BANCI STRAINE PE PIETELE LOCALE

BANCI STRAINE versus BANCI AUTOHTONE

Bncile cu capital strin au retras din Romnia 9 miliarde de euro de la declanarea crizei,
n 2008, dintre care 3 miliarde de euro ntr-un singur an, respectiv 2013, aceasta fiind o
cauz pentru ncetinirea ritmului de cretere al economiei romneti, ( Mugur Isrescu,
guvernatorul Bncii Naionale a Romniei )
Criza din ultimii 5 ani a determinat bancile straine sa se replieze;

institutiile de credit locale, de stat sau private, au profitat de situatie, inclusiv prin
interventii ale guvernelor in vederea stimularii creditarii, pentru a recupera din cota de
piata pierduta.

Cota de piata in functie de active a bancilor straine din Europa Centrala si de Est a scazut
de la 78% in 2008 la 74% in 2013, arata un studiu realizat de Raiffeisen Bank.

Cota bancilor de stat a crescut cu 3-4 puncte, de la 9,5% in 2008 la 13% in 2013, datorita
intensificarii activitatii bancilor locale din Polonia, Romania, Ungaria si Slovenia.

In cazul ultimelor doua tari, guvernele au adoptat importante masuri de protectie sociala
si de stimulare a creditarii care au favorizat institutiile de credit autohtone.
In Romania piata se reconfigureaza
In Romania in ultimii ani, bancile locale, de stat si private, au castigat pozitii importante
pe piata bancara,
Dar si cota de piata a bancilor straine mari a mai crescut putin, in urma preluarii activelor
jucatorilor mai mici care au parasit piata.
s a manifestat reconfigurarea pietei, in care locul unora a fost prealuat de altii, final activele totale ale sistemului bancar romanesc
au avansat pe parcursul de la 314 miliarde lei la finalul lui 2008 la 362 miliarde in 2013 si 404 miliarde in 2014.

Bancile cu capital strain din tara noastra si-au majorat cota de piata cu doua puncte in
ultimii 5 ani, de la 88% in 2008 la 90% in 2013.

In schimb, atat capitalul bancar de stat, cat si cel privat, a profitat mult mai mult de
slabiciunea altor jucatori si si-au intarit substantial pozitiile:

banca de stat CEC Bank a castigat trei puncte la cota de piata pe parcursul ultimilor 5 ani,

in timp ce Banca Transilvania a crescut cu 3,5 puncte, impreuna castigand 6,5 puncte,
respectiv 8 locuri in clasamentul bancilor.
Banca de stat CEC Bank si-a majorat cota de piata de la 4,3% in 2008 la 7,4% in 2013,

urcand de pe locul 9 pe locul 5, in special pe seama creditelor acordate firmelor si a

depozitelor atrase de la populatie.
La randul sau, banca locala cu capital privat Banca Transilvania, a reusit sa creasca de la
o cota de 5,4% in 2008, cand era pe locul 7 in topul bancilor, pe locul 3 in prezent, cu o
cota de piata dupa active de 8,9%.

banci straine, precum ING sau Raiffeisen Bank, au reusit sa-si majoreze prezenta in
Romania pe parcursul ultimilor ani, pe fondul reducerii expunerilor unor banci straine
confruntate cu crize puternice in tarile de unde provin, precum cele din Grecia sau
Portugalia.
Un factor care a permis bancilor romanesti, si celor straine , sa profite, au fost problemele
cu creditele neperformante intampinate de alti concurenti(, in principal primii doi
jucatori, BCR si BRD, care au initiat planuri de restructurare si de reducere puternica a
activelor :deleveraging sau dezintermediere)
Sucursale straine scoase la vanzare
sucursalele unor grupuri straine care nu au reusit sa acumuleze o masa critica in
Romania pentru a devenit profitabile, si-au regandit strategiile din tara si din zona
si au scos sucursalele locale la vanzare, iar daca nu au gasit cumparatori, au inchis
unitatile si au vandut portofoliile de active.

Procesul de fuziuni si achizitii este inca in curs de desfasurare.

