# sau infraorbitar#;
C. anestezia la tuberozitate;
D. anestezia la 1aura mandibular# sau palatinal#;
E. %n nici din aceste situaii.
R: C5
1*1. C... Simptoamele locale ale unui abces $fle1mon' a
re1iunii subtemporale sunt:
A. edem supra 7i subzi1omatic $simptomul de
clepsidr#';
B. tumeficaia re1iunilor %n"ecinate;
C. trismus;
D. endobucal tumeficaie perituberozitar# cu
mucoasa con1estionat# lucioas#5 %n tensiune;
E. tulbur#ri funcionale $de masticaie5 1lutiie5
fonaie'.
&
R: C5D5
1*. C.S. Desc-iderea unui abces de fos# infratemporal# cel
mai des se face:
A. pe cale transsinusal#;
B. pe cale endobucal#;
C. pe cale suprazi1omatic#)temporal#;
D. combinat;
E. toate acestea.
R: B5D5
1*&. C... ;oBa submandibular# comunic# cu:
A. loBa sublin1ual# printr)o fisur# situat# %ntre
m.-io1los 7i m.milo-ioidian;
B. anterior cu spaiul submentonier;
C. posterior cu loBa laterofarin1ian#;
D. loBa cer"ical#;
E. loBa subtemporal#.
R: A5B5C5D5E5
1*(. C... Etiolo1ia abceselor 7i fle1monului loBii
submandibulare poate fi:
A. procese septice cu punct de plecare molarii
inferiori;
B. adenite supurate subma0ilare;
C. litaza sali"ar# submandibular# suprainfectat#;
D. osteomielita5 periostita odonto1en# a corpului
mandibulei;
E. fracturi de corp al mandibulei.
R: A5B5C5D5E5
1**. C... Dia1nosticul diferenial %ntr)un abces de loB#
subma0ilar#5 %l facei cu:
A. adenita acut# supurat#;
B. subma0ilita acut# supurat#;
C. adenopatiile metastatice;
D. adenopatiile specifice;
E. abces de loB# sublin1ual#.
R: A5B5C5D5
1*6. C.S. Care este incizia pentru desc-iderea coleciei de
puroi %n loBa submandibular#:
A. incizia %n fundul de sac "estibular;
B. incizia retrotuberozitar#;
C. incizia retromandibular#;
D. incizia pe 7anul plan7eului bucal;
E. incizia liniar# $6)8 cm' paralel# cu mar1inea
bazilar# a mandibulei la 15*) cm.
R: E5
1*,. C... Cn spaiul loBei submentoniere se 1#se7te:
A. limfonoduli )&;
B. esut conBuncti"5 esut 1r#sos;
C. 1landa sublin1ual#;
D. ner"ul -ipo1los;
E. artera 7i "ena lin1ual#.
R: A5B5
1*8. C... ;oBa submentonier# comunic# cu:
A. loBa sublin1ual#;
B. loBa submandibular#;
C. loBa parotidian#;
D. loBa pteri1omandibular#;
E. loBa retromandibular#.
R: A5B5
1*9. C... :actorii etiolo1ici ai abcesului 7i fle1monului loBei
submentoniere sunt:
A. procese septice cu punct de plecare incisi"ii 7i
caninii inferiori;
B. adenitele supurate submentoniere;
C. furuncule ale buzei inferioare sau ale
mentonului;
D. propa1area de la loBile "ecine $sublin1ual#5
submandibular#';
E. osteomielita de menton5 fracturi mediane.
R: A5B5C5D5E5
16+. C... Simptomatolo1ia local# a unui abces al loBei
submentoniere se prezint# prin:
A. tumeficaie a re1iunii mentoniere;
B. te1umentul con1estionat5 lucios5 neted5 cu
7ter1erea reliefului;
C. aspect clinic de b#rbie dubl#;
D. palparea dureroas#5 fluctuen#;
E. trismus.
R: A5B5C5D5
161. C.S. Abcesul submentonier ca re1ul# se incizeaz#:
A. lon1itudinal5 pe linia median#;
B. paralel cu arcul mentonier;
C. endobucal;
D. combinat;
E. sunt corecte toate "ariantele.
R: B5
16. C... Cn loBa sublin1ual# se 1#se7te:
A. 1landa sublin1ual# 7i canalul Bart-olini;
B. canalul N-arton;
C. ner"ul 7i "asele sublin1uale;
D. esut conBuncti" la0;
E. 1landa subma0ilar#.
R: A5B5C5D5
16&. C... ;oBa sublin1ual# comunic# cu:
A. loBa subma0ilar#;
B. loBa pteri1omandibular#;
C. loBa laterofarin1ian#;
D. loBa subtemporal#;
E. loBa parotidian#.
R: A5B5C5
16(. C... Simptoamele clinice locale ale unui abces
sublin1ual sunt:
A. tumeficaie %n partea anterioar# a plan7eului;
B. con1estia mucoasei lucioas#5 proeminent#;
C. plica sublin1ual# %n Pcreast# de coco7O
acoperit# cu depozite fibrinoase;
D. limba %mpins# spre partea s#n#toas#;
E. la palpare durere5 fluctuen#.
R: A5B5C5D5E5
16*. C... 2ulbur#rile funcionale %ntr)un abces sublin1ual
sunt:
A. disfa1ie;
B. Ben# %n masticaie 7i fonaie;
C. mi7c#rile limbii dureroase;
D. trismus pronunat;
E. diplopie
R: A5B5C5
166. C... .odific#rile funcionale %n abcesul limbii pot fi
de:
A. -ipersali"aie;
B. de1lutiie;
C. respiraie cu fenomene asfi0ice;
D. masticaie;
E. fonaie.
R: A5B5C5D5E5
16,. C.S. Cn fle1monul limbii apar tulbur#ri funcionale
maBore5 %ns# unul din ele pune %n pericol "iaa pacientului:
(
A. tulbur#ri de de1lutaie;
B. tulbur#ri de masticaie;
C. tulbur#ri de fonaie;
D. tulbur#ri de respiraie cu fenomene asfi0ice;
E. trismusul.
R: D5
168. C... Cn fle1monul limbii dia1nosticul difereniat se
face cu:
A. tumorile mali1ne infectate ale limbii;
B. c-isturile tireo1losale suprainfectate ale bazei
limbii;
C. abcesele plan7eului bucal;
D. macro1losia;
E. 1losita.
R: A5B5C5
169. C... 2ratamentul abcesului limbii constituie o ur1en#
datorit# complicaiilor asfi0ice ce pot ap#rea. =ncizia se face:
A. pe cale e0obucal# %ntre osul -ioid 7i menton;
B. calea endobucal# %n traiect orizontal $)& cm'
situat# la polul cel mai bombat al coleciei;
C. %n re1iunea sublin1ual#;
D. la r#d#cina limbii pe suprafaa dorsal#;
E. %n re1iunea submandibular#.
R: A5B5
1,+. C... Complicaiile fle1monului lin1ual pot fi:
A. difuzarea %n alte loBi din "ecin#tate;
B. septicemie;
C. asfi0ie;
D. anc-iloze;
E. constricii de mandibul#
R: A5B5C5
1,1. C... Procesul infecios al loBei maseterine se poate
dez"olta a"%nd ca punct de plecare:
A. erupia dificil# a molarilor de minte inferiori;
B. osteomielita odonto1en# a ramului ascendent al
mandibulei;
C. c-isturile odonto1ene suprainfectate $la un1-i5
ram';
D. propa1area de la loBile din "ecin#tate;
E. procese dentoparodontale ale molarilor inferiori.
R: A5B5C5D5E5
1,. C.S. Abcesul maseterin mai frec"ent are ca punct de
plecare:
A. supuraii din loBile %n"ecinate;
B. molarii de minte inferiori;
C. -ematoame maseterine dup# lo"ituri;
D. inBectite postanestezice;
E. fracturi ale corpului mandibulei.
R: B5
1,&. C.S. 2rismusul este mai pronunat %n:
A. abcesul loBei submandibulare;
B. abcesul submentonier;
C. abcesul 1enian;
D. abcesul palatinal;
E. abcesul maseterin.
R: E5
1,(. C... ;oBa pteri1omandibular# comunic# cu:
A. ;oBa sublin1ual#;
B. ;oBa subtemporal#;
C. ;oBa submandibular#;
D. Plan7eul bucal;
E. ;oBa laterofarin1ian#.
R: A5B5C5D5E5
1,*. C... Cauzele abcesului pteri1omandibular sunt:
A. afeciunile dentoparodontale ale molarilor
inferiori;
B. puncia septic# la Spina Spi0;
C. erupia dificil# a molarului de minte inferior;
D. propa1area de la loBile de "ecin#tate;
E. ranula.
R: A5B5C5D5
1,6. C... Simptomatolo1ia local# %n abcesul loBii pteri1o)
mandibulare este prezentat# de:
A. edem 7i infiltraia sub un1-iul mandibulei;
B. mucoasa plicii pteri1o)mandibulare
con1estionat#5 neted#5 ro7ie5 lucioas#;
C. trismusul;
D. 1lutiia dureroas#;
E. macro1losie.
R: A5B5C5D5
1,,. C... Abcesul loBii pteri1o)mandibulare se desc-ide prin
incizia:
A. endobucal# paralel cu plica pteri1o)
mandibular#;
B. e0obucal incizie %n un1-i ce %nconBoar# un1-iul
mandibular;
C. submandibular# de o lun1ime ,)8 cm;
D. retromandibular# de)a lun1ul mar1inii
posterioare a ramului ascendent;
E. pe fundul sacului "estibular.
R: A5B5
1,8. C... Complicaiile abcesului pteri1o)mandibular pot fi:
A. propa1area %n loBa laterofarin1ian#;
B. propa1area %n loBa subma0ilar#;
C. propa1area %n loBa sublin1ual#;
D. propa1area %n loBa subtemporal#;
E. propa1area %n loBa submentonier#.
R: A5B5C5D5
1,9. C... :actorii etiolo1ici %n abcesul loBei
retromandibulare sunt:
A. procese dentoparodontale la molarii superiori 7i
inferiori;
B. fracturi de mandibul#;
C. adenita supurat# submandibular#;
D. propa1area de la loBile din "ecin#tate
$laterofarin1ian#5 pteri1omandibular#';
E. c-isturi ma0ilare suprainfectate.
R: B5D5
18+. C... Simptomatolo1ia local# %ntr)un abces al loBei
retromandibulare este:
A. dureri spontane ce se %nteesc la mi7c#rile
capului;
B. trismus;
C. edem dup# mar1inea posterioar# a ramului
ascendent al mandibulei;
D. lobul urec-ii deplasat;
E. sc#derea auzului pe partea afectat#.
R: A5B5C5
181. C.S. ;a desc-iderea abcesului retromandibular se
efectueaz# incizia:
A. submandibular# 6)8 cm;
B. liniar# de ()* cm paralel cu mar1inea anterioar#
a mu7c-iului sternocleidomastoidian;
C. %n plan7eul bucal;
D. %n fundul de sac "estibular la mandibul#;
E. prin puncie cu un ac lar1.
*
R: B5
18. C.S. ;oBa laterofarin1ian# este %mp#rit# %n
compartimente5 de ce formaiuni:
A. de mu7c-iul sternocleidomastoidian;
B. de mu7c-iul pteri1oidian intern;
C. de buc-etul lui Riolan;
D. de mu7c-iul pteri1oidian e0tern;
E. de toi ace7ti mu7c-i.
R: C
18&. C... Spaiul laterofarin1ian comunic# cu:
A. loBa parotidian#;
B. loBa submandibular#;
C. loBa infratemporal#;
D. loBa marilor "ase ale 1%tului;
E. plan7eul bucal.
R: A5B5C5D5E5
18(. C... Cauzele frec"ente ale abceselor laterofarin1iene
sunt:
A. supuraii ami1daliene;
B. accidente de erupie ale molarilor inferiori;
C. difuzia din loBi "ecine;
D. parotidita acut#;
E. adenite supurate latero)cer"icale.
R: A5B5C5D5
18*. C... Dia1nosticul diferenial al abcesului
laterofarin1ian se face cu:
A. abcesul de loB# submandibular#;
B. abcesul de loB# parotidian#;
C. adenitele submandibulare;
D. abcesul pteri1omandibular;
E. adenitele latero)cer"icale.
R: A5D5
186. C... Cn componena plan7eului bucal sunt incluse
loBile:
A. submandibulare;
B. submentoniere;
C. sublin1uale;
D. 1eniene;
E. infratemporale.
R: A5B5C5
18,. C... Etiolo1ia fle1monului plan7eului bucal este:
A. procese dentoparodontale ale dinilor inferiori;
B. litiaza infectat# a canalului N-art-on;
C. procese dentoparadontale ale dinilor superiori;
D. %nep#turi septice sau corpi str#ini;
E. furuncule cu localizare %n etaBul inferior al feei.
R: A5B5D5E5
188. C... Simptomatolo1ia 1eneral# %ntr)un fle1mon difuz
al plan7eului bucal este:
A. febra crescut# $&9)(+5* 1r.'5 frison5 curbatur#;
B. stare septic#;
C. puls crescut5 slab b#tut5 nere1ulat;
D. albuminurie5 1lucozurie5 oli1urie;
E. sc-imb#ri san1uine e"ideniate.
R: A5B5C5D5E5
189. C... Simptomatolo1ia local# %ntr)un fle1mon anaerob
al plan7eului bucal este:
A. tumeficaie "oluminoas#5 masi"# total# a
plan7eului bucal;
B. edem %n pelerin# $%n sus 7i %n Bos';
C. te1umentele %n tensiune5 pe piele zone
marmorate ce apoi se sfacelizaz#;
D. la palpare o duritate lemnoas# f#r# fluctuen#;
E. crepitaii 1azoase.
R: A5B5C5D5E5
19+. C...Simptomatolo1ia endobucal# %ntr)un fle1mon
anaerob al plan7eului bucal este:
A. mucoasa sublin1ual# bombat# bilateral %n
creast# de coco7;
B. mucoas este %n tensiune5 ro7ie "iolacee5
acoperit# cu depozite fibrinoleucocitare;
C. limba m#rit# %n "olum5 pe mar1ini amprentele
dinilor;
D. limba acoperit# cu depozite murdare;
E. pa palpare duritate lemnoas#.
R: A5B5C5D5E5
191. C... 2ulbur#rile funcionale %ntr)un fle1mon al
plan7eului bucal sunt:
A. sali"aie abundent# cu ao sali"# "%scoas#;
B. bolna"ul nu poate %n1-ii;
C. tulbur#ri de fonaie;
D. respiraie dificil#;
E. trismus cu imposibilul de masticaie.
R: A5B5C5D5E5
19. C.S. Cel mai complicat sindrom ce pune %n pericol "iaa
pacientului %n fle1monul plan7eului bucal este:
A. de1lutiia dureroas#;
B. edem al 1lotei cu pericol de asfi0ie;
C. sali"aia abundent#;
D. -alen# fetid#.
R: B5
19&. C... Complicaiile unui fle1mon al plan7eului bucal
sunt:
A. e0tinderea infeciei spre craniu $menin1ite5
tromboflebite';
B. e0tinderea infeciei spre mediastin $mediastinite5
pneumonii5 1an1rena pulmonar#';
C. nefrit# to0ic#;
D. sincope to0ice bulbare;
E. colaps cardiac.
R: A5B5C5D5E5
19(. C... Sc-imb#rile de s%n1e 7i urin# %ntr)un fle1mon al
plan7eului bucal sunt:
A. anemie marcat#;
B. formula leucocitar# de"iat# spre st%n1a;
C. eozinofile sc#zute sau absente;
D. oli1urie cu albuminurie;
E. cilindrurie 7i 1lucosurie.
R: A5B5C5D5E5
19*. C... 2ratamentul c-irur1ical %ntr)un fle1mon anaerob al
plan7eului bucal se institue c%t mai precoce 7i const# %n:
A. incizie %n potcoa"#5 dedesubtul 7i %n#untrul
arcului mandibular $15*) cm';
B. incizii $&)(' %n zonele submandibulare5
mentoniere;
C. incizii %n plan7eul bucal;
D. puncii cu ace lar1i;
E. toate.
R: A5C5
196. C.S. Dup# incizii %n fle1monul anaerob al plan7eului
bucal5 din ran# se elimin#:
A. puroi 1#lbui %n limite "oluminoase;
B. elimin#ri -emora1ice;
C. elimin#ri serose;
D. o serozitate murdar# foarte fetid#;
E. puin puroi 1#lbui.
6
R: D5
19,. C.S. Discordana dintre pulsul ta-icardic5 1reu
perceptibil5 7i febra sc#zut# se obser"# %ntr)una din
urm#toarele afectiuni:
A. fle1monul difuz al plan7eului bucal;
B. abcesul retrotuberozitar postanstezic;
C. osteomielita ma0ilarelor de cauz# 1eneral#;
D. abcesul de orbit#;
E. abcesul 1enian difuzat %n loBa maseterin#.
R: A
198. C... Simptomatolo1ia 1eneral# %n fle1monul difuz
-emifacial este:
A. stare 1eneral# to0ico)septic#;
B. bolna"ul adinamic sau a1itat;
C. aspect de to0emie profund# cu facies teros;
D. febr# $&9)(+ 1r.'5 frisoane;
E. discordan# %ntrre pulsul ta-icardic $1+>min'
1reu perceptibil 7i febra sc#zut# $&,)&,5* 1r.'.
R: A5B5C5D5E5
199. C... Care dintre urm#toarele semne clinice se %nt%lnesc
%ntr)un fle1mon -emifacial:
A. te1umente con1estionate;
B. te1umente cianotice;
C. infiltrat dur la palpare;
D. fluctuen# la palpare;
E. creptaii 1azoase.
R: B5C5E5
++. C.S. :le1monul difuz -emifacial debuteaz# de obicei ca
un:
A. abces maseterin;
B. abces parotidian;
C. abces "estibular;
D. abces 1enian;
E. abces de fos# infratemporal#.
R: D5
+1. C... Discordana %ntre puls ta-icardic $1+>min' 7i
febra sc#zut# este specific# %n:
A. fle1monul difuz -emifacial;
B. abcesul laterofarin1ian;
C. fle1monul plan7eului bucal;
D. tromboflebita de sinus ca"ernos;
E. supuraie a fosei infratemporale.
R: A5C5
+. C... Prezena unei fistule perima0ilare tr#deaz# un
proces cronic5 a"ind de obicei drept cauz#:
A. 1ranuloame;
B. osteomielit# cronic# distructi"# sec-estrant#;
C. dini inclu7i;
D. parodontite apicale 1ranuloase;
E. infecii ale limfonodulilor.
R: B5C5D5
+&. C... Re1iunea cer"ical# are urm#toarele p#ri
componente:
A. Re1iunea anterioar# $impar#';
B. Re1iunea lateral# $par#';
C. Re1iunea posterioar# $impar#';
D. Re1iunea sternocleidomastoidian# $par#';
E. /ici una.
R: A5B5C5D
+(. C... Care sunt fasciile cer"icale :
A. fascia cer"ical# superficial#;
B. fascia cer"ical# proprie;
C. aponeurosul omocla"icular;
D. lamina pretra-eal#;
E. lamina pre"ertebral#.
R: A5B5C5D5E5
+*. C... :actorii etiolo1ici incriminai %n abcesele 7i
fle1moanele cer"icale sunt:
A. afeciunile dentoparodontale la dinii arcadei
inferioare;
B. propa1area din loBile %n"ecinate $plan7eului
bucal5 laterofarin1ian#5 pteri1omandibular# etc';
C. furunculii5 carbunculii pe pielea 1%tului;
D. c-isturi mandibulare suprainfectate;
E. c-isturi cer"icale suprainfectate.
R: A5B5C5D5E5
+6. C... :le1monul cer"ical poate pro"oca complicaiile:
A. mediastinite5 pneumonie;
B. pericardite5 moicardite;
C. menin1ite5 encefalite5 sinustromboz5 abcese;
D. 7oc bacterian;
E. septicemie.
R: A5B5C5D5E5
+,. C... Drenurile introduse %n ran# pot fi:
A. f#7ii de tifon steril;
B. lame de cauciuc;
C. tuburi perforate de cauciuc;
D. f#7ii iodoformate;
E. drenuri speciale cu propriet#i anestezice5
antiseptice5 antibacetriene etc.
R: A5B5C5D5E5
+8. C... Dup# desc-iderea abcesului5 fle1monului pe ran#
se aplic#:
A. suturi 7i rana se %nc-ide definiti";
B. suturi5 %ns# %n ran# se las# dou# tuburi pentru
la"aB;
C. nu se introduce nimic;
D. drenuri de diferite forme $lam#5 tub etc' 7i
pansament;
E. dela caz la caz5 una din cele enumerate.
R: B5D5
+9. C... ;a tratarea l#ca7ului cu puroi se recomand#
remedii cu propriet#i -ipertonice. Care sunt ele :
A. soluie -ipertonic# de clorur# de natriu;
B. soluie de 1lucoz# de * G;
C. le"onorsin $le"omicetin5
norsulfazol5sulfodimeto0in5 metfluracil5
lidocain5 polietileno0id';
D. le"osin $le"omicetin5 metEluracil5 lidocain5
sulfadio0ito0in5 polietileno0id';
E. le"omicoli $le"omicetin5 metEluracil5 lidocain5
polietileno0id'.
R: A5C5D5E5
1+. C... Cn care din urm#toarele situaii utilizarea
antibioticelor nu este necesar#:
A. abcese bine circumscrise;
B. abcese "estibulare minore;
C. abcese periosoase $periostite' limitate;
D. osteomielite acute;
E. fle1mon al loBilor profunde.
R: A5B5C5
11. C... Care sunt principiile pentru indicarea
antibioterapiei %n tratamentul abcesului5 fle1monului:
A. determinarea 1ermenilor pato1eni 7i
antibio1ramei;
,
B. se administereaz# o asociere de antibiotice cu
aciune bacterian# 7i spectru lar1;
C. se administereaz# antibiotici cu to0icitate
minim# 7i efectele secundare cele mai reduse;
D. durata de administrare 7i doza s# fie suficient#5
realiz%nd o concentrare minim# pentru cel puin
* zile;
E. instruirea pacientului asupra dozei5 frec"enei 7i
atitudinii.
R: A5B5C5D5E5
1. C.S. Antibioticele bacteriostatice au o aciune ce se
manifest# prin:
A. omor%rea 1ermenilor pato1eni;
B. %mpiedic# multiplicarea 1ermenilor pato1eni;
C. m#re7te miBloacele de ap#rare a or1anismului;
D. elimin# microbii din or1anism;
E. toate.
R: B5
1&. C... Cn tratamentul comple0 al proceselor inflamatorii
e necesar de administrat medicamente de dezinto0icare:
A. poli1lucin#5 reopoli1lucin#;
B. -emodez ++)(++ ml;
C. soluie de 1lucoz# *)1+G ) *++)1+++ ml M
insulin#;
D. soluie izotonic# de clorur# de natriu A *++ ml;
E. -idrocarbonat de natriu *G ) &++ ml.
R: A5B5C5D5E5
1(. C.S. Cn tratamentul 7i profila0ia specific# antiinfecioas#
sunt folosite produse biolo1ice ca:
A. seruri imune $omolo1e5 -eterolo1e';
B. imuno1lobulare;
C. "accinuri;
D. anato0ine;
E. toate.
R: E
1*. C... Pentru stimularea rezistenei nespecifice a
or1anismului se folosesc biostimulatori. Care anume:
A. timalin;
B. prodi1iozan;
C. metiluracil;
D. pento0il;
E. nucleinat de natriu.
R: A5B5C5D5E5
16. C... Selecia metodei de fizioterapie %n tratamentul
abceselor5 fle1moanelor depinde:
A. faza de inflamaie;
B. particularit#ile clinice ale procesului
inflamator;
C. rezistena or1anismului 7i starea 1eneral#;
D. "%rsta5 se0ul;
E. starea sistemelor cardio"ascular 7i ner"os.
R: A5B5C5
1,. C... :lora microbian# ce pre"aleaz# %n furuncul este:
A. stafilococul aureus;
B. stafilococul alb;
C. streptococii anaerobi;
D. streptococii -emolitici;
E. actinomicetus.
R:A5B5
18. C... ;ocalizarea furunculului la ni"elul feei este foarte
periculoas#5 %ndeosebi dac# el este localizat:
A. la buza superioar#;
B. perinazal;
C. periorbitar;
D. 1enian;
E. la buza inferiar#.
R: A5B5C5
19. C... 2ratamentul local al furunculului %n stadiul
incipient const# %n:
A. desc-iderea focarului;
B. de1rasarea dermului cu alcool etilic;
C. Aplicarea pun1ilor cu 1-ea#;
D. Pri7nie cu soluii -ipertonice;
E. Pansamente cu un1uente -ipertonice5
tro0o"azin#5 un1uent -eparinic.
