Sunteți pe pagina 1din 97

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.

e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN


URBANISTIC ZONAL
Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n
municipiul Roman, din judeul Neam

BENEFICIAR
S.C .MB NORUS BIOGAZ S.R.L.

EXECUTANT
S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.

Director General
Expert S.E.A. Dipl. Ecolog Adrian Balan

2013
1

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

CUPRINS
1.

INFORMATII GENERALE ..................................................................................... 10


Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu ......................................... 10

TITULARUL / BENEFICIARUL PROIECTULUI : ...................................................... 10


AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU : .............................................. 10
2.

INTRODUCERE .................................................................................................... 11

3.

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ............................................................. 13


3.1.

. Continut ....................................................................................................... 13

3.2.

Obiective ....................................................................................................... 13

3.3.

Relatia PUZ cu alte planuri si programe............................................................ 14

3.4.

Relatii in cadrul sistemelor teritoriale ................................................................ 15

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE


PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ ................................................ 15
4.1.

Amplasament.................................................................................................. 15

OBIECTUL DOCUMENTAIEI P.U.Z. VA FI SUPRAFAA DE 141.241,00 MP


DELIMITAT DE: ....................................................................................................... 16
4.2.

Descrierea proiectului propus.................................................................... 16

MATERII PRIME SI AUXILIARE CANTITATI TO/AN ........................................... 18


FERMENTAREA .......................................................................................................... 19
DIGESTIA (POSTFERMENTAIA) ............................................................................. 20
DEPOZITAREA TEMPORAR A BIOGAZULUI BRUT ............................................. 20
EPURAREA BIOGAZULUI .......................................................................................... 20
COGENERAREA DE ENERGIE ELECTRIC I TERMIC DIN BIOGAZ ............... 20
4.3.

Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului ..................................... 21

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Caracteristici geotehnice ........................................................................................... 22


Tectonica zonei...................................................................................................... 22
ncadrarea seismic ............................................................................................... 22
Adncimea de nghe ............................................................................................. 23
4.4.

Clima............................................................................................................. 23

REGIMUL VANTURILOR LA STATIA METEO ROMAN .......................................... 27


4.5.

Aer si zgomot ................................................................................................. 28

Calitatea aerului ..................................................................................................... 28


Zgomot .................................................................................................................. 29
4.6.

Resursele de apa ............................................................................................. 29

Apele de suprafata .................................................................................................... 29


Apele subterane ....................................................................................................... 29
4.7.

Calitatea apelor ............................................................................................... 30

4.8.

Solurile .......................................................................................................... 30

4.9.

Resurse ale subsolului ..................................................................................... 31

4.10.

Calitatea solurilor ...................................................................................... 31

4.11.

Flora, fauna si rezervatii naturale .............................................................. 32

4.12.

Monumente ale naturii.................................................................................. 34

4.13.

Calitatea florei si faunei ............................................................................. 34

REZERVATII NATURALE .......................................................................................... 34


BIOTOPURI PRINCIPALE .......................................................................................... 35
SPECII DE INTERES COMUNITAR CARE NECESITA O PROTECTIE
STRICTA(ANEXA 4 A ) .............................................................................................. 36
SPECII DE INTERES NATIONAL CARE NECESITA O PROTECTIE STRICTA (
ANEXA 4 B ) ............................................................................................................... 37

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

RESTRICTII:................................................................................................................ 37
4.14.

Monumente istorice si de arhitectura .............................................................. 38

4.15.

Factorul antropic ....................................................................................... 38

4.16.

Populatia ................................................................................................... 38

4.17.

Economia .................................................................................................. 38

4.18.

Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUZ ...... 39

INVESTITORUL GERMAN FACE URMATOAREA PRECIZARE: ............................ 41


4.19. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a
populatiei in cazul neimplementarii proiectului ....................................................... 41
5. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUZ.............................................................. 42
OBIECTIVE, TINTE, INDICATORI............................................................................. 43
6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI POSIBIL
A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS ................................ 46
6.1.
Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra
mediului ................................................................................................................. 47
CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE
ASUPRA MEDIULUI .................................................................................................... 47
7. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI ............................................... 48
7.1.
Caracteristici ale planului cu implicatii asupra determinarii aspectelor
semnificative potentiale asupra mediului ............................................................... 48
8.

EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 50


8.1.

Impactul asupra apei ................................................................................. 50

8.2.

Impactul asupra aerului ............................................................................. 52

8.3.

Impactul asupra solului si utilizarii terenurilor ............................................ 53

8.4.

Impactul asupra florei si faunei .................................................................. 54

8.5.

Impactul asupra peisajului ......................................................................... 54

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
8.6.
9.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Impactul asupra mediului social si economic ................................................ 55

ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUZ ............................. 57


9.1.

Conservarea patrimoniului natural ............................................................ 57

9.2.

Zone specifice de risc................................................................................ 57

9.3.

Gestiunea deseurilor ................................................................................. 57

TIPURILE DE DESEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE PRODUCTIE.............. 57


10. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL
RELEVANTE PENTRU PUZ ........................................................................................ 59
CALITATEA AERULUI: .............................................................................................. 60
MANAGEMENTUL DESEURILOR: ............................................................................ 60
CALITATEA APEI: ...................................................................................................... 60
CONTROLUL POLUARII INDUSTRIALE SI MANAGEMENTUL RISCULUI:.......... 60
11. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL
NEIMPLEMENTARII PUZ ............................................................................................ 63
12. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL
IMPLEMENTARII PUZ ................................................................................................. 64
12.1.

Apa ............................................................................................................ 64

Alimentarea cu apa ................................................................................................ 64


Canalizarea............................................................................................................ 64
12.2.

. Aer ........................................................................................................... 65

12.3.

. Zgomot si vibratii....................................................................................... 68

12.4.

. Sol............................................................................................................ 68

12.5.

. Flora si fauna, .......................................................................................... 69

12.6.

. Peisajul .................................................................................................... 69

12.7.

