fizic. Bcaracteristicd, in special, persoanelortnere, din care eau astfel de aritmie se numeste ariimie respiratorie juvenla Aitmiile sinusale nu au repercursiuni asupre hemodinanej sistemice. Aritmil determinate de dereglarea exciuabiliagit miocard. ui, Extrasisolte Eurasiotola prezinta 0 contracfie prematurd a cordulu say lunor pati ale lu, sucitatt de un impuls venit din focar ectopic Caurele apaitcifocarelor ectopice pot fi: procese inflamatori in rmiocard (miocandite), ischemia miocarduli,dishomeostazi ele twolitce (hiperkaliemia), acidoza, intoxicait (nicotinice, aleoo ce), tulburari endocrine (hipertiroidisim). Efect aritmogen au si ‘unele medicamente (digitalicele,cofeina,troxina) la supradoza- +e Jor, Fxtrasistoele rae na impoct asupraciralaiei sanguin. Tahicardia paroisticd reprezinta extasistole consecutive de inahié freevenfé aparate in grup. In acest caz ritmul normal insta. ‘aneu este intreupt de un acces de coniracii eu feeventa de le 140 pind la 250 pe mint, Durata accesului poste fi diferit (lela cateva secunde pan la edteva minute, ore, ile sau chiar satis ni, subitinceteaza, cu restabilireaitmului normal. ‘Tahicardia paroxistca de lunga durata poate antrenainsuficiena citculaore Fibrilaita arial, Prezint 0 dereglare de rtm, in ere excita rea si contracfiaatrilor ca un tot intreg este inlocuitd cu contra ffecvente neregulate si necoordonate ale difertelor fascicule mas- culare ale atrilor sub influenfa impulsuitorectopice cu frecvens de 350-700/min. Aceasta provoaca excitaja gi eontracta haste 1 yentriculelor, Praia atriala conduce la sedesca dramas @ debitului cardiac (pda la 30% din infil) si tulburdnd emodine= Fibrilayia ventricular reprezinté contract fibilatori ot ce, rapide, neregulate cu o feovent’ de150-500 pe mia, presia unei depolariziri ventriculare anarhiee, Miocardul «st funcjional tragmentat tn zone cu grade variate de depolariza # repolarizare, Contracfia eficientd a venticuelor ¢ impos: B® bitul eardae este complet redus,tensiunea arteriala seade Ia 240 Acestederepliei de rit survin : Ace urvin fn perioads terminals fa car usr Infet miocade act, mioearte emboli Pulmonar,clctrocutare,cishomeostazieectltce rane Bevel tutto cn Severe antreneaza blocul atrioventricular - tulburiril i avoveticulre. Acwnea se cane na So ‘Sau stoparea propagirii impulsurilor de la atrii es Becton ane et MIZIOPATOLOGIA APARATULUE RESPIRATOR ade bala apr uli epitope et pin cto procee vena pune sean cape, Puls planation a cae jn fre / doi ou Resp ean een a1rin care este asigurat aportul de O, la jesutur si Tnlaturarea CO, de la yesuur ‘Newilayia pulmonard repeezin'® schimbul de set dintrs tmosferd si spaiul alveolar 51 include provesul de inspiratie si piraie. Ventlaiaasigur& vehicularca convectional a aerulit din Eimosferé in alveole gi in sens opus - din alveole in atmostea Tnsprafia este un aet activ, iar exprata pasiv. Impulsurile acesies sctiitif tmice pomese din centtl respirator bulbar, eare est ‘Stimulat de CO; , toni de H” si deficitul de Op din singe, procum, side influenta seoarfei cerebral ‘Ventilajia pulmonara este caracterizatt prin doi parame amplitudinea (profunzimea) si frecvenia respira. Difichunea weprezinti sehimbul de gaze dint alveote si sin tele capilaeloralveolare prin. membrana alveolo-caprlara, Aces proces depinde de: ee iferenfa dintre presiunile partale ale Oy si CO» de o parte side alta a membrancialveolo-capilare; “S structura membrane alveoto-capilare gi de grosimea aces teins ~ suprafata activa a membrane alveolo-capilare. Perfcia pulmonard (eirewofia pulmonara). Respiatia pe ‘mona este asigurat eu un debit sanguin pulmonar adecvat, care ‘a transporta oxigenal spre organe. Debital sanguin pulmonar ee Fatrepmal de fuera ventriculu dept, de rezstenfa pal osese lar