R: B5C5D5E5
+. C.S. Simptoamele clinice locale ale tromboflebitei
faciale sunt:
A. Edem pronunat pe traiectul "aselor an1ulare 7i
faciale5
B. Palpator se determin# un infiltrat dur5 dureros;
C. Jipertermia pielei %n f#7ii;
D. De)a lun1ul "aselor apar mici abcese;
E. 2oate.
R: E5
1. Simptomatolo1ia 1eneral# %n tromboflebita facial# este
prezentat# de:
A. :ebr# $&95*)(+ 1r.'5 frison;
B. Stare 1eneral# alterat#;
C. Paliditatea te1umentelor5 transpiraii;
D. Cefalee5 insomnie5 "erti1ii5 a1itaie;
E. =napeten#5 pierderea capacit#ii de munc#.
R: A5B5C5D5E5
. C... Cn tromboflebita facial# sc-imb#rile san1uine sunt
e"ideniate:
A. ;eucocitoz# cu de"ierea spre st%n1a;
B. Accelerarea reaciei de sedimentare;
C. Se m#re7te fibrino1enul %n s%n1e;
D. Se m#re7te factorul F=== %n s%n1e;
E. =ndicii -emostazei de"iai spre o
-ipercoa1ulemie.
R: A5B5C5D5E5
&. C... 2ratamentul intensi" al tromboflebitei faciale se
instaleaz# de ur1en# 7i const# %n:
A. Antibioterapia cu antibiotice de spectru lar1;
B. =monuterapia $1ama1lobuline5 seruri
antistafilacocice';
C. 2erapia de dezinto0icare $-emodez5 soluia
Rin1er5 soluia de 1lucoz# *G etc';
D. Jeparin .*++)*+++ H= peste ()6 ore cu
controlul coa1ulo1ramei;
E. Desensibilizante $dimedrol5 calciu 1luconat5
ta"e1il5 suprastin etc'.
R: A5B5C5D5E5
(. C... Cn unele cazuri tromboflebita facial# poate
pro"oca procese inflamatorii ale sinusurilor
endocraniene $sinustromboz' cu o simptomatic#
special#:
A. Edem palpebral5 c-emosis5 ptoz#5 e0oftalm;
B. Simptomatica de menin1it#;
C. Afazie;
D. Sc#derea "ederii p%n# la pierderea ei total#;
E. 3ftalmople1ie.
R: A5B5C5D5E5
*. C... .anifest#rile clinice mai importante ce su1ereaz#
dia1nosticul de menin1it# acut# bacterian# sunt :
8
A. Debut brusc cu febr#5 frison5 cefalee5 fotofobie5
1reuri5 "#rs#turi5 a1itaie5 psi-omotorie sau
com#;
B. Prezena simptomului menin1ian $redoarea
cefei5 semnul Dernin15 semnul BrudzinsKi';
C. Semne cefalice $a1itaie psi-omotorie5 delir5
-alucinaii "izuale5confuzie';
D. 2orpoare5 somnolen#5 com#;
E. Crize de epilepsie5 -emiple1ie5 afazie5 paralizii
ale ner"ilor cranieni.
R: A5B5C5D5E5
6. C... .ediastinita ca complicaie a proceselor purulente
B.: 7i cer"icale adeseori are ca punct de plecare:
A. ;oBile parafin1iene;
B. Plan7eul bucal;
C. ;oBile cer"icale;
D. :le1monul difuz -emifacial;
E. ;oBa submentonier#.
R: A5B5C5D5
,. C.S. Simptomul principal al mediastinitei poate fi:
A. 2usea;
B. Afectarea de1lutaiei;
C. Dispnee cu ritm sporit de respiraii (*)*+;
D. ?reuri5 "#rs#turi;
E. :ebr#5 frison.
R: C5
8. C.S. Hn simptom important %n dia1nosticul
mediastinitei este:
A. Cefalee5 "erti1ii5 insomnie;
B. :ebr#5 frison;
C. ?reuri5 "#rs#turi5 afectarea de1lutaiei;
D. Dureri retrostenale;
E. 2oate.
R: D
9. C.S. Hn semn important %n mediastinit# este m#rirea %n
"olum a mediastinului5 care se detrmin#:
A. !izual;
B. Palpator;
C. Auscultati";
D. Radiolo1ic $roent1en';
E. Spirometric.
R: D5
&+. C... :unciile de baz# ale sistemului limfatic sunt:
A. ;imfocitopoetic#;
B. Anticorpo1enoza;
C. De filtrare;
D. .etabolic#;
E. ;imfocitolitic#.
R: A5B5C5D5E5
&1. C.S. Cn dependen# de cauz# 7i tabloul clinic mai
frec"ent se %nt%lnesc urm#toarele forme de adenite:
A. Cronice;
B. Specifice;
C. Acute seroase $celulite';
D. Acute purulente;
E. Adenofle1monul.
R: C5
&. C... ;imfan1iita acut# se caracterizeaz# prin
urm#toarele simptome clinice:
A. Jipertermie 7i edem %n form# de f#7ii;
B. Dureri nee"ideniate;
C. Palpator se determin# ni7te filete moi5 puin
dureroase;
D. Rareori se determin# o febr# &,)&,5* 1r;
E. Sl#biciuni5 cefalee5 insomnie etc.
R: A5B5C5D
&&. C... Principalele simptoame clinice ale adenitelor
purulente acute sunt:
A. Dureri "iolente;
B. .#rirea %n "olum a limfonodulului;
C. Jiperemia te1umentelor;
D. :ebra de &,58)&85* 1r.;
E. Palpitor se determin# m#rirea %n "olum a
limfonodulului5 durere5 nodulul fi0at.
R: A5B5C5D5E5
&(. C.S. Care forme clinice de adenite sunt tratate
conser"ati":
A. Acute purulente;
B. Specifice;
C. Acute sroase $celulita';
D. 2raumatice;
E. 2oate formele.
R: C
&*. C... Dia1nosticul diferenial al adenitelor cronice se
efectueaz# cu:
A. C-isturi;
B. :istule faciale 7i cer"icale;
C. 2umori beni1ne;
D. Adenite specifice;
E. .etastaze de cancer.
R: A5C5D5E5
&6. C... Adenitele acute parotidiene pot fi confundate cu:
A. 2umorile mi0te ale 1landei parotide;
B. C-isturi parotidiene;
C. Adenoame;
D. Parotidite acute;
E. Parotidite cronice.
R: A5B5C5D5
In,#$-""%# '/#$","$#
1. C... =nfeciile specifice localizate %n teritoriul B.: la
ni"elul p#rilor moi 7i oaselor sunt:
A. :urunculul 7i carbunculul;
B. Piodermitele;
C. Actinomicoza;
D. 2uberculoza;
E. Sifilisul.
R: C5D5E5
. C... =ndicai care din cele * specii de actinomEcetes
pro"oac# mai frec"ent actinomicoza la om:
A. actinomicoza bo"i;
B. actinomicoza israeli;
C. actinomicoza odontoliticus;
D. actinomicoza "iscosus;
E. actinomicoza "aeslundi.
R: A5B5
&. C.S. Actinomicoz# mai frec"ent in"adeaz# osul:
A. .a0ila;
B. /azale;
C. @i1omat $molarul';
D. .andibula;
E. Palatinal.
R: D5
(. C.S. Elementul de baz# patolo1oanomatic al actinomicozei
este:
A. :istulele;
9
B. Puroiul;
C. ?ranulomul specific $nodulul';
D. /ecroza esuturilor;
E. 2oate.
R: C
*. C... Actinomicetele pot p#tunde %n esuturile afectate
$oase5 p#ri moi' din:
A. Cariile dentare;
B. Pun1i 1in1i"ale;
C. Ami1dale;
D. Din e0terior de la bo"ine;
E. Cu alimente.
R: A5B5C5D5
6. C... Caracteristic pentru actinomicoza osoas#
pseudoneoplazic# este:
A. Debutul de la peroferie spre centru;
B. Debutul central endoosos;
C. Debutul sub forma unei osteoperiostite;
D. Cn os apar zone cu aspect c-istic 7i coninut
1elatinos;
E. E"oluia fa"orabil# se manifest# prin apariia
fistulelor te1umentare.
R: B5D5
,. C... Cn dia1nosticul actinomicozei sunt luate %n
consideraie:
A. E"oluia lent#5 f#r# semne caracteristice;
B. Prezena fistulilor de durat# cu elimin#ri mici cu
1runBi actinomicotici;
C. E0amenul -istolo1ic;
D. =ntradesmoreacia cu actinolizat;
E. E0amenul microbiolo1ic cu identificarea
actinomicetelor.
R: A5B5C5D5E5
8. C... Dia1nosticul diferenial al actinomicozei se face cu:
A. Afeciunile inflamatorii acute 7i cronice
perima0ilare;
B. Dermatozele cer"icofaciale;
C. Cu alte infecii specifice ca sifilisul5
tuberculoza;
D. Cu tumorile suprainfectate;
E. 3steomielitele cronice fistulizate.
R: A5B5C5D5
9. C... 2ratamentul actinomicozei este comple05 de lun1#
durat# $&+)(+ zile' 7i const# %n:
A. Administrarea preparatelor de iod $soluie
;i1ol';
B. Antibiotice 7i sulfamide %n doze masi"e;
C. =munoterapia cu actinolizat;
D. C-irur1ical se desc-id abcesele;
E. Roent1enterapia %n doze de 1+++)+++ r.
R: A5B5C5D5E5
1+. C... Actinomicoza oaselor faciale $mai des afectat#
mandibula' este prezent#
sub dou# forme clinice:
A. Sclerozant#;
B. Sec-estral#;
C. Rarefiant#;
D. Pseudoneoplazic# central#;
E. Jiperplastic#.
R: C5D5
11. C... 2uberculoza %n re1iunea 3.: se poate localiza:
A. .ucoasa 7i submucoasa ca"it#ii bucale;
B. ;imfonoduli;
C. 3aselor ma0ilare;
D. Pielea facial#;
E. ?landelor sali"are.
R: A5B5C5D5E5
1. C... Hlceraia din 2BC este de obicei:
A. Hnic#;
B. De form# rotund#;
C. Acoperit# de depozite 1#lbui;
D. CnconBurat# de puncte de culoare 1alben#
$1ranulaiile 2relat';
E. Este foarte dureroas# spontan 7i la atin1ere.
R: A5B5C5D5E5
1&. C... 2uberculoza oaselor ma0ilare se %nt%lne7te frec"ent
la:
A. Copii;
B. Adolesceni;
C. Aduli;
D. B#rt%ni;
E. E1al la toate "%rstele.
R: A5B5
1(. C... 2uberculoza primar# se caracterizeaz# prin
e0istena comple0ului primar format din:
A. Hlceraie $7ancru';
B. Adenopatie;
C. ?om#;
D. ;upusul 2BC;
E. 3steomielita.
R: A5B5
1*. C... 2uberculoza oaselor ma0ilare se prezint# sub
formele:
A. Central#;
B. Al"eolar#;
C. Subperiostal#;
D. Sec-estral#;
E. /ici una din ele.
R: A5B5C5
16. C... Cn perioada primar#5 sifilisul se prezint# sub
eroziuni neinflamatorii ale epiteliului cu urm#toarele
caracteristici:
A. :orm# rotund#;
B. Suprafaa ro7ietic#5 lucioas#;
C. ?an1lionii m#rii5 nedurero7i;
D. ;imfan1iit#;
E. toate.
R: A5B5C5D5
1,. C.S. ;ocalizarea cea mai frec"ent# a unei 1ome sifilitice
o constituie:
A. buzele;
B. limba;
C. bolta palatin#;
D. obrazul;
E. Bonciunea cutaneo)mucoas# a buzelor.
R: C5
18. C... Perioada secundar# a sifilisului %n teritoriul B.: se
prezint# ca:
A. eroziune eritematoas#;
B. sifilidele diseminate pe mucoasa bucal#;
C. tuberculii sifilitici;
D. 1omele;
E. nici una din ele.
R: A5B5C5D5
19. C... Cn stadiul teriar sifilisul %n teritoriul B.: se
prezint# sub form# de:
&+
A. tuberculii;
B. 1ome;
C. sifilomul circumscris al oaselor;
D. sifilomul difuz al oaselor;
E. toate.
R:
Sinusitele odonto1ene
1. C... Sinusurile paranazale sunt:
A. ma0ilar;
B. frontal;
C. celulele etmoidale;
D. sfenoidal;
E. ca"ernos
R: A5B5C5D5
. C.S. !olumul sinusului ma0ilar normal la aduli $%n cm &'
este de:
A. 8)1+ cm&;
B. *)6 cm&;
C. 1()* cm&;
D. &*)(+ cm&;
E. 18)*+ cm&.
R: C5
&. C.S. Pereii sinusului ma0ilar sunt acoperii cu:
A. epiteliu plat pluristratificat;
B. epiteliu cilindric ciliat pluristratificant;
C. epiteliu plat %ntr)un srtat;
D. epiteliu 1landular;
E. epiteliu cubic.
R: B
(. C.S. Sinusul ma0ilar comunic# cu:
A. ca"itatea nazal#;
B. ca"itatea bucal#;
C. orbita;
D. 1lota;
E. fosa subtemporal#.
R: A5
*. C... Raportul sinusului ma0ilar cu dinii de pe arcada
superioar# este intim5
cei mai apropiai de fundul sinusului fiind dinii:
A. molarul de 6 ani;
B. incisi"ii;
C. molarul ;
D. premolarii;
E. caninul.
R: A5C5
6. C.S. ?rosimea septului al"eolo)sinusal este "ariat5 fiind
cuprins %ntre:
A. +5*)(5* mm;
B. ), mm;
C. +5)+5& mm;
D. +51)+58 mm;
E. +5*)1+ mm.
R: A5
,. C... :actorii des %nt%lnii %n sinuzita odonto1en# sunt:
A. tratamente endodontice la premolari 7i molari
cu %mpin1erea maselor necrotice dup# ape0;
B. suprainfectarea c-isturilor radiculare;
C. e0tracii complicate ale *565,;
D. parodontita apical# acut# sau e0acerbat# ale
*565,;
E. sc#derea rezistenei or1anismului.
R: A5B5C5D5
8. C... Puncia sinuzal# este indicat# %n urm#toarele situaii:
A. c%nd se asi1ur# un drenaB sinuzal cu soluii
descon1estionate;
B. c%nd prin e0tracie5 dintele a fost %mpins sub
mucoasa sinuzal#;
C. c%nd secreia purulent# persist# peste , zile;
D. c%nd %nc-iderea comunic#rii buco)sinuzale se
face %n dou# planuri;
E. c%nd ostiumul este obstruat.
R: C5
9. C... Dia1nosticul diferenial al sinuzitei acute ma0ilare se
face cu:
A. osteomielita ma0ilar#;
B. c-istul mucos intrasinuzal;
C. tumori c-istice dentare %n faza de complicaie
septic#;
D. Cilindromul;
E. celulita 1enian# odonto1en#.
R: A5C5E5
1+. C...Care din urm#toarele semne clinice sunt %nt%lnite %n
sinuzita ma0ilar# acut# de cauz# dentar#:
A. dureri %n etaBul miBlociu al feei5 cu caracter
pulsatil 7i e0acerbate de poziia decli"# a
capului;
B. la rinoscopia anterioar# se deceleaz# puroi %n
fosa nazal#;
C. senzaia de plenitudine 1enian# 7i cacosmie
subiecti"#;
D. mane"ra !alsa"a poziti"#;
E. nici unul din semnele menionate.
R: A5B5C5D5
11. C... Care din urm#toarele semne sunt prezente %n cazul
unei comunic#ri bucosinuzale:
A. prin al"eol# se p#trunde cu un stilet butonat %n
sinus;
B. mane"ra !alsa"a ne1ati"#;
C. radiolo1ic5 apare ima1ine de sinus normal;
D. se poate decela radiolo1ic comunicarea buco)
sinuzal#;
E. refluarea lic-idelor pe nas.
R: A5E5
1. C... Cn cazul comunic#rii buco)sinuzale ce %ntreine o
sinuzit# cronic#5 se practic#:
A. e0tracia dintelui cauzal sub protecie de
antibiotice;
B. puncie sinuzal# 7i plastia comunic#rii;
C. plastia comunic#rii;
D. cura radical# a sinusului afectat;
E. toate.
R: C5D5
1&. C... Care din urm#toarele metode pot fi folosite la
%nc-iderea unei comunic#ri buco)sinuzale:
A. sutura %ntr)un plan;
B. sutura %n dou# planuri cu lambou pediculat;
C. a"i"area mar1inilor pl#1ii cu sutur#;
D. sutura %n dou# planuri5 cu lambouri
mucoperiostale din "ecin#tate;
E. sutura %ntr)un plan5 cu protecie de me7#
iodoformat# subconformator.
R: A5B5D5
1(. C... Sinuzita cronic# ma0ilar# poate prezenta
urm#toarele semne clinice:
A. cacosmie subiecti"# permanent#;
&1
B. durere lancinant# iradiat#5 nocturn#;
C. rinoscopia anterioar# rele"# prezena unei
secreii mucopurulente unilateral5 cu mucoasa
-iperemic#5 %n1ro7at#;
D. durerea este prezent# mai ales dimineaa;
E. nici unul din ele.
R: A5C5D5
1*. C... Dia1nosticul diferenial al sinusitei ma0ilare
cronice se face cu:
A. epiteliomul de mezostructur#;
B. sinuzita acut# rino1en#;
C. c-istul mucos intrasinuzal;
D. sinuzite ma0ilare specifice;
E. osteomielita acut# a ma0ilarului.
R: A5C5D5
16. C... Sinusitele acute %mbrac# urm#toarele forme:
A. Sinusita cataral#;
B. Sinusita seroas#;
C. Sinusita purulent#;
D. Sinusita -iperplastic#;
E. Sinusita papilomatoas#.
R: A5B5C5
1,. C... Cn sinusita odonto1en# acut# puroiul este:
A. abundent;
B. fetid;
C. situat unilateral;
D. se elimin# prin meatul mediu la sc-imbarea
poziiei corporale;
E. toate.
R: A5B5C5D5
18. C... Cn tratamentul sinusitelor odonto1ene cronice sunt
indicate:
A. administrare de antibiotice cu spectru lar1;
B. e0tracia dintelui cauzal 7i administrarea
antibioticelor;
C. sinusotomia radical# dup# Colduel);uc5 dac#
tratamentele nu au efect;
D. drenaBul sinusului;
E. puncia.
R: A5B5C5D5
2.C. =mediat dup# efectuarea unei e0tracii dentare se constat#
declan7area unui epista0is. ;a e0plorarea al"eolei
se constat# lipsa fundului acesteia 7i s%n1erarea aerat#. ;a
e0aminarea dintelui e0tras se constat# lipsa unei poriuni
radiculare ce nu este %ns# prezent# %n al"eol#.
19. C... Precizai pentru care dini este de obicei posibil
astfel de accident:
A. molarii superiori;
B. caninii superiori;
C. premolarii superiori;
D. incisi"ii centrali superiori;
E. incisi"ii laterali superiori.
R: A5C5
+. C.S. Care este dia1nosticul ce corespunde acestei situaii:
A. fractura radicular#;
B. desc-iderea accidental# a sinusului;
C. desc-iderea accidental# a sinusului cu
%mpin1erea unui rest radicular %n sinus;
D. fractura tuberozit#ii;
E. simptoamele desc-ise se %nt%lnesc %n oricare din
situaiile enumerate.
R: C5
1. C.S. Care este atitudinea potri"it# ce trebuie adoptat#
%ntr)o asemenea situaie:
A. l#r1irea al"eolei 7i c#utarea restului radicular;
B. recomandarea unui tratament cu antibiotice f#r#
ai comunica pacientului despre accident5
C. %n"#area pacientului s# sufle nasul p%n# la
eliminarea restului radicular;
D. %ndrumarea pacientului %ntr)o clinic# de
c-irur1ie 3.: pentru %ndep#rtarea restului
radicular prin
trepanarea sinusului;
E. nici una din acestea.
R: D5
A,#$-".n"%# "n,%a!at)"" a%# *%an0#%) 'a%"1a)#
1. C.S. Ductul $canalul' Stenon se desc-ide pe mucoasa
ca"it#ii bucale %n re1iunea:
A. 1enian#;
B. sublin1ual#;
C. 1enian# la ni"elul primului molar superior;
D. palatin#;
E. retromolar.
R: C
. C... Disfunciile secretorii ale 1landelor sali"are sunt:
A. sialoree;
B. ptializm;
C. -ipersali"aie;
D. -iposialie;
E. asialie.
R: A5B5C5D5E5
&. C... Sialodoc-itele reprezint# procese inflamatorii
localizate la ni"elul:
A. canalului N-arton;
B. canalului Stenon;
C. 1landelor sali"are mari;
D. 1landelor sali"are mici;
E. toate.
R: A5B5
(. C... Principalii factori etiolo1ici %n sialodoc-ite sunt:
A. i1iena bucal# deficitar#;
B. factorii de iritaie cronic#;
C. corpi str#ini sau calculi sali"ari pe traiectul
canalelor e0cretorii;
D. leziuni de stomatit# %n "ecin#tatea ostiumului;
E. cre7terea tensiunii intrabucale la muzicani5
sufl#tori %n sticl#.
R: A5B5C5D5E5
*. C.S. ;a e0amenul sialo1rafic cu substane de contrast %n
sialodoc-it# se determin#:
A. %n1ustarea ductului;
B. dilatarea ductului;
C. nici o sc-imbare a ductului;
D. ductul prezint# zone l#r1ite5 altele normale;
E. toate r#spunsurile sunt corecte.
R: B5
6. C... 2ratamentul sialodoc-itei const# %n:
A. %ndep#rtarea dopurilor de fibrin# sau a calculilor
sali"ari;
B. administrarea de sialo1o1e 7i dezinfectante
sali"are;
C. tratament antiinfecios 1eneral 7i local %n caz de
sialodoc-it# purulent#;
D. masaB al 1landelor 7i ducturilor spre ostium;
&
E. fizioterapie $raze lazer5 ultrasunet5 electroforez
etc'.
R: A5B5C5D5E5
,. C... :actorii fa"orizani ai sialoadenitelor acute sunt:
A. i1iena defectuoas#;
B. p#trunderea de corpi str#ini pe canalele
e0cretorii;
C. boli cronice ale 1landelor sali"are;
D. deminuarea secreiei sali"are;
E. infecii 1ra"e 7i %ndeosebi st#ri ca7etice 7i
postoperatorii.
