Man Bis Cetati

Coordonator: prof.
Maria TEFAN
Autori : David Elena

Grigore Alexandru

Nita Darmina

Pavel Madalina

Stoica Elena

Zoican Loredana

Colegiului National Spiru Haret

Bucureti
2006

Mnstiri, ceti, biserici din Basarabia

Elena DAVID, Marius Alexandru GRIGORE,
Darmina NI, Mdlina Florentina PAVEL,
Elena STOICA, Loredana ZOICAN
Colegiul Naional SPIRU HARET

Stema Moldovei



Basarabia un taram pitoresc, dominat de codrii, indepartat de cararile
lumii, constituia in vremuri de mult uitate meleagul propice inaltarii cetatilor,
manastirilor, bisericilor. In aceste locuri invaluite inca in aura enigmatica a
trecutului, lemnul a fost materialul cel mai lesne pentru inaltarea lacasurilor.
Culme dupa culme, privelisti ample se deschid in cale, panorame ce
gazduiesc satele raspandite pe intinsul Moldovei, printre pasuni si paduri,
anuntandu-se din departare prin semetele turle ale bisericilor construite in stil baroc
si neoclasic.
Am vizitat cu totii fortificatii care erau menite sa apere patria de atacurile
straine, lacasuri de cult ale crestinilor, ascunse dupa vitraliile a caror autenticitate si
vechime sopteste istoria unui popor intreg si evolutia acestuia in timp; icoane,
picturi in fresce murale. Toate acestea simbolizeaza gandurile si nelinistile unor
oameni care au crezut ca pot imbogati cultura si civilizatia cu rodul sufletului
lor,care au depus efort considerabil in constructii ce aveau rolul de a apara
populatia.
In valtoarea atator razboaie de nimicire si invazii marcate de istoria
potrivnica si mereu in puterea vremii distrugatoare, partea cea mai mare a averii
sufletesti a Moldovei a fost irosita, dar putinul ramas ingaduie poporul sa-si dea
seama de bogatia gandului si de harul in mestesug al stramosilor, care in ciuda
vremurilor neprielnice nu au contenit nicicand sa potriveasca pietrele, inaltand
cetati si lacase, sa ciopleasca chipuri senine, impletindu-le in jur cu podoabe, sa
impreuneze culorile in zugraveli de sarbatoare.
Astazi aceste opera de arta nu mai sunt sub semnul pieirii, caci statul
acorda grija cuvenita mostenirii culturale nationale modovenesti si in ultimii ani au
fost restaurate numeroase ansambluri monumentale. Arhitectura si arta Moldovei
medievale au crescut sub inraurirea puternica a artei bizantine, raspandita in tarile
ortodoxe ( Rusia, Armenia, Bulgaria, Serbia) absorbind motive gotice si bazace.
Mesterii moldoveni isteti din fire si simtitori la orientarile mestesugului, au
muncit si pe pamanturi straine, dincolo de intinsurile Moldovei medievale. In
acelasi timp la cetatile si bisericile Moldovei au lucrat mesteri veniti din alte tari
ca: Ucraina, Lituania si tarile balcanice. Aceasta colaborare, in pofida jugului
otoman, a servit la imbogatirea stilului artistic moldovenesc. La randul ei stilul
Moldovei medievale a contribuit din plin la raspandirea si incrucisarea formelor
artistice ale vremii, fiind inalt apreciat in tarile vecine.
Cetatile Moldovei s-au inaltat in sir pe malul Nistrului in apararea hotarului
amenintat de cei nepoftiti..In zidirea lor s-au impletit motivele vechilor intarituri
taranesti cu cele venite din randuirea fortificatiilor mediteraneene.


