Sunteți pe pagina 1din 32

BIOFIZICA RADIATIILOR

EXPLORARI FUNCTIONALE (ELECTROCARDIOGRAMA;


ELECTROENCEFALOGRAMA; ELECTROMIOGRAMA)
I.ELECTROENCEFALOGRAMA
I. DEFINITIE
EEG-ul este inca folosit pentru inregistrarea functiilor creierului. In cercetrarile medicale continua
corelarea dintre undele creierului cu fazele somnului, starile emotionale, profilele psihologice si tipurile
de activitati mentale este continua.
II. ISTORIC

In 1929 Hans Burger, un fizician austriac a descoperit ca electrozii plasati pe scalp pot detecta In 1929 Hans Burger, un fizician austriac a descoperit ca electrozii plasati pe scalp pot detecta
tipare diferite ale activitatii electrice si aceasta activitate electrica detectata nu era datorata tipare diferite ale activitatii electrice si aceasta activitate electrica detectata nu era datorata
doar artefactelor musculaturii scalpului. Burger a inregistrat tiparele activitatii electrice si a doar artefactelor musculaturii scalpului. Burger a inregistrat tiparele activitatii electrice si a
numit inregistrarea o electroencefalograma electro- electic, encefal-creier, grama- numit inregistrarea o electroencefalograma electro- electic, encefal-creier, grama-
inregistrare!. "urand dupa descoperirea lui Buger, cercetatorii au inceput sa studieze aceste inregistrare!. "urand dupa descoperirea lui Buger, cercetatorii au inceput sa studieze aceste
#unde ale creierului$ si detectarea, amplificarea, inregistrarea, si interpretarea activitatilor #unde ale creierului$ si detectarea, amplificarea, inregistrarea, si interpretarea activitatilor
electrice asociate cu functionarea corte%ului cere&ral au devenit cunoscute drept electrice asociate cu functionarea corte%ului cere&ral au devenit cunoscute drept
electroencefalografie. Hard'are-ul folosit pentru inregistrarea acestor tipare se numeste electroencefalografie. Hard'are-ul folosit pentru inregistrarea acestor tipare se numeste
electroencefalograf iar rezultatul o&tinut se numeste o electroencefalograma sau EEG. electroencefalograf iar rezultatul o&tinut se numeste o electroencefalograma sau EEG.
(lte activitati istorice)

1*+, -ichard "aton . E"G la soarece si maimuta 1*+, -ichard "aton . E"G la soarece si maimuta

192/ Hans Beger . EEG, activitate electrica cere&rala, modificarea acesteia in diferite stausuri 192/ Hans Beger . EEG, activitate electrica cere&rala, modificarea acesteia in diferite stausuri
functionale ale creierului) somn, anestezie, hipo%ie, &oli cere&rale e%. Epilepsia! functionale ale creierului) somn, anestezie, hipo%ie, &oli cere&rale e%. Epilepsia!

190/ (drian si 1atthe's .unde cere&rale, ritm alfa, oscilatii regulate 12-12 Hz 190/ (drian si 1atthe's .unde cere&rale, ritm alfa, oscilatii regulate 12-12 Hz

19,0 (serins34 and 5leitmean descriu -E1 sleep 19,0 (serins34 and 5leitmean descriu -E1 sleep
III. PRINCIPIU
In momentul e%citarii sinaptice a neuronilor piramidali! se creaza o diferenta de potential intre soma si In momentul e%citarii sinaptice a neuronilor piramidali! se creaza o diferenta de potential intre soma si
dendrita determinand aparitia unui flu% electric. 6uma flu%uri electrice de la acesti neuron creaza dendrita determinand aparitia unui flu% electric. 6uma flu%uri electrice de la acesti neuron creaza
potentiale electrice care pot fi inregistrate cu a7utorul encefalografului. potentiale electrice care pot fi inregistrate cu a7utorul encefalografului.
8raseul inregistrat este denumit encefalograma 8raseul inregistrat este denumit encefalograma
(ceste sunt denumite si unde cere&rale dar e%ista o&iectii ale mai multor neurofiziologi pentru ca) (ceste sunt denumite si unde cere&rale dar e%ista o&iectii ale mai multor neurofiziologi pentru ca)

6unt sla& corelate cu activitatea cere&rala 6unt sla& corelate cu activitatea cere&rala

"reierul nu conduce unde electrice "reierul nu conduce unde electrice

9u sunt masurati curenti electrici, mai de gra&a diferenta de potential 9u sunt masurati curenti electrici, mai de gra&a diferenta de potential
6emnalele EEG sunt inregistrate ca o serie de unde comple%e. "unostintele de &aza despre terminologia
undelor si analize sunt folositoare si prin urmare sunt revizuite pentru a va a7uta la inregistrarea,
e%aminarea si analizarea EEG-urilor.
(mplitudinea si frecventa sunt doua caracteristici fundamentale ale unei unde regulate si repeta&ile.
Amplitudinea -se refera la #inaltimea$ unei unde masurate dintr-un punct de referinta numit linia
de referinta. :alorile amplitudinii deasupra liniei de referinta sunt considerate pozitive ;!, iar
aceasta parte a undei apare ca #varf$. :alorile amplitudinii su& linia de referinta sunt considerate
negative -!, iar aceasta parte a undei apare ca #vale$ <igura =.0!. (mplitudinea unei unde
electrice poate fi masurata in volti :!, milivolti m:! sau in microvolti >:!.
<igura =.0 ?inia de referinta.
Frecventa - se refera la numarul de repetari ale undei intr-un anumit interval de timp, de e%emplu
intr-o secunda sau intr-un minut. @ unda ce se repeta de =2 de ori intr-o secunda are o frecventa
de =2 cicluriAsecunda cAs! sau =2 hertzi Hz!. Bn hertz este echivalent cu un ciclu pe secunda.
- este masurata numarand varfurile sau vaile dar nu pe amandoua! dintr-o secunda cAs! sau
dintr-un minut cAm!.

@ unda cu un interval de timp constant intre varfuri se numeste periodica. @ unda cu intervale varia&ile de
timp intre varfuri se numeste neperiodica. Bndele din <igura =.0 sunt unde sinusoidale periodice.
Bndele pot avea amplitudini identice dar frecvente diferite, cum apar in <igura =.0 sau pot avea frecvente
identice dar amplitudini diferite. @ unda comple%a rezulta din alaturarea a doua sau mai multe unde,
fiecare cu frecvente si amplitudini diferite. In mod asemanator, cand o EEG este analizata, undele sunt
separate de restul inregistrarii pentru a face e%aminarea mai usoara.
(naliza EEG-ului presupune determinarea frecventei dominante sau masura ritmului amplitudinii
diferitelor frecvente, calculari ale procenta7elor de timp pe care fiecare frecventa este prezenta si
considererea undei, sincronismul si distri&uirea topografica. (naliza detaliata a EEG-ului nu este scopul
acestui e%periment. In schim&, veti inregistra un EEG folosind metoda &ipolara si veti face niste
e%perimente simple si o&servatii.
<igura =.+ Clasarea electrozilor
:eti inregistra DEEG-ul &rut$ in timp ce su&iectul este rela%at cu ochii inchisi, ochii deschisi si
din nou ochii inchisi. Inregistrarea ar tre&ui sa dureze apro%imativ 02 de secunde. Eupa inregistrarea
DEEG-ului &rut$ veti e%trage cele patru ritmuri) (lfa, Beta, Eelta si 8eta.
IV. INDICATII
Centru a lucra eficient, cititi intregul fragment inainte de a incepe inregistrarea. (veti niste
indicatii pentru a o&tine informatii optime)
"ontactul &un al electrodului este esential pentru a minimaliza Dzgomotul$ si pentru a mari amplitudinea
semnalului.
1. 6u&iectul tre&uie sa stea intins si in mod special sa-si tina muschii faciali nemiscati.
2. In timpul sectiunii Dochii deschisi$, su&iectul nu tre&uie sa clipeasca.
3. 6u&iectul ar tre&ui sa incerce niste tehnici de rela%are, cum ar fi sa se concentreze sa respire incet
sau sa-si rela%eze muschii.
V. TEHNICA
8ehnica electrofiziologica prin care se inregistreaza activitatea electrica de la nivelul structurile cere&rale
prin montarea electrozilor)

?a nivelul scalpului EEG! ?a nivelul scalpului EEG!

?a suprafata corte%ului Electrocorticograma! ?a suprafata corte%ului Electrocorticograma!

In profunzimea structurilor cere&rale Electrograma! In profunzimea structurilor cere&rale Electrograma!


