CURS 2 ANATOMIE

SISTEMUL NERVOS
Tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale.
Celulele gliale sunt in numar de peste 10 ori mai mare decat cel al
neuronilor, se afla printre acestia si indeplinesc mai multe roluri: de
sustinere, fagocitoza, aparare si troficitate (hranire).
Celulele gliale se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi. Ele
secreta mielina, o substanta de culoare alba.

I.NEURONUL
Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase.
Corpul celular are forma stelata si prezinta mai multe prelungiri.

1.CORPUL CELULAR are o membrana- neurilema si citoplasma

neuroplasma. In citoplasma se afla organite celulare si nucleu, de obicei
central, cu unul sau mai multi nucleoli. Unele organite celulare
(mitocondrii, lizozomi) sunt prezente si in alte celule, dar sunt si organite
specifice neuronului: neurofibrilele si corpusculii Nissl. Centrozomul
lipseste din celula nervoasa , care nu se divide.
A. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alcatuiti din

aglomerari de reticul endoplasmic rugos.

B. Neurofibrilele reprezinta o retea de fbre care traverseaza

intreaga citoplasma, cu rol in transportul substantelor din celula si

de sustinere.

2.PRELUNGIRILE NEURONALE sunt :

A. Dendritele sunt prelungiri foarte ramifcate, care capteaza

influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc

spre centrul celular.
B. Axonul este o prelungire unica, lunga, care se ramifca in

portiunea terminala, ultimele ramifcatii find butonate (butoni

terminali). Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal
spre butonii terminali. Butonii terminali contin mediatori chimici,
substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron.
Fibra axonului este acoperita de mai multe teci:

Teaca Schwann: este formata din celule gliale, care inconjura

axonii. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numite
mielina, care formeaza:
Teaca de mielina: din loc in loc, aceasta teaca prezinta intreruperi
numite strangulatii Ranvier. Mielina se comporta ca un izolator
electric, motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o

CURS 2 ANATOMIE

strangulatie Ranvier la alta. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si

conduc impulsul nervos mult mai repede decit cei nemielinizati.

 Teaca Henle: este o teaca continua, care insoteste ramifcatiile

axonice pana la terminarea lor. Este alcatuita din tesut
conjunctiv si acopera teaca Schwann, cu rol de nutritie si
protectie.

3. SINAPSA reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza

intre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui de-al doilea.
Intre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica.
Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici in fanta sinpatica,
de unde ajung la dendrite, fenomen numit transmitere sinaptica.
Astfel, un neuron preia informatia prin dendrite, o aduce la corpul
neuronal si o transmite mai departe prin axon,altui neuron. In sistemul
nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni, legati intre ei prin
sinapse.

4. NERVII
Neuronii, in traseul lor, se grupeaza formind nervi. Fiecare nerv este
protejat de o teaca de tesut conjunctiv. In functie de informatia pe care o
transmit, nervii pot fi: senzitivi, motori, somatici sau vegetativi.
Nervii senzitivi: transmit informatii de la receptori (aflati in piele
sau alte organe) pana la centrii nervosi, unde informatiile sunt
transformate in senzatii (senzatia de tact, vaz).
Nervii motori: transmit informatiile de la centrii nervosi si pana la
organele efectoare (muschi sau glande), unde informatiile sunt
transformate in comenzi (ex:contractia musculara).
Nervii somatici: sunt cei care fac legatura intre centrii nervosi si
soma. Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici. Nervii
somatici pot f senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii
nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi la muschii
scheletici).
Nervii vegetativi: fac legatura intre organele interne (viscere) si
centrii nervosi. Acestia pot f senzitivi (duc informatii de la receptorii din
viscere pina la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii
nervosi spre muschii viscerelor sau glande).

5.ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos este impartit in :
sistemul nervos periferic sau nervi periferici, care pot f:
-senzitivi
- somatici
-motori
- vegetativi

si se intind de la periferie pana la centrii nervosi;

 sistemul nervos central (SNC) sau nevrax- alcatuit din centrii

nervosi, adapostiti in :
maduva spinarii
trunchiul cerebral
diencefal
cerebel si
emisferele cerebrale.
Segmentele sistemului nervos central sunt invelite de
meninge , format din trei membrane:
piamater
arahnoida si
duramater.
Intre arahnoida si piamater exista un spatiu in care se gaseste lichidul
cefalorahidian
(LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate.