Biserica Adormirii Maicii Domnului

Se gaseste la circa 80 km Sud-Est de Chisinau. Nu se cunoaste data exacta
cand a fost construita unica biserica cu fresce murale din Basarabia: la 1455 cand
este atestat Causeni, perioadei de domnie a lui Vasile Lupu (1634-1653) sau mai
tarziu. In forma ei actuala o avem din timpul reconstructiei acesteia de la 1763-
1767. Interiorul bisericii este bogat pictat in fresce murale in stilul atribuit scolii
tarzii de la Hurez (Tara Romaneasca). Printre scenele cu caracter religios sunt
reprezentati si ctitorii bisericii domnitorii Moldovei Nicolae si Constantin
Mavrocordat, Grigore Alexandru Ghica, Grigore Callimachi, Mitropolitul
Proilaviei Daniil etc.
Interesant este faptul ca biserica din Causeni este semiangropata, fapt
explicat printr-o legenda ajunsa la noi de pe timpul administratiei tatare din zona.
Se zice ca tatarii au admis constructia unei biserici crestine, cu conditia ca ea sa nu
depaseasca in inaltime un ostas pe cal.



Manastirea Capriana

Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseste
una dintre cele mai vechi manastiri din Moldova Capriana (intemeiata in 1429).
Ea a fost timp indelungat resedinta mitropolitului Moldovei, a fost ctitorita de
domnitori, printre ei si Stefan cel Mare, aici au trait cronicarul Eftimie si unul
dintre primii poeti a Moldovei - Chiprian.
La inceput manastirea era construita in totalitate din lemn, ca mai tarziu, in
1545 sa fie inaltata in piatra biserica de vara "Adormirea Maicii Domnului". In
1840 este inaltata biserica "Sf. Gheorghe" si la 1903 Sf. Nicolae. La Capriana a
existat si cea mai mare biblioteca manastireasca din Moldova cu pretioase daruri
domnesti. Fiind inchisa si devastata in anii postbelici, ea se redeschide printre
primele in 1989, devenind foarte curand un simbol al renasterii nationale.
Manastirea poate fi vizitata zilnic.
Printre alte obiective care pot fi vizitate in zona numim rezervatia
peisagistica Capriana-Scoreni, Stejarul lui Stefan cel Mare si cea mai veche
rezervatie din Moldova "Codri".


Localizare
Judeul Chiinu: Cpriana, n apropierea rului Inov, la 13 km de o.
Streni
Descriere succint
Exist cteva ipoteze privind ntemeierea Mnstirii Cpriana. Conform
primei, mnstirea ar fi o ctitorie a lui Alexandru cel Bun, care i-a druit doamnei
Marena "Mnstirea de la Vinv, unde este igumen Chiprian". Data acestui
hrisov este 10 februarie 1429. Din epoca lui tefan cel Mare (anul 1470), dateaz 2
documente unde este atestat trecerea "Mnstirii Vinv" sub oblduirea
mnstirii Neam.
n al doilea din aceste documente este atestat actul daniei, de ctre doamna
Chiajna, a priscii lui Chiprian de pe Botne, mnstirii Neamu. n deceniul 4 al
sec. XVI denumirea Vinv este nlocuit de denumirea Cpriana. Sub acest
nume mnstirea figureaz n inscripia slavon de pe scoara Evangheliarului,
druit de Petru Rare mnstirii la 1545; aceeai denumire figureaz i n
descrierea celei de a doua domnii a lui Petru Rare (1541-1546), efectuat de
cronicarul Grigore Ureche.
La 1698 Constantin Antioh Cantemir va nchina mnstirea Cpriana -
mnstirii Zografu de la muntele Athos. ncepnd cu anul 1818, mitropolitul
Gavriil Bnulescu-Bodoni ntreprinde ample msuri de reorganizare i reconstruire
a mnstirii. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1545) n aceast perioad
este reconstruit aproape din temelie. n anul 1840 este construit paraclisul de iarn
"Sf. Gheorghe" (acum Sf. Nicolae) de ctre egumenul Teofilact, iar n anul 1903

este nlat biserica nou de iarn "Sf. Gheorghe", anterior numit "a nlrii
Maicii Domnului". Clopotnia a fost construit n anul 1812 i avea 9 clopote.
Dup anul 1947 de aici au fost alungai clugrii, iar mnstirea a fost
transformat ntr-un sanatoriu pentru copiii bolnavi de turbeculoz. Oficial
nchiderea mnstirii a avut loc n 1962. La nceputul anului 1989 locaul a fost
redeschis, ncepndu-se lucrrile de restaurare.

