Arta rmne o tain i o credin. Iar cnd se face dup vreo teorie,
este fals.
Arta trebuie s apropie, iar nu s deprteze; s umple, iar nu s sape
prpstii n bietele noastre spirite, i aa destul de rscolite de
ntrebri.
Arta trebuie s odihneasc i s vindece contrarietile interioare ale
omului. Aceste contrarieti deriv din nsui destinul lui i din
tragedia lui. Arta are i aceast misiune terapeutic; s ne amintim
numai de Catharsisul aristotelic.
Artistul modern nu este un animal de lux, ci este un animal auster.
Arta lui nu se comite dect n austeritate i n dram - ca o crim
perfect.
Artistul trebuie s tie s scoat la suprafa fiina din interiorul
materiei i s fie unealta care d la iveal nsi esena sa cosmic,
ntr-o existen cu adevrat vizibil.
A vrea ca lucrrile mele s se ridice n parcuri i grdini publice, s
se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre i monumente
nscute din pmnt, nimeni s nu tie ce sunt i cine le-a fcut - dar
toat lumea s simt necesitatea i prietenia lor, ca ceva ce face parte
din sufletul Naturii.
Ateptai pn cnd voi muri - i vei putea vedea numai cum
vulturii se vor aduna mprejurul meu.
Atta vreme ct obiectele (sculpturile) nu exist dect printr-o
opoziie fa de tine nsui, nu ai s poi niciodat s i dai perfect
seama de adevrata lor esen. Pentru a ajunge la esen, trebuie s
te detaezi de tine nsui, proiectndu-te n acele obiecte, care, astfel,
vor putea vorbi n locul tu.
Cnd creezi, trebuie s te confunzi cu Universul i cu elementele. i
pentru ca s realizezi ceva, nu trebuie s nu fii tu nsui i s te
distrugi. i trebuie s caui mereu s scapi de maetrii. Nu ajunge s
posezi idei.
Cnd nu mai suntem copii, suntem deja mori.