VI.
VI. APLICATII APLICATII

1onitorizare stare de alerta, coma si aparitia mortii cere&raleF 1onitorizare stare de alerta, coma si aparitia mortii cere&raleF

?ocalizare leziuni cere&rale ca) tumori cere&rale, (:", ischemie cere&rala, traumatismeF ?ocalizare leziuni cere&rale ca) tumori cere&rale, (:", ischemie cere&rala, traumatismeF

8estarea cailor aferente CE:, CE(, CE6! F 8estarea cailor aferente CE:, CE(, CE6! F

"ontrolul anestezieiF "ontrolul anestezieiF

Investigare epilepsieF Investigare epilepsieF

8estarea efectelor medicamentelor antiepilepticeF 8estarea efectelor medicamentelor antiepilepticeF

1onitorizare dezvoltare cere&ralaF 1onitorizare dezvoltare cere&ralaF

Investigare somn . somn si &oli asociate. Investigare somn . somn si &oli asociate.
VII.
VII. EEG IN STADII ALE STARII DE SOMN EEG IN STADII ALE STARII DE SOMN
In EEG sunt inregistrate patru ritmuri periodice simple) (lfa, Beta, Eelta si 8eta 8a&elul =.1!. (cesti
ritmi sunt identificati prin frecventa Hz sau cAs! si amplitudine. (mplitudinea inregistrata de electrozii
scalpului se afla in raza microvoltilor >: sau 1A1.222.222 dintr-un volt! . 1asuratorile amplitudinii
afisate in 8a&elul =.1 sunt valorile o&tinute pentru setari cliniceF intr-o sala de curs , amplitudinea poate sa
fie mai 7oasa.
-h4thm <reGuencies Hz! (mplitudes u: !
Alpha 8-13 20-200
Beta 13-30 5-10
Delta 1-5 20-200
Theta 4-8 10
Bndele alpha, &eta, delta, theta, gama
Ritmul Alfa
In general, ritmul (lfa este cel mai proeminent tipar al undelor EEG ale unui adult care este treaz dar
rela%at cu ochii inchisi. <iecare regiune a creierului are o un ritm (lfa caracteristic, dar undele (lfa de
amplitudinea cea mai mare sunt inregistrate la regiunile occipitale si paretiale din corte%ul cere&ral.
-ezultatele unor studii releva faptul ca)
1. <emeile tind sa ai&a frecvente medii mai inalte ale undelor (lfa decat &ar&atii.
2. (mplitudinea undelor (lfa este posi&il sa fie mai mare la su&iectii care nu sunt atenti la ceea ce
se petrece in 7ur.
3. (mplitudinea undelor (lfa variaza in functie de atentia su&iectului la sarcinile mintale facute cu
ochii inchisi.
In general, amplitudinea undelor (lfa scade cand su&iectul deschide ochii si este atent la stimuli e%terni,
insa anumiti su&iecti antrenati in tehnici de rela%are pot sa mentina amplitudinea undei (lfa chiar si cu
ochii deschisi.
Ritmul Beta
"and ochii sunt deschisi si individul devine alert si atent la stimuli e%terni sau e%ercita efort
mental intentionat ca de e%emplu cand efectueaza calcule mentale, ritmul (lfa este inlocuit de ritmul
Beta, mai 7os, mai rapid. (ceasta transformare este cunoscuta ca desincronizarea ritmurilor (lfa si
reprezinta trezirea corte%ului la o stare de vigilenta. Carado%al, ritmurile Beta se produc si in timpul
somnului profund, cand ochii se misca repede su& pleoaple inchise. (ceasta faza de somn este numita
-E1 rapid e4e movement!. -itmul Beta se inregistreaza cel mai &ine din zonele precentrale ale
corte%ului frontal. <igura =., ilustreaza mai multe tipare ale EEG-ului asociat cu starea de trezire.
@&servati ca amplitudinea undelor Beta tinde sa fie mai 7oasa decat cea a undelor (lfa. (cest fapt nu
inseamna ca e%ista mai putina activitate electricaF mai degra&a inseamna ca undele Dpozitive$ si
Dnegative$ incep sa se echili&reze una pe cealalta astfel ca suma activitatii electrice este mai mica.
<igura =., Bnda &eta in starea de trezire.
Ritmurile Delta si Teta
-itmurile Eelta si 8eta sunt tipare ale EEG cu frecventa 7oasa asociate cu somnolenta si somn la
adultul normal. "and o persoana devine somnolenta, ritmul (lfa este inlocuit gradual de ritmul 8eta de
frecventa 7oasa. Ce masura ce somnul devine mai profund, unda inceata Eelta devine dominanta. Ceriodic,
in timpul somnului undei incete, ritmul delta este intrerupt de episoade de somn parado%al in timpul
caruia su&iectul pare sa fie adormit dar are un tipar EEG asemanator cu ritmul Beta al unui individ alert.
In timpul episoadelor de somn parado%al, au loc contractiile muschilor fetei si mem&relor si
miscarea rapida a ochilor su& pleoapele inchise.
Stadii : Stadii :
6tadiul 1 6tadiul 1

(ctivitate alfa diminuata volta7 scazut asociata cu activitate sedusa 0-+ Hz unde theta! (ctivitate alfa diminuata volta7 scazut asociata cu activitate sedusa 0-+ Hz unde theta!

1iscari oculare lente, miscari musculare moderat scazute 1iscari oculare lente, miscari musculare moderat scazute
6tadiul 2 6tadiul 2

(ctivitate redusa cu frecvente mi%te, se asociaza comple%e 5 cu fusuri de somn de 12-1/ Hz (ctivitate redusa cu frecvente mi%te, se asociaza comple%e 5 cu fusuri de somn de 12-1/ Hz

1iscari oculare lente, rare, miscari musculare moderat scazute 1iscari oculare lente, rare, miscari musculare moderat scazute
6tadiul 0 si / 6tadiul 0 si /

Bnde delta cu propotie su& ,2H stadiul 0! si peste ,2H I stadiul / Bnde delta cu propotie su& ,2H stadiul 0! si peste ,2H I stadiul /

1iscari oculare lente, rare, miscari musculare scazute 1iscari oculare lente, rare, miscari musculare scazute
-E1 -E1

-itm cu activitate rapida cu frecvente mi%te somn desincronizat! -itm cu activitate rapida cu frecvente mi%te somn desincronizat!

1iscari oculare rapide, in oglinda, miscari musculare a&sente 1iscari oculare rapide, in oglinda, miscari musculare a&sente
II. ELECTROCARDIOGRAMA II. ELECTROCARDIOGRAMA
I.
I. DEFINIIE DEFINIIE
E5G este r E5G este rezultatul modificIrilor electrice care activeazI contracJia atriilor Ki ventriculilor ezultatul modificIrilor electrice care activeazI contracJia atriilor Ki ventriculilor si r si reprezintI eprezintI
Lnregistrarea la suprafaJa corpului a variaJiilor de potenJial ale cMmpului electric cardiac Lnregistrarea la suprafaJa corpului a variaJiilor de potenJial ale cMmpului electric cardiac, , produse de produse de
depolarizarea Ki repolarizarea celulelor miocardice depolarizarea Ki repolarizarea celulelor miocardice
II.
II. ISTORIC ISTORIC

1+91- Galvani 1+91- Galvani a emis teoria $electricitIJii a emis teoria $electricitIJii animale$ animale$

1+92- :olta 1+92- :olta . electricitatea se datoreazI conJinutului organismelor Ln metale Ki diferenJa de . electricitatea se datoreazI conJinutului organismelor Ln metale Ki diferenJa de
concentraJie a acestora genereazI curentul electric concentraJie a acestora genereazI curentul electric
Entuziasm . folosirea curentului electric pentru reanimarea uno Entuziasm . folosirea curentului electric pentru reanimarea unor decedaJi studii pe criminali r decedaJi studii pe criminali
spMnzuraJi! spMnzuraJi!