Populatia si sanatatea umana ......................................................................... 69

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
13.

14.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE ............................................... 70


13.1.

Natura transfrontiera a efectelor ................................................................ 70

13.2.

Natura cumulativa a efectelor ........................................................................ 70

MASURI PROPUSE PRIN PUZ PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE


70
14.1.

Resurse de apa ............................................................................................. 70

14.2.

Aer si zgomot ............................................................................................ 71

14.3.

Sol ............................................................................................................. 71

14.4.

Flora, fauna, spatiile verzi ......................................................................... 72

14.5.

Populatia ................................................................................................... 72

14.6.

Masuri in zonele cu riscuri naturale .......................................................... 72

14.7.

Imbunatatirea parametrilor privind calitatea aerului ................................... 73

15.

DIFICULTATI INTAMPINATE ........................................................................... 73

16.

DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE ........................................... 74


16.1.

Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor si programelor. ............... 74

16.2.

Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii PUZ ................. 76

MONITORIZAREA EMISIILOR IN SOL........................................................................ 77


MONITORIZAREA EMISIILOR N AER .................................................................... 77
MONITORIZAREA ZGOMOTULUI ............................................................................ 77
MONITORIZAREA DEEURILOR ............................................................................. 78
MONITORIZAREA FAUNEI ....................................................................................... 78
17.

CONCLUZII SI RECOMANDARI ........................................................................ 78

1. FACTOR DE MEDIU: APA ........................................................................................ 79


2. FACTOR DE MEDIU: AER ........................................................................................ 79
7

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

3. FACTORI DE MEDIU: SOLUL SI SUBSOLUL .......................................................... 79


4. FACTORI DE MEDIU: BIODIVERSITATE................................................................ 79
5. FACTOR DE MEDIU: POPULATIA ........................................................................... 80
BENEFICIILE SISTEMULUI DE INCALZIRE CENTRALIZAT SE MATERIALIZEAZA
PRIN: ............................................................................................................................ 80
Recomandari: ........................................................................................................ 81
18.

REZUMAT NETEHNIC ....................................................................................... 82

INTRODUCERE ........................................................................................................... 82
METODOLOGIA DE EVALUARE ............................................................................... 82
BAZA DE DATE ........................................................................................................... 82
AMPLASAMENT ......................................................................................................... 83
DESCRIEREA INSTALATIEI ..................................................................................... 83
ASIGURAREA UTILITILOR; EVACUAREA APELOR UZATE I A DEEURILOR
...................................................................................................................................... 87
IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ........................................................... 88
1. FACTOR DE MEDIU: APA ........................................................................................ 88
2.

FACTOR DE MEDIU: AER .................................................................................... 88

N TIMPUL CONSTRUCIEI OBIECTIVULUI .......................................................... 88


N TIMPUL FUNCIONRII OBIECTIVULUI ........................................................... 89
MASURI DE REDUCERE AZGOMOTULUI SI RETINERE A PARTICULELOR: ..... 89
3.

FACTORI DE MEDIU: SOLUL SI SUBSOLUL ....................................................... 92

IN ETAPA DE CONSTRUCTIE .................................................................................... 92

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

IN ETAPA DE FUNCTIONARE ................................................................................... 92


4. FACTORI DE MEDIU: BIODIVERSITATE................................................................ 93
5. FACTOR DE MEDIU: POPULATIA ........................................................................... 93
19.

EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU .......................................................... 94

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBALA................................................... 97

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

1. INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu

RAPORT DE MEDIU pentru PLAN URBANISTIC ZONAL


Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n
municipiul Roman, din judeul Neam

Titularul / beneficiarul proiectului :

S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. , str. Sf. Lazr nr. 64-66, Iai, judeul Iai

Autorul atestat al Raportului de Mediu :

S.C ECOLOGIC AMB S.R.L. inscrisa in Registrul Evaluatorilor de Studii de Mediu,


la poziia 286 din data de 12.10.2010 RM, RIM, BM, RS, EA, conform Certificatului de
Inregistrare anexat.
Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Iasi
Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741

10

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

2. INTRODUCERE
Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il
constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor
economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin
perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acest sens se prevede incurajarea initiativelor
locale destinate abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de
recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al
mediului.
Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru
proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau urbane, are
ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea mediului
inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul proiectului
de amenajare a teritoriulu, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia
mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare
cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative
principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit
elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.
Documentatia dupa care s-a intocmit Raportul de mediu a fost PUZ intocmit de S.C.
Ioan co. S.R.L. Bucuresti.
S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a S.C.MB NORUS BIOGAZ
S.R.L. IASI, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUZ privind Realizarea unei
centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul
Neam
Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Se
urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in
absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu
relevante,raportat la obiectivele specifice ale PUZ .
S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect S.C.MB NORUS BIOGAZ
S.R.L., folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul
cadru indicat in anexa 2.
S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale
impactului asupra mediului si s-au facut recomandari in acest sens.

11

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte


semnificative asupra mediului ale implementarii PUZ, precum si alternativele rezonabile ale
acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.
CRITERII
PENTRU
DETERMINAREA
POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

EFECTELOR

SEMNIFICATIVE

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:


-

gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati
viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de
functionare, fie in privinta alocarii resurselor;
- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe
cele in care se integreaza sau care deriva din ele;
- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai
ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;
- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si
comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea
deseurilor sau de gospodarirea apelor).
b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:
- natura cumulativa a efectelor;
- natura transfrontiera a efectelor
- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;
- marimea si spatialitatea efectelor (zona geografica si marimea populatiei potential
afectate);
- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
(ii) depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;
(iii) folosirea terenului in mod intensiv;
-

efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan
national, comunitar sau international.

12

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

3. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

3.1.