Tehnici de construcie
Piatr, crmid
Descriere succint (placa memoriala )
Placa memorial este situat la nivelul
soclului peretelui de sud a bisericii
Adormirea Maicii Domnului de la
Mnstirea Cpriana, deasupra mormntului
este cavoul unde este ngropat mitropolitul i
exarhul Gavriil Bnulescu-Bodoni
Plac de marmur cu inscripie spat
n piatr
Inscripii
Textul romnesc al inscripiei: "Aici
se odihnete trupul nalt Prea Sfinintului
Exarh Gavriil, Mitropolitul Chiinului i al
Hotinului, cavalerul ordinelor Sf. Andrei, cel
dinti chemat, Sf. Vladimir, gradul I, Sf.
Alexandru i Sf. Ana, clasa I. Acest renumit
pstor s-a nscut n Transilvania n oraul
Bistria. Dup suferini i nevoini
ndelungate pentru binele Bisericii n ultima
decad a vieii sale a construit Casa
Arhiereasc cu seminarul i rezidind i
nfrumusend aceast biseric din Cpriana
s-a odihnit ntru Domnul de lucrurile sale n
anul 1821, martie, 30 zile de la Mntuitor.
Numele lui va tri din Neam n Neam,
nelepciunea lui o vor rosti oamenii i lauda
lui o va mrturisi biserica"


Descriere succint BISERICA SF.GHEORGHE
Biserica cea nou, cu hramul Sf. Gheorghe a fost construit din crmid
roie, n anul 1903, pe locul fostei bisericii "nlarea Maicii Domnului".
Arhitectura ei poart amprenta eclecticii i a stilizrii de tip pseudo-bizantin,
coninnd ns i unele elemente ale vechii arhitecturi moldoveneti. Pictura din
interior este bine pstrat. Recent a fost restaurat iconostasul. Planul bisericii este
alungit i treflat n partea naosului i altarului.
Crmid roie

Manastirea Hincu

In 1678, intr-o zona de codru, la izvorul raului Cogalnic (cca. 55 km vest
de Chisinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinteaza, la rugamintea fiicei sale, o
manastire de maici. Bisericile din lemn si chiliile monahale in secolul XVII sunt
deseori devastate de navalirea tatarilor. Din aceasta cauza manastirea "Sf.
Parascheva" periodic ramane pustie. La 1835 este zidita din piatra biserica de vara
in stil rus-bizantin, mai tarziu la 1841 se inalta biserica de iarna.
In perioada 1956-1990 manastirea este inchisa de autoritatile sovietice, iar
pe teritoriul ei a functionat o baza de odihna si de tratament a Ministerului
Sanatatii. In 1990, la cererea localnicilor din satele vecine, manastirea Hancu este
redeschisa, devenind in scurt timp una dintre cele mai bine amenajate si vizitate de
turisti comunitati monahale.
In preajma manastirii se gasesc mai multe izvoare bogate in apa, unul
dintre ele are o mineralizare sporita. Manastirea poate fi vizitata zilnic. Ghid local,
taxe de intrare, spatii de cazare disponibile.