1**+- <iziologul &ritanic (ugustus E. Naller 1**+- <iziologul &ritanic (ugustus E. Naller din ?ondra a pu&licat primele studii de din ?ondra a pu&licat primele studii de
electrocardiografie umanI, realizate cu un electrometru capilar electrocardiografie umanI, realizate cu un electrometru capilar

1*92- GO Burch 1*92- GO Burch din @%ford a imaginat un dispozitiv de corectare a oscilaJiilor electrometrului din @%ford a imaginat un dispozitiv de corectare a oscilaJiilor electrometrului

1*90- Nillem Einthoven introduce termenul de # 1*90- Nillem Einthoven introduce termenul de #electrocardiogramI$ la Lntrunirea (sociaJiei electrocardiogramI$ la Lntrunirea (sociaJiei
1edicale @landeze 1edicale @landeze

1921- Einthoven 1921- Einthoven inventeazI un nou dispozitiv pentru Lnregistrarea E5G, din electrozi din argint inventeazI un nou dispozitiv pentru Lnregistrarea E5G, din electrozi din argint

192/- Nillem Einthoven 192/- Nillem Einthoven cMKtigI premiul cMKtigI premiul 9o&el pentru inventarea electrocardiografului 9o&el pentru inventarea electrocardiografului
III.
III. PRINCIPIU PRINCIPIU
Inima poate fi consideratI o &aterie, un generator de curent electric inclus Lntr-un volum conductor corp! Inima poate fi consideratI o &aterie, un generator de curent electric inclus Lntr-un volum conductor corp! , ,
care care genereazI un cMmp electric ce poate fi evidenJiat la suprafaJa corpului, prin electrozi plasaJi pe genereazI un cMmp electric ce poate fi evidenJiat la suprafaJa corpului, prin electrozi plasaJi pe
tegument tegument. .
Fenmenul de deplari!are "i r Fenmenul de deplari!are "i replari!are eplari!are
Pn repaus, cardiomiocitele sunt LncIrcate pozitiv pe versantul e%tern al mem&ranei Ki negativ la in Pn repaus, cardiomiocitele sunt LncIrcate pozitiv pe versantul e%tern al mem&ranei Ki negativ la interior. terior.
Pn timpul depolarizIrii, potenJialul de mem&ranI se inverseazI. 9egativitatea de repaus a interiorului Pn timpul depolarizIrii, potenJialul de mem&ranI se inverseazI. 9egativitatea de repaus a interiorului
se reduce spre 2 Ki apoi interiorul devine pozitiv ca urmare a influ%ului de 9a se reduce spre 2 Ki apoi interiorul devine pozitiv ca urmare a influ%ului de 9a
; ;
. .
#ten$ialul de a%$iune #ten$ialul de a%$iune si %ndu%erea impulsului ele%tri% & si %ndu%erea impulsului ele%tri% &n inim' n inim'
Este realizatI de cItre Jesutul nodal al inimii format din) Este realizatI de cItre Jesutul nodal al inimii format din)

9odul sino-atrial 9odul sino-atrial

9odul atrio-ventricular 9odul atrio-ventricular

<asciculul Hiss <asciculul Hiss

-eJeaua Cur3in7e -eJeaua Cur3in7e


(dul sin-atrial (dul sin-atrial - -este format dintr-un grup de celule specializate, cu proprietatea de a descIrca este format dintr-un grup de celule specializate, cu proprietatea de a descIrca automat automat
impulsuri electrice impulsuri electrice principalul principalul pacema3er pacema3er al inimii al inimii! ! aflat la nivelul atriului drept aflat la nivelul atriului drept
1ai multe 1ai multe cIi internodale fac legItura Lntre 96( Ki cIi internodale fac legItura Lntre 96( Ki nodul atrio-ventricular 9(:! nodul atrio-ventricular 9(:! care care se continuI cu se continuI cu
fasciculul Hiss fasciculul Hiss care se continuI mai departe Ln peretele septului interventricular) care se continuI mai departe Ln peretele septului interventricular)

dupI un scurt traiect, el se Lmparte Ln douI ramuri . dreaptI K dupI un scurt traiect, el se Lmparte Ln douI ramuri . dreaptI Ki i stMngI stMngI

la nivelul 9(: are loc o LntMrziere a transmiterii impulsului electric la nivelul 9(: are loc o LntMrziere a transmiterii impulsului electric, care permite atriilor sI LKi , care permite atriilor sI LKi
definitiveze contracJia Ki Lnainte de iniJierea contracJiei ventriculare definitiveze contracJia Ki Lnainte de iniJierea contracJiei ventriculare

a aceste fi&re se continuI ceste fi&re se continuI apoi spre ape% unde se Lmpart Ln mai multe fi&re Cur3in7e mici care se apoi spre ape% unde se Lmpart Ln mai multe fi&re Cur3in7e mici care se
distri&uie celulelor contractile ventriculare distri&uie celulelor contractile ventriculare. .
IV.
IV. TEHNICA! ELECTRO"I# TEHNICA! ELECTRO"I# DERI$AII DERI$AII# UNDE # UNDE
@ derivaJie este formatI din doi electrozi care culeg variaJiile de potenJial electric produse Ln cursul @ derivaJie este formatI din doi electrozi care culeg variaJiile de potenJial electric produse Ln cursul
ciclului cardiac ciclului cardiac. .
Standardi!area )*+: Standardi!area )*+:

pe pe verticalI verticalI) )
1mm Q 2,1m: 1mm Q 2,1m:, permiJMnd aprecierea , permiJMnd aprecierea amplitudinii undelor amplitudinii undelor

pe pe orizontalI orizontalI) )
1mm Q 2,2/ secunde 1mm Q 2,2/ secunde la viteza de 2, mmAsec!, permiJMnd aprecierea la viteza de 2, mmAsec!, permiJMnd aprecierea duratei duratei undelor Ki undelor Ki
intervalelor intervalelor
RBnda CR RBnda CR

reprezintI depolarizarea atrialI Ki este) reprezintI depolarizarea atrialI Ki este)


rotun7itI, simetricI, rotun7itI, simetricI,
pozitivI pozitivI Ln Ln EII, EIII Ki a:< Ki negativI EII, EIII Ki a:< Ki negativI Ln a:- Ln a:-
cu durata) 2,2*-2,12 sec cu durata) 2,2*-2,12 sec
amplitudinea ma%imI Ln EII 2,2, m:! amplitudinea ma%imI Ln EII 2,2, m:!
defineKte defineKte -I81B? 6I9B6(? -I81B? 6I9B6(?
RIntervalul C- CS!R RIntervalul C- CS!R
cuprinde cuprinde depolarizarea atrialI Ki conducerea intraatrialI Ki atrioventricularI depolarizarea atrialI Ki conducerea intraatrialI Ki atrioventricularI
are durata normalI) 2,12-2,22 sec are durata normalI) 2,12-2,22 sec
se scurteazI cu creKterea frecvenJei cardiace se scurteazI cu creKterea frecvenJei cardiace <"! <"!
durata sa creKte odatI cu tonusul vagal durata sa creKte odatI cu tonusul vagal
R"omple%ul S-6R R"omple%ul S-6R

semnificI depolarizarea ventricularI Ki este format din) semnificI depolarizarea ventricularI Ki este format din)
unda S unda S, prima undI negativI, reprezintI , prima undI negativI, reprezintI depolarizarea septului interventricular depolarizarea septului interventricular
unda - unda -, prima undI pozitivI, reprezintI depolarizarea simultanI a ventriculului drept Ki a , prima undI pozitivI, reprezintI depolarizarea simultanI a ventriculului drept Ki a regiunii regiunii
apicale apicale Ki centrale a ventriculului stMng Ki centrale a ventriculului stMng
unda 6 unda 6, a doua undI negativI, este datI de depolarizarea regiunii , a doua undI negativI, este datI de depolarizarea regiunii postero&azale a ventriculului postero&azale a ventriculului
stMng stMng
R"omple%ul S-6R R"omple%ul S-6R
Ln cazul prezenJei mai multor unde pozitive, prima dintre ele se noteazI -, iar urmItoarele unde Ln cazul prezenJei mai multor unde pozitive, prima dintre ele se noteazI -, iar urmItoarele unde
pozitive) - pozitive) -T, -TT etc. T, -TT etc.
dacI comple%ul depolarizIrii ventriculare este format doar dintr-o defle%iune negativI, se dacI comple%ul depolarizIrii ventriculare este format doar dintr-o defle%iune negativI, se
numeKte S6 numeKte S6
durata) 2,2*-2,12 sec durata) 2,2*-2,12 sec
R"omple%ul S-6R R"omple%ul S-6R
amplitudinea) minimu amplitudinea) minimum , mm in derivaJiile standard Ki minimum 12 mm Ln precordiale. 6u& m , mm in derivaJiile standard Ki minimum 12 mm Ln precordiale. 6u&
aceste valori se considerI microvolta7 Ki peste aceste valori macrovolta7. Eefle%iunile de peste 0 aceste valori se considerI microvolta7 Ki peste aceste valori macrovolta7. Eefle%iunile de peste 0
mm sunt notate cu litere mari SF -F 6!, iar cele su& 0 mm cu litere mici G, r, s! mm sunt notate cu litere mari SF -F 6!, iar cele su& 0 mm cu litere mici G, r, s!
R6egmentul 68R R6egmentul 68R