R: A5B5C5D5E5
8. C... =nfectarea 1landelor sali"are se poate face prin
urm#toarele mecanisme:
A. transosoas#;
B. submucoas#;
C. limfatic#;
D. -emato1en#;
E. pe calea canalului principal de e0creie.
R: C5D5E5
9. C... Dia1nosticul diferenial al parotidelor supurate se
face cu:
A. parotidita epidemic#;
B. osteomielita de ram ascendent;
C. abcesul de loB# parotidian#;
D. litiaza parotidian#;
E. tumori parotidiene.
R: A5B5C5D5
1+. C... :orma 1an1renoas# a sialodenitelor parotidiene
prezint#:
A. te1umente discret con1estionate;
B. starea 1eneral# u7or alterat#;
C. te1umente de culoare cenu7iu)"iolete;
D. starea 1eneral# alterat#;
E. ner"ul facial poate fi compromis.
R: C5D5E
11. C... Subma0ilita acut# supurat# se prezint# printr)un 7ir
de simptoame locale ca:
A. tumefacie submandibular# cu pielea
con1estionat#;
B. mar1inea mandibulei apare 7tears#;
C. 1landa m#rit# %n "olum5 infiltrat#5 dureroas# la
palpare;
D. con1estia 7i edemul mucoasei sublin1uale;
E. la presiune pe 1land#5 prin orificiul canalului
N-arton iese puroi.
R: A5B5C5D5E5
1. C... Dia1nosticul diferenial al subma0ilitei acute se
face cu:
A. abcesele loBii subma0ilare;
B. litiaza sali"ar#;
C. tumorile suprainfectate;
D. limfadenitele acute supurate submandibulare;
E. -emodectomul.
R: A5B5C5D
1&. C... Cn dia1nosticul litiazei sali"are:
A A sialo1rafia nu are "aloare
B A sialo1rafia este re"elatoare
C A cateterizarea canalului nu are "aloare
dia1nostic#
D A cateterizarea canalului sali"ar furnizeaz# relaii
numai pentru litiaza canalicular#
E A cateterizarea canalului furnizeaz# relaii 7i
pentru litiaza 1landular#
R: B5D
1(. C... Cn litiz# dup# criz# ostiumul 1landei sali"are:
A A este %nc-is
B A este %ntredesc-is
C A este lar1 desc-is
D A este tumefiat
E A este de aspect normal
R: B5D
1*. C... Cn raport cu poziia calcului din canalul sali"ar:
A A dilataia canalului este mai mare %ntre calcul 7i
1landa sali"ar#
B A dilataia canalului este mai mare %ntre calcul 7i
orificiul de e"acuare a sali"ei
C A infecia apare mai frec"ent pro0imal de calcul
D A infecia canalului apare mai frec"ent %n
poriunea situat# distal fa# de calcul
E A poziia calcului nu influeneaz# nici una dintre
situaiile de mai sus
R: A5C
16. C... Cn cadrul triadei simptomatice sali"are subma0ilare
abcesul sali"ar:
A A semnific# o infecie situat# doar %n 1landa
sali"ar#
B A semnific# doar infecia din canalul sali"ar
C A semnific# infecia 1landular# 7i peri1landular#
D A semnific# infecia ductal# 7i periductal#
E A semnific# colecia purulent# a canalului urmat#
de infecia loBei sublin1uale
R: D5E
1,. C... ;itiaza sali"ar# se %nt4lne7te mai frec"ent:
A A %n 1landa parotid#
B A %n canalul Stenon
C A %n 1landa sublin1ual#
D A %n canalul N-arton
E ) %n 1landa submandibular#
R: D5E
18. C... Cn cadrul triadei simptomatice a litiazei
submandibulare:
A A termenul de Ptumor#O semnific# o proliferare
celular# tumoral#
B A termenul de Ptumor#O semnific# o sialadenit#
submandibular# scleroas#
C A %n faza tumoral# simptomele subiecti"e sunt
absente sau reduse
D A %n faza tumoral# simptomele subiecti"e sunt
intense
E A 1landa sali"ar# %n faza tumoral# nu %7i modific#
"olumul
R: B5C
19. C... :istulele sali"are cutanate $e0oorale':
A A sunt neimportante
B A sunt foarte importante
C A necesit# obli1ator tratament
D A nu necesit# tratament deoarece se "indec#
spontan
E A nu e0ist# fistule sali"are cutanate
R: B5C
+. C... Cn 1eneral orificiul fistulos sali"ar:
A A este lar1 7i bine "izibil
B A este punctiform5 1reu "izibil
C A este acoperit de esut patolo1ic
&&
D A nu este acoperit de esut patolo1ic
E A nu este niciodat# situat %n esutul cicatricial
R: B5C5D
1. C... Cn pato1eneza sialadenitei acute inter"ine:
A A sialoreea sau ptialismul sali"ar
B A -ipo sau asialia
C A infecia 1landei 7i canalului sali"ar nu sunt
dependente de secreia sali"ar#
D A obstacolele %n eliminarea sali"ei
E A reaciile aler1ice
R: B5D
. C.S. Ce %nele1ei prin termenul de PsialoreeO:
A A sc#derea cantitati"# a sali"ei
B A dispariia secreiei sali"are
C A cre7terea %n e0ces a secreiei sali"are
D A modificarea cantitati"# fizico)c-imic# a sali"ei
E A modificarea calitati"# citolo1ic# a sali"ei
R: B5C
&. C... :istulele sali"are mucoase $endoorale':
A A prezint# 1ra"itate
B A nu prezint# 1ra"itate
C A necesit# obli1ator tratament c-irur1ical
D A nu necesit# obli1ator tratament c-irur1ical
E A este suficient tratamentul medicamentos
R: B5D

(. C... Durerea din colica sali"ar# submandibular# poate
fi:
A A atenuat#
B A "iolent#
C A %n plan7eul oral sau %n obraz
D A %n limb#
E A %n urec-e
R: A5B5C5D5E5
*. C... Cn parotidita parenc-imatoas# sialo1rama prezint#
aspect de:
A. ca"it#i o"ale sau rotunde pe fonul parenc-imiei
intacte;
B. ima1inea de stru1ur de poam# $pom %n floare';
C. ducturile %n unele locuri sunt abrupte5 %ns# bine
conturate;
D. ductul principal e dilatat;
E. toate ducturile 1landei sunt dilatate.
R: A5B5C5D
6. C.S. Principalul %n tratamentul sialoadenitelor acute este:
A. incizia %n orice caz;
B. masaBul 1landelor 7i fizioterapie;
C. antibiotice5 desensibilizante5 dizinto0icante5
sialo1oBe;
D. tratament balnear;
E. %nl#turarea 1landei afectate.
R: C
,. C... Cn tratamentul comple0 al sialoadenitelor acute %n
canalul e0terior se introduce:
A. ap# o0i1enat# de &G;
B. lipoidol 1) ml;
C. antibiotice 7i fermeni;
D. soluie cald# de furacilin#;
E. sali"# artificial#.
R: C5D
8. C... Cn formele clinice a"ansate de parotidit#
interstiial# se determin#:
A. %n permanen# 1landa e m#rit# %n "olum;
B. suprafaa la palpare e neted#;
C. suprafaa noduroas#5 neconturat#5 pe alocuri
zone moi;
D. %n unele cazuri apar usc#ciuni %n ca"itatea
bucal#;
E. la masaBul 1landei din ostium se elimin#
abundet sali"#.
R: A5C5D5
9. C... Cn tratamentul sialoadenitelor cronice rezultate
bune dau:
A. /ucleinatul de natriu +5 0 ori>zi;
B. G soluie de =odid;
C. masaBul 1landei cu sp#l#turi ale canalelor
e0cretorii cu soluii antiseptice calde;
D. comprese cu Dime0id5 Jidrocartizon;
anal1ezice $1+)1 zile';
E. fizioterapie $raze laser5 unde ultrascurte5
electroforez'
R: A5B5C5D5E5
&+. C.S. Cn dia1nosticul parotiditei interstiiale principalul
este:
A. anamneza;
B. 1landa m#rit# %n "olum5 dur#5 imobil#5 cu
suprafaa neted#;
C. elimin#ri de puroi din orificiul ductului Stenon
la masaB;
D. sialo1rama cu semnele specifice $arbore mort';
E. e0amenul citolo1ic.
R: D
&1. C... Dia1nosticul diferenial al parotiditelor cronice se
face cu:
A. tumori parotidiene;
B. sindrom SBo1ren;
C. boala .icKulici;
D. parotidite litiazice;
E. fle1mon -emifacial.
R: A5B5C5
&. C.S. Parotidita acut# epidemic# $oreionul' este produs#
de:
A. steptococi5 stafilococi;
B. "irusul rubeolei;
C. "irusul urlian;
D. treponem# pallidum;
E. "irusul ruBeolei.
R: C
&&. C.S. Perioada de incubaie %n parotidita epidemic# este:
A. &)* zile;
B. ,)1 zile;
C. 16)+ zile;
D. 1)&+ zile;
E. c%te"a ore.
R: C
&(. C... Parotidita epidemic# $oreionul' este o boal#
infectoconta1ioas# 7i se r#sp%nde7te mai ales:
A. la copiii de *)1* ani din colecti"it#i $1r#dinie5
7coli';
B. la adolesceni $licee5 cole1ii5 uni"ersit#i';
C. la militari $%n unit#i militare';
D. la b#tr%ni;
E. la orice "%rst# A %n e1al# m#sur#.
R: A5B5C5
&*. C.S. Parotidita acut# epidemic# poate fi tratat#:
A. %n cabinetul de c-irur1ie 3.:;
&(
B. %n secia de c-irur1ie 3.: $%n spital';
C. %n secia de boli interne;
D. %n secia de boli infecioase;
E. de toi medicii c%t %n ambulator5 at%t 7i %n spital.
R: D
&6. C... :istulele sali"are pot fi desc-se spre:
A. piele $e0terne';
B. mucoas# $interne';
C. bilaterale $spre piele 7i mucoas#';
D. intrasinuzal;
E. spre farin1e.
R: A5B5C5
&,. C.S. Sialolitiaza se %nt%lne7te mai frec"ent %n:
A. 1landele sali"are mici;
B. canalul Stenon;
C. 1landa parotidian#;
D. 1landa sublin1ual#;
E. canalul N-arton 7i 1landa submandibular#.
R: E
&8. C... Precipitarea s#rurilor minerale este fa"orizat# de:
A. -iposialie;
B. staza sali"ar#;
C. alcalinitatea sali"ei;
D. concentraia mai mare de s#ruri minerale;
E. prezena unor celule epiteliale descuamate.
R: A5B5C5D5E5
&9. C... Cauzele fa"orizante 1enerale ce inter"in %n
formarea calculilor sali"ari sunt:
A. terenul neuroumoral;
B. tulbur#rile metabolice 1enerale;
C. poliartrita cronic# e"oluti"#;
D. abuzul de alimente conser"ate5 acide 7i picante;
E. coninutul sporit de s#ruri minerale %n mediu
$ap#5 produse alimentare'.
R: A5B5C5D5E5
(+. C.S. Reacia sali"ei mi0te este:
A. u7or acid# $PJ6';
B. acid# $PJ(';
C. alcalin# $PJ8';
D. "ariaz# %n dependen# de coninutul alimentelor;
E. toate r#spunsurile sunt corecte.
R: A
(1. C... :actorii ce afecteaz# compoziia sali"ei 7i duc la
formarea calculilor5 sunt:
A. re1imul alimentar5 compoziia alimentelor;
B. coninutul unor substane anar1anice %n apa
folosit#;
C. stazele sali"are $infecii5 corpi str#ini5 traume5
cicatrice';
D. tulbur#rile metabolice 1enerale;
E. toi cei numii.
R: A5B5C5D5
(. C... Rolul funcional al sali"ei este:
A. rolul di1esti" $-idroliza amidonului p%n# la
de0trine 7i maltoza5 efectuate de amilaz#';
B. rolul protecti" $lizozimul5 imuno1lobulinele
etc';
C. umectarea continu# a mucoasei bucale;
D. %mpiedicarea solubiliz#rii apatitei din email prin
faptul c# conine o soluie saturat# de fosfat de
calciu;
E. alte roluri $elimin# din or1anism ureea5 acidul
uric5 amoniacul5 J15 Pb5 Bi etc'.
R: A5B5C5D5E
(&. C... Calculii intracanaliculari au o form# 7i culoare:
A. o"oidal;
B. fuziformi;
C. adesea cu un 7an lon1itudinal pentru scur1erea
sali"ei;
D. coloraia este 1ri5 albicioas#5 1alben# sau brun#;
E. nere1ulai5 sferici.
R: A5B5C5D5
((. C.S. Calculii intra1landulari au o form#:
A. o"oidal#;
B. nere1ulai5 sferici;
C. fuziformi;
D. alun1ii;
E. castra"ete.
R: A
(*. C... Compoziia calculilor este predominant mineral# 7i
ste prezentat# de:
A. fosfat de calciu %n form# de -idro0ilapatit#
$peste ,)*G';
B. carbonat de calciu;
C. robonat de potasiu;
D. ma1neziu; fier5 urai;
E. materiale or1anice ce ocup# partea central#.
R: A5B5C5D5E5
(6. C... Dia1nosticul diferenial al litiazei sali"are se face
cu:
A A durerile de ori1ine odonto1en#
B A limfadenitele cronice de di"erse etiolo1ii
C A supuraiile de ori1ine odonto1en#
D A fistulele de ori1ine dentar# sau osoas#
E A osteomielitele
R: A5B5C5D5
(,. C... Cn litiaza sali"ar#:
A A perioada de laten# este scurt#
B A perioada de laten# este lun1#
C A simptomatolo1ia este ritmat# de alimentaie
D A simptomatolo1ia nu are le1#tur# cu perioada
prandial#
E A simptomatolo1ia poate fi 7tears# sau absent#5
pacienii put4nd elimina calculii5 i1nor4nd e0istena
bolii
R: B5C5E5
(8. C.S. 2abloul clinic al litiazei sali"are este determinat %n
cea mai mare m#sur#:
A A de compoziia c-imic# a calcului sali"ar
B A de dimensiunile calcului sali"ar
C A de forma calculului sali"ar
D A de sediul calculului sali"ar
E A de re1imul alimentar al pacientului
R: D5
(9. C... =ndicaia terapeutic# a litiazei sali"are:
A A este determinat# de localizarea calculului
B A este determinat# de forma clinic# de litiaz#
C A se adreseaz# st#rii 1enerale a pacientului
$terenului'
D A se adreseaz# calculului
E A se adreseaz# leziunilor determinate de calcul
R:
*+. C... Pentru tratamentul litiazei sali"are sunt posibile
urm#toarele procedee:
A A eliminarea calculului prin procedee medicale
B A ablaia c-irur1ical# a calculului
&*
C A medicaie sialolitic#
D A suprimarea anatomic# a 1landei
E A suprimarea funcional# a 1landei
R: A5B5D5E5
*1. C.S. Pentru dia1nosticul radiolo1ic al litiazei sali"are:
A A trebuie utilizate raze moi
B A trebuie utilizate raze dure
C A ima1inea calculului 1landular este alun1it#
D A ima1inea calculului canalicular este rotunBit#
E A radio1rafia simpl# nu deceleaz# calculul
R: A
*. C... Pentru dia1nosticul litiazei sali"are
submandibulare se utilizeaz#:
A A radio1rafia retroal"eolar#
B A radio1rafia a0ial# de plan7eu
C A radio1rafia cu film mu7cat
D A radio1rafia defilat# de mandibul#
E A teleradio1rafia
R: B5C5D5
*&. C... Cn parotidita supurat#:
A A se accentueaz# alterarea st#rii 1enerale
B A se instaleaz# edemul %n re1iunile %n"ecinate
C A pielea r#m4ne nemodificat#
D A consistena la palpare este fluctuent#
E A ostiumul sali"ar este %ntredesc-is 7i edemaiat
R: A5B5E
*(. C... 2umefacia submandibular# din litiaza sali"ar#:
A A este rapid#
B A este lent# pe m#sura e"oluiei bolii
C A este diminuat#
D A este "oluminoas#
E A este difuz#
R: A5D
**. C... Colica sali"ar#:
A A se produce %n litiaza canalicular#
B A se produce %n litiaza 1landular#
C A se declan7eaz# dup# alimentaie
D A se declan7eaz# %nainte sau %n timpul alimentaiei
E A nu este influenat# de alimentaie
R: A5D5
*6. C... Durerea din colic# sali"ar# submandibular# poate
fi:
A A atenuat#
B A "iolent#
C A %n plan7eul oral sau %n obraz
D A %n limb#
E A %n urec-e
R: A5B5C5D5E5
*,. C.S. 2ermenul de sialodoc-it#:
A A inflamaia 1landei sali"are
B A inflamaia canalului sali"ar
C A inflamaia esutului pericanalicular
D A inflamaia esutului peri1landular
E A inflamaia 1landelor sali"are mici
R: B
*8. C... Cn litiaza submandibular#:
A A durata unei colici este lun1#5 peste o or#
B A durata unei colici este scurt# sub o or#
C A tumefacia 1landei se menine mult timp
D A tumefacia 1landei sali"are cedeaz# %n scurt timp
dup# alimentaie
E A tumefacia 1landei submandibulare nu este
influenat# prandial
R: B5D5
*9. C... ;itiaza parotidian#:
A. este mai rar# dec%t cea submandibular#;
B. este mai frec"ent# dec%t cea submandibular#;
C. calculul este mai frec"ent %n 1land#;
D. calculul este mai frec"ent %n canalul Stenon;
E. calculul este o"oid.
R: A5D
6+. C... litiaza submandibular#:
A. este mai frec"ent# dec%t cea parotidian#;
B. este mai rar# dec%t cea sublin1ual#;
C. calculul este mai frec"ent %n canalul N-arton;
D. calculul este mai frec"ent %n 1land#;
E. toate r#spunsurile sunt corecte
R: A5C
61. C... ;itiaza sublin1ual#:
A. este mai frec"ent# dec%t cea parotidian#;
B. este mai frec"ent# dec%t cea submandibular#;
C. este %nt%lnit# e0cepional;
D. este mai frec"ent# dec%t %n 1landele accesorii;
E. calculul este mai frec"ent localizat %n 1land#.
R: C5D5E5
6. C... Calculii situai %n ductul principal e0cetoriu produc:
A. dilataie5 retro1rad de calcul;
B. eroziuni ale epitelului canalicular cu
descuamare;
C. mi1rarea calculului produce lezarea canalului;
D. se poate asocia o infectare a canalului;
E. dac# se suprainfecteaz#5 apare %n1ro7are 7i o
infiltraie.
R: A5B5C5D5E5
6&. C.. Calculii sali"ari %n 1land# produc urm#toarele
sc-imb#ri:
A. edem interstiial;
B. dilatarea acinilor;
C. supuraie intra1landular#;
D. scleroz# de "indecare dac# se cronicizeaz#;
E. atrofia elementelor secretorii.
R: A5B5C5D5E5
6(. C... Cn litiaza sali"ar#:
A. perioada de laten# este scurt#;
B. perioada de laten# este lun1#;
C. simptomatolo1ia este ritmat# de alimentaie;
D. perioada de laten# absent#;
E. simptomatolo1ia apare brusc.
R: B5C
6*. C... Cn sialolitiaz#5 printre simptoamele 1rupate de
D.2eodorescu %ntr)o triad# simptomatic#5 fac parte:
A. con1estia te1umentelor;
B. abcesul sali"ar;
C. tumora sali"ar#;
D. -ipoestezie lin1ual#;
E. colica sali"ar#.
R: B5C5E
66. C.S. Colica sali"ar# este detrminat# de:
A. infecia supraad#u1at#;
B. presiunea e0ercitat# de calcul asupra ner"ului
lin1ual;
C. descuamarea epiteliului sali"ar;
D. precipitarea s#rurilor minerale;
E. presiunea e0a1erat# a sali"ei %n sistemul
canalicular.
R: E
&6
6,. C.S. Printre e0amenele complementare ce confirm#
dia1nosticul de sialolitiaz#5 sunt:
A. diafanoscopie;
B. cateterismul canalului e0terior;
C. c-emismul sali"ar;
D. scinti1rafia;
E. toate acestea.
R:B
68. C.S. Care din urm#toarele e0amene nu prezint# interes %n
dia1nosticul
sialolitiazei:
A. cateterismul canalului Nart-on;
B. radio1rafia simpl#;
C. citodia1nosticul;
D. sialo1rafia;
E. e0amenul clinic.
R:C5
69. C... Ce incidene radiolo1ice se folosesc %n litiaza
parotidian#:
A. incidena tan1enial#;
B. incidena lateral# pentru ramul ascendent;
C. radio1rafie de canal Stenon cu film retroBu1al;
D. incidena Parma;
E. incidena semia0ial# de masi" facial.
R:A5B5C5
,+. C... Ce incidene radiolo1ice se folosesc %n litiaza
1landelor submandibulare:
A. ortopantomo1rama;
B. incidena lateral# de 1land# submandibular#;
C. radio1rafia cu film mi7cat a -emiplan7eului
bucal $incidena Jirtz';
D. incidena Sten"ers;
E. nici una dintre acestea.
R: B5C
,1. C.S. Care este atitud=nea fa# de un calcul pe canalul
Nart-on:
A. incizie)drenaB;
B. subma0ilectomie;
C. e0tirparea calculului;
D. fizioterapie 7i balneoterapie;
E. litotriie $spar1erea calculului'.
R: C
,. C.S. .etoda de elecie pentru tratamentul litiazei
canalului Nart-on este:
A. masaBul insistent al re1iunii submandibulare
p%n# la eliminarea calculului;
B. temporizarea adopt#rii deciziei5 p%n# la
eliminarea spontan# a calculului;
C. subma0ilectomia;
D. ablaia c-irur1ical# a calculului;
E. nu se aplic# tratamente c-irur1icale.
R: D
,&. C... Cn litiaza submandibular#5 dia1nosticul diferenial
se face cu una sau mai multe din urm#toarele afeciuni:
A. adenita cronic#;
B. tumorile submandibulare;
C. ne"ral1iile faciale;
D. artrita temporo)mandibular#;
E. stomatita acut#.
R: A5B5C5
,(. C... Cn dia1nosticul litiazei sali"are:
A. sialo1rafia nu are "aloare;
B. sialo1rafia este rele"atoare;
C. catetirizarea canalului nu are "aloare
dia1nostic#;
D. catetirizarea d# informaii numai pentru litiaza
canalicular#;
E. toate r#spunsurile sunt corecte.
R: B5D5
,*. C... Pentru dia1nosticul litiazei sali"are submandibulare
se utilizez#:
A. radio1rafia retroal"eolar#;
B. radio1rafia a0ial# de plan7eu;
C. radio1rafia cu film mi7cat;
D. radio1rafia de mandibul#;
E. teleradio1rafia.
R: B5C5D5
,6. C.S. 2abloul clinic al litiazei sali"are este detrminat %n
cea mai mare m#sur#:
A. de compoziia c-imic# a calculului sali"ar;
B. de dimensiunile calculului sali"ar;
C. de forma calculului sali"ar;
D. de sediul calculului sali"ar;
E. de re1imul alimentar al pacientului
R: D
,,. C... Colica sali"ar#:
A. se produce %n litiaza canalicular#;
B. se produce %n litiaza 1landular#;
C. se declan7eaz# dup# alimentaie;
D. se declan7eaz# %nainte sau %n timpul
alimentaiei;
E. nu este influenat# de alimentaie.
R: A5D
,8. C.S. Abcesul sali"ar se datore7te:
A. reteniei complete de sali"# %n 1land#;
B. unei infecii supraad#u1ate;
C. unei colici sali"are de durat#;
D. unei tumefieri submandibulare ca rezultat al
obturaiei ductului canalului sali"ar;
E. %n1ust#rii canalului e0cretoriu.
R: B
,9. C... 2umora sali"ar# este o sialoadenit# cronic#
scleroas#5 cu o simptomatolo1ie redat# de:
A. simptomele subiecti"e sunt absente sau reduse;
B. 1landa m#rit# %n "olum5 indurat#;
C. la palpare 1landa puin dureroas#5 nere1ulat#5 cu
aspect pseudotumoral;
D. ostimul proeminent5 %ntredesc-is;
E. la presiune pe 1land# din ostium poate s# iese 1)
pic#turi de puroi.