Manastirea Hirjeuca

Manastirea este situata
la 70 km nord-vest de
Chisinau, in satul Hirjeuca.
Pentru prima data in aceasta
zona de codru a aparut o
comunitate monahala in
anul 1740, ceva mai tarziu
sunt construite biserici si
chilii din lemn. In prima
jumatate a secolului XIX
manastirea Hirjeuca
cunoaste o perioada de
inflorire, fiind plasata intr-
un parc amenajat cu lacuri,
havuzuri si alei. Biserica de vara "Inaltarea Domnului" a fost zidita in 1836, care si
prin structura ei este foarte asemanatoare Catedralei din Chisinau cu o arhitectura
clasica.
Mai tarziu este construita si biserica de iarna "Sf. Spiridon". Manastirea
avea o impresionanta biblioteca si o scoala pentru copiii clericilor. In 1922 biserica
"Sf. Spiridon" este pictata in interior de vestitul pictor Pavel Piscareov. Insa in
perioada sovietica manastirea este inchisa si pe teritoriul ei s-a deschis o statiune de
tratament. In 1993 manastirea se redeschide. Aici se mai gaseste Izvorul
"Tineretii", care are proprietati curative deosebite. Vizitatorii acestei zone pot face
o excursie prin padurea de aici, considerata drept un valoros monument natural
botanic.

Cetatea Soroca
Cetatea Soroca a fost construit ntre 1543-1546 pe locul unei ceti de
lemn din epoca lui tefan cel Mare de meteri din Transilvania n frunte cu Iacob,
este situat n oraul Soroca pe malul drept al Nistrului.
Descriere succint
n plan, incinta cetaii reprezint o circumferin cu diametrul de 37,5m. Pe
perimetrul cetii, la aceiai distan sunt situate patru turnuri rotunde (n plan) i
unul de plan dreptunghiular. Grosimea zidurilor ce nconjoar cetatea este de 3,5
m, iar nlimea turnurilor i a zidurilor cu metereze variaz ntre 17 i 20 m.
n interior cetatea dispune de 3 niveluri. La nivelul inferior se aflau
depozitele, tunelurile de intrare n citadel, grajdurile pentru cai. La nivelul mediu
se aflau ncperile de locuit i intrrile n turnurile de paz. La nivelul de sus erau

situate tunurile i armamentul ostailor, tot acolo era drumul de straj de pe ziduri.
Turnul principal (dreptunghiular n plan) al cetaii era compartimentat n dou
niveluri: cel inferior fiind utilizat pentru intrare, iar cel superior fiind transformat
intr-un paraclis cu dou compartimente: naos i altar. n centrul ogrzii cetii era
spat o fntn.
Cetatea este nlat din blocuri de piatr rudimentar lefuit. Sistemul de
boltire a ncperilor cetii utilizeaz pe larg bolile semicirculare.
Semnificaie patrimonial
Cetatea se afl sub ocrotirea statului fiind declarat "Monument istoric
naional".
Stare de conservare
Satisfctoare
Date privitoare la restaurare
Lucrri de restaurare au fost
efectuate la sfritul anilor 70 -
nceputul anilor 80 ai sec. XX.
Inscripii
n interiorul cetii V. Voiehovschi a
descifrat urmtoarea nscripie: ("a
construit acest castel Iacob").

Cetatea Tighina

Cetatea Tighina se afl n oraul Tighina, este din secolul XVI, fiind
reconstruit n sec. XVII-XVIII. Este de o importan internaional.
Descriere succint
Cetatea de forma unui patrulater neregulat este amplasat pe malul drept,
abrupt al Nistrului. Fiecare col al patrulaterului este marcat de trei turnuri rotunde

i unul pentagonal. La mijlocul fiecrrui zid exterior erau situate pori de intrare cu
turnuri de straj. Zidurile late (2,5-3 m) i nalte din piatr de calcar i crmid au
fost ntrite cu zece bastioane pentru artilerie la coluri i cu unsprezece turnuri.
Partea de jos a citadelei este fortificat cu trei ziduri i dou turnuri. Fiind cucerit
de Soliman Magnificul (1538), cetatea este reconstruit dup proiectul arhitectului
Sinan, cptndu-i planul actual. n anii 1705-1707 cetatea este modernizat de
domnitorul Moldovei A. Cantemir. Dup ncheierea rzboaielor ruso-turce (1768-
1772, 1806-1812) cetatea devine posesiunea autoritilor militare rusei, care, pn
n prezent, funcioneaz acolo.
Zidrie