pulmonar side volumul singel cieulant 19,1 Insuficienta respiratorie Insuftciema respirator este incapacitaten aparatl tes tor de satisface necesitiile organismuli In oxigen in rp In fort fizi, respiraia la presiunea normala atmosterict ‘Tn finetic de etiologic gi patogenie, insuicienja TP se divide in insoficienjd respiratorie central, resriesh®? & ructiv 20 19.1.1. Insufeien respiratorie contata Insuficionja respiorie centrals survine in afeetiuni direct SNC. Afeiunea ceili! respirator poate fi cauzata de proce- TPatologice localiza pe tot traseul reflexului respirator: neu- plo, eile arene, centii nervos, eile eferente. Cauzele ilocite ale dereglaractivitit entrului respirator sunt Leia directe ale acestuia (in encefalit,hipertensiuine intracrania- Iraume craniocerebale,hipoxitscveie, yo, cow, hiperdora sommifereor,sedtivelor,narcozi,drogurilor). Exeitanti pur ‘ai centrului respirator sunt hipercapnia, reserea concen ionilor de hidrogen gi bipoxemia Deviatile concentajet dioxiului de carbon in azn alveolar uty a stages arterial) carscterizeacd starea ventlaie fare: 40 mm Hg - normoventlaie, > 41 mm Hig ~ hipo- ate, <39 mm Hig — hiperventilai ipercapnia reprevinth presiunea creseuti de dioxid de ear- ingele arterial fai sus de 46 mm Hg). Este rezultatlin- ‘biewid de carbon sau a reduce limid- ‘a. Hipercapnia este cel mai puter ex- al central espirator:hipeteapnia antreneai hiperventil- ipocapnia hipoventlatie chiar pnd la opritea respira onia H”. Concentratia ionilor de hidrogen in singe ex- in pl! este epalg eu cca. 7,36, Central respirator este ex- Sensbil la devierile pH-Ului: micsorarea acestui parametra 0.1 unitayiexeitt central respirator si intensifict ventilafia np ce mirirea pIT-lui conduce la inhi- lu respirator sj hipoventilie mia reprecinty micsorates Presunli oxigenulu in san ‘mai sub 50 man He. Hipoxemia intensifies ventilayia desi intra masurd mai micd decithipercapnia pura ia in combinastie Cu bipoxia. Hipoxemia grav per- tuce la inkibier centrulul respirator gf la stop respira 243194.2. Insuficienta respiratorie de tip restrictiv Insuficienfa respiratorie restrictiva survine la restrict vent lafii de catre procesele patologice localizate in aparatul neu uusculat, cua toraciea, pleura, parenctimul pulmonar. Aparatul muscular respirator poate fi afeciat la aivelul sis. ‘mului nervos central si periferic, la nivelul joncjinilor neury ‘musculare sau nemijlocit a muschilor respirator. Diafragmul e-1. ‘mugchiul respirator major side cea mai mare importa vital in ‘orpul uman (dupa cord). Disfunetilediafraumului sunt consesin 8 a traumei miduvei spindrii, poliomielte, afeefiunilor dnc ‘le nervuluifrenic. Paalizia bilateala a diaffagmului este inca patbilé cu viata. Din procesele patologice, ce afeeteazAjonc{ in 'e neuro-musculare ale diafragmului $i musehilor inereostali, fac parte intoxicaiie cu anticolinesterazice,curare, toxind botulinics, Aevtitele, miozitn, Orice dereglare a funcfii diafrogmulu gins. chilor intercostal antreneaza disfunefi ventilator prin reducerea ‘excursiilor cutie’ toracice gi ineapacitatea de a erea o presiue no- ‘gtivaintratoraciea suficienté pentru efectuares inspire Restrictia pulmonara este reducerea complian(ei totale a apa ‘atului respirator ex urmare a redueeri predominante a conplian- {ei cutie tuacive sa plamanilor Restrictia pulmonara exiraparenchimala este provocsts de ‘afectiunile cutie toracice, aparatului neuro-muscular, pleut. [a deregarile restrictive este miesorati complianta total sistem: ui respirator, ceea ce reduce volumele pulmonare. Aleciunile pleurei provoaca deermetizarea cavitfiipleurale sa hiperiensite ‘ne ntrpleurala, In ambele cazuri are loe compresiunea st hilt colabarea plamanulu, restrict excursilar eu dereglari ventlio™ Fil, Cele