R: A5B5C5D5E
8+. C.S. Ablaia c-irur1ical# a calculului $sialolitectomie' se
efectueaz#:
A. prin incizie a mucoasei sublin1uale de)a lun1ul
canalului Nart-on;
B. prin incizie %n fundul sacului "estibular;
C. prin incizie submandibular#;
D. prin incizie %n plan7eul bucal paralel cu
suprafaa intern# a mandibulei;
E. toate de la caz la caz.
R: A
81. C.S. Cn caz c# calculul sali"ar este situat %n 1land#5 se
face:
A. ablaia c-irur1ical# prin canal l%n1# 1land#;
B. se %nl#tur# piatra sali"ar# din 1landa operator;
&,
C. se %nl#tur# o poriune de 1land# cu calculul
sali"ar;
D. se %nl#tur# 1landa sali"ar# cu calculul;
E. prin masaB se %nl#tur# calculul sali"ar.
R: D
8. C.S. Care sunt posibilit#ile e"oluti"e %ntr)o sialolitiaz#:
A. eliminarea spontan# a calculului;
B. fistulele sali"are;
C. sialoadenita cronic# scleroas#;
D. supuraia loBii respecti"e;
E. toate.
R: E5
8&. C.S. Sindromul SBo1ren se caracterizeaz# %n forma sa
clinic# prin urm#toarea tripl# simptomatolo1ie:
A. -ipertrofia 1landelor sali"are5 -ipertrofia
1landelor lacrimale 7i adenopatie cer"ical#;
B. parotidome1alie diabetic#5 -ipertensiune
arterial#5 atrofia mucoasei 1astrice;
C. sali"ar#5 ocular# 7i articular#;
D. parotidome1alie5 ciroz# 7i -ipertensiune
arterial#;
E. asialie5 cacosmie 7i adenopatie subcla"icular#.
R: C
8(. C... Sindromul SBo1ren este prezentat de o
simptomatolo1ie specific#:
A. 0erostomie;
B. 0eroftalmie;
C. poliartrit# reumatoid#;
D. con1uncti"e;
E. dermatomiozit#.
R: A5B5C5D5E
8*. C... Simptomatolo1ia local# %n ca"itatea bucal# %n
sindromul SBo1ren este:
A. z#b#lue;
B. 1in1i"ite;
C. carie multipl# cer"ical#;
D. 0erostomie;
E. enanteme.
R: A5B5C5D5E5
86. C... Cn sindromul SBo1ren 1landele parotidiene
e"olueaz# spre:
A. -ipertrofie5 ca re1ul#;
B. sunt normale;
C. artrofie;
D. rareori spre -ipertrofie bilateral#5 asimetric#;
E. mali1nizare.
R: C5D5
8,. C.S. Sialo1rafia %n sindromul SBo1ren arat# o ima1ine de:
A. canale cu contur nere1ulat5 cu aspect de Ppom
%nfloritO;
B. inBectare redus# a parenc-imului5 cu aspect de
Parbore mortO;
C. de"iaii ale desenului canalicular cu o zon# clar#
neinBectat#5 cu ima1ine de min1e inut# %n m%n#;
D. amputaii canaliculare cu zone lacunare;
E. canalele cu contur nere1ulat5 cu zone dilatate5 cu
aspect de pete de z#pad#.
R: B
88. C... Dia1nosticul diferenial %n sindromul SBo1ren se
face cu:
A. parotidita cronic# parenc-imatoas#;
B. parotidita cronic# interstiial#;
C. sialodoc-itele;
D. tumorile beni1ne 7i mali1ne;
E. cu toate.
R: A5B5C5D5
89. C.S. 2ratamentulul sindromului SBo1ren se face %n:
A. cabinetul de c-irur1ie oral#;
B. secia de c-irur1ie ma0ilo)facial#;
C. secia de reumatolo1ie;
D. secia de boli infecioase;
E. %n orice secie din spital.
R: C
T)a.!#%# -#'.t.)"%) !"
1. C.S. Cauza cea mai ferec"ent# a producerii pl#1ilor buco)
ma0ilo)faciale o constituie:
A. accidentele de circulaie;
B. c#derile accidentale;
C. accidentele sporti"e;
D. a1resiunile umane;
E. accidentele de munc#.
R: D
. C... Pl#1ile buco)ma0ilo)faciale se clasific# %n funcie de:
A. timpul scurs de la accident;
B. a1entul "ulnerant;
C. esuturile afectale;
D. forma anatomo)patolo1ic#;
E. asocierea altor leziuni.
R: A5B5C5D5
&. C... Asfi0ia posttraumatic# poate apare dup#:
A. fractura cominuti"# a arcului mentonier;
B. %n1ustarea c#ilor aeriene;
C. edem larin1ian;
D. dislocarea "#lului %n fracturile ma0ilarului superior;
E. nici una dintre acestea
R: B5C5D5
(. C... 2ulbur#rile asociate pl#1ilor din sfera buco)ma0ilo)
facial# sunt urm#toarele:
A. fistule sali"are;
B. -emora1ia;
C. supuraii loco)re1ionale;
D. asfi0ia;
E. toate acestea.
R: B5D5
*. C... Escoraiile sunt:
A. leziuni %nc-ise f#r# soluii de continuitate;
B. leziuni superficiale ale epidermului;
C. leziuni ce afecteaz# esuturi dure subiacente;
D. leziuni s4n1er4nde;
E. se %nsoesc de edem 7i ec-imoze.
R: B5D5E5
6. C... Ce structuri ale te1umentului afecteaz# escoriaiileR
A. epiteliu;
B. dermul;
C. corionul;
D. membrana bazal#;
E. toate acestea.
R: A5B5
,. C... Caracteristic pentru pl#1ile penetrante este faptul c#:
A. prezint# un orificiu de intrare mai mic 7i un orificiu
de ie7ire mai mare;
B. sunt produse prin stri"irea p#rilor moi 7i au
mar1ini nere1ulate cu decol#ri mari put4nd fi
interesate "asele5 ner"ii 7i 1landele sali"are;
&8
C. sunt leziuni profunde ale p#rilor moi %nsoite de
fracturi ale oaselor ma0ilare;
D. au un orificiu unic 7i sunt produse prin %nepare5
p#trundere de corpi str#ini sau proiectile cu "iteza
mic#:
E. sunt leziuni ce nu dep#7esc dermul prin frecare de
un plan dur.
R: D
8. C... Semnele comune ale pl#1ilor buco)ma0ilo)faciale
pot fi:
A. durerea;
B. s4n1erarea;
C. tulbur#ri respiratorii;
D. tulbur#ri de de1lutiie5 masticaie;
E. tulbur#ri de fonaie.
R: A5B5C5D5E5
9. C... Prin ce se poate manifesta 7ocul neuro1en %n pl#1ile
buco)ma0ilo)faciale:
A. lipotimie;
B. sincop#;
C. con"ulsii;
D. stop cardiorespirator;
E. toate acestea.
R: A5B5D
1+. C.S. Cum procedai %n asfi0ia prin c#derea limbiiR
A. intubai bolna"ul;
B. efectuai o tra-eostomie;
C. tracionai limba cu un fir tractor;
D. imobilizai mandibula cu frond# mentonier#;
E. toate acestea.
R: C
11. C.S. Care este limita ma0im# de timp de la producerea
unei pl#1i faciale pentru a efectua o sutur# primar#:
A. 1)18 ore;
B. 1)( ore;
C. ()&6 ore;
D. peste &6 ore;
E. este posibil %n oricare din aceste inter"ale datorit#
specificit#ii pl#1ilor faciale.
R: B
1. C.S. 2ratamentul 7ocului traumatic "izeaz#:
A. tratamentul insuficienei "entilatorii;
B. susinerea acti"it#ii cardio)carculatorii;
C. tratamentul tulbur#rilor metabolice;
D. tratamentul insuficienei renale;
E. toate acestea.
R: E
1&. C.S. 2ransportul r#nitului cu tulbur#ri de asfi0ie se face
%n:
A. poziie 7ez4nd#5 cu capul %ntors %ntr)o parte;
B. decubit dorsal;
C. decubit lateral;
D. decubit "entral;
E. nu are importan# poziia.
R: C
1(. C.S. Sutura unei pl#1i transfi0iante de obraz se
realizeaz#:
A. %ntr)un plan;
B. %n dou# planuri;
C. %n trei planuri;
D. nu se sutureaz# imediat;
E. nici una dintre acestea.
R: C
1*. C.S. 3 pla1# de buz# se sutureaz# %ncep4nd de la:
A. limita cutaneo)mucoas#;
B. de la te1ument spre ro7ul buzei;
C. de la mucoas# spre te1ument;
D. %nt4i se sutureaz# mu7c-iul orbicular 7i apoi
mucoasa 7i te1umentul;
E. nu are importan# de unde se %ncepe.
R: A
16. C.S. Jemora1ia %n pl#1ile limbii se opre7te de obicei
prin:
A. sutura %ntr)un plan;
B. sutura %n mas#;
C. sutura %n dou# planuri;
D. se las# s# se "indece per secundam;
E. cauterizare c-imic# cu C=@n +G.
R: B
1,. C.S. C4nd nu se poate efectua respiraia 1ur# la 1ur#:
A. c4nd mandibula este fracturat#;
B. c4nd ma0ilarul este fracturat;
C. %n cazurile de 7oc;
D. c4nd e0ist# corpi str#ini %n farin1e;
E. %n toate aceste situaii.
R: D
18. C... Printre complicaiile tardi"e ale pl#1ilor buco)
ma0ilo)faciale putem include:
A. complicaii ner"oase;
B. 1an1rena 1azoas#;
C. tetanosul;
D. fistule sali"are;
E. constricia de mandibul#.
R: A5D5E5
19. C... Ce pl#1i pot a"ea ca sec-ele fistule sali"are:
A. pl#1i submandibulare;
B. pl#1i cer"icale anterioare;
C. pl#1i de buz#;
D. pl#1i maseterine;
E. pl#1i mentoniere.
R: A5D
+. C... Jemora1iile secundare din pl#1ile buco)ma0ilo)
faciale sunt pro"ocate de:
A. 1an1rena 1azoas#;
B. corpi str#ini r#ma7i care se mobilizeaz#;
C. fistule sali"are;
D. proces septic cu e"oluie e0tensi"#;
E. septicemii.
R: B5D
2RAH.A2=S.E DE/23)PAR3D3/2A;E
Cn timpul e0traciei unui incisi" inferior ai lo"it
accidental5 cu cle7tele5 incisi"ul central superior. ;a
e0amenul clinic se constat# o de"iere a a0ului incisi"ului
central5 -emora1ie la ni"elul coletului5
mobilitate "estibulo)oral# 7i dureri.
1. C... C#tre ce dia1nostic "# orientai:
A. fractur# dentar#;
B. lu0aie parial#;
C. contuzie dento)parodontal#;
D. lu0aie total#;
E. a"ulsie traumatic#.
R: B5C
. C.S. Ce atitudine de ur1en# adoptai:
A. e0tirpare "ital#;
&9
B. redresare;
C. redresare5 imobilizare 7i scoatere din articulaie;
D. redresare 7i imobilizare;
E. replantare.
R: D
&. C.S. Este necesar# o radio1rafie:
A. da;
B. nu;
C. numai dac# se conser"# dintele;
D. depinde de situaie;
E. numai c4nd sunt asociate fracturi ale peretelui
al"eolar.
R: A
(.C... Pe radio1rafia ortoradial# se obser"# o l#r1ire a
spaiului al"eolo)dentar cu e1resiune parial# a dintelui
%n al"eol#. Ce tratament definiti" adopt#m:
A. imobilizare;
B. sutura mucoasei de o parte 7i de alta a coletului
dentar;
C. scoaterea dintelui din articulaie;
D. urm#rirea periodic# a "italit#ii pulpare;
E. pulpotomie.
R: A5B5D5
*. C.S. =mobilizarea se face pentru o perioad# de :
A. , zile;
B. 1( zile;
C. + zile;
D. &+ zile;
E. nu are importan#.
R: D
6. C.S. Cn cazul %n care pulpa se mortific#5 se practic#:
A. trepanarea dintelui 7i se las# dintele desc-is pentru
drenaB;
B. e0tirpare pulapar#;
C. e0tirpare 7i obturaie radicular#;
D. e0tracia dintelui;
E. toate sunt posibile %n funcie de situaia clinic#.
R: C
,. C.S. .ecanismul cel mai frec"ent de producere a
leziunilor dento)parodontale este:
A. mecanismul direct;
B. mecanismul indirect;
C. fractura dinilor cariai;
D. lezarea dinilor parodontotici;
E. nici una dintre acestea.
R: A
8. C... :racturile de creast# al"eolar# sunt mai frec"ente:
A. %n zona frontal# superioar#;
B. %n zona frontal# inferioar#;
C. %n zona lateral# ma0ilar#;
D. %n zona lateral# mandibular#;
E. la ni"elul tuberozit#ii.
R: A5B
9. C... Cn caz de fractur# a crestei al"eolare se recomand#
urm#toarele te-nici de imobilizare:
A. atela monoma0ilar# ce se fi0eaz# pe dinii s#n#to7i
de o parte 7i de alta a liniei de fractur#;
B. li1atura %n P8O;
C. 1utier# de acrilat;
D. aparate ortodontice cu inele pe dini s#n#to7i;
E. osteosinteza.
R: A5B5C5
1+. C.S. Cntr)o fractur# trans"ersal# a coletului unui canin
inferior p#strai r#d#cinaR
A. da;
B. nu;
C. depinde de "4rsta bolna"ului;
D. da5 dac# se poate restaura protetic;
E. se e0tra1e %ntotdeauna.
R: D5
11. C... Cntr)o contuzie parodontal# semnele clinice sunt:
A. mobilitate;
B. s4n1erare;
C. alterarea raporturilor dintre dinte 7i al"eol#;
D. durere;
E. tulbur#ri de ocluzie.
R: A5B5D
1. C... 2estele de "italitate ale pulpei dentare efectuate
imediat sau la scurt timp
dup# producerea unei contuzii dentoparodontale5
e"ideniaz#:
A. cre7terea sensibilit#ii;
B. sc#derea sensibilit#ii;
C. abolirea sensibilit#ii;
D. sensibilitate normal#;
E. nu sunt semnificati"e aceste teste.
R: A5B5C5
1&. C... ;u0aia dentar# se produce prin:
A. stri"irea sau ruperea parial# a li1amentelor dento)
al"eolare;
B. ruperea %n totalitate a li1amentelor dento)al"eolare;
C. fractura procesului al"eolar;
D. fractura ma0ilarului sau a mandibulei;
E. toate acestea.
R: A5B5C5
1(. C.S. ;u0aia dentar# cu intruzie este:
A. lu0aie parial#;
B. lu0aie total#;
C. lu0aie %n care se poate leza foliculul unui dinte
permanent;
D. %mpin1erea unui dinte %ntr)o ca"itate c-istic#;
E. nici una dintre acestea.
R: B
1*. C.S. Cntr)o lu0aie dentar# parial# efectuai:
A. reducerea 7i imobilizarea dintelui;
B. e0tirparea pulpei;
C. restaurarea protetic#;
D. transfi0aia dentar#;
E. l#s#m dintele %n repaus f#r# s#)= facem nimic.
R: A
16. C.S. Ce tratament efectuai %ntr)o fractur# lon1itudinal# a
unui dinte asociat cu lu0aiaR
A. reconstituire;
B. transfi0aie;
C. e0tracie;
D. de"italizare 7i imobilizare:
E. transfi0aie 7i coroan# cu cep.
R: C
1,. C... Cn cazul unei lu0aii complete a unui incisi" central
superior5 posibilit#ile de tratament sunt:
A. e0tracia 7i sutura %n1riBit# a al"eolei;
B. replantarea dintelui asociat# cu imobilizarea sa;
C. amputaie "ital# a pulpei coronare 7i obturaie
fizionomic# a coroanei;
(+
D. folosirea transfi0aiei pentru %mbun#t#irea
stabilit#ii;
E. rezecie apical# 7i obturarea canalului radicular.
R: B5D5E5
18. C.S. :racturile dentare %n 1>& apical# beneficiaz# de:
A. refacere coronar#;
B. pulpectomie 7i obturaie cu dep#7ire;
C. rezecie apical#;
D. transfi0aie;
E. e0tracie.
R: C5
19. C.S. Rezecia apical# %n cazul fracturilor dentare %7i
1#se7te indicaia %n:
A. fracturile lon1itudinale;
B. fracturile oblice ale r#d#cinii;
C. fracturile ape0ului;
D. fracturile %n1>& miBlocie a r#d#cinii;
E. nici una dintre acestea.
R: C
+. C.S. 2ratamentul %n cazul fracturilor coronaro)radiculare
nepenetrante const# %n:
A. refacerea dintelui printr)o coroan# dentar#;
B. depulparea dintelui 7i obturaie corect# radicular#;
C. refacerea dintelui prin dispoziti"e corono)
radiculare;
D. e0tracie5 atunci c4nd linia de fractur# coboar# mult
sub coletul dintelui;
E. replantarea dintelui 7i imobilizare.
R: A
1. C.S. 2ransfi0aia dentar# se folose7te %n:
A. contuzii dento)parodontale;
B. lu0aii totale;
C. a"ulsii;
D. fracturi coronare;
E. fracturi radiculare;
R: B
. C... Cntr)o fractur# coronar# penetrant# adopt#m
unrm#toarea atitudine:
A. e0tracia dentar#;
B. imobilizarea dintelui;
C. amputaie coronar# pulpar#;
D. e0tracie pulpar#;
E. coafaB direct 7i obturaie definiti"# coronar#.
R: C5D5E5
&. C... 3 fractur# dentar# oblic# corono)radicular# se
trateaz# prin:
A. e0tracie;
B. de"italizare dentar# 7i restaurare protetic#;
C. replantare;
D. transfi0aie;
E. nici una dintre acestea.
R: A5B5

FRACTURILE DE MANDI2UL
Hn adult este a1resat pe strad# 7i lo"it cu pumnul %n zona
corpului mandibular st4n1. Dup# lo"itur# acuz# o durere "ie
%n re1iunea un1-iului mandibular st4n1 7i a articulaiei
temporomandibulare drepte. ;a e0amenul clinic constatai
tumeficaie %n zona un1-iului mandibular st4n15 care nu
permite palparea osului5 cu durere la presiune 7i re1iunea
A2. dreapt#5 limitarea desc-iderii arcadelor dentare5 pla1#
s4n1er4nd# a fibromucoasei distal de &,5 mobilitate anormal#
a mandibulei5 tulbur#ri de ocluzie. Cn A2. dreapta nu se
percep mi7c#rile condilului.
1. C.S. C#tre ce dia1nostic "# orientai;
A. fractur# a un1-iului mandibular st4n1;
B. fractura condilului drept;
C. fractura un1-iului st4n1 asociat# cu lu0aie a
condilului drept;
D. fractur# dubl# de mandibul#;
E. nici una dintre acestea.
R.: D
. C.S. Ce tratament de ur1en# adoptai:
A. imobilizare cu frond# mentonier#;
B. li1aturi dentare interma0ilare;
C. reducere 7i imobilizare cu altele 7i traciune
elastic#;
D. numai -emostaza;
E. osteosintez# cu plac#.
R.: C
&. C... Ce radio1rafie solicitai:
A. otopantomo1ram#;
B. radio1rafie de un1-i mandibular;
C. radio1rafie de condil %n inciden# Parma;
D. teleradio1rafie de fa#;
E. nici o inciden# din cele propuse.
R.: A5 B5 C
(. C... Pe radio1rafie se obser"# o fractr# cu deplasarea la
ni"elul un1-iului andibular5 cu
prezena lui &.8 inclus %n focarul de fractur# 7i o
fractur# subcondilian# Boas# cu traiect oblic
%n Bos 7i %napoi5 cu telescoparea fra1mentelor de
apro0imati" 1 cm. Ce tratamente adoptai:
67 A. imobilizare interma0ilar# cu atele 7i traciune
elastic#;
68 B. imobilizare cu atele5 %n#larea ocluziei la ni"elul lui
(.8 7i traciune elastic# interma0ilar#;
69 C. imobilizare cu atele 7i traciune elastic#5 desc-iderea
c-irur1ical# a fracturii subcondiliene5
70 reducerea fra1mentelor 7i imobilizarea prin
osteosintez#;
71 D. osteosineza ambelor focare de fractur#;
72 E. numai osteosinteza fracturii de un1-i.
R.: B5 D
*. C.S. Pentru osteosinteza focarului de fractur# condilian#
se prefer#:
A. osteosinteza cu fir metalic;
B. osteosinteza cu placa metalic# 7i 7uruburi;
C. osteosinteza cu bro7# trecut# de la un1-i la condil;
D. reducerea 7i contenia cu bro7# dup# metoda %n
lift;
E. osteosinteza cu 7urub5 fractura fiind bizotat#.
R.: C
6. C.S. Ce atitudine adoptai pentru dintele &.8 din focarul
de fractur#:
A. practicai odontectomia %nainte de imobilizare;
B. rfrctuai odontectomia imediat dup# ce s)au aplicat
atele de imobilizare;
C. efectuai e0tracia dup# 1* zile de la imobilizare;
D. nu e0tra1em molarul din focar5 dar urm#rim
e"oluia;
E. odontectomia se practic# numai dac# &.8 %mpiedic#
reducerea fra1mentelor.
(1
R.: C
,. C... Ce complicaii pot sur"eni din cauza lui &.8 inclus
%n focarul de fractur#:
A. o reducere incorect#5 dac# molarul s)a deplasat de la
locul lui de incluzie5 nepermit4nd apropierea
fra1mentelor osoase;
B. supuraie %n focarul de fractur#;
C. %nt4rziere %n consolidarea fracturii;
D. pseudartroza;
E. osteomielita mandibulei.
R.: A5 B
8. C.S. Cn cazul acestei fracturi5 prescriei bolna"ului
antibioterapie:
A. da;
B. nu;
C. numai dac# practic#m odontectomia lui &.8;
D. numai dac# apar fenomene inflamatorii;
E. %n funcie de starea 1eneral# a bolna"ului.
R.: A
9. C.S. Dac# ai efectuat osteosinteza ambelor focare de
fractur#5 practicai 7i o
imobilizare suplimentar#5 cu atele 7i traciuneR
A. nu este obli1atoriu;
B. da;
C. nu;
D. numai dac# s)a efectuat osteosinteza un1-iului
mandibulei;
E. se practic# timp de 1+ ) 1( zile.
R.: E
1+. C.S. Suprimarea traciunii 7i imobiliz#rii interma0ilare o
facem:
A. dup# 1( zile;
B. dup# + zile;
C. dup# &+ zile;
D. dup# 6 s#pt#m4ni5 ca %n orice fractur# de madibul#;
E. %n funcia de "4rsta pacientului.
R.: A
11. C... C4nd poate sur"eni o anc-iloz# temporo)
mandibular# dreapt#:
A. c4nd %n ca"itatea articular# apare un -ematom;
B. c4nd se or1anizeaz# un calus ce une7te condilul cu
ca"itatea 1lenoid#;
C. numai c4nd fractura este intracapsular#;
D. c4nd se practic# o imobilizare a mandibulei5 cu
%n#lare pe ultimul molar ce dep#7e7te 1+)1 zile;
E. %n imobiliz#ri prelun1ite.
R.: B5 C
1. C... C4t timp meninei placa de osteosintez# la ni"elul
un1-iului mandibular:
A. r#m4ne permanent5 c-iar 7i dup# consolidare;
B. se %ndep#rteaz# dup# formarea calusului osos;
C. se %ndep#rteaz# numai dac# apare o supuraie %n
focarul de fractur#;
D. depinde de la caz la caz5 %n funie de tolerana
bolna"ului;
E. nu este obli1atorie %ndep#rtarea pl#cii de
osteosintez#.