reprezintI porJiunea iniJialI, lentI a repolarizIrii ventriculare reprezintI porJiunea iniJialI, lentI a repolarizIrii ventriculare
Lncepe la punctul O #7unction$!, situat la limita dintre unda 6 Ki segmentul 68, tre&uie sI fie situat Lncepe la punctul O #7unction$!, situat la limita dintre unda 6 Ki segmentul 68, tre&uie sI fie situat
pe linia izoelectricI sau la 1mm deasupra sau dedesu&t de aceasta pe linia izoelectricI sau la 1mm deasupra sau dedesu&t de aceasta
este orizontal este orizontal Ki Ki izoelectric izoelectric
RBnda 8R RBnda 8R

reprezintI porJiunea terminalI, rapidI a repolarizIrii ventriculare reprezintI porJiunea terminalI, rapidI a repolarizIrii ventriculare
este rotun7itI, asimetricI, cu panta ascendentI mai lentI Ki cea descendentI mai rapidI este rotun7itI, asimetricI, cu panta ascendentI mai lentI Ki cea descendentI mai rapidI
concordantI ca sens cu comple%ul S-6 concordantI ca sens cu comple%ul S-6
amplitudinea de apro%imativ 1A0 din cea a comple%ului S-6 amplitudinea de apro%imativ 1A0 din cea a comple%ului S-6
RIntervalul S8R RIntervalul S8R

defineKte durata totalI a depolarizIrii Ki repolarizIrii ventriculare defineKte durata totalI a depolarizIrii Ki repolarizIrii ventriculare
variazI invers proporJional cu frecvenJa cardiacI variazI invers proporJional cu frecvenJa cardiacI
valorile sale se pot corecta Ln funcJie de frecvenJa cardiacI S8c!, conform valorile sale se pot corecta Ln funcJie de frecvenJa cardiacI S8c!, conform formulei Bazett) S8c formulei Bazett) S8c
Q S8AU--, unde -- este intervalul -- Ln ms Q S8AU--, unde -- este intervalul -- Ln ms
limita superioarI a intervalului S8c este de 2,/, sec limita superioarI a intervalului S8c este de 2,/, sec
V.
V. DETERMINARI ALE% DETERMINARI ALE%
1,A-ului ele%tri% al inimii:
(%ul electric - (%ul electric -reprezintI direcJia procesului de activare cardiacI proiectat Ln derivaJiile mem&relor reprezintI direcJia procesului de activare cardiacI proiectat Ln derivaJiile mem&relor si si
rezultI din sumarea Ln plan frontal a vectorilor electrici generaJi Ln cursul depolarizIrii Ki repolarizIrii rezultI din sumarea Ln plan frontal a vectorilor electrici generaJi Ln cursul depolarizIrii Ki repolarizIrii
atriilor Ki ventriculilor Ki se reprezintI su& forma unui vector Ln sistemul de referinJI he%a%ial atriilor Ki ventriculilor Ki se reprezintI su& forma unui vector Ln sistemul de referinJI he%a%ial . .
Ee o Ee o&icei, se determinI a%ul depolarizIrii ventriculare (S-6! &icei, se determinI a%ul depolarizIrii ventriculare (S-6! care poate fi) care poate fi)
normal) Lntre normal) Lntre .02 Ki ;112 .02 Ki ;112 gradeF gradeF
deviat patologic la stMnga) Lntre deviat patologic la stMnga) Lntre .02 Ki .92 grade .02 Ki .92 gradeF F
deviat patologic la dreapta) Lntre deviat patologic la dreapta) Lntre ;112 Ki ;1*2 grade ;112 Ki ;1*2 grade. .
2, Fre%.entei %ardia%e: 2, Fre%.entei %ardia%e:
<recvenJa cardiacI <"! normalI <recvenJa cardiacI <"! normalI de repaus este de) =2-122Aminut. de repaus este de) =2-122Aminut.
6e Jine seama de urmItoarele principii) 6e Jine seama de urmItoarele principii)
viteza standard de derulare a hMrtiei este de 2, mmAsecF viteza standard de derulare a hMrtiei este de 2, mmAsecF
<" se e%primI Ln cicluriAminut <" se e%primI Ln cicluriAminutF F
se verificI dacI frecvenJa atrialI este egalI cu cea ventricularI se verificI dacI frecvenJa atrialI este egalI cu cea ventricularI. .
III.ELECTROMIOGRAMA (EMG)
I&DEFINITIE
Electromiograma E1G! reprezintI Lnregistrarea graficI a &iopotenJialelor musculare cu a7utorul
electrozilor ac introduKi Ln masa musculara E1G elementarI! sau cu a7utorul electrozilor cutanaJi E1G
glo&alI! Ki studierea caracteristicilor acestora. Eeasemenea, este o metodI de investigaJie paraclinicI
modernI care completeazI e%aminarea medicalI.
II& APARATURA DE INREGISTRARE
Pnregistrarea se efectueazI cu a7utorul electromiografului care prezintI un sistem de culegere a
potenJialelor electrice musculare, o unitate de amplificare Ki un sistem afiKa7 Ki de Lnscriere graficI.
III. INDICATII
Electromiografia nu are contraindicaJii Ki este deose&it de utilI Ln diagnosticul diferenJial al patologiei
miopatice Ki neurogenice.
I$& APLICATII
dia/nsti%ul 0lilr neur-mus%ulare - neuropatii, miopatii - se preferI E1G elementarIF
medi%ina mun%ii "i studii de er/metrie - pentru aprecierea forJei musculare e%ercitate Ln timpul
activitIJilor fiziceF
medi%ina sprti.' - Ln scopul mIsurIrii forJei musculare, Ki instalarea o&oselii Ln timpul efortului
fizicF
re%uperare "i fi!iterapie - pentru diagnosticul gradului de afectare neuro-muscularI Ki pentru
monitorizarea progreselor realizate de pacient Ln fazele de rea&ilitare posttraumaticI.
$&TEHNICA
6u&iectul tre&uie sI fie rela%at, sI stea Lntr-o poziJie comodI, Ln poziJie KezMndI sau culcat, ceea ce va
permite o &una rela%are muscularI. 8emperatura camerei Ln care se face e%plorarea tre&uie sI fie de 21-
2/
V
", iar pacientul tre&uie informat corect cu privire la modul de desfIKurare al investigaJiei. 6e
degreseazI tegumentele cu o soluJie alcoolicI Ki apoi se fi%eazI electrozii de suprafaJI cu a7utorul unor
&enzi elastice sau se introduc electrozii ac Ln masa muscularI. Centru a realiza un &un contact cu
tegumentul este indicatI folosirea unui gel de contact electrolitic!.
VI. PRINCIPIU
(spectul grafic al &iopotenJialelor musculare depinde de numIrul Ki mIrimea unitIJii motorii B1! de la
nivelul masei motorii investigate.
UM = totalitatea fi&relor musculare striate inervate de a%onul unui singur motoneuron.
9umIrul Ki mIrimea unitIJii motorii este diferit de la un muKchi la altul)
-muKchii care genereazI o forJI de contracJie mare e%.muKchiul cvadriceps! au
numIr Ki mIrime crescutI a B1
-muKchii care realizeazI miKcIri fine e%. muKchii e%trinseci ai glo&ilori oculari! au
numIr Ki mIrime scIzutI a B1.
Caracteristicie !i"#"te$%iae"r eectrice &'sc'are(
(ctivitatea electricI muscularI se caracterizeazI prin Lnregistrarea unor potenJiale care prezintI
particularitIJi din punct de vedere al amplitudinii, duratei, frecvenJei Ki a morfologiei.
Amplitudinea )
,22.+22 :F depinde de)
mIrimea unitIJii motorii F
distanJa Lntre electrod Ki unitatea motorieF
suprafaJa de Lnregistrare.
Durata:
/.1= msec.
reprezintI timpul necesar Lnscrierii fenomenului electric. Eepinde de)
mIrimea B1F
gradul de dispersie al fi&relor musculare Ln cadrul B1. Este mai crescutI pentru muKchii ai cIror
unitIJi motorii conJin mai multe fi&re Ki este mai scIzutI la copii!.
1rfl/ie:
Eepinde de)
gradul de sincronizare a contracJiei fi&relor musculare la nivelul B1.
Coate fi monofazicI trece prin douI valori nule!, &ifazicI trei valori nule!, trifazicI patru valori
nule! Ki polifazicI. Ce un traseu normal cea mai frecventI morfologie este cea &ifazicI, iar cea mai
rarI este cea polifazicI.
Fre%.en$':
/.12 cicliAs.
depinde de )
periodicitatea cu care se repetI descIrcarea la nivelul motoneuronuluiF
creKte proporJional cu importanJa contracJiei musculare.