. Continut

Prin planul urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si


reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului
si in confomarea constructiilor propuse la situatia urbanistica de fond a zonei.
Principalele probleme abordate in cadrul planului sunt:
Zonificarea functionala a amplasamentului;
Organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii existente in
zona;
Indici si indicatori urbanistici (bilant teritorial, POT, CUT, regim de aliniere, regim de
inaltime etc.);
Dezvoltarea infrastructurii de acces si a celei edilitare;
Identificarea fondului-arhitectural urbanistic de valoare deosebita din vecinatatea
amplasamentului;
evaluarea si diagnoza situatiei existente actualizate, sintetizand determinari de ordin
functional, spatial, peisagistic, tehnic, economic si social;
Masuri de reducere, pana la eliminarea completa, a aparitiei unor riscuri naturale sau
antropice;
Stabilirea obiectivelor de utilitate publica;
Masuri de protectie a mediului;
Reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de
urbanism aferent PUZ-ului.

3.2.

Obiective

Terenul care a generat PUZ are o suprafata de 43.142,00 mp si este in proprietatea


S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. IASI, conform documentelor atasate.
Planul Urbanistic zonal cuprinde analiza unei suprafete de 141.241,00 mp, care se
propune a fi compusa din urmatoarele subzone :

L2 subzona locuinelor individuale i colective mici cu p p+2 niveluri


M subzona mixt coninnd instituii, servicii i echipamente publice, servicii de interes
general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective i personale,
comer, hoteluri, restaurante, recreere), mici activiti productive i locuine
Sv spatiu verde - culoare de protectie
CB1 central electric de termoficare cu funcionare pe biogaz
In ansamblul zonei studiate prin PUZ terenul pe care se propune construirea centralei
electrice de termoficare pe biogaz reprezinta cca. 31%
Intreg terenul este situat in intravilanul orasului Roman, functiunea actuala fiind arabil

13

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Obiectivul PUZ este Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu


funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul Neam
ZONA FUNCTIONALA UNITATI ECONOMICE PRODUCTIVE, INCLUSIV
SERVICII AFERENTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE - CENTRALA
ELECTRICA DE TERMOFICARE PE BIOGAZ
Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili
(gaze naturale i combustibil lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termic a
consumatorilor din zon, cu impact favorabil n plan economico-financiar.
Mai mult, producerea energiei termice se va face n regim de cogenerare de inalta
eficienta cu energia electric, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului
generat de aceste procese tehnologice.
Investiia va aduce i avantaje din punct de vedere social pentru populaia din zona
municipiului Roman prin crearea unor noi locuri de munc, att n faza de execuie a instalaiei,
ct i n faza de exploatare.
n cadrul proiectului se va realiza o central electric de termoficare cu funcionare pe
biogaz, pe amplasamentul de mai sus, care va produce energie electric (Pi= 3,2 MW) i energie
termic (Pt= 3,2 MWt) prin intermediul a 4 grupuri de cogenerare cu o putere electric instalat
de 800 kW i o putere termic de 809 kW.
Pe terenul pentru care se solicit acord/aviz n vederea realizrii centralei solare nu sunt
amplasate cldiri sau echipamente care s necesite lucrri de dezafectare.
Din datele deinute amplasamentul se afl n afara zonelor de interes arheologic.
n eventualitatea descoperirii unor situri arheologice, n cadrul lucrrilor de fundare,
activitatea de excavare a terenului va fi ntrerupt pn la descrcarea de sarcin arheologic a
terenului.

3.3.

Relatia PUZ cu alte planuri si programe

Planul Urbanistic Zonal s-a subordonat Planului Urbanistic General al municipiului


Roman, Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Neam (PATJ), Planului de
Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de Nord-Est si Planului de
Amenajare a Teritoriului National (PATN) - sectiunile I V si "Strategiile de dezvoltare si
planificare a teritoriului judetului Neam" - strategii elaborate de Consiliului Judetean
Neam.
In realizarea PUZ si stabilirea profilului viitor al acestei unitati teritoriale s-a tinut cont
de:

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal si Regional regiunea de Nord-Est (Piatra


Neamt).

Planul National privind Gestionarea Deseurilor

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor

14

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

3.4.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Relatii in cadrul sistemelor teritoriale

Municipiul Roman este situat n partea de est a judeului Neam, n partea


central a podiului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluena rurilor Moldova i
Siret, pe malul stng al rului Moldova, avnd urmtoarele vecinti: la sud municipiul Bacu
la o distan de 42 Km, la est municipiul Iai, la o distan de 84 Km cu strbaterea oraului
Trgu Frumos pe calea rutier, la nord municipiul Botoani, aflat la o distan de 107 Km, iar la
vest municipiul Piatra Neam, situat la 50 Km.
Relaiile n teritoriu sunt facilitate de existena drumurilor naionale DN 2 (E85)
Bucureti Bacu Roman Suceava, DN 15 Piatra Neam Roman Vaslui, a drumurilor
judeene DJ 207 A Roman Bara Iai, DJ 207 B Roman Sabaoani - Iai i a legturilor
feroviare: linia magistral Bucureti Bacu Suceava i linia secundar Roman Buhuieti
Iai.
Datorit amplasrii municipiului i a varietii relaiilor determinate n teritoriul
nconjurtor, zona de influen a municipiului Roman depete teritoriul administrativ al
acestuia.
4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ

4.1.

Amplasament

Terenul cu suprafaa de 43.142,00 mp este teren situat n intravilanul oraului Roman,


funciunea actual fiind arabil i se propune categoria funcional zon uniti economice
productive, inclusiv servicii aferente i funciuni complementare - central electric de
termoficare pe biogaz n conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General, amplasamentul se afla n
Unitatea teritoriala de referin nr.10, subzona LM (propus) zon mixt coninnd locuine
individuale i colective i activiti productive i de servicii compatibile cu locuirea.
Obiectul documentaiei P.U.Z va fi incinta propriu-zis, suprafaa parcelei delimitate
la NORD: teren agricol intravilan,
la EST: drum de exploatare teren agricol,
la SUD: str. Fabricii platforma industriala,
la VEST: str. Prof. Dumitru Mrtina DJ 207 Roman - Cordun), la care se adaug partea
de nord a zonei, pn la limita intravilanului oraului Roman.