R.: A5 B5 C5 D5 E
1&. C.S. Pseudartroza se instaleaz# %n cazurile %n care lipsa
de consolidare dep#7e7ete:
A. 8)1+ s#pt#m4ni;
B. 1) luni;
C. 6 luni;
D. 1 an;
E. 8)1+ luni.
R.: C
1(. C... Complica#iile tardi"e ale unei fracturi mandibulare5
pot fi:
A. leziuni ner"oase;
B. constricia mandibulei;
C. tulbur#ri de ocluzie;
D. consolid#ri "icioase;
E. anc-iloz# temporo)mandibular#.
R.: B5 D5 E
1*. C... Care sunt incidenele radiolo1ice pe care le indicai
pentru a preciza
dia1nosticul de fractur# de corp mandibular:
A. incidena defilat#;
B. ortopantomo1ram#;
C. semia0ial# de masi" facial ;
D. incidena Parma;
E. radio1rafie a0ial# $cu film mu7cat'.
R.: A5 B5 E
16. C.S. :racturile incomplete ale mandibulei apar la:
A. "4rstnici edentai;
B. copii;
C. aduli;
D. la ni"elul corpului mandibular;
E. la ni"elul ramului mandibular.
R.: B
1,. C.S.Cn osteosinteza cu fir metalic5orificiile de trecere a
firului de s4rm# trebuie plasate la cel puin:
A. 15* cm de linia de fractur#;
B. 1+ mm de linia de fractur#;
C. 6 mm de linia de fractur#;
D. + mm de linia de fractur#;
E. * mm de linia de fractur#.
R.: C
18. C... C4nd sunt indicai fi0atorii e0terni %n imobilizarea
fracturilor de mandibul#:
A. la copii;
B. %n fracturi la edentai;
C. %n traumatismele asociate cu pl#1i %ntinse ale
p#rilor moi;
D. %n fracturi cominiti"e;
E. %n fracturi f#r# deplasare.
R.: C5 D
19. C.S. Cn fracturile trans"ersale ale ramului "ertical5 dac#
nu sunt %nsoite de deplas#ri5 imobilizarea este necesar#
pentru:
A. )& s#pt#m4ni;
B. )& zile;
C. )& luni;
D. 1+)1 zile;
E. obli1atoriu (* zile.
R.: A
+. C.S. Care dintre factorii enumerai pro"oac# deplas#ri
secundare ale fra1mentelor %ntr)o fractur# de mandibul#:
A. mu7c-ii %nserai pe mandibul#;
B. direcia 7i localizarea liniei de fractur#;
C. direcia 7i fora traumatismului;
D. prezena sau absena dinilor;
E. toate acestea.
R.: E
1. C.S. Absena transmiterii mi7c#rilor este un semn clinic
pentru:
(
A. fractura un1-iului mandibulei;
B. fractura corpului mandibulei;
C. fractura apofizei condiliene;
D. fractura orizontal# de ma0ilar;
E. fractura "ertical# de ma0ilar.
R.: C
. C.S. Care leziuni ale mandibulei produc mai frec"ent
supuraii:
A. fracturile condilului mandibular;
B. fracturile apofizei coronoide;
C. fracturile ramului mandibular;
D. fracturile corpului mandibular;
E. nici una dintre acestea.
R.: D
&. C... Placa de osteosintez# de compresie realizeaz#:
A. reducerea fra1mentelor fracturate;
B. contenia stabil# a acestora;
C. contenia fra1mentelor cu presiune %ntre capetele
fracturate;
D. numai contenia;
E. toate acestea.
R.: A5 C
(. C... Ce condiii trebuie s# %ndeplineasc# aparatele de
imobilizare definiti"# a fracturilor de mandibul#:
A. s# menin# %n poziie corect# pe o durat# necesar#
consolid#rii;
B. s# fie u7or suportate de bolna";
C. s# nu fa"orizeze producerea de leziuni dento)
parodontale;
D. s# permit# o alimentaie 7i o i1ien# respecti"#;
E. s# permit# o osteo1enez# c4t mai rapid#.
R.: A5 B5 C5 D
*. C.S. Cn ce forme de fractur# se p#streaz# continuitatea
mandibulei:
A. fracturile mediane;
B. fracturile paramediane;
C. fracturi de creast# al"eolar#;
D. fracturile un1-iului mandibulei;
E. fracturile ramului ascendent.
R.: C
6. C.S. :ormaraea calusului este influenat# de:
A. "4rsta bolna"ului;
B. factorii alimentari;
C. reducerea 7i imobilizarea corect#;
D. %n1riBirea 7i i1iena ca"it#ii bucale;
E. toate acestea.
R.: E
,. C... Care din urm#toarele forme de fracturi sunt
desc-ise:
A. fracturile mediane;
B. fracturile apofizei condiliene;
C. fracturile apofizei coronoide;
D. fracturile un1-iului mandibular;
E. toate acestea.
R.: A5 B5 C5 D5 E
8. C... Criteriul de reducere corect# a unei fracturi de
ma0ilar sau de mandibul# este:
A. lipsa durerii;
B. raporturile de ocluzie;
C. timpul scurs de la imobilizare;
D.confortul pacientului;
E. toate acestea.
R.: B5 E
9. C.S. 3cluzia %n doi timpi este caracteristic# pentru:
A. fractura condilian# e0tracapsular#;
B. fractura condilian# intracapsular#;
C. fractura de un1-i mandibular;
D. fractura apofizei coronaide;
E. nici una dintre acestea.
R.: A
&+. C... =ma1inea radiolo1ic# %n pseudartroz# arat#:
A. o rotun1ire a capetelor fracturate;
B. o corticalizare a capetelor fracturate;
C. o lips# de substan# %ntre cele dou# capete
fracturate;
D. un desen osos accentuat lacunar;
E. mar1inal5 zone de os mu7cat.
R.: A5 B5 C
&1. C... =mobilizarea de ur1en# %n fracturile de mandibul#
se face:
A. imediat dup# traumatism;
B. la prezentarea bolna"ului;
C. poate r#m4ne 7i ca imobilizare definiti"#;
D. numai pentru transportul bolna"ului.
E. pentru a combate elementele de 7oc.
R.: A5 B5 E
&. C.S. 3 fractur# de mandibul# la un copil de 6 ani se
imobilizeaz#:
A. cu atele 7i traciune elastic#;
B. prin osteosintez#;
C. cu 1utier# acrilic#;
D. cu 7ina lin1ual# tip Derstin1;
E. nu se imobilizez#.
R.: C
&&. C... :ractura apofizei coronoide poate apare %n urma
unui:
A. traumatisme aplicate pe menton;
B. traumatisme aplicate pe un1-iul mandibulei;
C. traumatisme laterale aplicate pe arcada temporo)
zi1omatic#;
D. traumatisme aplicate pe osul molar;
E. smul1eri osoase prin contracia mu7c-iului
temporal.
R.: C5 E
&(. C... Preferai s# e0tra1ei dintele din focarul de fractur#:
A. %nainte de imobilizare5 dac# dintele este mobil;
B. imediat dup# imobilizare;
C. la s#pt#m4ni de la imobilizare;
D. depinde de situaia clinic# a bolna"ului;
E. dintele din focar nu se e0tra1e.
R.: A5 C
&*. C... :ronda mentonier# este o metod# de imobilizare de
ur1en# a:
A. fracturilor de mandibul#;
B. fracturilor de ma0ilar;
C. fracturilor %n 1eneral la edentai;
D. disBunciilor interma0ilare;
E. nici una dintre acestea.
R.: A5 B
&6. C.S. ;eziunile traumatice care pot duce la anc-iloz#
temporo)mandibular# sunt:
A. fracturile apofize coronaide;
B. fracturile ramului ascendedt;
C. fracturile ca"it#ii 1lenoide;
D. fracturile intraarticulare ale condilului;
(&
E. leziuni osoase 7i leziuni ale meniscului prin
traumatism obstetrical.
R.: D
&,. C.S. BlocaBul ri1id interma0ilar pe atele se realizeaz#:
A. imediat dup# ce s)au aplicat atelele;
B. la ()* zile de la aplicarea atelelor;
C. dup# 1* zile de la aplicarea atelelor;
D. dup# ce fra1mentele fracturate s)au redus cu
traciune elastic#;
E. de la caz la caz5 %n funcie de tipul fracturii.
R.: D
&8. C.S. Cea mai frec"ent# complicaie secundar# %n
fracturile de mandibul# este:
A. pseudartroza;
B. anc-iloza temporo)mandibular#;
C. consolidarea "icioas#;
D. infecia;
E. 7ocul.
R.: D
&9. C.S. Dispoziti"ele de imobilizare monoma0ilare sunt
indicate %n:
A. fracturi duble mandibulare;
B. fracturi cu interpoziii de p#ri moi;
C. fracturi f#r# deplasare sau cu deplasare mic#;
D. fracturi %n os patolo1ic;
E. fracturi de un1-i mandibular.
R.: C
(+. C... Simptomele caracteristice fracturilor capului
condilian sunt:
A. otora1ia;
B. dureri la palpare %n conductul auditi";
C. tulbur#ri de ocluzie e"idente;
D. limitatea mi7c#rilor mandibulei;
E. -ipersecreia sali"ar#.
R.: A5 B
(1. C... :racturile subcondiliene Boase se caracterizeaz#
prin urm#toarele semne clinice:
A. mentonul de"iat spre partea s#n#toas#;
B. dureri la presiune pe un1-iul mandibular;
C. ocluzie %n doi timpi;
D. scurtarea ramului ascendent mandibular;
E. crepitaii resimite la palpare %n conductul auditi"
e0tern.
R.: C5 D
(. C... Producerea fracturilor un1-iului mandibulei poate
fi fa"orizat# de:
A. curbura osului;
B. prezena molarului de minte inclus;
C. zona de minim# rezisten# a osului;
D. nici una dintre acestea;
E. toate acestea.
R.: A5 B
(&. C.S. Cn tratamentul unei fracturi mandibulare5 %n
principal se urm#re7te:
A. -emostaza 7i aplicarea suturilor pe pla1ile
mucoasei;
B. reducerea fra1mentelor %n poziie corect#;
C. aplicarea atelelor;
D. e0tracia dintelui din focarul de fractur#;
E. antibioterapia %n scop profilactic.
R.: B
((. C... 2ratamentul consolid#rilor "icioase se realizeaz#
prin:
A. modelarea plastic# a acestora;
B. osteotomia calusului;
C. osteoplastie cu autotransplant costal;
D. reducerea 7i imobilizarea fra1mentelor %n poziie
corect#;
E. infiltraii cu -ialuronidaz#.
R.: B5 D
(*. C.S. :racturile duble ale apofizei condiliene se %nt4lnesc
mai frec"ent la:
A. aduli prin traumatism direct;
B. edentai total neprotezai prin traumatism direct;
C. copii prin c#dere pe menton;
D. traumatisme directe sub spina Spi0;
E. traumatisme directe de asupra spinei Spi0.
R.: C
(6. C... Ce radio1rafie solicitai %ntr)o fractur# de condil:
A. ortopantomo1rama;
B. radio1rafie de arc mentonier;
C. radio1rafie de ram 7i condil mandibular bilateral;
D. radio1rafie %n inciden# Parma;
E. radio1rafii tan1eniale de ram mandibular bilateral.
R.: C5 D
(,. C.S. Hn bolna" "4rstnic edentat total bima0ilar cade pe
un corp dur lo"indu)se %n zona lateral# dreapt# a mandibulei.
;a e0amenul clinic se pune di1nosticul de fractur# a
corpului mandibular drept5 cu o u7oar# deplasare. Pe
radio1rafii se obser"# o fractur# u7or bizotat# %n zona
edental# a lui (.6 )(.,5 cu telescoparea fra1mentelor. Ce
tratament de ur1en# %i facei bolna"ului:
A. reducei telescoparea manual5 sub anestezie;
B. aplicai protezele 7i imobilizai mandibula cu frond#
mentonier#;
C. %i punei un serclaB perimandibular peste proteza
folosit# pentru imobilizare 7i %i aplicai fronda
mentonier#;
D. %i practicai o osteosintez# cu fir metalic;
E. efectui o osteosintez# cu plac# metalic#.
R.: B
(8. C.S. Ce facei dac# pacientul nu este protezat:
A. %i confecionai proteze 7i apoi imobilizai
mandibula cu fronda;
B. %i confecionai pl#ci acrilice5 cu "al de ocluzie 7i
imobilizai cu fronda;
C. %i fi0ai protezele cu fire circumfereniale;
D. %i practicai osteosinteza cu fir sau plac#;
E. nu este ne"oie de proteze5 fronda fiind suficient#
pentru imobilizare.
R.: D
(9. C... Ce moti"e ")ar detrmina s# ale1ei o osteosintez#
folosind o plac# de compresie:
A. edentaia total# bima0ilar# a pacintului;
B. telescoparea fra1mentelor;
C. "4rsta bolna"ului;
D. aspectul bizotat al fracturii;
E. interpoziia de p#ri moi %ntre capetele fracturii.
R.: A5 E
*+. C... Cn cazul osteosintezei de compresie5 ale1ei:
A. o plac# cu orificii rotude;
B. o plac# cu orificii o"ale 7i planuri %nclinate;
C. 7uruburi de osteosintez# monocorticale;
D. 7uruburi de osteosintez# bicorticale;
E. nu are importan# ce fel de plac# ale1ei.
R.: B5 D
((
*1. C.S. Ce complicaii pot sur"eni:
A. supuraii %n focarul de fractur#;
B. deplasarea secundar# a fra1mentelor cu consolidare
"iscoas#;
C. pseudartroza;
D. %n aceste cazuri nu sur"in complicaii;
E. %n aceste cazuri sur"in numai complicaii ner"oase.
R.: A
*. C... :racturile totale mandibulare:
A ) la ni"elul ramurii orizontale sunt considerate
%nc-ise
B ) la ni"elul ramurii orizontale sunt considerate
desc-ise
C ) la ni"elul ramurii ascendente sunt considerate
%nc-ise
D ) la ni"elul ramurii ascendente sunt considerate
desc-ise
E ) poziia topo1rafic# a fracturii nu are "aloare %n
desc-iderea sau %nc-iderea
fracturii5 numai "iolena traumatismului
R.: B5 C
*&. C.S. Deplas#rile primare ale fra1mentelor osoase:
A ) se produc sub influena contraciei 1rupelor
musculare
B ) se produc sub influena forei traumatismului
C ) apar doar la ni"elul ramurii orizontale
D ) apar doar la 1onion
E ) apar doar la ramura ascendent#
R.: B
*(. C... Pentru fracturile mediane cea mai bun# incidena
radio1rafic# este:
A ) postero)anterioar#
B ) antero)posterioar#
C ) retroal"eolar#
D ) panoramic#
E ) a0ial# de plan7eu
R.: D5 E
**. C... Cn traumatismele ma0ilo)faciale:
A ) -ematomul plan7eului oral nu %nsoe7te
obli1atoriu fractura de mandibul#
B ) -ematomul plan7eului oral %nsoe7te obli1atoriu
fracturile de mandibul#
C ) ec-imozele 1eniolabiale reprezint# un semn cert
de fractur# mandibular#
D ) ec-imozele 1eniolabiale nu reprezint# un semn
cert de fractur#
mandibular#
E ) edemul posttraumatic este semn si1ur de fractur#
R.: B5 D
*6. C... :racturile laterale ale mandibulei:
A ) sunt fracturi directe
B ) sunt fracturi indirecte
C ) se produc prin %nc-iderea arcului mandibular
D ) se produc prin desc-iderea arcului mandibular
E ) sunt posibile toate "ariantele
R.: A5 B5 C5 D5 E
*,. C... Cn fracturile mandibulare cu deplasare secundar#:
A ) fra1mentul lun1 este deplasat %n 1eneral %n Bos 7i
%napoi
B ) fra1mentul lun1 este deplasat %n sus 7i %nainte
C ) fra1mentul scurt este deplasat %n Bos 7i %napoi
D ) fra1mentul scurt este deplasat %n sus 7i %nainte
E ) %n fracturile laterale nu e0ist# deplas#ri secundare
R.: A5 D
*8. C.S. Pentru depistarea deplas#rii trans"ersale a
fra1mentelor osoase mandibulare laterale se recomand#:
A ) radio1rafia defilat#
B ) radio1rafia postero)anterioar#
C ) radio1rafia panoramic#
D ) radio1rafia semia0ial#
E ) radio1rafia a0ial#
R.: E
*9. C... Cn fracturile un1-iului mandibular deplas#rile
fra1mentelor sunt facilitate
de traseul liniei de fractur#:
A ) %n plin# mas# muscular#
B ) %naintea inseriei musculare
C ) dac# linia de fractur# este orientat# de sus %n Bos
7i dinapoi %nainte
D ) dac# linia de fractur# este orientat# de sus %n Bos
7i dinainte %napoi
E ) dac# este prezent molarul de minte
R.: B5 D
6+. C... Cn fracturile un1-iului mandibular:
A ) mobilitatea fra1mentelor se percepe u7or
B ) mobilitatea fra1mentelor se percepe mai 1reu
C ) ocluzia arat# o lips# de contact pe fra1mentul
scurt
D ) ocluzia arat# o lips# de contact pe fra1mentul
lun1
E ) ocluzia arat# contact prematur pe fra1mentul
scurt
R.: B5 D5 E
61. C... .olarul de minte poate influena deplasarea
fra1mentelor osoase prin:
A ) forma lui
B ) 1radul de erupie
C ) repartiia r#d#cinilor pe unul sau ambele
fra1mente osoase
D ) prin raportul cu molarul doi
E ) prin raportul cu anta1onistul s#u
R.: A5 B5 C5 E
6. C... Cn fracturile ramurii ascendente cele mai accentuate
deplas#ri se %nt4lnesc:
A ) %n fracturile "erticale
B ) %n fracturile oblice cu traseul de sus %n Bos 7i
dinapoi %nainte
C ) %n fracturile oblice cu traseul de sus %n Bos 7i
dinainte %napoi
D ) %n fracturile orizontale Boase
E ) %n fracturile orizontale %nalte
R.: B5 C5 D5 E
6&. C... Cn fracturile subcondiliene mandibulare:
A ) deplasarea secundar# a fra1mentului scurt este %n
sus5 %napoi 7i %n afar#
B ) deplasarea secundar# a fra1mentului scurt este %n
Bos %nainte 7i %n#untru
C ) mi7c#rile mandibulare se transmit %n A.2...
D ) mi7c#rile mandibulare nu se transmit %n A.2...
E ) e0ist# cracmente articulare
R.: B5 D
6(. C... Cn fracturile unilaterale cu deplasare ale apofizei
condiliene:
A ) deplasarea liniei mediane este de partea opus#
fracturii
B ) deplasarea liniei mediane este de partea fracturii
(*
C ) contactul prematur interdentar este de partea
fracturii
D ) contactul prematur interdentar este de partea
opus# fracturii
E ) inocluzia este distal#5 de partea fracturii.
R.: B5 C
6*. C... :racturile duble ale apofizei condiliene:
A ) sunt mai frec"ente la aduli
B ) sunt mai frec"ente la copii
C ) se %nsoesc5 de obicei5 de deplas#ri
D ) nu se %nsoesc5 de obicei5 de deplas#ri
E ) nu scurteaz#5 de obicei5 ramura ascendent#
R.: B5 C
66. C.S. 3cluzia %n doi timpi se %nt4lne7te:
A ) %n fracturile mediane
B ) %n fracturile paramediane
C ) %n fracturile laterale
D ) %n fracturile de 1onion
E ) %n fracturile apofizei condiliene
R.: E
6,. C.S. :ractura %n lemn "erde:
A ) se %nt4lne7te mai frec"ent la femei
B ) se %nt4lne7te mai frec"ent la b#rbai
C ) se %nt4lne7te mai frec"ent la copii
D ) se %nt4lne7te mai frec"ent la aduli
E ) se %nt4lne7te mai frec"ent la b#tr4ni
R.: C
68. C... :ractura %n lemn "erde se datoreaz#:
A ) periostului mai subire
B ) periostului mai 1ros
C ) elasticit#ii mai mici a osului
D ) elasticit#ii mai mari a osului
E ) nu depinde de factorii de mai sus
R.: B5 D
69. C... Consolidarea %nt4rziat# a fracturilor:
A ) reprezint# meninerea mobilit#ii %n focarul de
fractur# dup# 8 ) 1+
s#pt#m4ni de la imobilizare
B ) reprezint# meninerea mobilit#ii %n focarul de
fractur# dup# 8 ) 1+ luni de
la imobilizare
C ) se datoreaz# %nt4rzierii imobiliz#rii
D ) se datoreaz# imobiliz#rii incorecte
E ) se datoreaz# infeciei %n focar
R.: A5 C5 D5 E
,+. C... Pentru imobilizarea de ur1en# a fra1mentelor
mandibulei fracturate utilizarea atelei
netede "estibulare :
A ) este posibil# %n edentaiile intercalate
B ) nu este posibil# %n edentaiile intercalate
C ) se utilizeaz# doar %n cazul fracturilor la pacienii
f#r# edentaii
D ) atela poate r#m4ne ca sistem de imobilizare
definiti"# dac#
este bine realizat#
E ) atela neted# nu asi1ur# condiii pentru
imobilizarea definiti"#
R.: A5 D
,1. C... Ce %nele1ei prin fractur# parial# de mandibul#R
A ) fractura condilului mandibular
B ) fractura apofizei coronoide
C ) fractura procesului al"eolar
D ) fractura mar1inii bazilare a mandibulei
E ) toate reprezint# fracturi pariale
R.: C5 D
,. C... Cn fracturile de mandibul#:
A ) durerea este un semn omniprezent
B ) durerea nu este omniprezent#
C ) tulbur#rile funcionale sunt omniprezente
D ) tulbur#rile funcionale nu sunt omniprezente
E ) tulbur#rile de ocluzie sunt obli1atorii
R.: A5 C
,&. C... Cn fracturile mandibulare paresteziile sau
anesteziile %nsoesc:
A ) fracturile pariale
B ) fracturile totale %ntre molari
C ) fracturile totale la un1-i
D ) fracturile apofizei condiliene
E ) toate fracturile mandibulei sunt %nsoite de
parestezii sau anestezii
R.: B5 C
,(. C... Cn fracturile mediane ale mandibulei:
A ) desc-iderea 1urii %ndep#rteaz# fra1mentele
osoase
B ) desc-iderea 1urii apropie fra1mentele osoase
C ) %nc-iderea 1urii %ndep#rteaz# fra1mentele osoase
D ) %nc-iderea 1urii apropie fra1mentele osoase
E ) nu e0ist# deplas#ri ale fra1mentelor osoase
R.: B5 C
,*. C... Durata imobiliz#rii interma0ilare pentru fracturi
mandibulare poate fi:
A ) de s#pt#m4ni
B ) de ( s#pt#m4ni
C ) de 6 s#pt#m4ni
D ) de 8 s#pt#m4ni
E ) de 1+ s#pt#m4ni
R.: B5 C5 D5 E
,6. C... Cn fracturile ma0ilarului superior:
A ) oto)lic"oreea semnific# fractura conductului
auditi"
B ) oto)lic"oreea semnific# fractura etmoidului
C ) oto)lic"oreea semnific# fractura st4ncii
temporalului
D ) oto)lic"oreea semnific# fractura st4ncii
temporalului
E ) rino)lic"oreea semnific# fractura etmoidului
R.: C5 E
FRACTURILE MA+ILEI
1. C.S. Datorit# structurii spon1ioase 7i unei "ascularizaii
bo1ate %n fracturile ma0ilarului superior5
calusul fibros se formeaz# %n:
A. 1+)18 zile;
B. 8)1+ zile;
C. 6)8 zile;
D. 18)* zile;
E. peste &+ zile.
R.: B
. C... Dintre fracurile etaBului miBlociu5 cel mai frec"ent
%nt4lnite sunt:
A. fracturi de creast# al"eolar#;
B. fracturi orizontale inferioare $;e :ort =';
C. fracturi orizontale miBlocii $;e :ort ==';
D. fracturi orizontale %nalte $;e :ort ===';
E. fracturi "erticale $disBuncii interma0ilare'.
R.: A5 B
(6
&. C... 2ratamentul de ur1en# al fracturilor ma0ilarului
urm#re7te o fi0are
pro"izorie a masi"ului facial5 pentru:
A. a permite o respiraie normal#;
B. a transporta bolna"ul;
C. normalizarea ocluziei;
D. -emostaza definiti"#;
E. combaterea durerii.
R.: A5 B5 E
(. C.S. 2ulbur#ri oculare importante ca diplopie5 e0oftalmie
sunt prezente %n:
A. fractura ;e :ort ==;
B. fractura tip Ric-et;
C. fractura ;e :ort ===;
D. fractura ?uerin;
E. fractura Nalt-er.
R.: C
*. C... =ncidenele radiolo1ice utilizate %n dia1nosticul
poziti" al factorilor de ma0ilar de tip ;e :ort === sunt:
A. tomo1rafii;
B. inciden# de profil;
C. inciden# semia0ial#;
D. inciden# antero)posterioar#;
E. inciden# retroal"eolar#5 izometric# 7i ortroradial#.
R.: B5 C5 D
6. C... 2abloul clinic al fracturilor ;e :ort = este:
A. mobilitatea fra1mentului %n sens trans"ersal;
B. ec-imoze labio)1eniene;
C. dureri la presiune;
D. tulbur#ri de ocluzie;
E. -emora1ii %n mas#.
R.: A5 B5 C5 D
,. C... Complicaiile tardi"e ale fracturilor etaBului
miBlociu sunt:
A. asimetrii faciale;
B. tulbur#ri de masticaie 7i fonaie;
C. consolidarea "iscoas#;
D. supuraii sinuzale sau ale obrazului;
E. comunic#ri buco)sinuzale.
R.: B5 C
8. C.S. DisBunciile interma0ilare sunt fracturi:
A. orizontale;
B. "erticale;
C. oblice;
D. asociate;
E. cominuti"e.
R.: B
9. C... 2abloul clinic al fracturilor ;e :ort == este:
A. tumeficaia accentuat# a feei;
B. tulbur#ri de sensibilitate;
C. ocluzia f#r# alterarea raporturilor;
D. ec-imoze palpebrale;
E. faa turtit# antero)posterior.
R.: A5 B5 D5 E
FRACTURILE COMPLE+ULUI 3I4OMATIC
I ARCADEI 3I4OMATICE
1. C...Ce radio1rafie solicitai %n caz de fracturi ale
comple0ului zi1omatic:
A. ortopantomo1rama;
B. incidena semia0ial# masi" facial;
C. incidena Jiertz;
D. incidena SA: $sinusuri anterioare ale feei';
E. tomo1rafie.
R.: B5 C
. C... :racturile de arcad# zi1omatic#:
A ) pot fi %nsoite de diplopie
B ) nu au relaii cu 1lobul ocular
C ) poate bloca mandibula
D ) nu poate bloca mandibula deoarece este superior
7i anterior de ea
E ) nu poate afecta sinusul
R.: B5 C
&. C... :racturile arcadei zi1omatice cu deplasare:
A ) se imobilizeaz# timp de s#pt#m4ni
B ) se imobilizeaz# timp de ( s#pt#m4ni
C A crepitaiile osoase sunt permanente
D ) deformarea este semn cert de fractur#
E ) nu sunt %nsoite de modific#ri funcionale
mandibulare
R.: A5 D
(. C.S.Ce tratament acordai bolna"ului cu fractur# recent# a
comple0ului zi1omatic:
A. reducerea pl#cii malare5 pe cale suborbitar#;
B. reducerea arcadei temporo)zi1omatice pe cale
temporal#;
C. reducerea malarului pe cale subzi1omatric#;
D. reducerea arcadei temporo)zi1omatice pe cale
"estibular#;
E. osteosinteza focarelor de fractur# ale pl#cii malare
deplasate.