Fi).$r.*.*. "aracteristicile &iopotenJialelor E1G
Pn funcJie de intensitatea contracJiei musculare traseul E1G Lm&racI urmItoarele aspecte
Traseu de repaus - linie izoelectricI muKchiul nu genereazI spontan potenJiale de acJiune!F
Traseu simplu - la o contracJie minimI sunt Lnregistrate doar potenJiale derivate dintr-o singurI
unitate motorie, avMnd caracterele prezentate anteriorF
Traseu intermediar ! la contracJii de intensitate medie sunt Lnregistrate Ki potenJiale din unitIJile
motorii Lnvecinate, vMrfurile sunt numeroase dar se pot deose&i Lntre eleF
Traseu de interferen$' - la contracJii ma%imale se o&Jine un traseu &ogat Ln elemente grafice, cu o
succesiune rapidI a vMrfurilor, ceea ce nu mai permite verificarea apartenenJei potenJialelor la o
anume unitate motorie.

(1)
(2
)

Trase' eectr"&i")ra+ic ,$ -i+erite a+ec%i'$i
CotenJialele &ioelectrice LKi modificI parametrii atMt Ln cazul unei afectIri primare a fi&rei musculare, cMt
Ki Ln cazul unei leziuni la nivelul motoneuronului, a nervului motor sau alterIri ale meta&olismului local.
(spectele patologice ale traseului E1G se pot clasifica Ln trasee de tip miogen, neurogen Ki din tul&urIri
endocrino-meta&olice
Trase' -e ti# $e'r")e$. (pare Ln &oli ale motoneuronului spinal traseu neurogen central! sau
ale nervului motor traseu neurogen periferic! cum ar fi radiculite, nevrite, traumatisme. 6e
caracterizeazI prin)
- apariJia Ln condiJii de repaus a unor potenJiale de acJiuneF
- potenJiale cu amplitudine Ki duratI mIrite, atMt Ln repaus cMt Ki Ln timpul contracJiei. 8raseele
neurogene sunt Ln general sIrace Ln grafoelemente Ki prezintI potenJiale gigante cu frecvenJI
redusI.
Trase' -e ti# &i")e$ apare Ln &olile primare ale fi&rei musculare, cum ar fi miastenia,
miodistrofiile, etc. 6e caracterizeazI prin)
- a&senJa activitIJii electrice Ln repausF
- traseu de interferenJI cu potenJiale polifazice cu amplitudine Ki duratI scIzute la care se adaugI
manifestIri electrice specifice, cum ar fi sal.a mitni%a Ki miastenia.
Trase' -i$ t'!'r.rie e$-"cri$"/&eta!"ice. (pare cel mai frecvent la pacienJii cu
spasmofilie. 6e caracterizeazI prin)
- potenJiale electrice Ln repaus cu aspect repetitiv de tip du&lete sau tripleteF
- potenJialele pot apare spontan sau numai dupI activarea traseului prin compresia mem&rului
respectiv cu manKeta tensiometrului la 8( medie timp de 12 min, la care se pot adIuga Ki , minute
de hiperpnee metoda (?(O@B(9I9E!.
Fi).$r.*.0. (specte patologice ale traseului electromiografic
1aria$te &"-er$e ae eectr"&i")ra+iei casice
EatoritI Lm&unItIJirii performanJelor tehnice ale aparaturii, electromiografia de suprafaJI cMKtigI
tot mai mult teren, prezentMnd avanta7ul cI este neinvazivI, relativ rapidI Ki simplu de efectuat. Pn acelaKi
timp, se cautI noi metode de e%plorare performantI a activitIJii electrice musculare, cum ar fi
electromiografia pe o singurI fi&rI sau Ln condiJii dinamice.
Eectr"&i")ra+ia #e " si$)'r. +i!r., BtilizeazI pentru culegere electrozi ac ce conJin 1-1/ fire
de platinI Ki prezintI o suprafaJI de culegere situatI lateral faJI de vMrful acului. (naliza
computerizatI a datelor o&Jinute permite aprecierea corectI a parametrilor determinaJi. "u aceastI
metodI de pot mIsura)
-#7itterul$, dat de fluctuaJiile discrete de formI Ki apariJie a potenJialelor din aceeaKi unitate
motorie - parametru ce se altereazI precoce Lntr-o serie de afecJiuni, cum este miasteniaF
- potenJiale de fi&rI individualIF
8-(6EB 8-(6EB
8-(6EB
1I@GE9
8-(6EB EI9
8B?BB-W-I
E9E@"-I9@-
1E8(B@?I"E
- densitatea fi&relorF
- distri&uJia spaJialI a fi&relor Ln unitatea motorie.
Eectr"&i")ra+ia -i$a&ic.. Este o metodI ce permite investigarea unor cicluri de mi"%'ri, de
e%emplu, mersul. 6e indicI Ln studii cinematice, pentru aprecierea performanJei atleJilor,
investigarea accidentelor sportive, precum Ki Ln studiile preoperatorii ale pacienJilor ce vor suferi
corecturi ortopedice pentru evaluare Ki prognostic!. "ulegerea se efectueazI de preferinJI cu
microelectrozi avMnd diametrul de ,2 m, inseraJi Ln muKchi cu a7utorul unui ac de ghidare. (ceKtia
au o fle%i&ilitate &unI Ki permit determinarea parametrilor activitIJii musculare Ln dinamicI.