In acest context, intreprinzatorii locali au considerat oportun sa deschida banci noi. Este
cazul Bancii Feroviare, si BRCI, deschisa in acest an, dupa preluarea bancii grecesti ATE
Bank.
Unii finantisti, precum Mihai Tanasescu, vicepresedinte la Banca Europeana de Investitii,
apreciaza ca si statul ar putea profita de situatia grea de pe piata creditarii si sa infiinteze
o banca de dezvoltare.
Bancile straine in Europa Centrale si de Sud est

In toate statele ex-comuniste mari, care sunt acum membre UE, capitalul strain e majoritar in industria
bancara, dar in Polonia si Ungaria nu atinge 90% ca in Romania, ci 62%, respectiv 67%.

Care este diferena dintre o filial i o sucursal bancar?

-Filiala sau Sucursala doi termeni juridici tot mai folositi.
-In 2007, tot mai multe banci se gandeau sa renunte la statutul de filiala pentru a devini sucursale.
Scopul?
-urmareau sa scape de costul rezervelor minime cerute de BNR, precum si de alte obligatii impuse
de Directia de Supraveghere a bancii centrale;
Bancile straine din Romania pot fi:persoane juridice si sucursale deschise de bancile straine.

Spre deosebire de filialele persoane juridice romne, sucursalele deschise de bncile strine
pe piaa romneasc (n baza dreptului european privind libera circulaie a serviciilor );

sunt reglementate de autoritile de supraveghere din ara de origine a bncii-mam,

iar depozitele atrase de acestea de la clieni sunt garantate prin schemele specifice din
rile respective.

BNR se limiteaz doar la la monitorizarea indicatorilor de lichiditate, a constituirii

rezervelor minime obligatorii i a respectrii normelor privind prevenirea splrii banilor.
BNR nu are rol nici mcar n aprobarea conducerii executive a bncii.
- sucursalele deschise de bancile straine in Romania se supun legilor din tara de unde provin,
in schimb ,filialele se supun legilor din Romania.
BNR are putine puteri pentru a controla activitatea sucursalelor. Poate face demersuri de
supraveghere a lichiditatii, in cooperare cu autoritatea din tara de origine a bancii-mama, nu
si in privinta nivelului capitalului.
De asemenea, poate solicita informatii

statistice.

Sucursale ale bancilor straine in Romania:

Banca Italo Romena (Italia)
Bank of Cyprus (Cipru)
Blom Bank France (Franta)
BNP Paribas Fortis (Belgia)
Caixabank (Spania)
Citibank (Irlanda)
ING Bank (Olanda)
Montepio Credito (fosta Finicredito, Portugalia)
TBI Bank, (Bulgaria)
Evidente empirice LITERATURA DE SPECIALITATE SI STUDII

Banci straine VERSUS banci nationale

Exist o vast literatur de specialitate referitoare la :.
1.
2.
3.
4.

Profitabilitatea bancilor straine;

Impactul conditiilor din tara gazda ;
Efecte antrenate asupra pietelor gazda;
Modalitati de intrare a bancilor starine pe pietele locale;

bncile strine pot fi afectate diferit de mai multi factori de influenta n comparaie cu
bncile autohtone, precum i de factori suplimentari, cum ar fi condiiile din ara de
origine i strategiile instituiilor-mam.

Din punct de vedere teoretic, profiturile bncilor strine pot fi influenate de mediul de
afaceri din rile de origine, precum i de soliditatea i strategia instituiilor-mam.

Cel mai important avantaj al proprietii strine este senzitivitatea mai sczut a bncilor
strine la condiiile din ara-gazd i accesul mult mai bun pe pieele internaionale.

Experiena pe plan internaional indic faptul c bncile-mam devin creditor de ultim

instan pentru sucursalele aflate n dificultate.

n acelai timp, activitatea bncilor strine poate fi influenat negativ de rezultatele slabe
sau de modificarea strategiei bncilor-mam.

Exist dou canale principale care trebuie luate n considerare.

banc strin poate fi lichidat dac banca-mam se confrunt cu dificulti i decide s
nchid unele dintre sucursalele sale.

Un exemplu al impactului problemelor bncii-mam asupra bncilor strine care funcioneaz n

rile ECE este retragerea Dresdner Bank din Romnia i Cehia.
Al doilea canal, conducerea bncilor internaionale aprob alocarea de capital
sucursalelor cu profitul cel mai nalt ateptat (de Haas & Naaborg, 2005).
Ca urmare, chiar i sucursale strine profitabile pot fi nchise pentru a realoca capitalul unui proiect
i mai profitabil n alt ar.
Exemple:
De exemplu, banca belgian KBC a recapitalizat sucursala sa polonez Kredyt Bank i pe cea ungar
K&H, cnd acestea din urm au avut probleme.
n cazul Kredyt Bank problemele au fost generate de creterea rapid a volumului creditelor, care a
avut drept consecin sporirea volumului creditelor neperformante, n timp ce problemele n cazul
K&H au fost cauzate de gestionarea frauduloas.