R.: C
*. C...Care sunt complicaiile ce pot sur"eni in urma
fracturii comple0ului zi1omatic:
A. pseudartroza;
B. blocaBul mandibular;
C. diplopie;
D. tulbur#ri fizionomice;
E. supuraii ale obrazului.
R.: B5 C5 D
6. C.S. Care din semnele clinice urm#toare este caracteristic
unei fracturi de arcad# temporo)zi1omatic#:
A. semne sinuzale;
B. diplopie;
C. ec-imoz# periorbitar#;
D. limitarea desc-iderii 1urii;
E. tulbur#ri de ocluzie.
R.: D
,. C... 2ulbur#rile de sensibilitate pe traiectul ner"ului
infraorbitar pot apare %n:
A. fracturi ale arcadei temporo)zi1omatice;
B. fracturi orbito)sinuzale;
C. fracturi la ni"elul suturii fronto)zi1omatice;
D. fracturi disBuncii ale osului malar;
E. toate acestea.
R.: B5 D
8. C.S. Diplopia apare %n:
A. fracturile arcadei temporo)zi1omatice;
B. fracturile %n"ec-ite ale arcadei temporo)zi1omatice;
C. fracturile comple0ului orbito)zi1omatic cu
deplasare;
D. fracturi f#r# deplasare;
E. numai %n fracturi asociate cu fracturi ale
ma0ilarului.
R.: C
(,
9. C... Reducerea unei fracturi de arcad# temporo)
zi1omatic# se poate face:
A. pe cale subzi1omatic#;
B. pe cale temporal#;
C. pe cale "estibular#;
D. pe cale sinuzal#;
E. cu aButorul cateter)balonului.
R.: A5 B5 C
1+. C... :racturile arcadei temporo)zi1omatice pot fi:
A. anterioare;
B. posterioare;
C. fisuri;
D. %n P!O;
E. %n PHO.
R.: C5 D5 E
11. C.S. 3 fractr# %n P!O a arcadei temporo)zi1omatice se
caracterizeaz# prin:
A. o linie de fractur#;
B. dou# linii de fractur#;
C. trei linii de fractur#;
D. este o fractur# cominuti"#;
E. nici una din acestea.
R.: C
1. C.S. Simptomolo1ia %ntr)o fractur# de arcad# temporo)
zi1omatic# se manifest# prin:
A. epista0is pe o sin1ur# narin#;
B. -ipoestezie %n teritoriul ner"ului infraorbitar;
C. emfizem subcutanat;
D. diplopie;
E. blocarea mi7c#rilor mandibulei.
R.: E
1&. C.S. Consolidarea fracturilor comple0ului zi1omatico)
ma0ilar f#r# deplasare sau corect reduse5 se produce %n:
A. *)1 zile;
B. 1*)+ zile;
C. *)&+ zile;
D. &+)&* zile;
E. 8)1+ zile.
R.: B
1(. C.S. Balonul catetar se folose7te %n fracturile:
A. arcadei temporo)zi1omatice;
B. disBuncia osului zi1omatic;
C. sutura fronto)zi1omatic#;
D. fracturile podelei orbitei;
E. toate acestea.
R.: D
1*. C... Sec-elele fracturilor comple0ului orbito)zi1omatic
pot fi:
A. consolid#ri "iscoase;
B. diplopii;
C. asimetrii faciale;
D. blocaBele mandibulei;
E. tulbur#ri de sensibilitate.
R.: A5 B5 C5 D5 E
16. C... Dia1nosticul unei fracturi orbito)zi1omatice se
stabile7te pe:
A. semnele clinice;
B. e0amenul radiolo1ic;
C. tulbur#ri funcionale;
D. prezena 7i a altor leziuni osoase;
E. toate acestea.
R.: A5 B
1,. C... Care sunt tulbur#rile oculare ce %nsoesc o fractur#
orbito)sinuzal#:
A. diplopia;
B. enoftalmia;
C. e0oftalmia;
D. oftalmople1ia;
E. oftalmopra0ia.
R.: A5 B5 C
18. C... Cn fraturile comple0ului zi1omatico)ma0ilar5 c%nd
are loc separaia accentuat# a suturii fronto)zi1omatice5 cu un
diastazis lar15 se indic#:
A. osteosinteza transosoas# cu fir;
B. autotransplant de crest# iliac#;
C. osteosintez# cu pl#cu# metalic#;
D. suspendarea la distan#;
E. bro7aBul cu bro7e de tip Dirsc-ner.
R.: A5 C
19. C.S. Cn fracturile posterioare ale arcadei temporo)
zi1omatice5 blocarea mi7c#rilor mandibulare este mai
e"ident# dec4t %n cele anterioare5deoarece:
A. fractura peretelui sinuzal bloc-eaz# mi7c#rile
mandibulei;
B. apare un trismus antal1ic;
C. fra1mentul osos %nfundat preseaz# pe coronoid# 7i
pe tendonul mu7c-iului temporal;
D. creasta zi1omato)al"eolar# este fracturat# 7i
deplasat# anterior;
E. edemul posttraumatic intereseaz# prin difuziune 7i
capsula articular#.
R.: C
+. C... Cn traumatismele cranio)faciale:
A ) ec-imozele n ochelari ap#rute imediat post)
traumatic indic# leziunile
bazei craniului
B ) ec-imozele n ochelari ap#rute tardi" indic#
leziunile "aselor orbitare
C ) ec-imozele n ochelari ap#rute imediat post)
traumatic indic# leziuni ale
"aselor orbitare 7i periorbitare
D ) ec-imozele n ochelari ap#rute tardi" indic#
leziuni ale bazei craniului
E ) ec-imozele n ochelari nu sunt relaionate cu
fracturile bazei craniului
R.: C5 D
TUMORI 2ENI4NE
1. C... Care este consistena la palpare a unui c-ist de
ma0ilar:
A. consisten# osoas#;
B. consisten# fluctuent#;
C. consisten# elastic#;
D. consisten# p#stoas#;
E. depresibilitate $min1e de celuloid'.
R.: A5 B5 E
. C.S. C-isturile reziduale se dez"olt# de obicei:
A. %n le1#tur# cu dinii r#ma7i %n incluzie;
B. din 1ranulomul periapical care a r#mas nec-iuretat;
C. din resturile epiteliale .alassez;
D. din esuturile epiteliale situate lateral de r#d#cina
unui dinte "ital;
E. prin in"a1inarea mucoasei %n timpul form#rii
mu1urilor dentari.
R.: B
&. C.S. =ma1inea radiolo1ic# a unui c-ist radicular arat#:
(8
A. zon# de demineralizare difuz#;
B. zon# de demineralizare net#5 paradebtar#;
C. zon# de demineralizare difuz# ce nu are le1#tur# cu
dinii;
D. zon# de demineralizare net# ce continu# spaiul
periodontal;
E. nu este delimitat net de osul %nconBur#tor.
R.: D
(. C... Care din urm#toarele c-isturi sunt de ori1ine
epitelial#:
A. c-isturi ane"rismale;
B. c-isturi 1lobulo)ma0ilare;
C. c-isturi idiopatice;
D. c-isturi radiculare;
E. c-isturi traumatice.
R.: B5 D
*. C... C-istul lateral $parodontal':
A. se dez"olt# din esuturile epiteliale situate lateral de
r#d#cina unui dinte "ital;
B. sunt %nt%lnite frec"ent la molarii de minte inferiori;
C. este c-ist odonto1en de dez"oltare;
D. pro"ine din or1anul adamantin %n Burul unei coroane
%n formare;
E. apare %n "ecin#tatea unui dinte %n erupie.
R.: A5 B
6. C... Pseudoc-isturile sunt:
A. incluzii epiteliale ale mu1urilor ma0ilari;
B. c-isturi care se dez"olt# %n le1#tur# cu dinii inclu7i;
C. ca"it#i endoosoase nec#ptu7ite cu membran# 7i f#r#
coninut;
D. sunt localizate strict superficial %n Burul coroanei
unui dinte inclus;
E. sunt localizate de obicei la mandibul# %n re1iunea
molarilor.
R.: C5 E
,. C... An1ioamele capilare:
A ) sunt tumori con1enitale
B ) sunt tumori c47ti1ate
C ) sunt tumori superficiale
D ) sunt tumori profunde
E ) r#spund la "itropresiune
R.: A5 C5 E
8. C... ;imfan1iomul:
A ) este o tumor# c47ti1at# post)traumatic
B ) este o tumor# con1enital#
C ) apare la "4rsta adult#
D ) apare la tineri
E ) "olumul tumorii este redus
R.: B5 D
9. C... Displazia osoas#:
A ) se caracterizeaz# prin predominena esutului
osos
B ) se caracterizeaz# prin predominena esutului
fibros
C ) tumora este incapsulat# 7i bine delimitat#
D ) tumora este ne4ncapsulat# 7i slab delimitat#
E ) e"oluia tumorii este rapid#
R.: B5 D
1+. C... Epulisul an1iomatos:
A ) are o culoare albastr# "iolacee
B A are picioru7
C ) la "itropresiune %7i p#streaz# culoarea
D ) la "itropresiune %7i modific# culoarea
E ) efectul "itropresiunii nu reprezint# un criteriu de
dia1nostic diferenial
R.: A5 B5 D
11. C... 3dontomul:
A ) este o tumor# cu structur# osoas#
B ) este o tumor# cu structur# dentar#
C ) este o tumor# beni1n#
D ) este o tumor# cu potenial de mali1nizare
E ) ia na7tere din esuturile dentare ale dinilor aBun7i
la maturitate
R.: B5 C
1. C... 3steomul:
A ) este o tumor# beni1n#
B ) este o tumor# mali1n#
C ) este format# din esut osos matur bine difereniat
D ) este format# din esut osos t4n#r slab difereniat
E ) are o cre7tere rapid#
R.: A5 C
1&. C... C-istul nazopalatin:
A ) este situat median
B ) este situat paramedian %ntre incisi"ul central 7i
cel lateral
C ) se %nt4lne7te numai la tineri
D ) se %nt4lne7te la orice "4rst#
E ) este de ori1ine epitelial#
R.: A5 D5 E
1(. C... C-istul nazopalatin:
A ) determin# di"er1ena r#d#cinilor f#r# a le include
%n ca"itatea c-istic#
B ) %n dez"oltarea lui5 include r#d#cinile dinilor %n
ca"itatea c-istic#
C ) se e0teriorizeaz# doar "estibular
D ) se e0teriorizeaz# doar palatinal
E ) se e0teriorizeaz# concomitent "estibular 7i oral
R.: B5 E
1*. C... C-istul nazopalatin:
A ) radiolo1ic5 nu este bine delimitat
B ) radiolo1ic5 este bine delimitat
C ) radiolo1ic5 este perfect rotund
D ) radiolo1ic5 are form# de par# sau inim# de carte
de Boc
E ) are diametrul ma0im la ni"elul coroanelor pe
care le %ndep#rteaz#
R.: B5 D
16. C... C-istul 1lobuloma0ilar:
A ) este situat %ntre incisi"ii centrali
B ) este situat %ntre incisi"ul central 7i incisi"ul
lateral
C ) este situat %ntre incisi"ul lateral 7i canin
D ) nu are le1#tur# cu dez"oltarea embrionar#
E ) are form# de par#5 cu "4rful %n sus
R.: C5 D
1,. C... C-isturile odonto1ene de dez"oltare sunt:
A. c-isturi radiculare;
B. c-isturi reziduale;
C. c-isturi foliculare;
D. c-eratoc-isturi;
E. c-isturi de erupie.
R.: C5 D5 E
18. C... Care sunt semnele de suspiciune ale apariiei unui
c-ist folicularR
A. bombarea t#bliei osoase;
(9
B. persistena dintelui temporar pe arcad# 7i absena
celui permanent;
C. suprainfectarea c-istului;
D. mobilitate dentar#;
E. mortificaii pulpare.
R.: A5 B
19. C... Care din afirmaiile urm#toare sunt ade"#rate
pentru c-isturile foliculare:
A. se dez"olt# %n le1#tur# cu un dinte ectopic;
B. c-istul %nconBoar# coroana dintelui;
C. apar mai frec"ent la un dinte5 dar pot fi 7i mai muli
dini %n ca"itatea c-istic#;
D. apare mai frec"ent la molarii de minte inferiori;
E. poate apare 7i la dini %n malpoziie.
R.: B5 C5 D
+. C... Care sunt complicaiile ce pot urma apariiei
c-isturilor ma0ilare:
A. de1enerescen# mali1n#;
B. ruperea peretelui c-istului:
C. supuraia c-istului;
D. fractura spontan# %n Pos patolo1icO;
E. nici una dintre acestea.
R.: A5 B5 C5 D
1. C... Complicaiile unui c-ist odonto1en netratat pot fi:
A. osteomielita;
B. supuraie;
C. sinuzit# ma0ilar#;
D. constricia mandibulei;
E. abces de 1land# sali"ar#.
R.: A5 B5 C
. C... Dup# %ndep#rtarea membranei c-istice5 plombaBul
ca"it#ii osoase restante se poate face cu:
A. cartilaB costal;
B. obturator de acrilat;
C. lambou de mucoas# bucal# decolat 7i %nfundat %n
ca"itatea osoas#;
D. -omotransplante de os liofilizat;
E. 1ranule de ceramo-idro0iapatit#.
R.: D5 E
&. C... Care sunt indicaiile marsupializ#rii:
A. %n c-isturile supurate;
B. %n c-isturile mici 7i miBlocii;
C. c4nd a fost desc-is# ca"itatea sinuzal#;
D. c4nd nu s)a putut e0tirpa membrana c-istului;
E. %n c-isturile "oluminoase ale ma0ilarului superior.
R.: A5 E
(. C... Care este pro"eniena ameloblastomuluiR
A. canalul tireo1los;
B. lama dentar#;
C. resturile epiteliale .alassez;
D. primul arc bran-ial;
E. tulbur#ri %n metabolismul fosfo)calcic.
R.: B5 C
*. C... Care sunt ima1inile radiolo1ice specifice unui
ameloblastomR
A. ima1ine de Ppom %nfloritO;
B. radiotransparen# %n Burul unui dinte inclus;
C. ima1ine de Pfa1ure de albineO;
D. ima1ine de Pbaloane de s#punO;
E. radiotransparen# polic-istic# cu subierea tablelor
osoase care par suflate. R.: D5 E
6. C.S. Dia1nosticul diferenial al ameloblastomului se
face cu:
A. an1iomul ca"ernos;
B. carcinomul de suprastructur#;
C. displazia fibroas#;
D. tumora cu mielopla0e $osteoblastoclastomul';
E. -istiocitoza F.
R.: D
,. C... Ce complicaii poate da un ameloblastomR
A. dureri prin compresie osoas#;
B. recidi"e la e0tirparea incomplet#;
C. suprainfectare cu supuraii 7i fistule;
D. fracturi %n os patolo1ic;
E. cre7tere e0cesi"# cu deform#ri faciale.
R.: C5 D
8. C.S. Care din urm#toarele leziuni prezint#5 din punct de
"edere morfopatolo1ic5o strom# conBuncti"# cu numeroase
celule fi1urate multinucleateR
A. tumora cu mielopla0e $osteoblastoclastomul';
B. adamantinomul;
C. epulisul 1ranulomatos;
D. carcinomul spinocelular;
E. epilisul osteo1en.
R.: A
9. C... Dia1nosticul poziti" de tumor# cu mielopla0e se
bazeaz# pe:
A. ima1ine radiolo1ic# caracteristic#: Pbaloane de
s#punO;
B. localizare preponderent# la ni"elul mandibulei;
C. e"oluie lent#5 beni1n#;
D. ima1ine radiolo1ic# polic-istic# cu aspect de
Pfa1ure de albineO;
E. modific#ri ale raportului fosfocalcic.
R.: D5 E
&+. C... Care dintre urm#toarele afirmaii sunt corecte %n
cazul tumorii cu
mielopla0e $osteoblastoclastomul':
A. este o tumor# beni1n# ce pro"ine din lama dentar#;
B. prezint# focare -emora1ice 7i depozite de
-emosiderin#;
C. %n stadiul osteolitic tumora este format# din
fibroblaste 7i fibre de cola1en;
D. se prezint# ca o formaiune c#moas# plin#5 boselat#;
E. forma solid# are o culoare alb)cenu7ie.
R.: B5 D
&1. C... Dia1nosticul diferenial al tumorii cu mielopla0e
$osteoblastoclastomul' %l facem cu:
A. sarcoamele;
B. odontoamele;
C. ameloblastomul;
D. cementoamele5 cementoblastoamele;
E. toate acestea.
R.: A5 C
&. C... =ma1inea radiolo1ic# %ntr)o tumoar# cu mielopla0e
$osteoblastoclastomul' are aspectul:
A. baloane de s#pun;
B. ciorc-ine de stru1uri;
C. fa1ure de albine;
D. ima1ine polic-istic#;
E. ima1ine unilocular#.
R.: C5 D
&&. C... Care sunt structurile din care se dez"olt# epulisulR
A. osul al"eolar;
B.corticala al"eolar#;
C.periostul;
*+
A. li1amentul al"eo)dentar;
B. mucoasa 1in1ian#..
R.: C5 D5 E
&(. C... Epulisul este o tumor# de 1ranulaie nespecific#
dez"oltat# din:
A. resturile epiteliale .alassez;
B. mucoasa 1in1ian#;
C. resturi ale canalului tireo1los;
D. li1amentul al"eolo)dentar;
E. periost.
R.: B5 D5 E
&*. C... :actorii locali cu aciune determinant# %n apariia
epulisului sunt:
A. resturi radiculare;
B. traumatismele proceselor al"eolare;
C. tatrul dentar;
D. coroane neadaptate la colet;
E. obturaii %n e0ces la coletul dinilor.
R.: A5 C5 D5 E
&6. C... Care din urm#toarele tipuri de epulis s4n1ereaz#
mai u7orR
A. fibros;
B. mi0omatos;
C. 1ranulomatos;
D. osteo1en;
E. telean1iectatic.
R.: A5 B5 C5 D5 E
&,. C.S. C4t timp se menine me7aBul defectului
postoperator r#mas de la e0tirparea unui epulisR
A. ) zile;
B. &)( zile;
C. , zile;
D. 1+)1( zile;
E. o lun#.
R.: D
&8. C.S. Bolna"5 &( ani5 %n clinic# se constat#: deformaie
osoas# situat# %n zona un1-iului mandibular st4n1 ce
%ncadreaz# ramul ascendent 7i bombeaz# %n re1iunea
subma0ilar# produc%nd o accentuat# asimetrie facial#.