2EXAMENUL DE ELECTRO3TIMULODETEC4IE2
*. CRONAXIMETRIA
E%plorarea e%cita&ilitIJii neuro-musculare presupune mIsurarea parametrilor e%cita&ilitIJii unui muKchi Ki
ai nervului motor corespunzItor. "ea mai utilizatI metodI de electrodiagnostic este cr"$a5i&etria.
(ceasta este indicatI Ln )- afecJiuni musculare primare Ki secundare denervIrii,
- Ln aprecierea stIrii de o&osealI,
- Ln afecJiuni sistemice,
-afecJiuni endocrino-meta&olice de tipul tetaniei, alcalozei,
acidozei, hipoglicemiei, care modificI e%cita&ilitatea neuro-muscularI.
Para&etrii e5cita!iit.%ii $e'r"&'sc'are.
"ur&a intensitate-duratI <ig.nr.1=! redI grafic relaJia Lntre intensitatea unui impuls electric rectangular Ki
durata minimI a aplicIrii sale, pentru a o&Jine un rIspuns liminar.
I$te$sitatea c're$t''i( -eo&aza (R!) reprezintI intensitatea minimI a unui curent rectangular
cu timp de pasa7 infinit practic 222 msec! necesarI pentru a determina e%citaJia. :ariazI invers
proporJional cu e%cita&ilitatea.
2alare nrmal': R! = */ 6 &A.
D'rata -e ac%i'$e. 6e referI la timpul de trecere al curentului prin Jesutul studiat. -educMnd
treptat durata de pasa7 su& o anumitI valoare Jesutul nu va mai rIspunde la e%citaJiile reo&azice.
- 8impul util 8u! - timpul minim necesar trecerii unui curent cu intensitatea reo&azei pentru a
induce e%citaJia liminarI a Jesutului.
2alare nrmal': T' = 7 / 78 &sec.
/ "rona%ia "r! reprezintI timpul minim necesar unui curent cu intensitatea du&lI reo&azei pentru
ca acesta sI producI e%citaJia liminarI. :aloarea sa se poate mIsura mult mai precis, deoarece la
o intensitate du&lI faJI de reo&azI graficul intensitate duratI are ma%imum de cur&urI. Ein acest
motiv, crona%ia se considerI indicele de &azI al e%cita&ilitIJii neuro-musculare.
2alare nrmal') Cr = 89* : 89; &sec.
I
(mA)
<ig.nr.1.1. <ig.nr.1.1. Para&etrii e5cita!iit.%ii &.s'ra%i #e c'r!a i$te$sitate/-'rat. Para&etrii e5cita!iit.%ii &.s'ra%i #e c'r!a i$te$sitate/-'rat.& &
Te<$ica(
/ Centru determinarea parametrilor e%cita&ilitIJii se utilizeazI %rna-imetrul ele%trni%. Crincipiul
metodei constI Ln stimularea muKchiului Ki a nervului corespunzItor cu impulsuri electrice rectangulare,
de duratI cunoscutI. 1Irind progresiv intensitatea e%citantului se urmIreKte gIsirea pragului de
intensitate necesar stimulIrii liminare pentru fiecare duratI de acJiune. 6timularea se face prin plasarea
electrodului e%citant, conectat la catod, la nivelul punctului motor al nervului Ki al muKchiului studiat.
#un%tul mtr ale ner.ului - este locul Ln care nervul are un traiect superficial Ln raport cu
tegumentulF
#un%tul mtr al mu"%hiului - este locul Ln care nervul pItrunde Ln masa mucularI.
Ee e%emplu, pentru investigarea nervului cu&ital electrodul se plaseazI Ln punctul motor aflat pe
marginea e%ternI a Lncheieturii mMinii, iar pentru muKchiul a&ductor al degetului :, electrodul se plaseazI
Ln punctul motor aflat Ln regiunea marginii e%terne a eminenJei hipotenare. Electrodul indiferent se
fi%eazI pe tegumentul ante&raJului, deasupra electrodului activ.
*ur0a intensitate - durat'. 6e o&Jine reducMnd intensitatea curentului pentru o duratI de acJiune X
222 msec, pMnI se o&Jine un rIspuns minim. :aloarea Ln m( reprezintI reo&aza. 6e scade
progresiv durata de aplicare a curentului Ki se creKte intensitatea e%citaJiei pentru fiecare duratI
de acJiune, pMnI la apariJia contracJiei musculare. "u a7utorul valorilor o&Jinute se construieKte
Cr Tu Timp
2xRb
Rb
cur&a intensitate - duratI Ki se citesc pe graficul o&Jinut parametrii e%cita&ilitIJii, atMt pentru
muKchi, cMt Ki pentru nerv.
I$ter#retare&
Carametrii e%cita&ilitIJii variazI invers proporJional cu e%cita&ilitatea neuro-muscularI. 9ormal, cur&a
muKchiului se aflI deasupra cur&ei nervului deoarece e%istI o hipoe%cita&ilitate a muKchiului Ln raport cu
nervul. Pn condiJii patologice, valorile parametrilor Ki poziJia cur&elor intensitate - duratI se modificI
caracteristic.
=i#"e5cita!iitate $e'r"/&'sc'ar. / acidozI, hipotiroidism, o&osealI)
- cur&ele intensitate - duratI deviate la dreapta Ki Ln susF
- "r, 8u, -& X valorile normale.
=i#ere5cita!iitate $e'r"/&'sc'ar. / alcalozI, hipoglicemie, spasmofilie)
- cur&ele intensitate - duratI deviate la stMnga Ki Ln 7osF
- "r, 8u, -& valorile normale.
O!"seaa &'sc'ar.:
- cur&ele se suprapun, se LncruciKeazI sau se inverseazI deoarece muKchiul devine hipere%cita&il Ln
raport cu nervul.
7. 1ITEZA DE CONDUCERE NER1OA3> MOTORIE 7. 1ITEZA DE CONDUCERE NER1OA3> MOTORIE
Eeterminarea vitezei de conducere :"9! Ln nervii periferici prezintI o imprtan$' pra%ti%' deoarece
permite diferenJierea unei neuropatii periferice de o leziune muscularI primitivI, precum Ki aprecierea
sediului unei compresiuni sau a unei ischemii. Eeterminarea :"9 prezintI Ki o imprtan$' tereti%' Ln
elucidarea mecanismelor de producere a unor afecJiuni ale nervilor periferici, cMt Ki ale sistemului nervos
central cu consecinJe asupra celui periferic.
Te<$ica -e -eter&i$are.
Centru sta&ilirea :"9 se foloseKte un electromiograf cu neurostimulator. 6timulatorul tre&uie sI genereze
impulsuri electrice izolate, rectangulare, cu durata 2,2,-1 msec Ln practicI se folosesc impulsuri su& 2,,
msec!, tensiune 2-,22 :. @sciloscopul este gradat pentru a putea mIsura direct latenJa Ki amplitudinea
potenJialului de acJiune muscular evocat de stimul.
Stimularea se efectueazI cu electrozi de suprafaJI. "atodul se aplicI la nivelul nervului, iar
anodul lateral de acesta. EistanJa Lntre cei doi electrozi de stimulare este de 20 mm.
)le%tr!ii de %ule/ere se plaseazI pe tegumentele regiunii unde dorim sI facem Lnregistrarea, Ln
plinI masI muscularI, Ki dupI o preala&ilI degresare a acestora cu o soluJie alcoolicI.
:iteza de conducere Ln nervii motori se determinI pe &aza culegerii potenJialelor musculare evocate prin
stimularea nervului motor Ln douI puncte - pro%imal Ki distal <ig.nr.2.1!. Pn mod o&iKnuit, se lucreazI cu
electrozi de suprafaJI, pe nervi uKor accesi&ili, cum sunt $er?' c'!ita9 &e-ia$9 sciatic #"#ite' e5ter$.
EistanJa 3 (&&) Lntre cele douI puncte de stimulare se mIsoarI cu a7utorul unui craniometru. Ce ecranul
electromiografului se mIsoarI latenJa de apariJie a celor douI rIspunsuri. ?atenJa pro%imalI - LP Ki
latenJa distalI - LD sunt definite ca intervalul cuprins Lntre momentul apariJiei artefactului de stimulare Ki
prima defle%iune a potenJialului de acJiune. "u alte cuvinte, latenJa reprezintI timpul necesar ca impulsul
sI parcurgI distanJa de la locul stimulIrii la locul de culegere.
OB3ER1ATIE)
6e preferI metoda de stimulare Ln douI puncte deoarece prezintI avanta7ul cI eliminI ine%actitIJile
generate de faptul cI timpul mIsurat reprezintI nu doar conducerea Ln fi&ra nervoasI, ci Ki conducerea
prin placa motorie Ki de-a lungul sarcolemei.
EiferenJa t Lntre ?C Ki ?E va reprezenta e%act timpul necesar pentru ca impulsul sI se deplaseze Lntre
cele douI puncte de stimulare. :iteza de conducere nervoasI se calculeazI cu formula)
6 6
1CN = s@t =
LP / LD
1a"are $"r&a.) /, - =, mAs.
P P