Manastirea RUDI

Datare
1777
Localizare
Judeul Soroca: Mnstirea "Rudi"
Descriere succint
Biserica Sf. Treime a mnstirii Rudi a fost construit n 1777, pe moia
frailor Andronache i Teodor Rudi, cu mijloacele lor i ale negustorului Donciul
din Movilu (Podolia). Ea a fost finisat la 1828. Apariia bisericii i mnstirii
Rudi este legat de legenda existenei n localitate a unui izvor, cu ap "fctoare
de minuni". n anul 1846, printr-o decizie a autoritilor eparhiale, mnstirea (pe
atunci "schitul") Rudi a fost nchis. Activitatea mnstirii a fost reluat peste 75 de
ani, la 24 octombrie 1921 la insistena lui Visarion Puiu.
Afar de bisericile de var i de
iarn existente deja, n aceast perioad
se construise 8 chilii pentru frai, o
buctrie, depozite, un bloc de piatr cu
trei balcoane, o coal pentru dascli,
care n 1940 a fost transferat la Bli.
n anul 1948 autoritile sovietice nchid
din nou mnstirea. Ea este redeschis
abia n 1992.
Ctitori: Fraii Andronache i Teodor
Rudi; negustorul Donciul din Movilu


Manastirea SAHARNA

Autor/Ctitor
Sunt cunoscui doar ctitorii din sec. XVIII-XIX: egumenul Paisie .a.
Datare
Ante 1495, rentemeiat la 1776
Localizare
Judeul Orhei: Saharna
Descriere succint
Complexul monastic este situat ntr-unul din defileurile pitoreti din
apropierea satului Saharna, la 14 km de staia de cale ferat Rbnia, pe malul
drept, abrupt al Nistrului. Nucleul istoric al mnstirii l-a constituit vechiul schit
rupestru de la Saharna (vezi: "Mnstrirea rupestr de la Saharna"), care dateaz,
posibil din sec. XV. Faptul, c satul "Zharna" este pomenit din 1495, indic
posibilitatea existenei schitului pn la aceast dat.
La o deprtare de 200 de metri de schit se afl actuala mnstire de zid
Saharna, cu hramul "Sfnta Treime". Pe la 1818, n timpul egumenului Paisie a fost
nceput zidirea bisericii mari de var i a unei clopotnie de piatr. Lucrrile s-au
terminat la 1821, n timpul egumenului Tarasie, iar lcaului i s-a conferit hramul
"Sf. Treime" de ctre Mitropolitul Veniamin al Moldovei. n 1837, pe timpul
egumenului Onisifor s-a renovat iconostasul i s-a construit un corp de cldiri
pentru frai. n anul 1863, pe timpul egumenului Serafim a fost zidit biserica de
iarn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". n anul 1900, n timpul egumenului
Iosif, s-a construit, n afara curii, un corp de case din piatr pentru moar i
magazie, iar n 1911, sub conducerea egumenului ieromonah Inochentie, s-a zidit
arhondaricul, magaziile pentru pine i cteva chilii pentru frai.
n incinta mnstirii este ngropat ntemeietorul colii agricole din satul
Saharna, moierul N.C. Apostolopulos, decedat n 1907. Pe teritoriul mnstirii au
existat n trecut 22 de cascade.
Dei mnstirea era nfloritoare n anii 50, ea a fost nchis de autoritile
sovietice n anul 1964. n incinta mnstirii a fost organizat un spital de psihiatrie,
devastndu-i-se avutul.
Mnstirea a fost redeschis n 1991. Tot atunci au fost reparate cldirile
bisericilor.
Construcii din piatr i crmid