Endobucal se constat# o formaiune ce bombeaz# %n 7anul
"estibular5 cu mucoasa acoperitoare normal#5 cu mar1inea
anterioar# a ramului mandibular rotunBit#. ;a palpare
formaiunea este u7or nere1ulat#5 cu zone depresibile d4nd
senzaia de Pmin1e de celuloidO. ;imfonodulii re1ionali sunt
nepalpabili5 nedurero7i. Pentru precizarea dia1nosticului "e)i
solicita:
A. eco1rafie;
B. e0amen radiolo1ic;
C. coloraie intra"ital# cu albastru de toluidin#;
D. citolo1ie e0foliati"#;
E. limfo1rafie.
R.: B
&9. C.S. Dac# e0amenul radiolo1ic arat# o ima1ine de
radiotransparen# polic-istic#5 cu septuri osoase ce se e0tind
%n zona de radiotransparen#5 d4nd o ima1ine de Pbaloane de
s#punO5 cu tablele osoase suflate 7i subiate5 cu &8 inclus 7i cu
o zon# de radiotransparen# %n Burul acestuia5 "# orientai
c#tre dia1nosticul:
A. c-ist lateral de e"oluie;
B. c-ist denti1er;
C. ameloblastom;
D. osteom central;
E. cementoblastom.
R.: C
(+. C... Cn funcie de dia1nosticul stabilit "e)i face
dia1nostic difereanial cu:
A. sarcomul;
B. tumora cu mielopla0e;
C. c-isturile foliculare;
D. adamantinomul;
E. ameloblastomul. R.: A5 B5 C
(1. C... /etratat#5 afeciunea poate duce la complicaii ca:
A. fracturi de os patolo1ic;
B. ulcerarea tumorii;
C. infectarea d4nd supuraii endoosoase 7i fistule;
D. pi1mentarea melanic# endobucal#;
E. leziuni disc-eratozice %n zonele cu risc maBor.
R.: A5 B5 C
(. C... Care din urm#toarele afirmaii referitoare la
cementoblastom sunt corecte:
A. se localizeaz# mai frec"ent la mandibul# fa# de
ma0ilar;
B. produce dureri spontane e0acerbate de actul
masticator;
C. nu apar tulbur#ri de sensibilitate 7i nici adenopatii
satelite;
D. tratamentul este c-irur1ical;
E. tratamentul este radiant5 asociat cu calcitonin#.
R.: A5 B5 C5 D
(&. C... Care este tratamentul cemebtoblasomuluiR
A. c-iuretaB p%n# %n estut osos;
B. e0tracia dinilor cauzali;
C. rezecia apical# a dinilor cauzali;
D. tratament -ormonal;
E. tratament radiant.
R.: A5 B
((. C... Dia1nosticul diferenial al odontomului se face cu:
A. osteomul;
B. c-istul lateral de e"oluie;
C. cementoblastomul;
D. c-isturi ane"rismale;
E. pseudoc-isturile.
R.: A5 C
(*. C... Complicaiile pe care le pot da odontoamele sunt:
A. mali1nizare;
B. fracturi de os patolo1ic;
C. incluzia dinilor aflai %n erupie dac# se interpun %n
calea lor;
D. tulbur#ri %n aplicarea protezelor mobile;
E. sinuzite ma0ilare cronice.
R.: C5 D
(6. C... Care este cea mai frec"ent# localizare a osteomuluiR
A. la mandibul# ramul ascendent 7i condilul;
B. la ma0ilar perituberozitar;
C. la mandibul# %n re1iunea arcului mentonier 7i a
un1-iului;
D. la ma0ilar %nspre osul malar 7i orbit#;
E. f#r# localizare tipic#.
R.: A5 D
(,. C... Botriomicomul se caracterizeaz# prin:
A. este tumor# unic# pediculat# de culoare ro7ie cu
suprafaa fin 1ranulat#;
B. are o consisten# elastic#5 s4n1er4nd la cea mai mic#
atin1ere;
C. dimensiunile nu dep#7esc 1 cm;
D. nu pro"oac# dureri5 nu s4n1ereaz# la atin1ere;
*1
E. are dimensiuni "ariabile ce nu dep#7esc ,)8 mm.
R.: A5 B5 C
(8. C.S. Care din urm#toarele tumori sunt de ori1ine epitelial#:
A. fibromul;
B. adenomul;
C. adenomul pleiomorf;
D. an1iomul;
E. nici una dintre ele.
R.: E
(9. C... Din urm#toarele tipuri de tumori5 indicai care
sunt de ori1ine mezenc-imal#:
A. mi0omul;
B. papilomul;
C. 0antomul;
D. limfan1iomul;
E. lipomul.
R.: A5 C5 D5 E
*+. C... Care din urm#toarele afirmaii aparin an1iomului osos:
A. are o cre7tere lent#5 deform%nd osul;
B. tumora s%n1ereaz# u7or5 iar -emora1iile pot sur"eni
spontan;
C. osul cap#t# un aspect buretos;
D. apare numai posterior de papil# interincisi"#;
E. se prezint# sub dou# forme clinice $an1iom compact
7i an1iom eburnat'.
R.: A5 B5 C
*1. C... An1iomul se caracterizeaz# prin:
A. este o tumor# beni1n# de ori1ine mezenc-imal#;
B. apare %ndeosebi la tineri;
C. este localizat la ma0ilar %n re1iunea tuberozitar# 7i
sinuzal#;
D. are cre7tere lent#5 f#r# semne funcionale;
E. radiolo1ic prezint# o radioopacitate5 condensare
osoas# redus#.
R.: A5 B5 C5 D
*. C... Care sunt posibilit#ile de tratament de care beneficiaz#
an1iomul planR
A. li1atura pediculilor "asculari 7i e0tirparea tumorii;
B. electrocoa1ularea tumorii;
C. embolizarea comunic#rii arterio)"enoase;
D. abraziunea cutanat# superficial#;
E. aplicarea de z#pad# carbonic# sau azot lic-id.
R.: D5 E
*&. C.S. Cn an1ioamele 1i1ante se poate practica:
A. abraziune cutanat# superficial#;
B. electrocoa1ulare cu ac fin introdus %n "asul central;
C. li1aturi intratumolare P%n salteaO cu fire
neresorbabile;
D. crioterapie;
E. marsupializare.
R.: C
*(. C.S. 2ratamentul prin radioterapie de contact5 radium etc5 se
practic# %n cazul:
A. an1ioamelor plane;
B. an1ioamelor tuberoase simple;
C. an1ioamelor stelate;
D. an1ioamelor ca"ernoase;
E. sindromului Stur1e)Neber.
R.: A
**. C.S. Cea mai frec"ent# localizare a c-istului mucoid
este la ni"elul:
A. ma0ilarului superior;
B. mandibulei;
C. buzei inferioare;
D. mucoasei Bu1ale;
E. plan7eului bucal.
R.: C
*6. C... Care din urm#toarele afirmaii sunt ade"#rate %n cazul
unui mucocel:
A. consistena la palpare p#stoas#;
B. coninut lic-idian filant5 "4scos;
C. membran# 1roas#5 rezistent#;
D. localizare superficial#;
E. apare prin obliterarea canalului secretor al unei
1lande sali"are accesorii.
R.: B5 D5 E
*,. C.S. Etiopato1enia ranulei poate fi:
A. incluzia 7i transformarea c-istic# a unor resturi
embrionare din a ==)a fant# bran-ial#;
B. incluzia 7i transformarea c-istic# a unor resturi
embrionarea din prima fant# bran-ial#;
C. transformarea c-istic# a 1landei sali"are
sublin1uale;
D. obliterarea canalului tireo1los;
E. incluzia unor resturi epiteliale %n cursul alipirii
arcurilor bran-iale.
R.: C
*8. C... Care din urm#toarele afirmaii sunt ade"#rate %n ce
pri"ete ranula subli1ual#:
A. consisten# moale5 fluctuent#5 nedureroas#;
B. te1umentele acoperitoare nemodificate coloristic;
C. apare %n plan7eul bucal anterior5 paramedian;
D. forma este rotund o"alar#5 acoperit# cu o mucoas#
neted# alb#strie;
E. se poate confunda cu dilataiile c-istice ale
canalului Nart-on.
R.: A5 C5 D5 E
*9. C... Dia1nosticul diferenial al unei ranule sublin1uale se
face cu:
A. c-istul dermoid;
B. abcesul sublin1ual;
C. an1iomul plan7eului;
D. tumorile 1landelor sublin1uale;
E. litiaza canalului Nart-on.
R.: A5 C5 E
6+. C... Ce tratament indicai %n cazul ranulei:
A. marsupializare;
B. incizie;
C. e0tirparea membranei;
D. e0tirpaie %mpreun# cu 1landa submandibular#;
E. e0tirpaie %mpreun# cu 1landa sublin1ual#.
R.: A5 C5 E
61. C.S. Adenomul pleomorf:
A A r#m4n %ntotdeauna la dimensiuni mici
B A este sensibil la palpare
C A %nc# de la debut este fi0at de esuturi
D A are %ntotdeauna o suprafa# re1ulat#5 neted#
E A deri"# din epiteliul canalicular
R: E
6. C.S. Adenomul pleomorf $tumora mi0t#':
A A este o tumor# rar#
B A se %nt4lne7te mai des la 1landele sali"are mici
C A debuteaz# sub form# de tumefacie sau
deformare difuz#
D A debuteaz# sub form# nodular#
*
E A este frec"ent %nt4lnit la 1landa sali"ar#
sublin1ual#
R: D
6&. C... Semnele tardi"e de mali1nitate ale tumorilor
sali"are sunt:
A A pierderea conturului sau limitelor tumorii
B A apariia durerilor spontane persistente %ntr)o
tumor# p4n# atunci
nedureroas#
C A aderena tumorii la planurile superficiale 7i>sau
profunde
D A paralizia ner"ului facial $%n cazul tumorilor
parotidiene'
E A apariia adenopatiei neoplazice re1ionare
R: C5 D5 E
6(. C... Cilindromul:
A A este o tumor# beni1n# a 1landelor sali"are
B A este o tumor# mali1n# a 1landelor sali"are
C A este o tumor# beni1n# cu mare potenial de
mali1nitate
D A este aparent incapsulat#
E A este aparent necapsulat#
R: B5 D
6*. C... Semnele 7i simptomele clinice precoce de
mali1nitate ale tumorilor
sali"are sunt:
A A alterarea st#rii 1enerale %n prezena tumorii
sali"are
B A sc#derea "izibil# a secreiei sali"are
C A %nmuierea $sc#derea consistenei' tumorii
D A accelerarea ritmului de cre7tere
E A induraia tumorii $cre7terea durit#ii'
R: D5 E
66. C... Semnele 7i simptomele precoce de mali1nizare ale
unei tumori
parotidiene sunt:
A A conturarea mai precis# a teritoriului tumoral
B A apariia adenopatiei re1ionale
C A apariia trismusului
D A apariia durerilor spontane %n zona tumoral#
E A apariia semnelor de disfuncie $pareza' a
ner"ului facial
R: D5 E
6,. C... .icroscopic adenomul pleomorf prezint#:
A A o capsul# bine delimitat# care izoleaz# tumora
B A o capsul# discontinu#
C A nu prezint# capsul#
D A debuteaz# %ntotdeauna %ntr)un sin1ur loc
$monocentric5 monofocal'
E A debuteaz# uneori %n mai multe focare
$pluricentric5 plurifocal'
R: B5 E
69. C... Semnele clinice %n c-istul dermoid al plan7eului bucal
sunt:
A. tumora proemin# sublin1ual paramedian5 a"4nd o
membran# subire 7i o coloraie alb#strie;
B. tumora proemin# pe linia median# sub limb#5
ridic4nd mucoasa 7i etal4nd frenul;
C. prin transparen# se obser"# coninutul 1alben)
cenu7iu;
D. prin puncie se e"acueaz# lic-id caracteristic5
asem#n#tor albu7ului de ou;
E. la presiune de1etul las# o amprent# sub form# de
1odeu.
R.: B5 C5 E
,+. C... ;ocalizarea c-istului dermoid poate fi %n:
A. plan7eul bucal;
B. limb#;
C. re1iunea orbito)malar#;
D. poriunea cer"ical# sub-ioidian;
E. de)a lun1ul canalului tireo1los.
R.: A5 B5 C
,1. C.S. Dia1nosticul diferenial %n c-istul dermoid al plan7eului
%l facei cu:
A. an1iomul ca"ernos al plan7eului;
B. ranula;
C. c-isturile bran-iale;
D. lipomul;
E. adenomul.
R.: B
,. C... Care din urm#toarele caracteristici deosebesc un c-ist
dermoid de o ranul#:
A. c-istul dermoid se 1#se7te paramedian;
B. c-istul dermoid are un coninut p#stos;
C. membrana c-istului dermoid este foarte subire;
D. c-istul dermoid se 1#se7te pe linia median#;
E. ranula apare frec"ent la "4rste %naintate.
R.: B5 D
,&. C.S. Bolna"5 &+ ani5 se prezint# la clinic# pentru apariia unei
formaiuni o"alare cu dimensiunea &>, cm5 situat# %n re1iunea
-ioidian#5 cu te1umentele acoperitoare nemodificate5 de consisten#
elastic# u7or deplasabil#5 aderent# de osul -ioid5 mobiliz4ndu)se %n
timpul de1lutiiei %mpreun# cu acesta. Pe baza e0amenului clinic5
c#tre ce dia1nostic "# orientai:
A. adenit# submandibular#;
B. tumor# a 1lomusului carotidian;
C. 1u7# lin1ual#;
D. c-ist tireo1losal $median';
E. c-ist sebaceu.
R.: D
,(. C... A"4nd %n "edere dia1nosticul stabilit "ei face
dia1nosticul diferenial cu:
A. tumori disembrioplazice submandibulare;
B. c-istul dermoid;
C. limfan1ioame c-istice;
D. tumorile lobului tiroidian;
E. an1iomul ca"ernos al plan7eului bucal.
R.: B5 D
,*. C.S. Etiopato1enia formaiunii dia1nosticate cuprinde:
A. resturi de esut tiroidian aberant;
B. "esti1ii ale tractului timofarin1ian;
C. resturi embrionare pro"enite din canalul tireo1los;
D. dezec-ilibrul metabolismului fosfocalcic;
E. resturile epiteliale .alasez.
R.: C
,6. C.S. =ndicaia de tratament "a fi:
A. marsupializarea;
B. e0tirpaie c-irur1ical# 7i electrocauterizare;
C. e0tirpaie c-irur1ical# 7i deperiostarea -ioidului;
D. e0tirpare c-irur1ical# 7i rezecia poriunii osoase
-ioidiene;
E. e0tirpaie c-irur1ical# 7i radioc-imioterapie.
R.: D
,,. C... Dia1nosticul diferenial al unui c-ist bran-ial lateral %l
facei cu:
*&
A. limfan1ioamele c-istice;
B. adenopatiile cronice din bolile de sistem;
C. tumorile parafarin1iene;
D. adenopatii specifice;
E. tumorile 1lomusului carotidian.
R.: A5 B5 D5 E
,8. C.S. C-istul sebaceu este localizat:
A. la buza inferioar#;
B. pe mucoasa obrazului;
C. subcutan intradermic;
D. la ni"elul mucoasei lin1uale;
E. pe palatul moale 7i dur.
R.: C
,9. C.S. Peretele unui c-ist sebaceu este format din:
A. un strat;
B. dou# straturi;
C. tre straturi;
D. peretele nu este stratificat;
E. nici una din acestea.
R.: B
8+. C... Care din afirmaiile urm#toare sunt ade"#rate %n cazul
mi0omului oaselor ma0ilare:
A. este o leziune ce apare mai frec"ent la ma0ilarul
superior;
B. este o leziune ce apare mai frec"ent la mandibul#;
C. poate fi circumscris 7i difuz;
D. are caracter in"azi";
E. nu are caracter in"azi".
R.: A5 C5 D
81. C... Hrm#toarele afirmaii sunt corecte %n ceea ce pri"e7te
mi0omul:
A. ia na7tere din esutul "ascular;
B. are aspectul unei mase 1elatinoase;
C. esutul de ori1ine este cel conBuncti" adult;
D. este o formaiune rotund#5 neted#5 bine determinat#;
E. sunt mai frec"ente la ma0ilar 7i pot fi circumscrise
sau difuze5 in"adante.
R.: B5 C5 E
8. C.S. Condromul este o tumor# beni1n# a"4nd ori1inea %n:
A. esutul conBuncti" adult;
B. esutul mezenc-imal;
C. esutul "ascular;
D. esutul cartila1inos;
E. esutul osos.
R.: D
8&. C.S. Care din afirmaiile urm#toare sunt ade"#rate %n cazul
unui condrom al oaselor ma0ilare:
A. poate apare la ma0ilarul superior %n zona
perituberozitar#;
B. ima1inea radiolo1ic# de Pe0plozie de 1renad#O;
C. nu de1enereaz# mali1n;
D. la mandibul# apare %n zona un1-iului mandibular;
E. toate r#spunsurile sunt corecte.
R.: B
8(. C... :ibromul se localizeaz# mai frec"ent pe:
A. limb#;
B. buz#;
C. obraz;
D. palat;
E. pilierul anterior.
R.: A5 B5 C
8*. C.S. :ibromul este o tumor# beni1n# rar#5 alc#tuit# din:
A. esut osos adult;
B. esut cartila1inos;
C. substan# fundamental# cu aspect mucoid;
D. lacuri san1uine;
E. esut conBucti" adult.
R.: E
Afeciunile precanceroase
1. C... Cn etiolo1ia leucoplaziei putem include:
A. 1al"anismul;
B. tulbur#ri ale metabolismului 1lucidic;
C. traumatisme cronice produse de dini;
D. consumul de alcooluri distilate;
E. fumatul.
R.: A5 C5 D5 E
. C... Cn leziunea precanceroas# e"oluia spre cancer:
A ) este ire"ersibil#
B ) este re"ersibil#
C ) sunt posibile ambele situaii
D ) depinde de factorii de mediu e0terni
E ) depinde de factorii de mediu interni
R.: B5 D5 E
&. C.S. Cn apariia cancerului oral este mai important#:
A ) disKeratoza
B ) paraKeratoza
C ) displazia
D ) candidoza oral#
E ) leucoKeratoza
R.: C
(. C... Prin displazie se %nele1e o tulburare a:
A ) multiplic#rii celulare
B ) cre7terii celulare
C ) diferenierii celulare
D ) matur#rii celulare
E ) nici una dintre ele
R.: A5 B5 C5 D
*. C... Eritroplazia C-eira este considerat#:
A ) o disKeratoz# cu 1rad mic de displazie
B ) o disKeratoz# cu 1rad %nalt de displazie
C ) un cancer in situ
D ) un cancer microin"azi"
E ) un cancer nein"azi"
R.: B5 C5 E
6. C... E"oluia eritroplaziei este:
A ) de scurt# durat#
B ) de lun1# durat#
C ) r#spunde u7or la %ndep#rtarea factorilor iritati"i
D ) este rebel# la tratament
E ) oricare situaie este posibil#
R.: B5 D
,. C... Pentru tratamentul eritroplaziei se folosesc:
A ) metodele c-irur1icale %n formele izolate
B ) metodele c-irur1icale %n formele diseminate
C ) "aporizarea cu laser %n formele izolate
D A criodistrucia %n formele diseminate
E ) cele de mai sus sunt metode nerecomandate
R.: A5 D
8. C... Caracteristicile microscopice ale displaziei includ:
A ) -iperplazia stratului bazal
B ) stratific#ri nere1ulate
C ) num#r crescut de mitoze
D ) alterarea raportului nucleu)citoplasm#
E ) sunt incluse toate caracteristicile
R.: A5 B5 C5 D5 E
*(

TUMORI MALI4NE
1. C... Dia1nosticarea precoce a tumorilor mali1ne ale
mucoasei bucale se bazeaz# pe:
A. eco1rafie;
B. tomo1rafie;
C. e0amenul clinic atent;
D. citolo1ia e0foliati"#;
E. biopsia.
R.: C5 D5 E
. C... Carcinomul secundar al plicii pteri1omandibulare
apare prin e0tensia
cancerului primar de la:
A ) te1umentele feei
B ) de la buze
C ) de la ami1dale
D ) de la "#lul palatin
E ) de la cancerul 1in1i"al
R.: C5 D5 E
&. C... Dia1nosticul diferenial al carcinomului plicii
pteri1omandibulare se face cu:
A ) osteomielita mandibulei
B ) pl#1ile mucoase infectate
C ) stomatita ulcero)necrotic#
D ) ulceraiile tuberculoase
E ) toate cele enumerate
R.: A5 C5 D
(. C... Carcinomul plicii pteri1omandibulare %n faza
a"ansat#:
A ) intereseaz# oasele ma0ilare
B ) nu intereseaz# oasele ma0ilare
C ) intereseaz# musculatura
D ) nu intereseaz# musculatura
E ) toate situaiile sunt posibile
R.: A5 C
*. C... Cn cancerul plicii pteri1omandibulare la debut:
A ) e0ist# dureri lin1uale
B ) nu e0ist# dureri lin1uale
C ) e0ist# dureri otice
D ) nu e0ist# dureri otice
E ) oricare situaie este posibil#
R.: B5 D
6. C... Cn cancerul plicii pteri1omandibulare:
A ) ulceraia e"olueaz# rapid
B ) ulceraia e"olueaz# lent
C ) ulceraia se e0tinde %n suprafa#
D ) ulceraia se e0tinde %n profunzime
E ) oricare situaie este posibil#
R.: A5 C5 D
,. C... ;ocalizarea carcinomului mucoasei 1in1i"ale este:
A ) numai la ni"elul mucoasei 1in1i"ale inferioare
B ) numai la ni"elul mucoasei 1in1i"ale a re1iunii
posterioare a arcadelor
C ) oriunde %n aria cuprins# de mucoasa 1in1i"al#
superioar# sau inferioar#
D ) mai frec"ent la ni"elul papilelor 1in1i"ale
E ) mai frec"ent la ni"elul mucoasei orale mobile
R.: C5 D
8. C.S.Cn faza de debut a carcinomului mucoasei 1in1i"ale
sunt prezente urm#toarele simptome:
A ) dureri atroce care iradiaz#
B ) sialoree abundent#
C ) -alen# fetid#
D ) mobilitate dentar#
E ) nu e0ist# acuze5 el fiind indolor
R.: E
9. C... :ormele anatomopatolo1ice ale carcinomului
mucoasei Bu1ale sunt:
A ) ulcero)"e1etant
B ) ulcero)distructi"
C ) numai "e1etant
D ) sub form# de papilom 1in1i"al
E ) numai infiltrati"
R.: A5 B5 D
1+. C... Cu c4t sunt mai puin difereniate5 carcinoamele au:
A. o mali1nitate mai crescut#;
B. o e"oluie mai rapid#;
C. un mai mare potenial recidi"ant;
D. o e"oluie mai lent#;
E. uneori5 pot da metastaze.
R.: A5 B5 C
11. C.S. .odalitatea cea mai si1ur# de precizare a dia1nosticului
anatomopatolo1ic al unei tumori este:
A. coloraia intra"ital# cu albastru de toluidin#;
B. citolo1ia e0foliati"#;
C. biopsia;
D. foraBul biopsic;
E. nici una din acestea.
R.: C
1. C.S. Care este cea mai frec"ent# form# de debut a unui
carcinom de mucoasa Bu1al#:
A. nodul %n 1rosimea obrazului;
B. forma infiltrati"#;
C. forma "e1etant#;
D. ulceraie nere1ulat#;
E. pe o leziune disc-eratozic#.
R.: D
1&. C... Cancerul obrazului poate prezenta urm#toarele forme
clinice:
A. forma scleroas#;
B. forma ulcerat#;
C. forma bazal#;
D. forma "e1etant#.
R.: B5 D
1(. C... Ce complicaii poate 1enera un neoplasm de obraz
netratat5 %n faza de debut:
A. e0tensie %n peretele sinusului ma0ilar;
B. in"azia fosei infratemporale;
C. in"azia fosei pteri1o)mandibulare;
D. suprainfectarea tumorii;
E. erodarea "aselor faciale.
R.: D5 E
1*. C.S. Cancerul de buz# apare mai frec"ent:
A. pe linie median#;
B. la ni"elul comisurii;
C. la Bum#tatea distanei %ntre comisur# 7i linia
median#;
D. pe "ersantul mucozal al buzei;
E. la ni"elul te1umentului buzei.
R.: C
16. C... Cn cancerul de buz#5 forma de debut endofitic# apare ca:
A. tumora cu baza lar1# de implantare;
B. o ulceraie mic# dar cu mar1ini bine conturate;
C. suprafaa tumoral# este ru1oas# sau indurat#;
D. o form# ulceoas# acoperit# de cruste;
E. toate acestea.
**
R.: A5 C5 D
1,. C... Care din urm#toarele afirmaii este ade"#rat# pentru un
carcinom de buz#:
A. este o form# rar %nt4lnit#;
B. apare mai frec"ent la buza inferioar#;
C. locul de elecie este la Bum#tatea buzei;
D. cel mai frec"ent tip este epiteliomul bazocelular;
E. adenopatia cuprinde 1rupele submandibulare 7i
submentoniere5 put4nd fi 7i bilateral#.
R.: B5 E
18. C... Dia1nosticul diferenial al neoplasmelor buzei %l facei
cu:
A. ulceraii -erpetice;
B. lupusul eritematos;
C. c-eilitele microbiene;
D. ulceraie)7ancru;
E. ulceraii produse de dini cu mar1ini t#ioase.
R.: A5 C5 D5 E
19. C... Debutul unui cancer de plan7eu bucal poate fi:
A. o ulceraie;
B. un nodul interstiial;
C. pe fondul unei disc-eratoze pree0istente;
D. pe o leziune de tip 2BC;
E. o fisur# %n mucoas#.
R.: A5 B5 C
+. C... Dia1nosticul diferenial al cancerului de plan7eu %l facei
cu:
A. ulceraii traumatice 7i inflamatorii;
B. sifilis;
C. tuberculoz#;
D. ranul#;
E. Nart-onita 7i periLart-onita.
R.: A5 B5 C
1. C... Bolna"5 ,& ani5 se prezint# %n clinic# pentru apariia unei
adenopaii latero) cer"icale 7i submandibulare5 cu limfonoduli
fi0ai5 adereni de planurile profunde5 cu diametrul *5* cm.