LP
S
D
Ex: S=250 mm; LP=7ms; LD=2ms;
V=250mm/7ms-2ms =50m/s
V=
LD
Fi). $r.7.*. Eeterminarea :"9 prin stimularea nervului cu&ital Ln douI puncte) pro%imal - la nivelul
plicii cotului Ki distal - la nivelul articulaJiei pumnului.
1aria%iie +iAi"")ice ae 1CN ,$ +i!ree &"t"rii
<i&rele nervoase motorii periferice fac parte din grupa (, avMnd un diametru cuprins Lntre 12 Ki 22 m,
pragul de e%cita&ilitate cel mai scIzut Ki viteza de conducere cea mai rapidI. E%istI o serie de factori care
pot influenJa conducerea Ln fi&ra nervoasI, dintre care amintim)
23rsta,
:"9 este mai scIzutI la copilul mic mielinizare incompletI a neuronilor!, creKte apoi la adult Ki
scade uKor la vMrstnici alterIri circulatorii Ki meta&olice!.
Temperatura periferi%'.
InfluenJeazI direct proporJional conducerea Ln fi&rele nervoase. 6-a constatat cI Lntre 0*" Ki 29",
scIderea temperaturii locale induce o scIdere relativ liniarI a conducerii, cu 2,/ mAsec pentru fiecare
".
2as%ulari!a$ia trun%hiurilr ner.ase.
Ischemia &raJului, provocatI prin compresiunea cu manKeta tensiometrului, la presiuni de 222 mmHg,
timp de 02 min, reduce :"9 cu apro%imativ 1A0. EupI ridicarea garoului, :"9 revine la normal Ln =-
* min. EacI ischemia persistI peste 0, min apare o &locare completI a conducerii Ln nerv.
1odificari patologice ale :"9 1odificari patologice ale :"9
:iteza de conducere Ln fi&rele nervoase motorii reprezintI o importantI metodI de electrodiagnostic.
(ceastI metodI permite aprecierea instalIrii polineuropatiilor LncI din stadii precoce, cMnd semnele
clinice Ki acuzele su&iective sunt foarte restrMnse.
Etiologia neuropatiilor, definite prin scIderea :"9 Y /2 mAsec ) - neuropatiile dismeta&olice dia&eticI!,
- to%ice mercur, sulfurI de car&on!,- alcoolice, - compresive paralizia nervului radial, sindromul de
tunel carpian,etc..
M.s'rarea ?iteAei -e c"$-'cere ,$ +i!ree se$Aiti?e
(ceastI determinare prezintI un interes deose&it deoarece o serie de neuropatii care de&uteazI cu
afectarea mai rapidI a componentei senzitive. "hiar Ki dupI instalarea neuropatiei mi%te, deficitul senzitiv
este mai pronunJat. Pn acest sens poate fi remarcatI evoluJia neurpatiei dia0eti%e, Pn acest caz,
mIsurarea conducerii Ln fi&rele senzitive ar permite un diagnostic precoce al acestei complicaJii. Pn
practicI, metoda se foloseKte mai rar, datoritI dificultIJilor tehnice Ki posi&ilelor cauze de eroare. <recvent
se foloseKte tehnica descrisI de Buchtal Ki -osenfal3, Ki anume stimularea ortodromicI a nervilor digitali
Ki Lnregistrarea potenJialului de acJiune senzitiv cu electrozi ac monopolari fi%aJi pe nerv, la Lncheietura
mMinii, cot, a%ilI, gleznI, spaJiu popliteu, fesI. ?atenJa potenJialelor senzitive evocate se mIsoarI Lntre
Lnceputul artefactului de stimulare Ki vMrful primei defle%iuni pozitive a acestor potenJiale.
ACTI$ITATEA EI$IG LA GRADATIA CONTRACTIEI MUSCULARE
@ contractie musculara usoara determina pe traseul E1G un traseu simplu, care este
constituit din potentiale de actiune mono- sau &ifazice, cu amplitudinea de 222-/22 7l:, durata de 0-/
msec. si frecventa de /-12 cicliAsec. Ce masura cresterii fortei de contractie, se produce si im&ogatirea
traseului E1G, gratie fenomenelor de sumatie temporala si spatiala.
?a o contractie moderata, activitatea unitatii motorii aflate chiar la varful acului-electrod
inscrie pe traseul E1G o succesiune de &iopotentiale cu frecventa si amplitudinea mai mari decat pe
traseul simplu, a7ungand la 1,-2, cicliAsec. si amplitudine de ,22-=22 u.:. (laturi de aceste potentiale
pe traseul E1G mai apar si activitatile electrice ale unitatilor motorii vecine. (cesta este traseul
intermediar. Intricarea potentialelor de actiune ale unitatilor motorii se accentueaza progresivF
amplitudinea lor crescand paralel cu marirea fortei de contractie, activitatea B1 de Ia varful acului-
electrod nu mai poate fi distinsa de activitatile unitatilor motorii vecine. in acest
mod se constituie traseul interferential. (mplitudinea generala a traseului interferential este de
1222-1222 u,:, dar poate fi considerata normala pana Ia 2222 u.:.
E%amenul E1G efectuat unui individ normal, in stare de repaus muscular nu deceleaza
e%istenta unei activitati &ioelectrice, pe ecranul aparatului reproducandu-se aspectul de traseu
izoelectric. E%ista insa si activitati electrice spontane care nu au semnificatie patologica si care tre&uie
foarte &ine cunoscute, pentru a evita regreta&ile greseli de diagnostic)
- potentialele electrice spontane de insertieF aceste activitati spontane apar la implantarea
electrodului in muschi sau la modificarea pozitiei acestuiaF
- potentialele de nerv, apar daca la implantarea electrodului se lezeaza o fi&ra nervoasa
intramusculara.
$ARIATII FI"IOLOGICE ALE TRASEELOR EMG
8raseele E1G pot prezenta variatii in functie de o serie de factori fiziologici, variatii de
care tre&uie sa se tina seama la interpretarea traseelor. (stfel de factori sunt) varsta, temperatura,
o&oseala musculara, circulatia sanguina, etc.
:arsta) se considera ca amplitudinea si durata potentialelor de B1 prezinta valori cu atat
mai mici, cu cat su&iectii sunt mai tineri. (mplitudinea potentialelor B1 creste cu varsta, in primii 2
ani de viata diferenta fiind de -0,H fata de adulti. 6e pare ca durata scurta a potentialelor de actiune a
unitatilor motorii infantile se datoreste suprafetei reduse a sinapselor neurornusculare la aceasta varsta.
8emperatura corpului constituie, de asemenea, un factor care influenteaza &una
desfasurare a activitatii neurornusculare. Este necesar ca temperatura din la&oratorul E1G sa fie 20Z-
2/Z, cand se realizeaza inregistrarea. "u cat temperatura este mai scazuta, cu atat procenta7ul
potentialelor polifazice este mai crescut, amplitudinea generala a traseului este mai scazuta, iar
capacitatea de a realiza interferenta traseului E1G la contractie ma%imala este diminuata. Centru
fiecare grad de temperatura in minus, viteza de conducere motorie scade cu 0 mAsec.
@&oseala musculara) fenomenul de o&oseala musculara influenteaza ca si hipotermia!
functionalitatea neuromusculara, in sensul ca un muschi o&osit genereaza trasee E1G cu amplitudine
mai scazuta. Ce traseele de tip simplu se constata scaderea frecventei &iopotentialelor pe unitatea de
timp, iar ritmul de succesiune a descarcarilor devine neregulat. Ee asemenea, se constata o tendinta de
sincronizare a activitatilor neuronale, ceea ce creeaza dificultati in realizarea traseului interferential.
(tat hipotermia cat si o&oseala musculara influenteaza functionalitatea unitatilor motorii prin
intermediul tul&urarilor de de&it circulator muscular.
E'PLORAREA ELECTROMIOGRAFICA A SISTEMULUI ORO!FACI
E1G-ul musculaturii fetei
(ctivitatea E1G a muschilor fetei reflecta particularitatile morfofunctio-nale ale acestor
muschi, de dimensiuni reduse si cu insertii pieloase. Carametri potentialelor de B1 prezinta
amplitudinea redusa, durata scurta si forma adesea polifazica. 8raseele sunt &ogate, interferentiale.
E%amenul E1G al musculaturi fetei isi are indicatia in paraliziile si contracturile faciale.
(stfel, in paraliziile faciale, e%amenul E1G efectuat la 1, zile. dupa de&utul &olii constata, de
o&icei, o &ogata activitate electrica spontana, su& forma de potentiale de fi&rilatie si adesea potentiale
lente de denervare.
E%amenul E1G in cazurile de paralizie faciala mai veche de * saptamani prezinta o
deose&ita valoare in ceea ce priveste indicatia operatorie eli&erarea nervului in 1A0 distala a
apeductului <alloppe!.
In contracturile faciale E1G da posi&ilitatea in primul rand sa se sta&ileasca originea
postparalitica sau primitiva a contractarii. (stfel, in hemispas-mele faciale postparalitice se constata
e%istenta - de o&icei la toti muschii hemifetei - a unei activitati electrice spontane a&undente, pe care se
suprapun &ufeuri sincrone de tip miotonic, cu frecventa de 1*2-2,2 cicliAsec. ?a miscarile voluntare
apare un traseu sarac, cu numeroase potentiale polifazice si cu numeroase sin3inezii. 6aracia traseului
este cu atat mai mare, cu cat elementul paralitic este mai accentuat. in hemispasmele faciale primitive
activitatea electrica spontana consta din &ufeurile repetitive sincrone descrise, precum si din poten-
tialele polifazice care survin pe toate derivatiile musculare si care traduc secusele clonice, vizi&ile
clinic. ?a efectuarea miscarilor voluntare, apar trasee caracterizate prin marea lor &ogatie in
&iopotentiale, care ating repede interferenta si prin e%tinderea activitatii electrice a muschiului care se