15

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Obiectul documentaiei P.U.Z. va fi suprafaa de 141.241,00 mp delimitat de:

La NORD:
-

La EST:

La VEST:
La SUD:

UAT Roman limita intravilan Roman


UAT Cordun intravilan Cordun
drum de exploatare teren agricol
str. Prof. Dumitru Mrtina (DJ 207 Roman
UAT Cordun intravilan Cordun
str. Fabricii platforma industriala

- Accesul se va face prin partea de sud, dinspre platfrma industrial AGRANA str.Fabricii;
- Realizarea investiiei n zon se va face cu respectarea distanelor minime fa de vecini;
- Datorit funciunii obiectivului propus, capacitii acestuia, a volumului construciilor, nu sunt
evideniate probleme deosebite de mediu.

4.2.

Descrierea proiectului propus

Instalaia ce urmeaz a fi pus n funciune este produs n Germania, dup o tehnologie


modern, care asigur eficiena tehnico-economic i respectarea condiiilor impuse de legislaia
n domeniul proteciei mediului. Instalaiile produse sunt standardizate putnd fi instalate cu
uurin i exploatate n condiii optime.
Instalaiile sunt formate din componente de calitate superioar, care sunt deosebit de
fiabile i uor de ntreinut, ca urmare a experienei ndelungate n domeniu, n proiectarea i
16

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

construirea acestor tipuri de sisteme. Acest tip de agregate energetice sunt exploatate n mod
curent n Germania i au puteri unitare cuprinse n intervalul 250-1000kW (Hohenwart 180kW,
Hagen 2x530kW, Ketzin 1000kW).
Proiectul i propune producerea anual a 23.577 MWh electrici i 23.842 MWh
termici, cu 4 grupuri de cogenerare de nalt eficien (motor pe gaz electrogenerator
recuperator de cldur), fiecare grup avnd o putere electric instalat de 800 kW i o putere
termic de 809 kW.
Ca i instalaiile de producere a biogazului, grupurile de cogenerare sunt instalaii tip,
care nu necesit lucrri de construcii, acestea fiind amplasate n containere care includ toate
instalaiile auxiliare, electrice, automatizare i AMC.
Aceste containere sunt antifonate i toate instalaiile sunt prevzute cu atenuatoare de
zgomot pentru reducerea zgomotului n funcionare, astfel nct nivelul de zgomot n exterior s
se ncadreze n limitele prevzute de normativul german, "TA Lrm" i de STAS 10009-88
Biomasa utilizat pentru producerea biogazului ce va fi ars de cele 4 motoare va consta
n fn, coceni de porumb, paie de secar, paie de sorg, semine de secar, dar n funcie de
particularitile zonei beneficiarul i proiectantul instalaiei are n vedere utilizarea i a altor
deeuri agricole vegetale sau a altor categorii de biomas, precizate de Ordinul MADR nr. 46
din 5 martie 2012, Procedur din 2012 de emitere a certificatului de origine pentru biomasa
provenit din agricultur i industriile conexe, utilizat drept combustibil sau materie prim
pentru producia de energie electric, Art. 2., punctul a):
Art. 2. In sensul prezentei proceduri, prin biomasa provenita din agricultura si industriile conexe, utilizata drept
combustibil sau materie prima pentru productia de energie electrica, se intelege fractiunea biodegradabila
obtinuta din:
a) culturi de plante agricole si nonagricole energetice destinate productiei de biomasa, utilizata in scopul
producerii energiei electrice, conform listei prevazute in anexa nr. 1, denumite in continuare culturi energetice.

Procesul tehnologic nu permite utilizarea de deeuri provenite din zootehnie (dejecii)


i din acvacultur, pescuit i de la prepararea i procesarea alimentelor, conform listei
prevzute n Anexa nr. 2 a Ordinului MADR nr. 46 din 5 martie 2012.
Fluxul tehnologic al acestei instalaii de producere a energiei electrice i termice
utiliznd biomasa este urmtorul:
-

preluarea, stratificarea i depozitarea biomasei;


fermentarea;
digestia (postfermentarea);

17

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

e- mail ecologic_amb@yahoo.com
-

stocarea gazului brut;


epurarea gazului;
arderea biogazului pentru producerea n cogenerare a energiei electrice i termice.

1
Preluarea, stratificarea i
depozitarea biomasei

Fermentarea

Digestia

Depozitarea gazului brut

Epurarea biogazului

6
Cogenerarea de energie
electric i termic din
biogaz

Materii prime si auxiliare cantitati to/an

Biomasa
Fan
Coceni de porumb
Paie de secara
Paie de sorg
Secara boabe
TOTAL

Cantitate
to/an
2.500,00
18.000,00
15.500,00
15.500,00
5.000,00
56.500,00

Productie
specifica
m3 N/t
136,26
208,32
208,10
128,44
560,20
1.241,32

Productie
Continut
3
biogaz m
metan
N/an
%
340.650,00
55,00
3.749.760,00
54,00
3.225.472,50
54,00
1.990.820,00
53,80
2.801.012,50
53,00
12.107.715,00
53,96

Productie de
metan m3 N/a
187.357,50
2.024.870,40
1.741.755,15
1.071.061,16
1.484.536,63
6.509.580,84

Preluarea, stratificarea i depozitarea biomasei


Depozitarea biomasei se face n silozuri din beton, prevzute cu sisteme nchise de
colectare a fraciei lichide generate de biomas. Din depozit biomasa este transferat cu ajutorul
unui ncrctor mecanic frontal pn la instalaia de alimentare a fermentatoarelor.
Rezervoarele din beton sunt deosebit de rezistente, n special la aciunea sulfailor i
sunt construite din elemente prefabricate folosite pentru constructii, fapt ce garanteaz
meninerea n timp a caracteristicilor betonului.
Alimentarea instalaiei de producere a biogazului se va face cu ajutorul unor cupedozatoare din oel inoxidabil. Plasarea cupelor-dozatoare pe celule de cntrire permite o
alimentare foarte bine controlat a instalaiei. Sistemul are un grad ridicat de automatizare, fapt
18