II.MADUVA SPINARII
Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se
numesc vertebre si care prezinta un orifciu central gaura vertebrala.
Prin suprapunerea vertebrelor se formeaza canalul vertebral, care
adaposteste maduva spinarii. Maduva spinarii are forma unui cilindru.
Maduva spinarii incepe la prima vertebra cervicala si se termina la
nivelul vertebrei a doua lombare, de unde se continua cu o formatiune
foarte subtire numita flum terminale.
Nervii periferici intra in maduva spinarii prin gaurile
intervertebrale si se numesc: cervicali
toracali
lombari
sacrali
coccigieni .
Cei lombari si sacrali au un traseu descendent si formeaza,
impreuna cu flum terminale, coada de cal.
In sectiune transversala observam, in interior, substanta cenusie,
in forma de fluture, cu doua coarne anterioare, doua coarne laterale si
doua coarne posterioare. Inconjurind substanta cebusie , la exterior se
afla substanta alba, organizata in doua cordoane anterioare, doua
laterale si doua posterioare.
Substanta cenusie este formata in mare parte din corpi neuronali,
dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite).
Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati, dar printre acestia se

gasesc si corpi neuronali, dendrite sau axoni fara mielina.

1. Substanta cenusie
In coarnele anterioare se gasesc neuroni motori somatici. Au
rolul de a controla activitatea musculaturii striate, determinand
contractia acesteia.
Coarnele laterale contin neuroni vegetativi , senzitivi si motori (aduc
si duc informatii de la organele interne).
In jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni
visceromotori care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii
netede viscerale. In jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc
neuroni viscerosenzitivi, care primesc informatii de la organele interne(
ex:durerea de stomac).
In coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuroni
somatici senzitivi, care aduc informatii de la organele receptoare (ex: de
la piele).

2. Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din

maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase si se grupeaza in
tracturi si fascicule, care se impart in:
fascicule ascendente (senzitive) care aduc informatii de la
periferie (organele receptoare) pana la centrii nervosi;
fascicule descendente (motorii) care duc informatii (comenzi)
de la centrii nervosi pana la periferie (organele efectoare).

3. Nervii spinali
Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele
31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5
sacrati si 1 coccigian. Nervii spinali sunt alcatuiti din fbre motorii si
senzitive, somatice si vegetative.
Fiecare nerv este alcatuit din : radacini, trunchi si ramuri periferice.
3.1.Radacina posterioara este alcatuita din neuroni senzitivi, care
isi grupeaza corpii neuronali aproape de maduva spinarii intr-un ganglion
spinal. Acesti neuroni aduc informatii de la receptorii somatici si
vegetativi, pana la maduva spinarii. Axonii intra in substanta cenusie, in
coarnele posterioare ale maduvei (neuroni somatosenzitivi) sau in
jumatatea posterioara a coarnelor laterale (neuroni viscerosenzitivi), unde
fac sinapsa cu alt neuron. Unii axoni trec direct in substanta alba a
maduvei si au traseu ascendent spre centrii superiori.
3.2.Radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii

neuronilor somatomotori din coarnele anterioare si ai neuronilor

visceromotori din coarnele laterale. Fibrele somatomotorii transmit
informatii musculaturii striate, iar fbrele visceromotorii se distribuie
musculturii netede a organelor interne si glandelor.

3.3.Trunchiul nervilor spinali rezulta din alaturarea celor doua

radacini (anterioara si posterioara).
3.4.Ramurile periferice ale nervului spinal rezulta in urma
ramifcarii trunchiului nervului spinal. Aceste ramuri se distribuie
tuturor organelor si tesuturilor din organism, alcatuind plexuri
nervoase: plexul cervical (nervii de la cap si gat), plexul brahial (de la
membrul superior), plexul lombar (rinichi si alte organe interne).