contracta, asupra muschilor nesolicitati in miscare.
EMG i$ &'sc'at'ra ?e"#aati$a9 +ari$)ia$a si ari$)ia$a
(spectul diferit al traseelor E1G derivate din musculatura velopalatina, faringiana si
laringiana constituie e%presia particularitatilor morfofiziologice si filoontogenetice ale acestei
musculaturi.
1usculatura velo-palato-faringo-laringiana este prevazuta cu receptori de sensi&ilitate
proprioceptiva prin intermediul caror se e%ecuta un control miotatic de tip feed-&ac3 asupra functiilor
de deglutitie si fonatie, care devin astfel acte automate dar constiente, integrate in schema corporala a
individului.
Cotentialele de actiune ale unitatilor motorii au anumite particularitati. (stfel) amplitudinea
potentialelor de B1 este redusa - la muschii intrinseci ai laringelui este in general de 122-022 u: si
creste la ,22 u: in muschii tiro-aritenoidian si crico-tiroidian. in muschii velo-palatini si faringieni
amplitudinea potentialelor de B1 atinge in timpul deglutitiei /22 u:. Eurata este de asemenea foarte
scurta, intre 2 si / msec. <orma este in general &i- si trifazica. <recventa potentialelor de actiune a
unitatilor motorii difera de la muschi la muschi si in functie de activitatea pe care o e%ercita. (stfel, la
muschii velo-palatini succesiunea potentialelor are frecventa de 12-22 cicliAsec. in timpul fonatiei si
a7unge la 22-/2 cicliAsec. in timpul deglutitiei. in muschii laringelui si cu deose&ire in muschiul vocal
tiro-aritenoidian! frecventa creste pana la =2 cicliAsec. in timpul vor&irii si pana la 122 cicliAsec. in
timpul cantatului o&isnuit.
8raseele E1G ale musculaturii velo-palatine) in stare de repaus nu e%ista activitate spontana,
pe trasee aparand linia izoeleetrica. ?a activitatea fonatorie, frecventa potentialelor electrice realizeaza
doar trasee de tip intermediar, cu amplitudine ma%ima de 022-0,2 p: si durata totala de 1222-1,22
msec.
8raseele E1G ale constrictorului superior al faringelui) in stare de repaus se inregistreaza
linia izoeleetrica. (ctivitatea muschiului incepe cu ocazia deglutitiei, cand se inscrie un traseu
interferential.
8raseele E1G ale constrictorului mi7lociu al faringelui) in repaus apare linia izoeleetrica.
<onatia nu determina aparitia de &iopotentiale in acest muschi. (ctivitatea principala apare cu ocazia
deglutitiei, cand se inregistreaza traseul interferential cu aspect glo&al lenticular, ca si la muschii velo-
palatini si constrictorul faringian superior. ?a nivelul constrictorului mi7lociu al faringelui activitatea
electrica caracteristica apare in timpul refle%ului de voma, trecerea undelor antiperistaltice fiind
marcata de inscrierea unor faze scurte de traseu interferential cu amplitudine de 102-022 p: si durata
de 022-/22 msec., precedate si urmate de unde ample si neregulate, care traduc deplasarile electrodului
cu ocazia miscarilor puternice ale muschiului in totalitate.
8raseele E1G ale muschilor tiro-aritenoidieni) cei doi muschi simetrici se investigheaza
simultan, de aceea este necesar un aparat E1G cu doua canale.
?a m. tiro-aritenoidieni in stare de repaus functional este foarte greu, chiar e%ceptional, sa se
o&tina linie izoeleetrica. E%ista aproape permanent o activitate legata de respiratie, de deglutitie etc.,
care genereaza aspecte neregulate de tip simplu sau intermediar foarte sarac, cu potentiale de 122-1,2
u: si durata de 1,,-2 msec.
In timpul fonatiei, pe traseele E1G se pot inregistra doua feluri de acti vitati. In general
apare o activitate de tip intermediar &ogat sau interferential, constituita din potentiale cu durata de 2-,
msec., amplitudine de 222-/22 u:, forma &i- si trifazica. (ceasta este activitatea &ioelectrica
musculara, in care potentialele reproduc homoritmic succesiunea de stimuli sosita de la centrii nervosi.
Bneori apare o activitate cu aspect repetitiv, pseudomiotonic, care se datoreste - dupa Isch - trecerii
7etului de aer peste corzile vocale si vi&rarii acestora homoritmic cu sunetul emis. 1uschii tiro-
aritenoizi intra in activitate nu numai in timpul vor&irii rostite ci si in timpul vor&irii interioare silent
speech!. ?a invitatia de a rosti [in gand[ propozitiunea spusa mai inainte [cu voce tare[, se inregistreaza
trasee asemanatoare din punct de vedere al aspectului general, insa cu amplitudine si frecventa mai
mici.
E%amenul E1G al musculaturii velo-palatine, faringiene si laringiene este important in
cazul diferitelor afectiuni ale laringelui, mai ales in paraliziile laringiene, in diagnosticul unor
sindroamc mioclonice, in fonasteniile psihogene, in afoniile isterice, pentru sta&ilirea diagnosticului
diferential al afectiunilor &ul&are si pseudo&ul&are, al unor forme de mutism, afazii sau disfonii de
origine miopatica, miastenica, prin atrofie, agenezie sau fi&roza musculara.
EMG i$ &asticatie
1uschii implicati in masticatie m. ridicatori si co&oratori ai mandi&ulei! realizeaza o
contractie asincrona si asimetrica. <orta ma%ima de contractie apare dupa ma%imul evidentiat pe E1G,
la 2,29 secunde de la sta&ilirea contactului in pozitia de intercuspidare ma%ima si dureaza 2,11
secunde. (mplitudinea ma%ima a traseelor E1G la nivelul muschilor maseteri si temporali se
inregistreaza in CI1. in masticatie, amplitudinea &iopotentialelor variaza in functie de muschi,
valoarea medie procentuala fiind)
- la muschii temporali) 0,H)
- la fasciculul profund al muschilor maseteri) *=HF
- la fasciculul superficial al muschilor maseteri) *=H.
Cotentialele E1G inregistrate au intotdeauna amplitudine mai mare pe partea lucratoare la
nivelul fasciculelor anterioare ale muschilor temporal si fasciculului superficial al maseterului.
In masticatia la edentati)
- se reduce activitatea electrica in muschii maseteriF
- cresc potentialele E1G in muschii circumorali.
Crotezarea corecta determina revenirea la activitatea electrica uzuala. Cozitia de postura
a mandi&ulei ce realizeaza spatiul de inocluzie fiziologica prezinta variatii, la acelasi individ, in
functie de)
- varstaF
- pozitia corpului) clinostatism, ortostatismF
- efort fizicF
- starea de vegheAsomnF
- stari patologice - algii.
Cozitia de postura a mandi&ulei este realizata prin usoara contractie a muschilor ridicatori
evidentiata prin prezenta potentialelor E1G.
EMG i$ -e)'titie
In deglutitie contractia musculara este sincrona si simetrica. (simetria in contractia maseterilor
este considerata semnificativa pentru disfunctia temporo-mandi&ulara.
Edentatia totala protezata duce, dupa o perioada de acomodare indelungata de circa doi ani la
cresterea activitatii E1G in timpul deglutitiei numai la nivelul or&icuiarului gurii.
BIBLIOGRAFIE 3ELECTI1A
1. (E(16 1.1. - Eo'n[s s4ndrome) recent trends in the Bniled 6tates.
+,*-+=2
2. (B G.9.F ?(B9E? 8.1.F N(??("E 58,.F EE"(-?E E.O.F "@@5 I.O
stimulation on the normal phar4ngeal s'allo' responsc \sec co Nintcr 199=, 11 1!, 2-*
0. (9E-@9E6"B (. - (natomia copilului, Ed.didactica si pedagogica Bi
/. (-@966@9 (.1.F ?I9E B.F 9]?(9EE- 1.F 9@-EBE-G 1. - 1
mercur4. Biol 1et, 19*9, 2 1!, 2,-02
,. (6E-@ -.F 1(66I-@9I <.F :E?(8I ". Ectection of prognostic fac
s4ndrome in patients 'ith &irch pollen h4persensitivit4. O (ller7 199=, 9+ 2!,
=. (6HE- 1cE(EEF 6H(N N.". - "urrcnt cleft lip and polalc mana^
5ingdom.Br.,1.Clastic 6urg.,1992, /0, 01*-021
+. (85I96@9 1.E., NHI8E EH. - Crinciples of anatom4 and oral anaton
"hurchill ?ivingslone, EE19BB-GH, ?@9E@9, 1992
*. B(--E88 (.N.F 6"B??] ". - 6122 protcin in oral &iolog4 and pat
1ed, 9ov 199/, 20 12!, /00-/2
BE-G?B9E (. - -elease of mercur4 vapor from dental amalgam. 6'c
*, 1-,2
12. BE-5@:I8_ B.5.B. - Ho' teelh erupt. Eental update, 1992, 1+. 22f
11. BE--IEGE 1.O, I-:I9E -.<. - Inositol phosphatcs and cell signallin
0/1, 19+-22,
12. BE--IEGE 1.O, I-:I9E -.<. - Inositol triphosphatc, a novei second
signal transduction. 9ature ?ond., 19*/, 012, 01,-021
10. BE--IEGE 1.O. - "alcium osctllations, .1. Biol. "hem., 1992, 2=,, i
1/. BH(65(- 6.9. - @-B(96 @ral Histolog4 and Em&r4olog4, eleve
1os&4 ]ear Boo3, 1992.
1,. BO@-5 (., 65IE??E- :. - <acial development and tooth eruption. (i
=2, /, 009
1=. B?(9"HE88E 1.E.F 9(9E( -.6.F "B--IE- G.<.F GH@6H O.) 9(
dinal cephalometric stud4 of the soft lissue profile of short- ar from + to 1+ 4cars. (m O @rthod
Ecntofacial @rthop, <e& 19F
1+. B@B@" GHE@-GHE - (paratul dento-ma%ilar, <ormare si dezvolta
1edicala, Bucuresti, 199=
1*. B-(8B ED 9I"B?E6"B :, 68(9"B GH., B-8I?( E. - 9et
morfologie clinica, 1990, 8imisoara
1 B-(8B E. si cola&. - (paratul dento-ma%ilar. Eale de morfologic
Helicon, 8imisoara, 199+.