E0amenul endobucal rele"# prezena unei leziuni ulcerodistructi"e
localizate %n 1)& posterioar# a plan7eului bucal5 cu diametrul mai
mare de ( cm5 cu in"azia %n profunzime5 cu interesarea 1in1i"o)
mucoasei %n suprafa#5 f#r# interesarea limbii5 aceasta p#str4ndu)7i
mobilitatea. E0amenul clinic 1eneral rele"#: cardiopatie isc-emic#
cronic# dureroas#5 -ipertensiune arterial#5 adenom de prostat#
operat %n urm# cu 11 ani. Pe baza e0amenului clinic5 "# orientai
c#tre:
A. leziune determinat# de proteza total# mandibular#;
B. leziune mali1n# a plan7eului bucal;
C. leziune mali1n# a limbii ce in"adeaz# secundar
plan7eul;
D. leziune mali1n# ami1dalian#;
E. nici una dintre acestea.
R.: A5 B
. C.S. Pentru precizarea dia1nosticului5 a"ei ne"oie de:
A. otopantomo1ram#;
B. biopsie;
C. radio1rafie pulmonar#;
D. electrocardio1ram#;
E. -emoleuco1ram#; !SJ5 1licemie5 teste de
disproteinemie etc.
R.: B
&. C.S. Care este cea mai frec"ent# localizare a carcinomului de
limb#R
A. pe mar1inile laterale ale limbii;
B. la ni"elul Bonciunii cu pilierul ami1dalian anterior;
C. la ni"elul frenului lin1ual;
D. la ni"elul bazei limbii;
E. la ni"elul "4rfului limbii.
R.: A
(. C... Cum debuteaz# subiecti"5 cancerul de baz# de limb#R
A. -ipoestezie sau anestezie;
B. disfa1ie;
C. Ben# la mi7c#rile limbii;
D. senzaia de corp str#in;
E. adenopatie satelit#.
R.: B5 D
*. C.S. Cea mai frec"ent# form# anatomo)patolo1ic# a
cancerelor de limb# este:
A. carcinom adenoid c-istic;
B. sarcom;
C. carcinom spinocelular;
D. carcinom nedifereniat;
E. tumora cu celule acinoase.
R.: C
6. C... Care sunt 1an1lionii de drenaB ai limfaticelor limbiiR
A. submentonieri;
B. submandibulari;
C. laterocer"icali profunzi;
D. supracla"iculari;
E. Bu0taBu1ulari subdi1astrici.
R.: A5 B5 E
,. C... Dia1nosticul diferenial al cancerului de limb# %n faza
de debut %l facei cu:
A. c-isturi;
B. noduli bacilari;
C. abcesul limbii;
D. ulceraii traumatice;
E. dic-eratoz# banal#.
R.: A5 B5 D5 E
8. C.S. :rec"ena %n sfera buco)ma0ilo)facial# este mai crescut#
pentru:
A. carcinoame nedifereniate;
B. carcinoame spino)celulare;
C. carcinoame bazo)celulare;
D. sarcoame;
E. e1ale pentru toate formele.
R.: B
9. C.S. Cu c4t sunt mai puin difereniate5 carcinoamele au:
A. o mali1nitate mai crescut#;
B. o e"oluie mai lent#;
C. un mai mic potenial recidi"ant;
D. o e0tindere %n suprafaa mai mic#;
E. un potenial redus de metastazare.
R.: A
&+. C... Din punct de "edere clinic5 particularit#ile care definesc
tr#s#turile tumorilor mali1ne sunt:
A. cre7terea tumoral# este de tip infiltrati" 7i distructi";
B. bine delimitate5 circumscrise5 cu caracter
neinflamator;
C. tendina de formare a metastazelor;
D. comprim# esuturile %n"ecinate f#r# s# le in"adeze;
E. nu recidi"eaz# dup# e0tirparea complet#.
R.: A5 C
&1. C... Care dintre urm#toarele afirmaii sunt corecte %n cazul
metastazelor:
A. sunt tumori cu structur# -istolo1ic#5 asem#n#toare
tumorii primare;
B. apar la disten# de tumara primar#;
*6
C. se formeaz# din comple0e celulare tumorale5
deta7ate din tumora primar#;
D. sunt diseminate pe cale -emato1en#;
E. sunt diseminate pe cale limfatic#.
R.: A5 B5 C5 D5 E
&. C... Cn form# profund# $central#' a carcinoamelor de
mandibul#5 primele semne
clinice apar sub forma:
A. unei tumori cu e0teriorizare rapid# %n p#rile moi
perima0ilare;
B. unei %ntreruperi a corticalei5 cu mobilitate dentar#;
C. unei tumori ce erodeaz# corticala5 p#str4nd %ns#
inte1ritatea periostului;
D. unor dureri ne"ral1iforme5 odontal1ii;
E. parestezii sau -ipoestezii %n teritoriul ner"ului
al"eolar unferior.
R.: D5 E
&&. C.S. Care din urm#toarele semne clinice este panto1nomonic
pentru un cancer central de mandibul#:
A. durere;
B. deformaie osoas#;
C. anestezia buzei inferioare;
D. adenopatia re1ional#;
E. nici unul.
R.: C
&(. C... Carcinomul central de mandibul# cu debut endoosos5
dia1nosticul diferenial se face cu:
A. periostita;
B. ulceraiile banale;
C. osteomielita cronic#;
D. ulceraiile specifice;
E. osteodistrofiile.
R.: C5 D
&*. C... Cu c4t sunt mai puin difereniate5 cu at4t
carcinoamele ma0ilarelor au:
A. un mic potenial de recidi"#;
B. o e"oluie mai rapid#;
C. o mali1nitate mai sc#zut#;
D. o e"oluie mai lent#;
E. o mali1nitate mai crescut#.
R.: B5 E
&6. C... Prin carcinom de infrastructur# $periferic' a
ma0ilarului superior se
%nele1e:
A ) carcinomul cu debut 1in1i"al
B ) carcinomul cu debut osos al"eolar
C ) carcinom cu debut %n mucoasa plan7eului sinusal
D ) carcinom cu debut %n epiteliul fibro)mucoasei
palatine
E ) oricare "ariant# este posibil#
R.: A5 D
&,. C... Prin carcinom de mezostructur# a ma0ilarului
superior se %nele1e:
A ) carcinomul cu punct de plecare din mucoasa
plan7eului sinusal
B ) carcinom cu punct de plecare din mucoasa
Bum#t#ii %n#limii pereilor
sinusali
C ) carcinomul cu punct de plecare din mucoasa
plan7eului orbitei
D ) carcinomul cu punct de plecare din osul malar
E ) nici una din "ariante nu este corect#
R.: A5 B
&8. C... Carcinoamele secundare ale oaselor ma0ilare
pro"in prin in"azia neoplazmelor ce au punct de plecare:
A. buzele;
B. tiroida;
C. de1enerescena resturilor epiteliale .alassez;
D. plan7eul bucal;
E. nici una din acestea.
R.: A5 D
&9. C...Care din urm#toarele afirmaii sunt corecte %n ceea
ce pri"e7te carcinoamele de infrastructur# ale
ma0ilarului:
A. rinoscopia anterioar# e"ideniaz# prezena de
mu1uri c#rno7i %n meatul miBlociu;
B. debut pe creasta al"eolar# sub forma unei ulceraii
cu contur nere1ulat;
C. scur1eri seropurulente amestecate cu striuri
san1uine pe una din narine;
D. -ipoestezie %n teritoriul ner"ului infraorbitar;
E. prezen#a unei tumori e0ofitice5 cu suprafa#a
nere1ulat#5 burBonat#.
R.: B5 E
(+. C.S. Jipoestezia %n teritoriul de iner"aie a ner"ului
infraorbitar este caracteristic#:
A. carcinomului de infrastructur#;
B. carcinomului de mezostructur#;
C. carcinomului de suprastructur#;
D. cilindromului;
E. toate r#spunsurile sunt corecte.
R.: B
(1. C... Primele semne care atra1 atenia %n carcinomul de
mezostructur# sunt:
A. e0oftalmie;
B. metastaze %n limfonodulii cer"icali superiori;
C. scur1eri san1"inolente sau seropurulente pe una din
narine;
D. dureri ne"ral1iforme 7i odontal1ii;
E. tumora se e0teriorizeaz# %n un1-iul intern al orbitei5
iar te1umentele %7i modific# culoarea 7i se
ulcereaz#.
R.: C5 D
(. C.S. Hn semn caracteristic al carcinomului de
mezostructur# este:
A. trismusul;
B. metastazele %n limfonodulii submentonieri;
C. -ipoestezia %n teritoriul de iner"aie a ner"ului
infraorbitar;
D. e0oftalmie;
E. enoftalmie.
R.: C
(&. C.S. Cntr)un carcinom de mezostructur#5 important
pentru dia1nosticul diferenial este:
A. unilateralitatea leziunii;
B. caracterul secreiei: striat#5 cu s4n1e;
C. lipsa de r#spuns la tratamentul antiinfecios;
D. dureri persistente cu tendina de accentuare;
E. toate acestea.
R.: E
((. C... Dia1nosticul difereniaa %ntr)un cancer de
mezostructur# %l facei cu:
A. sinuzita ma0ilar#;
B. osteomielita cronic# a ma0ilarului;
C. c-isturile de ma0ilar cu e"oluie endosinuzal#;
D. sarcomul ma0ilarului;
*,
E. tumora cu mielopla0e.
R.: A5 B5 D5 E
(*. C... Care sunt aspectele pe care le poate %mbr#ca sarcomul
mandibular periferic la
debutul s#uR
A. ulceraie crateriform#;
B. f#r# tendin# de "indecare;
C. aspect de tumor# ce face corp comun cu osul;
D. aspect de tumor# "e1etant# asem#n#toare
epulidelor;
E. noduli interstiiali ce ader# rapid la suprafaa osului.
R.: C5 D
(6. C.S. Care din urm#toarele ima1ini radiolo1ice sunt
caracteristice sarcomului ELin1R
A. ima1ine de os piept#nat;
B. radiotransparen# difuz# cu radioopacit#i
diseminate %n periferie;
C. ima1ine %n foi de ceap#;
D. ima1ine de pern# cu ace;
E. deformarea pereilor sinuzali cu disfuncia pereilor
oso7i.
R.: C
(,. C... Radiosensibilitatea celulelor canceroase este mult mai
mare dec4t a celulelor normale5
deoarece:
A. metabolismul celular este mai crescut;
B. metabolismul celular este mai sc#zut;
C. mitozele sunt rare;
D. mitozele sunt frec"ente;
E. esutul tumoral este bo1at "ascularizat.
R.: A5 D5 E
A,#$-".n"%# A T M
1. C... Constricia mandibulei:
A A se poate datora sclerozei mu7c-ilor ridic#tori ai
mandibulei
B A se poate datora sclerozei mu7c-ilor cobor4tori ai
mandibulei
C A se poate datora ambelor situaii descrise la A 7i
B
D A se poate datora sclerozei capsulei articulare
E A se poate datora de1enerescenei sino"ialei 7i
meniscului articular
R: A5 D
. C... Cn lu0aia A.2... anterioar#:
A A 1ura pacientului este %nc-is#
B A 1ura pacientului este lar1 desc-is#
C A bolna"ul poate realiza ocluzia
D A bolna"ul nu poate realiza ocluzia
E A nu sunt modific#ri ocluzale
R: B5 D
&. C... Cn lu0aia temporo mandibular# anterioar#
unilateral#:
A A de"ierea mentonului 7i a liniei mediane este de
partea lu0aiei
B A de"ierea mentonului 7i a liniei mediane este de
partea s#n#toas#
C A condilul lu0at se percepe la palparea %n
conductul auditi" e0tern
D A condilul lu0at nu se percepe la palparea %n
conductul auditi" e0tern
E A mar1inea posterioar# a ramului ascendent
mandibular este orientat# oblic
%nainte
R: B5 D
(. C... Cn etiolo1ia artritelor cronice temporo)mandibulare:
A A edentaiile totale neprotezate nu sunt implicate
B A edentaiile totale protezate incorect sunt
implicate
C A edentaiile pariale molare nu sunt implicate
etiolo1ic
D A edentaiile pariale %ncruci7ate sunt implicate
etiolo1ic
E A malpoziiile dentare nu au importan# pentru
etiolo1ia artritelor 2.
R: A5 D
*. C... Cn artritele cronice temporo)mandibulare:
A A durerea este mai intens# dimineaa
B A durerea este mai intens# seara
C A sunt posibile ambele "ariante $A5 B'
D A palparea dureroas# a musculaturii reflect#
participarea lor la patolo1ia
articular#
E A nopile sunt nelini7tite din cauza durerilor
articulare
R: A5 B5 C5 D
6. C.S. Cn lu0aia anterioar# bilateral# temporomandibular#:
A A 1ura este %nc-is#
B A nu deranBeaz# $nu %mpiedic#' masticaia
C A de1lutiia este Benat#
D A fonaia nemodificat#
E A cele dou# un1-iuri mandibulare sunt dep#rtate
de mu7c-iul sternocleidomastoidian
R: C
,. C... Cn etiopato1enia artritelor cronice temporo)
mandibulare:
A A lipsa 1-idaBului al articul#rii interdentare este
implicat etiolo1ic
B A %n artritele cronice capsula articular# nu este
afectat#
C A meniscul este suprasolicitat mecanic
D A cartila1iile articulare nu sunt afectate fiind
ap#rate de c#tre menisc
E Asuprafeele osoase articulare nu sunt afectate
dec4t dac# dezec-ilibrul
ocluzo)articular e0ist# cu reumatism5 tulbur#ri
metabolice5 etc.
R: A5 C5 E
8. C... Cn artritele cronice temporo)mandibulare:
A A palparea articulaiei sau articulaiilor este>sunt
dureroase
B A musculatura ridic#toare nu este sensibil# la
palpare
C A cracmentele apar mai des la mi7c#rile de
%nc-idere a 1urii
D A bolna"ii au tendina de ocludare distal#
E A de"ierea mentonului este de partea opus#
leziunii
R: A5 E
9. C... Cn lu0aiile temporo)mandibulare anterioare:
A A reducerea se face imprim4nd condilului
mandibular o mi7care de ridicare
7i deplasare %napoi
B A reducerea se face imprim4nd condilului
mandibular o mi7care de
cobor4re5 deplasare %napoi 7i ridicare
*8
C A pentru reducerea lu0aiilor recente este ne"oie
de anestezia mu7c-ilor
ridic#tori
D A pentru lu0aiile recente nu este ne"oie de
anestezia mu7c-ilor ridic#tori
E A dup# reducerea A2. nu este ne"oie de
imobilizare
R: B5 D
1+. C... Cn artrita cronic# temporo)mandibular#:
A A durerea este localizat# numai %n re1iunea
articular#
B A durerea poate %mbr#ca aspectul unei ne"ral1ii
faciale difuze
C A %n artrita temporo)mandibular# cronic# durerea
apare dup# un orar re1ulat
D A iradierea durerii %n artrita cronic# este pe un
teritoriu delimitat precis
E A palparea articulaiei este dureroas#
R: B5 E
11. C.S. Cn artrita cronic# 2...:
A A sino"iala r#m4ne neafectat#
B A celule cartila1inoase rezist# la microtraumatisme
C A meniscul %7i p#streaz# inte1ritatea
D A capetele osoase articulare sufer# reacii de
rezorbie 7i proliferare
E A modific#rile din artritele cronice temporo)
mandibulare nu sunt "izibile radiolo1ic
R: D
1. C.S. ;u0aiile posterioare temporo)mandibulare:
A A sunt mai frec"ente dec4t cele anterioare
B A sunt mai rare dec4t cele anterioare
C A nu afecteaz# conductul auditi" e0tern
D A fiind lu0aii nu se %nsoesc de fractura condilului
E A se produc prin lo"ituri pe menton5 %n timp ce
1ura este desc-is#
R: B
1&. C.S. Artritele acute temporo)mandibulare:
A A sunt de obicei unilaterale
B A sunt de obicei bilaterale
C A procesul inflamator intereseaz# %n primul r4nd
cartila1iile articulare
D A procesul inflamator intereseaz# %n primul r4nd
meniscul articular
E A %n artritele temporo)mandibulare sino"iala nu
este interesat#
R: A
1(. C... Din punct de "edere clinic %n artritele cronice
temporo)mandibulare:
A A simptomul dominant este ro7eaa periarticular#
B A simptomul predominant este c#ldura local#
C A sunt prezente concomitent at4t ro7eaa c4t 7i
c#ldura local#
D A sunt prezente cracmentele
E A apar tulbur#ri %n dinamica articular#
R: D5 E
1*. C... Durerile din artrit# acut# temporo)mandibulare:
A A sunt moderate
B A sunt localizate strict %n articulaie
C A iradiaz# %n urec-e
D A iradiaz# %n re1iunea temporal#
E A iradiaz# %n re1iunea 1enian#
R: C5 D5 E
16. C... Cn constricia accentuat# a mandibulei:
A A nu apar modific#ri de masticaie
B A nu apar tulbur#ri de fonaie
C A apar depozite tartrice
D A de re1ul# starea 1eneral# este afectat#
E A radio1rafic nu se obser"# leziuni articulare
R: C5 E
1,. C... Artritele temporo)mandibulare supurate:
A A tind s# se e0teriorizeze spre te1ument %naintea
tra1usului
B A e0cepional de rar se desc-id %n conductul
auditi"
C A niciodat# nu se desc-id %n urec-ea medie
D A se pot desc-ide %n parotid#
E A dau frec"ent anc-iloz# temporo)mandibular#
R: A5 D5 E
18. C... Aplazia condilului mandibular:
A A reprezint# absena con1enital# a condilului
mandibular
B A reprezint# dez"oltarea incomplet# con1enital# a
condilului mandibular
C A se asociaz# 7i cu alte malformaii con1enitale
D A nu se asociaz# cu alte malformaii con1enitale
E A se asociaz# cu -iperplazia ramurii ascendente
R: A5 C
19. C... Cn cazul contuziilor articulaiei
temporomandibulare:
A A leziunile intereseaz# suprafeele osoase articulare
B A leziunile afecteaz# capsula articular#
C A leziunile afecteaz# sino"iala
D A leziunile intereseaz# meniscul articular
E A leziunile afecteaz# li1amentele articulare
R: B5 C5 D
+. C... Aplazia condilului mandibular:
A A este mai frec"ent# unilateral
B A este mai frec"ent# bilateral fiind 1enetic#
C A se asociaz# cu profilul de pas#re
D A nu se asociaz# cu profilul de pas#re
E A se asociaz# cu malformaii ale pa"ilionului urec-ii
R: A5 C5 E
1. C... Cn contuziile A.2...:
A A nu sunt dureri spontane
B A durerile sunt at4t spontane c4t 7i pro"ocate de
desc-iderea 1urii
C A palparea articulaiei este moderat dureroas#
D A palparea articulaiei este e0trem de dureroas#
E A fiind doar contuzie nu apar ec-imoze periarticulare
R: B5 D
. C... Dup# lu0aia anterioar# A.2...:
A A capsula articular# intr# %n tensiune
B A capsula articular# se rela0eaz#
C A mu7c-ii ridic#tori ai mandibulei se rela0eaz#
D A mu7c-ii ridic#tori se contract#
E A un1-iul mandibulei coboar#
R: A5 D
&. C... Anc-iloza temporo)mandibular#:
A A apare mai frec"ent %n copil#rie
B A apare mai frec"ent la aduli care sunt mai e0pu7i
traumatismelor
C A profilul de pas#re apare la adulii cu anc-iloz# 2...
D A profilul de pas#re apare la copii cu anc-iloz# 2...
E A profilul de pas#re nu este condiionat de "4rsta la
care s)a instalat anc-iloza
R: A5 D
*9
(. C.S. Cn artritele cronice temporo)mandibulare:
A A traumatismul direct al articulaiei este cel mai
incriminat etiolo1ic
B A microtraumatismele sunt tolerate de c#tre
articulaie 7i nu sunt incriminate
etiolo1ic
C A frec"ena artritelor cronice este rar#
D A dezec-ilibrul ocluzo)articular poate fi incriminat
etiolo1ic
E A %n artritele cronice5 capsula articular# este ultima
care este suprasolicitat#
R: D
*. C... Cn -iperplazia dob4ndit# a condililor mandibulari
sunt incriminate
urm#toarele cauze:
A A tratamentele medicamentoase ale mamei %n timpul
sarcinii
B A traumatismele obstetricale
C A iradierile mamei %n timpul sarcinii
D A traumatismele A2. %n copil#rie
E A traumatismele mentoniere sau paramentoniere %n
copil#rie
R: B5 D5 E
6. C... Radio1rafic %n artritele temporo)mandibulare:
A A sunt modific#ri caracteristice
B A %n stadiile a"ansate apar nere1ularit#i ale
suprafeelor articulare
C A puncia %n artrita purulent# 2... nu este rele"ant#
ca dia1nostic
D A puncia A.2... nu are "aloare terapeutic#
E A %n stadiul incipient poate apare o l#r1ire a spaiului
articular
R: B5 E
,. C... Cn contuziile A.2...:
A A se recomand# repausul articular %n primele ()* zile
B A se recomand# de la %nceput 1imnastica articular#
%n pofida durerilor pentru
a e"ita constricia mandibulei
C A mecanoterapia acti"# 7i pasi"# se reia numai dup#
()* zile de la traumatism
D A infiltraiile anestezice periarticulare sunt f#r#
"aloare terapeutic#
E A este suficient tratamentul antial1ic
R: A5 C
8. C... Artritele temporo)mandibulare acute:
A A %n faza con1esti"# A pot retroceda f#r# s# aBun1#
la supuraie
B A aBunse %n faza con1esti"# obli1ator %7i continu#
e"oluia spre supuraie
C A simptomele nu retrocedeaz#
D A simptomele retrocedeaz#
E A funciile se restabilesc inte1ral
R: A5 D5 E
A,#$-".n"%# '"'t#!.%." n#)1'
1. C... Durerea care nu cedeaz# la anestezia local# %n aria
de percepie:
A A este o durere somatic# superficial#
B A este o durere somatic# profund#
C A este o durere neuro1en#
D A este o durere propriocepti"#
E A este o durere reflectat#
R: B5 C5 D5 E
. C.S. 2erapia medicamentoas# a ne"ral1iei eseniale de
tri1emen se face cu:
A A antial1ice
B A antiepileptice
C A neuroleptice
D A anti-istaminice
E A antidepresi"e
R: B
&. C... Cn ne"ral1ia esenial# de tri1emen:
A A stimularea ner"ului imediat dup# criz# determin#
reinstalarea crizei
B A stimularea ner"ului imediat dup# criz# nu
pro"oac# o nou# criz#
C A intensitatea crizei are caracter 1radual
D A durerea iradiaz# %n toat# -emifaa
E A durerea este strict localizat#
R: B5 E
Ma%a0"" )a) 5nt5%n"t#
1. C... Cn boala Cruzon semnele de compresie cerebral# se
manifest# prin:
A A -ipotensiune intracranian#
B A cefalee
C A epilepsie
D A intelectul nu este afectat
E A ner"ii cranieni sunt liberi neafectai
R: B5 C
. C... Boala Cruzon:
A A nu afecteaz# patrimoniul ereditar
B A turtirea craniului este lateral#
C A faa prezint# un profil pro1nat
D A prezint# -ipertelorism cu e0oftalmie
E A prezint# bolt# o1i"al#
R: D5 E
&. C... Boala Cruzon:
A A este o malformaie con1enital# simpl#
B A este o malformaie con1enital# comple0#
C A intereseaz# craniul 7i faa
D A intereseaz# numai faa
E A intereseaz# 7i oc-ii
R: B5 C5 E
6+