mai freevente forme de afeefiuni pleurale sunt efit pleurala, pneumotoraxul, bemotoraxul,tumorile ‘Ffusia pleurala precinté acumularea de lichid in cate pleural si este prezentath prin transsudat(alrafiltratulplos ‘avitatea pleurala cauzata de afeetiuni eardiace congest ve. hepatica, atelectazie, sindrom nefrotic) si exsudat (extvat ua ————— gine inflamatorie: ‘maligne s. a), Preumotoaral rez it prin defectul Pleurite de orice etiologie, parapncumonie, Reta mimonarsinrapurcchnala. Ao renohimal.Aivell, al ea Street occ ost dou cag 2 ianta si clasticitatea, eee ina (tenses) ee capaiten das extn /actiunea forjei aplicaie, ccea ce i sims 2 pinantorn nate Isr reine esi tape a Survie resis pulmonar, care conduc 2 ale ventilatiei. rn eae sta. plone napa ae lev apm i 9 la pocumontele its pulmonata conduce ta miesorarea umpletiplima- per: 8 concomitent, la reducerea suprafell alveolare ven,fii vitale, a volumutui respirator gi volumului rezidual funefional al plimfnilor cu pistrarearezistenjei normale a eilor aerocondu ‘oare. in final se micgoreaza eapacitatea total de difuziune @ pla ‘minilar gi se mieejte rezistonta vascula, repirajia devine fv ‘venta si superficial, Procescle restrictive condiionearA reducerea volumului res pirator proporjional cu reducerea volumului total al plaimanior, izchilibrul venilaie-perfuzie, guntul intrapulmonar, dereglare, difuziunit oxigenulut, hipoxemia moderaia in repaus 51 hipoxine sever la eft file, Ca raspuns Ia hipoxemie survine hipervetil tia pulmonara, care menfine minut-volumul respirafiei in condi le umplerireduse a plaminilor prin aecelerareafreevenei Restictia plimnilor de orice genezi conduce la insuficiena respiratorie resiritiva. Din procesele patologice, care conduc la restrcfia intrspulmonar, fac parte pneumoseleroza,atelectava si edemul pulmonar. Preumoscleroza este procestl patologic caracteizat prin ceresterea abundenté de fesut conjuntiv in interstitial pulmonar ‘septurile interalveolae si vasele sanguine. Cauze ale pneumoscle rozei sunt procescle inflamatorii din parenehwimul pulmonar (neumoniile), deerglisile hamo- 4 Himfocireulatorit(hiporemie venoasi de lung dura, staza sanguind sau limfostaza), infarctul plamnilor, imbibija cu xenobionsi ~ antracoza,silicoza, asbesto- 2a, dstresul respirator acut, inflamafile alergice 9. a Celulele participate ia inflamatie (limfocitele, macrotasi neutrofilele) secret citochine eare ativizeaza proiferarea 110- blaxtilor ew hipexpruduetia de fibne colagenie parle! cit reduce” rea structurilor alveolae, Pneumoscleroza altereazi toate funetile aparatului rspirtoe — ventilayia, difuzia, peruzia. Aste, erogtereaabundent a sl ‘uj conjunctiv reduce atit compliana, eft si elasticitate pare ‘mului pulmonar eu micgorarea volumului respirator, hipovent hu, exesterea volumul reidual, Atelectazie este colabarea, diminuarea volumuli si Sse" ‘entilajei a unet pai saa intregului plamn, 6 delet brat el din obser ba seamen (sec ct rt tas ep bs bronlr ss venta ped nl eal in cele am aso ea ae Colbie pestis ter itn Inline venlote! tad sane Mpa es sociales aserrlnfar ea ina lin perfringens Atkin nobus pete cet demi mul 2 pretences pc wala esa ing eta pia: mies ee opens amin (acletna st srt, des napa ace east ‘use plininlor pacanowcows she ae limi aero ene a n to compas 3 pov a es eae ore coms pment i ter 8) conc ova ea pent ange: Spel eis ni acon cng ee loess 3) fico ce mix: pemesiiaten pret vsua (a. Rmenbanegn elem puna el Sans feelin peo, sina spel ble, rie onant. aes ean clon ae survitela resin roma nice Sra preshonc-emotee ne nerf aa shin ocatsn pm su cea locl dena iat ovvant nega met 27mafios tn alveole impiedica difuzia alveolo-capilard a gazclor,in- deosebi a oxigenulu 19:3 nein repre dip oat saint obo i lic ester wreccine sapiens eta