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

ce conduce la o cretere semnificativ a eficienei instalaiei cu un aport minim din partea


personalului de exploatare i monitorizare.
Biomasa este compactat cu ajutorul unei prese pentru reducerea coninutului de aer i
favorizarea fenomenului anaerob de fermentaie. Pierderile generate de compactarea excesiv a
biomasei (peletizare) sunt minimizate prin utilizarea unor agitatoare mecanice submersibile.
Principiul de producere a biogazului const n formarea de gaze combustibile prin
descompunerea substantelor organice umede n medii lipsite de oxigen molecular. Biogazul se
obine prin fermentare anaerob, cnd microorganismele descompun materia organic, elibernd
o serie de metabolii coninnd n principal bioxid de carbon i metan, care constituie biogazul.
Fermentarea anaerob este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, n
condiii controlate de mediu i n absena oxigenului molecular i a luminii. Acest proces se
desfoar n unitile de fermentare.
Fermentarea
Fermentarea se face n dou uniti de fermentare identice care au o construcie din
prefabricate de oel-beton i sunt dotate cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru
funcionare (agitatoare submersibile, pompe, scri de acces, platforme cu grilaj).
Perioada medie de meninere a biomasei n unitatea de fermentare, fr a se ine seama
de descompunerea biomasei, este de 48 de zile. n practic acest timp de meninere se
prelungete la 50 de zile n cazul unei omogenizri foarte bune i funcionarea optim a
procesului. n plus trebuie inut cont i de fluxul de recirculat care poate scdea acest timp de
meninere n cazul unui debit mare de fracie solid de la separatorul de fluide. Prin urmare i
recircularea digestatului poate s fie mai mic. ncrcarea volumetric, la componena prevzut
a biomasei, este de circa 6,5 kgSOU/m3zi pentru volumul celor dou fermentatoare, care este n
partea superioar a intervalului de siguran n cazul instalaiilor moderne de biogaz i permite,
n cazul unui control bun al procesului, o sigurana foarte ridicat n funcionare.
n principiu exist posibilitatea de a include digestorul n procesul de fermentaie astfel
nct separarea fraciei solide s nu se fac n prima treapt i astfel nct amestecul s fie
circulat ntre fermentator i digestor. Prin urmare timpul de meninere se poate prelungi
considerabil obinndu-se durate de peste 100 zile care vor permite reducerea ncrcrii
volumetrice la valori de sub 3 kgSOU/m3zi, fapt ce asigur un nivel ridicat de siguran n
exploatare.
Temperatura de operare a unitii de fermentare va fi stabilit n timpul probelor de
funcionare i va fi cuprins n intervalul 38-55 C. Aceast temperatur va fi stabilit astfel
nct s fie optim pentru mixul de substraturi. Nu exist o metod analitic de determinare a
temperaturii din fermentator ci doar una empiric, bazat pe experiena de utilizare a
instalaiilor de biogaz. De o mai mare importan este ns meninerea unei temperaturi
constante i lipsa fluctuaiilor pentru o funcionare optim att din punct de vedere tehnologic i
de siguran n exploatare. Aceast funcionare constant se va realiza cu ajutorul
echipamentelor de control i a monitorizrii atente a instalaiei.

19

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Unitatea de fermentare va fi utilizat la nalte standarde de calitate att din punct de


vedere tehnic, ct i biologic pentru obinerea rezultatelor scontate. n plus exist posibilitatea
unei optimizri ulterioare datorit rezervelor disponibile. Aceast optimizare se poate realiza
printr-o cretere a gradului de control al procesului.
Filtrarea fraciei solide; dup prima treapt de fermentare trebuie fcut o prob n
funcionare pentru stabilirea faptului dac aceast fracie deine un potenial destul de ridicat de
gazeificare, care s permit creterea produciei de gaze, spre exemplu, prin extinderea
perioadei de meninere. Din punct de vedere al instalaiei aceast soluie este posibil datorit
existenei capacitii de stocare.
Digestia (postfermentaia)
Reactoarele de digestie sunt etane si fac posibil un proces tehnologic n dou trepte.
ntr-o anumit msur procesul se desfoar n acest mod ceea ce duce la reducerea maxim a
pierderilor prin fracia solid i la maximizarea produciei de biogaz pentru cogenerare.
Ca postfermentoare se folosesc patru digestoare cu acoperi flotant care pot fi folosite i
ca rezervoare de gaz. Staia de pompare asigur toate fluxurile de materii (biomas, fracia
fluid, fracia solid, gaz, etc.) ntre componentele instalaiei de biogaz i ntre instalaie i
grupul de cogenerare. Acest grup de pompare este compus din cte o pomp excentric cu melc
pentru fiecare linie de fermentare. Aceast abordare este una des ntlnit. Avnd n vedere
importana pompelor pentru funcionarea n bune condiiuni a instalaiei de biogaz, sunt
prevzute ca n amplasament s existe un melc i o pomp excentric pentru schimbarea rapid
a pompelor n cazul avariilor.
Depozitarea temporar a biogazului brut
Biogazul se acumuleaz n partea superioar a digestoarelor, care pot fi considerate i
rezervoare temporare de gaz, biogazul fiind ars pe msur ce se produce, n unitile de
cogenerare (CHP).
Rezervoarele de gaz (cupola de gaz) sunt constituite de partea superioar a
digestoarelor i au un acoperi flotant cu membran special dubl. Aceast form constructiv
este larg utilizat i nu prezint nici un risc semnificativ.
Dup ce este produs, biogazul conine o anumit cantitate de substane nefolositoare ca
hidrogenul sulfurat i apa.
Epurarea biogazului
Epurarea biogazului se face cu o instalaie performant de ultim generaie. Pentru a
se reduce coroziunea i incidentele n cadrul grupului de cogenerare gazul se rcete pentru
separarea fraciei lichide (H2O) dup care se continu epurarea ntr-un filtru cu carbon activ
pentru reducerea concentraiei de H2S.
Cogenerarea de energie electric i termic din biogaz