Biserica Inaltarii Domnului

Datare
1807
Localizare
Municipiul Chiinu: Chiinu, str. Gr. Ureche 58
Descriere succint
Se afl n partea veche a oraului i a fost construit de comunitatea
bulgar. Din 1815 i s-a acordat statutul de Catedral. Are n plan o form alungit
cu naosul lrgit deasupra cruia se nal o turl. Absida altarului este
semicircular. Turnul-clopotni este alipit, avnd i funcia de pridvor. Poat
influiena stilului baroc, elemente ale cruia sunt prezentate n decorul interior
(pilatrii, corniele) i cel exterior (turlele, firidele semicirculare, 3 portaluri, care
marcheaz faadele). Pictura interioar a fost executat de P. Pisariov (1936).
Zidrie

Biserica SF.GHEORGHE (Chisinau)
Datare
1901
Localizare
Municipiul Chiinu: Chiinu
Descriere succint
A fost construit pe locul unei biserici construite n 1852 ntre blocul
spitalului i cel al farmaciei. Are un plan tradiional structurat n pronaos, naos i
altar.
Exteriorul decorat cu ferestre
dreptunghiulare, ovale, cu ancadramente i
cornie poart amprentele stilului neoclasic.
Impresioneaz prin fastuozitate
interiorul bisericii. Podeaua este acoperita
cu plci de teracot francez, n ferestrele
altarului se afl instalat un vitraliu cu scena
Inlrii lui Hristos.
Autorul iconostasului este A.
irokii.
Dintre cele trei cupole, care
dominau acoperiul, pn azi s-a pstrat
doar una, cea de deasupra pronaosului.
Zidrie

Biserici din lemn

n arta Moldovei medievale un loc important revenea arhitecturii bisericilor de lemn.
Mai accesibil dect piatra i mai uor prelucrabil, lemnul a fost timp de secole materialul
principal din care se construiau bisericile rurale. Din cele 775 de biserici pomenite de tefan
Ciobanu pe paginile "Anuarului Comisiunii Monumentelor Istorice" ("secia Basarabia",
1924) - biserici pe care autoritile ruseti le-au gsit n Basarabia dup anul 1812, doar 40
erau zidite din piatr, iar 1 din crmid, restul fiind din lemn. Dorina de nlocuire a acestor
biserici cu ctitorii mai bogate din piatr, manifestate pe parcursul sec. XIX, incendiile dese,
distrugerile i nepsarea sau reaua voin a autoritilor din perioada sovietic, ne-au vduvit
de 99 la sut din acest patrimoniu. Cu toate acestea, anume n aceste biserici de lemn
conservate din sec. XVIII i XIX s-a pstrat cea mai interesant i cea mai autentic pictur
de icoane, - pictur de tradiie bizantin sau naiv popular, neafectat de spiritul nivelator al
academismului i realismului naturalist din sec. XIX-XX.
Arhitectura bisericilor de lemn din Basarabia amintete mult de arhitectura caselor
obinuite rneti, adesea deosebirile rezumndu-se la crucea din vrful acoperiului, la
clopotni i la absida n ase muchii, orientat spre est, inexistent la edificiile laice.
Majoritatea acoperiurilor din indril ale bisericilor de lemn erau rotunjite, avnd
scurgeri n patru ape. Specifice erau i clopotniele de lemn, aezate la o anumit deprtare
de locae sau nlate deasupra pridvorului. Interiorul bisericilor de lemn era similar celor din
piatr, dispunnd de spaiile altarului, naosului i pronaosului. Uneori pronaosul era precedat
de un exonartex (pridvor) nchis sau deschis, orientat de obicei spre sud.
Astzi n Republica Moldova sunt atestate doar circa 30 de biserici de lemn
conservate, din cele peste 700 existente la 1812. i, trebuie de spus, c ele se afl pe cale de
dispariie.