APRILIE 2012 ; EFG Eurobank, care controleaza in Romania Bancpost, isi vinde sucursala din
Turcia, Eurobank Tekfen, catre Burgan Bank din Kuwait, tranzactia ridicandu-se la suma de 355
de milioane de dolari, care va ajuta grupul elen sa isi consolideze capitalul.
Burgan, banca comerciala parte a companiei Kuwait Project, va absorbi, totodata, imprumuturi in
valoare de 280 de milioane de dolari acordate de EFG sucursalei din Turcia, ca parte a intelegerii.
"Banca a semnat un acord cu EFG Eurobank pentru a cumpara o participatie de 99,26% din
actiunile creditorului turc Eurobank Tekfen pentru 99 de milioane de dinari kuweitieni", a spus
Burgan intr-un comunicat, informeaza Reuters.
Impactul condiiilor din ara de origine asupra bncilor strine este mai ambiguu i nu poate fi uor
previzionat.
De exemplu, dac evoluia economic prezint o tendin ascendent n ara de
origine, bncile-mam pot avea numeroase oportuniti profitabile n ar i astfel
pot decide s aloce mai puin capital sucursalelor din strainatate ;
Totodat, o cretere economic puternic n ara de origine poate face bncilemam mai profitabile i mai capabile s-i dezvolte reeaua de sucursale n
strintate.
O serie de studii analizeaz relaia ntre rata de cretere a activelor i profitabilitate.

Se presupune c o banc eficient va scdea preurile, ctignd astfel un

segment suplimentar de pia, sau poate s aleag cresterea profitului , renunnd
la posibilitatea de cretere (Godhard i alii, 2004).

Cteva studii arat c bncile strine care funcioneaz n ri n tranziie sau n

curs de dezvoltare au considerat ca prioritar dezvoltarea n locul profitabilitii;

Cum erau bancile preluate/si cum au evoluat?

Studiile n domeniu constat c bncile vizate pentru preluare de ctre bnci strine nregistrau o
profitabilitate mai sczut naintea achiziionrii, n timpul perioadei de tranziie i mult timp
dup schimbarea proprietii.
Important este si impactul gradului nalt al proprietii strine i creterea
simultan a concentrrii n sectorul bancar asupra marjei ratei dobnzii.
Rezultatul arat c n special instituiile bancare nou-create percep dobnzi mai
sczute.
S au observat reacii diferite ale bncilor strine i autohtone n ceea ce privete
alte variabile macroeconomice.

Profiturile bncilor autohtone nu sunt influenate de inflaie, spre deosebire de relaia

pozitiv dintre randamentul activelor bncilor nou-create(straine) i inflaie.
Toate bncile, cu excepia celor nou-nfiinate(straine) reacioneaz pozitiv la modificrile
cursului de schimb real efectiv.
Dpv al influenei pieei de capital asupra profiturilor bncilor strine i a celor autohtone, se
poate spune c pieele de capital au o funcie complementar sau de substituie pentru sectorul
bancar.
Pe de alt parte, pe msur ce pieele de capital se dezvolt, bncile pot obine mai multe
informaii despre clieni, ceea ce faciliteaz selectarea i monitorizarea acestora din
urm.
Motivele extinderii bncilor strine pe pieele emergente;
Ce factori influenteaza decizia bancilor straine?

intensitatea relaiilor dintre ara de origine a bncii strine i ara gazd;

oportunitile care exist pe pieele din ara gazd, barierele la intrarea pe pia precum
i tratamentul fiscal la care sunt supuse din momentul intrrii,

toate afecteaz tipologia intrrilor dar i momentul ales pentru acest demers.
Dei bncile strine sunt atrase de pieele n care exist sisteme bancare necompetitive,
prin intrarea lor, bncile strine contribuie la mbuntirea acestui mediu ;

Banca strin i urmeaz clienii.