Cae sere SEER eae pee se aneeh san dress Scot n Som acne (en bre rp Sih os per td Ge ge) frat Sin igs ei Fes eect rete nel eho epectraed Sarah mete eee ue eee Sai chines cor Regea ue thesiey este dn shen ‘unial ncn alsin Spe. ii ormonfurirs srt rojt decor de a cartilaginos prezent in bronhiile cu calibrul de pana a circa 1 mm, Sea anus aera econ pad carne: tov sonfn me te dem aves pose contai tse Brae el clog or oo mo aca a ta ee te pred meee carlin coe cx fice pr pars lr empl cu nga Smal oni Ca ertconicae panies mec aime nich eae dpnde de amc cer eopt eeste a ns ier enon carnal mip ser ee ovens Srclpara bac lses toca oe ; — = mics co mas trace mune ikea este cir aoc men in et ips sale tour care impiedet su face impos venta puimons Ie ms, sa doar Lefont fio. | PeTMAMENE, incusiv si ‘uma obstruetiei efilorrespiratorii survine insuficienga respira spiratia rari $i profian onan abl cent repens ctor commie priee gh a rer en Eniologia. Obsiritia cailor respirator superiare posts tellor seroconductone et ‘totala sau partial. Poate fi cauzatii de atonia limbii in timp! * nsecinja eres. ie cu inhibits ndcnea rents in hipoxia pra 248‘iii rae). Avan epi profande rare este randaerty Sport al cfortli teprtor Oda cu micorarea ampliaing Iratipnca conduc la micgorarea vena! pulmonar ase, ciel respirator npr sabe un raprt modifica inte ute ci Juli tepirtor cu predominarea inspira (dope Inpro de ex in senoa clr aeroconctoare sper) st tenis Iu (dspneexpintrie, de x, nastnl tg) Un simp carceriate sbaproviiona orgasms cy ‘igen, care aot dipavss ete sinoen, Poca ever athisie a pei i macoaclor (buzlor, urchin, unl das de marr concen de hemoglobin ress (npn 1a) in adngoe capa in obs ronllor mar (de ex, a eet endson bil tamer vet ean respective a plana (oy Sein este auerupa, tral sechest se Tesoube pind colabearssurvine ectaiaobstctv. Otstatia lange Sau wake (etre cor stn, no edem)aneoeas dereglretale de venilieasta. “Arf repens insulin espiaoriescua carter rin dercglarea apotl de oxigen (boxes) si. clini Sioxidulu de carbon (hipereapnie). fn evolu sini se eid su eitevapeioae. Prima pedoadt se manifest pri respite Accelratt i profun cu prevalaen Insp dope inp toi. Cea dev do se crater pin micyorrea prog 8 iveven respira eu psrren snp! manne fal pn etter a So Gu seidrenTrecvenfe diminueaza. si ampltatine respi: aceastii perioada conduce consecvent la stopul respirator (pat tena), urmat de restabliea desert darts respira Fire agonal, terminal, susping), dup care survine ssi Geta a respira ~ moar hi (suru tor aeroconductoare nferoare Oferta eiloreroconductare ina st abr nic sndromalu astmatic 250 ‘tolegia. Obstructia cdilor respiratoriiinferioare poate ice care ingusteara lumenul lor — logeia scroll asin const Tn hipaeactvitea lia lilo seroconduciote inferioue. ca pentane itor, eorinofileor, lift", mactofagleg La pesoanel suscepti inflame zara cpisoade recuente de spe, esis terats na peal noapica so diminags Seanez prin ost lr rsp mii oi mena i bonhiccle eminu)provocal de spen re Ge acumlrea mucus side umefcwa musnaton Ign gins, in cave ea presunea excesiv, care se recat Ih Emini in timpulexpiraii, le compreseaza pana la pradul dc en: joiel, Acclasi rl il joad si pidtura de mucus din orificiad rt ates comport exo supapa- in timpul inspiral se zi In decfa alveollor,ceea ce nu geneazA inspiring iraiel se retrage in bronhiolt, pe care o obstrucuca xpirul. Orice dereglare cronica a expiratci conduce Srinfatia plasnilor si marvea volumulu de ar residual fizem pulmonar. 0 consecint§. comund pentru obstuctia eilor aeroconductoa- Bperioae si infetioae este insuficientarespiratorie vbsrmea 20 FIZOPATOLOGIA. APARATULUL DIGESTIY elarca digestel poste interesa unul sau mai multe come ale tubuluidigestiv: cavitatea bucal, siomacul saw in,