20

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Grupul de cogenerare (BHKW) folosete biogaz epurat i este compus dintr-un motor
cu ardere intern cu o putere instalat de 1982 kW i un recuperator (schimbtor) de cldur.
Motorul este legat de un generator sincron care transform energia mecanic n energie
electric. Cldura provenit de la rcirea motorului cu ardere intern, ct i cldura gazelor arse
rezultate este recuperat cu ajutorul schimbtorului de cldur. Unitatea de cogenerare este
montat ntr-un container pentru a se instala fr a fi necesar o cldire. n cadrul instalaiei de
biogaz se vor folosi patru uniti de cogenerare.
Cogenerarea este de nalt eficien, acest motor avnd randamentul maxim de 42,3%
i un randament mediu de 39 41% (deoarece randamentul este mai sczut atunci cnd scade
coninutul de metan, presiunea biogazului sau dup oprirea motorului pentru reparaie sau
ntreinere). n ceea ce privete generarea de energie termic, randamentul mediu se va
considera 41% (randamentul maxim este de 45%).
ntregul proces tehnologic este automatizat, controlul procesului fiind asigurat de un
automat programabil care asigur o funcionare n condiii de siguran.
Nu exist pericol de incendiu sau explozie, n spaiile nchise din container existnd
instalaie de alarmare cu dou praguri, la 10% din limita inferioar de explozie alimentarea cu
biogaz fiind oprit automat.
n caz de suprapresiune a biogazului exist o fclie de siguran cu declanare i
aprindere de asemenea automat, arderea biogazului fiind alternativa mai bun pentru mediu
dect evacuarea n atmosfer a biogazului, metanul coninut fiind un gaz cu efect de ser mai
mare ca CO2 rezultat din ardere.
Instalaia de biogaz genereaz, pe lng biogazul care este folosit pentru obinerea
energiei electrice i termice, i un produs secundar care poate fi valorificat i anume nmolul
de fermentare. Nmolul de fermentare este un ngrmnt care va fi folosit n fermele
agricole, nlocuind ngrmintele chimice clasice.

4.3.

Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului

Relieful municipiului Roman i al mprejurimilor acestuia are un aspect puin pronunat


i este rezultatul fenomenelor de eroziune i de confluen al celor dou ruri Siret i Moldova.
n relieful municipiului apar astfel trei niveluri principale distincte i anume:
-

primul nivel l constituie o teras superioar de confluen, municipiu ambelor vi;


al doilea nivel l constituie cte o teras inferioar de o parte i de alta a celei superioare
rspunznd aciunii separate a celor dou ruri; spre vest se gsete
terasa inferioar a Moldovei i spre est cea a Siretului;
al treilea nivel corespunde cu o zon joas (lunc) discontinu, respectiv malul stng al
rului Moldova.

21

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Relieful aplasamentului studiat apartine celui de al treilea nivel, o zon joas (lunc)
discontinu, respectiv malul stng al rului Moldova.
Terasa de lunc are un relief destul de variat, reprezentat prin suprafee plane sau
vlurite si forme cu aspect de grind i largi depresiuni..

Caracteristici geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul municipiului Roman se ncadreaz n
marea unitate structural a Podiului Moldovenesc. Zona ce aparine acestei uniti, este
cuprins ntre Prut i malul vestic al Siretului unde ia contact cu Carpaii Orientali, iar spre sud,
n regiunea Brladului se invecineaz cu Cmpia Romn. Din punct de vedere tectonic, stratele
care alctuiesc Podiul Moldovei, sunt necutate, ele reprezentnd o slab nclinare spre sud-vest.
Geologic, Podiul Moldovei reprezint continuarea spre vest i sud-est a marii platforme
Podolice Ruse. n fundament se gsesc depozite vechi ncepnd de la silurian i pn la
sarmaian, cu unele lacune stratigrafice datorate unor transgresiuni marine i a eroziunilor.
n zona oraului Roman, s-a ntlnit n toate forajele la adncimi cuprinse ntre 5 15 m
de la suprafaa terenului, argile mrnoase de vrst sarmaian peste care s-au depus stratele
aluvionare sau eoliene de vrst cuaternar constituite din pietriuri, nisipuri, prafuri, luturi i
loesuri de culoare galben sau cafenie.

Tectonica zonei
Din schia tectonic a vorlandului carpatic din Moldova (dup Sndulescu i Visarion,
1981) zona de interes este stabil i nu produce fenomene geologice care s influeneze
activitatea antropic, studiile geologice evideniind uoare ridicri ale scoarei. Zona prezint o
structur monoclinal tipic de platform.

ncadrarea seismic
Municipiul Roman este amplasat in marea arie seismica de pe teritoriul tarii cu
intensitati peste gradul 5, provocate de cutremurele moldavice (Atlasul National, Pl. 11-3, 1975)
fiind situat totodata, in zona delimitata de liniile izoseiste cu valoarea medie a magnitudinii de
7, respectiv 8 pe Scara Richter (St. Airinei, 1980). Ca urmare, acest teritoriu a fost afectat de
hazarde endogene (Cutremurul catastrofal din 10. 11. 1940 si cel din 4.03.1977).
Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se afl n zona de influen a cutremurelor
de tip moldavic cu hipocentrul n zona Vrancea, la adncimi de 90 150 km i se ncadreaz n
macrozona de intensitate seismic ,,71 (conform STAS 11 100/93: :Zonare seismic
Macrozonarea Teritoriului Romniei, iar potrivit normativului P 100-1/2006 (Reglementri
tehnice, Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri ) n zona

22

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

de hazard seismic cu o valoare a acceleraiei pentru proiectare ag = 0,24 g, i o perioad de col


TC = 0,7 sec.