-exista o corelaie pozitiv i puternic ntre fluxul de investi ii strine directe i gradul de
integrare economic ntre ara gazd i tara de origine.
Clarke et al. (2001) arat c, n rile aflate n curs de dezvoltare, bncile strine sunt
expuse la o concuren autohton foarte mic.
-rile gazd ar putea oferi oportuniti substaniale de cretere a numrului i calit ii
serviciilor bancare oferite ceea ce ar atrage intrarea pe pia a firmelor strine;

Oportunitile oferite de ara gazd.

Un numr de studii recente(Claessens et all)

sprijin ideea c bncile strine sunt atrase de oportuniti profitabile n rile gazd.

bncile strine sunt atrase de piee cu fiscalitate sczut i cu un venit pe cap de locuitor
ridicat.

gradul de ptrundere al bncilor strine este mai ridicat acolo unde rata de cretere
economic este mai mare i sistemul bancar este, n medie, mai puin eficient.

bncile strine au o probabilitate mai mare s intre n rile gazd n care perspectivele
de cretere economic sunt mai mari.

Din punct de vedere al eficientei pieei bancare autohtone:

prezena strin mai intens este asociat cu costuri medii ridicate ale serviciilor bancare
locale, dobnzi nete mai mici, i cashflowuri ridicate;
investitorii strini mbuntesc piaa local folosindu -i expertiza i capitalul uman
pentru a restructura bncile ineficiente;

MOTIVE pentru care sunt alese pietele

emergente si cele dezvoltate?

-bncile strine aleg pieele n curs de dezvoltare pentru cu totul alte motive dect o fac pe
pieele dezvoltate
ipoteza c bncile i urmeaz clienii pare mai puin important pentru rile aflate n
curs de dezvoltare dect pentru rile dezvoltate,ceea ce sugereaz c bncile strine
sunt interesate n exploatarea oportunitilor n ara gazd;
Trsturile bncilor care se extind

Este importanta distincia ntre:

bncile strine clasice (tradiionale) sau
"inovatoare" si cele prospectoare

bancile inovatoare intr pe o pia ca rspuns la oportunitile create de criza economic

prin care trece ara respectiv,dar pe termen lung importan a bncilor strine n sistemul
bancar gazd se erodeaz treptat.
Deci, bncile inovatoare sunt reformatoare n dou moduri :
o

induc adoptarea unor comportamente care sunt noi chiar i pentru aceste bnci i

rspunsurile / reaciile lor se concretizeaz n practicarea unui management i a

unor produse care sunt noi pentru piaa bancar autohton.

Bnci precum Unicredito (Italia), Erste Bank si Raiffeisen Bank (Austria), KBC(Belgia),
Societ Generale (Frana), dar i altele, au achiziionat bnci n economiile aflate n tranzi ie,deci
au fost banci inovatoare ;

bncile prospectoare au n vedere i posibilitatea ca , de pe urma achizi iilor fcute, s profite

mai trziu prin vnzarea filialelor respective;
Dar cele mai multe dintre bnci consider aceste investi ii ca fiind pe termen lung i
supuse criteriului profitabilitii.
Modaliti de extindere a bncilor strine
Practica bancar arat c cele mai frecvente forme de prezen a bncilor strine sunt:
- sucursala, afiliata unei bnci i filiala; greenfield
1. Sucursala bancara : unitate operationala fara personalitate juridica a unei banci, care
efectueaza operatiuni specifice in limita mandatului dat de banca a carei sucursala este

2.Afiliata unei bnci este parte integrant a firmei mam, n ara de origine.
afiliata a unei banci - o filiala a bancii respective sau o societate comerciala pentru care banca
este filiala ori o societate comerciala care, impreuna cu banca respectiva, se afla sub controlul
comun al altei societati comerciale;
Aceasta poate acorda credite i atrage depozite i, n general, poate oferi o gam complet de
servicii bancare. Bncile prefer s foloseasc afiliatele pentru serviciile de tip "corporate",
inclusiv schimbul valutar i operaiuni pe piaa financiar .
3.Filiala unei bnci,
filiala - persoana juridica in care o alta persoana sau grup de persoane care actioneaza impreuna
detine 50% sau mai mult din actiunile cu drept de vot sau o participatie semnificativa care permite
acestora sa exercite controlul efectiv asupra conducerii sau politicilor filialei;
este o entitate legal separat, nfiinat n ara gazd, dar n care banca mam strin
deine controlul majoritar.
De aceea, relaiile financiare dintre cele dou entiti pot diferi: o filial poate avea
dificulti financiare chiar i atunci cnd firma mam prezint o solvabilitate mare si
invers;

4.Greenfield
Este o investitie straina directa care se dezvolta de la zero;
In anul 2007 ,portughezii de la Millennium au patruns in sistemul bancar romanesc cu o
afacere greenfield pe o piata care, in viziunea lor, are "un mare potential de crestere"
In Romania am decis sa incepem de la zero, pentru ca piata locala e caracterizata de o crestere
economica mare, prin urmare si potentialul de crestere a sistemului bancar e mare. Deocamdata nu
planuim o achizitie, credem ca nu sunt oportunitati acum.