4. Functiile maduvei spinarii

Maduva spinarii indeplineste doua functii importante: functia
reflexa si fun ctia de conducere.
4.1.Functia reflexa
Reflexul este procesul prin care organismul raspunde la un stimul.
Nervii senzitivi conduc impulsul nervos declansat de stimul pana la
centrul reflex, care se afla in substanta cenusie a maduvei spinarii si
care primeste informatiile, le analizeaza, generand apoi raspunsul. Nervii
motori conduc acest raspuns pana la efectori (muschi). Exemple: reflexul
rotulian , ahilean.
4.2.Functia de conducere
Conducerea impulsurilor nervoase prin maduva se face pe cai lungi
sau pe cai scurte. Caile scurte fac legatura intre diversele segmente ale
maduvei spinarii, iar cele lungi fac legatura intre maduva si celelalte
etaje ale sistemului nervos central: emisferele cerebrale, cerebelul.
Atunci cand informatiile conduse sunt senzitive, caile lungi se numesc
senzitive sau ascendente, iar cand informatiile sunt motorii, caile lungi
poarta numele de motorii sau descendente.
Sensibilitatea este de mai multe feluri:
exteroceptiva (din exteriorul corpului termica, dureroasa, tactilagrosiera si tactila-fna),
proprioceptiva (de la propriul corp de la muschi, oase si articulatii)
visceroceptica (de la organele interne).
Sensibilitatea proprioceptiva poate f constienta (ajunge la emisferele
cerebrale) sau inconstienta (ajunge la cerebel).
Caile lungi ascendente transmit informatii culese de la receptori pina
la nivelul centrilor nervosi.
Fiecare sensibilitate este condusa pe cai specifice, care au un anume
traseu. Aceste cai sunt formate din doi sau trei neuroni care fac sinapsa
intre ei, conducand informatia de la receptor pana la centrii nervosi

superiori.
EXEMPLE
fascicule spinotalamice laterale pentru sensibilitatea exteroceptiva
termica si dureroasa
fascicule spinotalamice anterioare pentru sensibilitatea
exteroceptiva tactila grosiera
fascicule spinobulbare pentru sensibilitatea tactila fna si
proprioceptiva constienta
fascicule spinocerebeloase pentru sensibilitatea tactila inconstienta
Caile lungi descendente
Miscarea voluntara este declansata din centrii motori aflati in
emisferele cerebrale. Informatia nervoasa are traseu descendent prin
trunchiul cerebral si ajunge la motoneuronii somatici medulari pe caile
piramidale (cortico-spinale).
Caile care pornesc din emisfera cerebrala stanga controleaza
jumatatea dreapta a corpului, iar cele din emisfera dreapta controleaza
jumatatea stanga a corpului. Acestea se vor incrucisa :
la nivelul maduvei spinarii, formand fasciculul piramidal

direct, cu traseu prin cordoanele anterioare

la nivelul trunchiului cerebral, formand fasciculul piramidal

incrucisat, cu traseu prin cordoanele laterale.

Axonii din aceste fascicule, dupa ce au ajuns in portiunea
corespunzatoare organelor efectoare, intra in coarnele anterioare ale
maduvei si fac sinapsa cu motoneuronii medulari. Prin radacina anterioara
a nervilor spinali axonii motoneuronilor se distribuie spre musculatura
striata, declansand contractia comandata de emisfere.
O parte din fbrele fasciculelor piramidale se opresc in trunchiul
cerebral (fasciculul corticobulbar) la centrii motori ai nervilor cranieni,
determinind contractia muschilor capului si gatului.
Impulsurile conduse prin caile piramidale determina miscari
voluntare, fne, precise, care tin de indeminare.
Miscarile involuntare (stereotipurile) se refera la automatisme
asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, imbracarea, alimentarea, unele stari
emotionale, tonus postural. Aceste miscari sunt comandate de diferiti
centri din emisferele cerebrale, dar mai ales din trunchiul cerebral.
Neuronii au traseu descendent prin maduva spinarii, formeaza fascicule

extrapiramidale si fac sinapsa, ca si cei din caile piramidale, cu

motoneuronii din coarnele anterioare ale maduvei.