Adncimea de nghe
Avnd n vedere prevederile din STAS 6054-77, adncimea de nghe maxim din zon
este de 0,9 m de la suprafaa terenului.

4.4.

Clima

Teritoriul municipiului Roman se afl n ntregime n zona temperat, cu un climat


continental mai accentuat, datorit poziiei sale n estul Carpailor Orientali i a aezrii pe
culoarul Moldova - Siret, orientat nord-sud, care este i culoar topo-climatic, deoarece aerul
boreal se canalizeaz n lungul lui, provocnd inversiuni de temperatur accentuat, generat de
deplasarea aerului rece dinspre valea Moldovei spre regiunea de es a municipiului Roman .
Clima cald se gsete sub influena permanent a aerului muntos ce se scurge din vest pe valea
rului Moldova.
Principalii factori care influeneaz clima n timpul iernii, sunt masele de aer arctic
formate din Anticiclonul Siberian de mare presiune, trecnd peste teritoriul municipiului Roman

23

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

sub denumirea de criv, viteza sa putnd atinge 100km/h i de multe ori iarna produce viscole
puternice. Vara, invazia de aer oceanic determin o vreme cald i umed.
La nceputul verii, cnd se produce deplasarea aerului foarte cald din Africa de Nord
ctre Peninsula Balcanic, vremea este clduroas, cu umiditi relativ sczute. La aceasta se
adaug invazia maselor de aer din nord, de origine subpolar.
Radiaia solar total atinge valori n zona Romanului de 117,5 Kcal/cm2/an (dup
Atlasul Romniei, 1974). Rolul energiei solare este diminuat de desfurarea proceselor fizico geografice.Vara, sumele lunare ale radiaiei totale cresc datorit timpului senin. n luna iulie
valorile depesc 15 cal/cm2/lun. n lunile de iarn, cnd solul este acoperit cu zpad,
albedoul are valori cuprinse ntre 30 35 . Albedoul unei suprafee acvatice oscileaz vara
ntre 6 7%0 i iarna ntre 12 15%o.
Radiaia efectiva este influenat de starea atmosferei, de temperatura suprafeei i a
aerului, de umezeala absolut, de nebulozitate i nlimea norilor. n timpul nopilor senine
radiaia efectiv crete, determinnd rcirea suprafeei terestre. Sumele anuale ale radiaiei
efective ajung la 40 Kcal/cm2/an. n timpul anului sumele lunare ale radiaiei efective sunt mai
mari vara i scad iarna la 5 6 Kcal/cm2/lun. Totalitatea schimbrilor de energie radiant care
au loc la nivelul suprafeei terestre reprezint bilanul radiativ al suprafeei active. Datorit
timpului senin sumele anuale ale bilanului radiativ depesc 40 Kcal/cm 2. n lunile decembrie
i ianuarie bilanul radiativ are valori negative, iar n lunile iulie-august aceste valori ajung la 7
Kcal/cm2/lun.
Relieful constituie un factor fizico geografic foarte important n determinarea
particularitilor locale ale climei. Caracteristicile sale, att morfografice ct i morfometrice,
determin nsemnate modificri ale regimului tuturor elementelor climatice.
Diversitatea tipurilor de sol i schimbarea permanent a coninutului de ap din stratul
superficial sunt cauze care conduc la o repartiie neuniform i la o variabilitate n timp a
temperaturii suprafeei active.
Prezena bazinelor de ap i a zonelor acoperite cu vegetaie creeaz o mare diversitate
n repartiia intensitii evaporaiei.
n zilele senine de var deasupra bazinelor acvatice apar inversiuni de temperatur, ca
efect al consumului de cldur, n procesul evaporaiei.
n anotimpul rece deasupra bazinelor acvatice se produc condensri ale vaporilor de ap
(cea).
Temperatura aerului constituie unul dintre cei mai importani parametri meteorologici.
n regiunea care face obiectul acestui studiu, regimul termic nregistreaz o puternic influen a
24

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

e- mail ecologic_amb@yahoo.com

reliefului. Observaiile meteorologice arat o temperatur medie anual de cca. 8,5oC pn la


90C la Roman, fat de 9,5 oC la Iai si 9,8 oC la Brlad.
Temperatura medie anual este de +8,3C. Cele mai mari valori medii lunare se
nregistreaz n iulie (+20C ), iar cele mai mici valori medii se nregistreaz n ianuarie (-5C).
Temperatura maxim absolut nregistrat este de +38,2C (n anul 1952) i temperatura
minim absolut nregistrat este de -33,2C (n anul 1954). Aceste extreme de temperatur pot
avea o influen hotrtoare asupra culturilor agricole de orice fel. Astfel, n anotimpul rece,
dac solul nu este acoperit cu zpad, culturile de toamn pot fi distruse prin nghe, iar n
anotimpul cald, temperaturile ridicate duc la secet (cea mai mare perioad de secet a fost de
69 zile, n anul 1946).
Temperatura medie anual a aerului, la Staia Roman (1993 2003)
ANUL