EFECTELE INTRRII BNCILOR STRINE ASUPRA RII GAZD

intrarea bncilor strine n sistemul bancar autohton, afecteaz opera iunile bncilor din
ara gazd.

reduce profitabilitatea bncilor locale, iar cheltuielile totale ale bncilor autohtone sunt
afectate n mod negativ

Practica arat c prezena bncilor strine reduce probabilitatea apariiei unei crize;

sistemele bancare din rile aflate n curs de dezvoltare care au deschidere mai mare ctre
bncile strine, beneficiaz de o stabilitate mai mare, n mod direct sau indirect;

bncile strine introduc practici mbuntite de risk management i importa knowhow bancar din ara de origine ;
EFECTE ;

intrarea bncilor strine pe piaa bancar autohton aflat n dezvoltare crete

eficiena sectorului bancar din ara gazd;

intensificarea competiiei tinde s reduc costurile i s creasc profitul bncilor;

orientarea creditelor ctre sectorul privat ar putea fi mbuntit din moment ce

se ateapt ca evaluarea riscului de credit s fie mai riguroas;

prezena bncilor strine ajut la construirea unui cadru legal puternic i a unui
sector bancar sntos, toate acestea ntr-un cadru legal transparent;

se ateapt ca bncile strine s ofere surse de creditare mai stabile i mai mari
deoarece banca mam ar putea susine financiar sucursalele din strintate;

pieele financiare autohtone devin mai puin vulnerabile la ocuri;

bncile strine ar putea reduce costurile asociate cu recapitalizarea i

restructurarea bncilor autohtone n perioada urmtoare crizei.

DEZAVANTAJE:

prin produsele i serviciile noi introduse pe pia, bncile strine atrag

majoritatea clienilor autohtoni de pe pieele locale,;
accesul la credite pentru anumite sectoare ale economiei ar putea fi
redus;

bncile strine ar putea contribui la creterea instabilitii financiare din

ara gazd, prin retragerea brusc de pe pia sau prin atragerea unor
probleme din ara de origine, n ara gazd;

deoarece bncile strine au prioriti diferite fa de bncile autohtone,

tipologia lor de creditare ar putea ignora prioritile economiei naionale
aducnd astfel prejudicii.

EVOLUTII IN EUROPA CENTRALA SI DE SUD EST

Creterea proprietii strine asupra bncilor n rile ECE a avut loc simultan cu
sporirea concentrrii pe piaa bancar.
Bncile strine au contribuit la gradul nalt de concentrare a pieei bancare prin dou canale:
(1) achiziionarea de ctre bncile strine a unor instituii locale i fuzionarea lor ntr-o singur
instituie;
(2) consolidarea instituiilor bancare locale (autohtone) ca urmare a presiunilor de competiie din
partea instituiilor strine omoloage.
Sucursalele nou nfiinate ale bncilor strine,
ofer servicii unor corporaii internaionale mari i, prin urmare,

pot fi influenate ntr-o mai mare msur de condiiile din ara de origine i de situaia
financiar a bncii-mam

dect cele create prin preluare, orientate mai mult spre servicii acordate persoanelor fizice.
Intrarea bncilor strine pe pieele bancare din rile ECE nu a fost ntotdeauna uoar.
La nceputul anilor .90, doar puine bnci strine au intrat pe aceste piee, nfiinnd
instituii noi.

lipsa sprijinului acordat proprietii bncilor strine n rile ECE i

lipsa de atractivitate pentru aceste ri nainte de aplicarea reformelor structurale.

Bulgaria i Romnia au manifestat reticen n privatizarea bncilor lor ctre investitori strategici
strini i numai crizele bancare le-au determinat s-i regndeasc strategia.
Crizele bancare au avut loc n Bulgaria n 1996-1997 i n Romnia n 1998-1999.