Biserica Sfinii Arhangheli,
Petrueni, releveul faadei


Drept una din cele mai vechi biserici de lemn din Basarabia este considerat Biserica
"Sfinii Arhangheli" din Petrueni, construit la 1702. Aceast biseric este un model
elocvent de arhitectur de cult de factur popular, meterii rurali urmnd fidel tradiiile
vechii arhitecturi medievale a lemnului.
Alt exemplu caracteristic de arhitectur rural, tipic n seria monumentelor acestui gen,
ni-l ofer biserica de lemn a satului Trnova. Utilizarea prispei cu stlpi din lemn, apropie i
mai mult acest monument de estetica arhitecturii casei rneti.
Trsturi comune cu monumentul menionat mai sus gsim la bisericile de lemn a
satelor Hiliui (Rcani), Pererta (1771), Hogineti i la multe altele. Continuitatea
tradiiilor autohtone n prelucrarea lemnului se resimte n arhitectura bisericilor din satele
Horodite (1797), Palanca (rscrucea sec. XVIII -XIX) i Vorniceni (1839). Biserica din
Vorniceni este interesant i datorit faptului c este nlat pe un "soclu" de piatr, c are
pereii tencuii i c dispune de o clopotni masiv octogonal de lemn, situat deasupra
pronaosului.

Biserica Sfntul Arhanghel Mihail,
Hiliui, vedere dinspre sud
n a doua jumtate a
secolului XIX intervin schimbri
eseniale n evoluia bisericilor de
lemn din Basarabia. Spre
deosebire de epocile precedente,
construciile de lemn din aceast
perioad sunt puternic influenate
de arhitectura locaelor de piatr.
Un exemplu caracteristic n aceast privin este biserica cu Hramul Sfnta Treime din
satul Larga (Edine), nlat n anul 1897.
Monumental i spaioas, bogat decorat, cu clopotni n trei caturi alipit la pronaos,
cu imitaii de "zacomare" specifice arhitecturii ruseti medievale de piatr, cu turla principal
pe tambur octogonal, aceast biseric din punct de vedere stilistic aproape nu are nimic
comun cu arhitectura tradiional a bisericilor de lemn basarabene. Ea se nscrie cu mult mai
bine n "stilul eclectic", att de popular la rscrucea secoleleor XIX i XX. Acest "eclectism",
enunat n arhitectura bisericii din satul Larga, atest epoca final n dezvoltarea arhitecturii
locaelor de lemn de pe teritoriul Basarabiei.

Bibliografie :

Ceti de pe Nistru, Chiinu, 1998, p. 73-104
:
. -. -,
1982, . 482, 483
T. Stavil, C. Ciobanu, T. Diaconescu. Patrimoniul cultural al
Republicii Moldova, Chiinu, Ed. "ARC" i "Museum", 1999
. , . II.
Articolul ", "
.. o, . , "",
1975, . 92-95
Ghid de monumente i schituri istorice din Republica Moldova,
Chiinu, 1995, p.32, 33
Gheorghe Postic, Nicolae Constantinescu. Cpriana, Repere
istorico-arheologice. Chiinu, Ed. "tiina", 1996
Luminia Ilvichi. Mnstirile i schiturile din Basarabia.
Chiinu, Ed. "Museum", 1999
Nicolae ganco. "Mnstirea Rudi" n buletinul Comisiunii
Monumentelor istorice (secia Basarabia), Chiinu, 1928
Luminia Ilvichi. Mnstirile i schiturile din Basarabia ,
Chiinu, Ed. "Museum", 1999, p. 82-84
Ghid de monumente i schituri istorice din Republica Moldova,
Ed. UNESCO 1995, p. 38-39
Chiinu. Enciclopedia, Chiinu, 1997, p.87
Magazin Istoric
INTERNET ( www.monumente.md ; www.turism.md
www.mitropolia.md )

Man Bis Cetati

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Man Bis Cetati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonator: prof.

S-ar putea să vă placă și