ATENTIA nu este o functie psihica independenta, pentru ca nu reflecta realitatea
obiectiva cum fac celelalte functii. Ea asigura nsa concentrarea optima, la un moment dat, a functiilor psihice n directia unui obiect sau fenomen n scop de cunoastere sau de adaptare, asigurnd astfel o cunoastere ct mai adecvata. Atentia poate fi involuntara, nedirijata constient spre ceva din afara; presupune distributivitate, capacitatea de a sesiza fenomenele din jur fara un efort deosebit, dirijat anume. Ea are nsa si o componenta voluntara, ca un efort constient, att de necesar pentru cunoastere si nvat are. Are un anumit volum, suprafata, mobilitate, tenacitate, selectivitate. Va depinde de starea organismului n general si de cea a sistemului nervos central, n special. Atentia este strns legata de memorie, de integritatea functiilor cognitive, de instincte, pulsiuni, de sistemul motivational. 1.Hiperprosexia este exagerarea capacitatii de concentrare a atentiei, involuntar, nedorit, ca volum, intensitate, dar cu caracter de instabilitate. n starile maniacale exista o astfel de vigilitate atentionala crescuta, dar cu tenacitate redusa. La fel se ntmpla n primele faze ale intoxicatiei cu cocaine sau alcool. La copiii nevrotici exista o concentrare atentionala asupra propriului corp, la fel, la depresivi exista o concentrare a atentiei n directia ideilor micromanice sau hipocondriace. La deliranti hiperprosexia este strns legata de tema deliranta si orientata asupra evenimentelor, situatiilor, persoanelor implicate n sistemul delirant respectiv. La bolnavii cu fobii si obsesii exista hiperprosexie n directia acestor tulburari ale gndirii. n schizofrenie hiperprosexia mbraca un caracter particular prin comutarile motivationale incomprehensibile ale bolii. 2.Hipoprosexia presupune scaderea capacitatii atentionale. Poate apare si la indivizii normali, n stari de oboseala, sau de plictiseala. n retardul psihic este constitutionala, fiind expresia nedezvoltarii psihice satisfacatoare. n demente atentia este deficitara din cauza leziunilor organice produse la nivelul sistemului nervos central. mbraca un caracter particular la copiii epileptici, cu o vscozitate tipica si slaba capacitate de deplasare a ei de pe un obiect pe altul. n toxiinfectii tabloul confuziv duce la scaderea globala a atentiei, copilul facnd mari eforturi de ancorare n mediu. La copii ntlnim cel mai frecvent hipoprosexia n cadrul sindromului atentional deficitar, datorita marii instabilitati si a lipsei de rabdare n directia unei activitati cu sens. 3.Aprosexia presupune suspendarea totala a atentiei, este caracteristica confuziei mentale, starilor de nedezvoltare psihica (retard psihic sever si profund).
4.Paraprosexia caracterizeaza imposibilitatea unui individ de a percepe
obiectele, persoanele, actiunile din jurul sau, din cauza unei stari de asteptare foarte puternica, desi nu are tulburari de perceptie.