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

MULTI
ANUAL

T oC

8,1

9,8

9,1

9,0

8,4

9,9

9,8

8,2

7,1

8,5

7,4

8,6

Iernile, n municipiul Roman sunt mai aspre n comparaie cu cele din zonele mai nalte
ale Podiului Central Moldovenesc sau Subcarpaii Moldovei.
Observaiile meteo arat c cea mai sczut valoare a temperaturii n luna ianuarie a fost
de - 4,8 oC, pe cnd la Iai ea atinge valoarea de 3,7 oC, iar la Brlad 3,6 oC. n perioada
rece a anului, din cauza stratificrii aerului mai rece, se nregistreaz creteri accentuate ale
umiditii relative care produc ceuri i inversiuni de temperatur.
Minima absolut s-a nregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de - 33,2 oC.
Vara, valorile sunt mai mici dect n sudul Cmpiei Romne sau n regiunile nalte ale
Podiului Central Moldovenesc.
Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 oC, cu o maxim absolut de 38,2 oC (la 17
august 1952 i la 15 august 1957), pe cnd la Iai ea atinge 40 oC, iar la Brlad 39,7 oC.
n perioada 1993 2003 durata efectiv de stralucire a Soarelui a fost de 1900 2000
ore.
Zilele de nghe cu temperatur minim diurn mai mic sau egal cu 0C, sunt n numr
de 127 pe an, iar zilele de var, cu temperatura aerului maxim diurn mai mare sau egal cu
25C sunt n numr de 106, ceea ce nseamn c sunt suficiente pentru dezvoltarea culturilor
agricole n condiii optime. Numrul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0C este n luna

25

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

ianuarie de 29, iar al celor cu temperaturi peste 25C, este n luna iulie de 25. Fenomenele de
nghe au loc ntre 10-20 octombrie cel mai timpuriu i ntre 20-25 aprilie cel mai trziu.
Precipitaiile atmosferice au medii anuale de 550-600 mm/an. ntr-un an cad precipitaii
cam 100-110 zile. n proporie de 70% ele cad sub form de ploaie, cu excepia intervalului din
ultima decad a lunii noiembrie pn n ultima decad a lunii martie. Din totalul precipitaiilor,
35-40% cad vara, 23-30% primvara, 17-23% toamna i 10-17% iarna.
Caracteristic pentru regimul pluviometric al acestei zone este pe de o parte abundena,
iar pe de alta deficitul de precipitaii n sezoane diferite ale anului: cantiti mari n iunie - iulie
(70-80 n medie) i mici iarna (20-25 n medie). Ambele fenomene au influene negative asupra
economiei.
Aversele toreniale influeneaz negativ activitatea economic i social, contribuind la
declanarea alunecrilor de teren i activarea eroziunii. n general, cnd precipitaiile depesc
20 mm/24 ore i solul este deja umed, ori cnd sunt mai mari de 40 mm/24 ore i cad pe un sol
uscat, se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere difuz, de eroziune
areolar i torenial solului i de deplasare n mas.
Cantitatea medie anual de precipitaii la Staia meteorologic Roman (1993 2003)
MULTI
ANUL

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003
ANUAL

Media
anual
(mm)

508,4

410,5

452,2

588,7

359,8

446,1

582,9

641

486,1

938,2

442,1

532,3

Stratul de zpad are grosimea medie anual (n luna februarie) de 15,2 cm, iar
minimum n aprilie de 0,4 cm. Grosimea stratului de zpad se menine n medie 73-74 de zile.
Vnturile care bat pe teritoriul zonei analizate se caracterizeaz prin fluctuaii mari de
direcie i vitez, fiind determinate att de circulaia general a maselor de aer, ct i de
orientarea general a reliefului.
n zona oraului Roman, unde relieful are o energie mult mai mic, influena orografiei
este hotrtoare n dominarea unor direcii ale vntului, remarcndu-se, pe de o parte, o direcie
N - S pe axul vii Siretului i una NV-SE pe axul vii Moldovei , iar pe de alta parte, direcia
imprimat vnturilor de orientarea general a Carpailor Orientali.

26

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Din analiza datelor multianuale ale frecvenei vnturilor se constat c n timpul verii
procentul vnturilor de nord - vest crete ca urmare a extinderii anticiclonului azorelor la
latitudini mai nordice. Legat de transportul maselor de aer cald i umed (de la periferia estic a
ciclonilor mediteraneeni) din timpul iernii, se constat o cretere a frecvenei vnturilor din
sectorul sudic (sud i sud-vest). Primvara se constat o intensificare a vnturilor din toate
direciile, astfel nct calmul atmosferic are valoarea cea mai mic din timpul anului. Toamna
ncep s se simt influenele anticiclonului siberian, frecvena vnturilor din nord vest are
valoarea cea mai mic din cursul anului iar calmul atmosferic nregistreaz o cretere fa de
celelalte sezoane.
n aceast regiune viteza medie a vnturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici
anotimpuale. Cea mai mare vitez o au vnturile dinspre N-V (4,2m/s 5,1 m/s) i N (4 m/s
4,9 m/s). Vnturile din direciile V si E au viteze reduse (n medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte
direcii au viteze intermediare (2 3 m/s).
Cele mai mari viteze medii anotimpuale le au vnturile de nord - vest n toate
anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s).
n timpul anului, n general, vntul are viteze mai mari iarna i primvara i mai reduse
vara i toamna.
Regimul vanturilor la statia Meteo Roman

Pe teritoriul municipiului Roman se pot deosebi mai multe microclimate, cu toate c


microrelieful nu prezint o fragmentare i nici o diferen de altitudine mare. Exist diferene
climatice, de nuan mai mult, ntre unitatea luncilor i unitatea platoului.
Tipurile de microclimate, prezente n arealul oraului sunt:

27

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

A. Climat urban, cu sectoarele:


a) Sectorul climatic industrial feroviar (n partea de nord-vest a oraului);
b) Sectorul climatic al vechiului nucleu urban (n partea central-vestic);
c) Sectorul climatic rezidenial (n partea central i central - sudic);
d) Sector climatic de periferie (n partea estic a oraului cartierul Nicolae
Blcescu).
B. Climatul periurban, cu sectoarele:
a) Sectorul climatic de albie major;
b) Sectorul climatic al suprafeelor de teras;

Aplasamentul studiat se afla in sectorul climatic industrial feroviar (n partea de nord-vest a


oraului);

4.5.

Aer si zgomot

Calitatea aerului
Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate
prin urmatoarele activitati umane:
- procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor si obiectivelor social-economice,
care genereaza gaze si pulberi specifice, fum, funingine;
- circulatia si transporturile rutiere, care in ultima perioada s-au intensificat si care
genereaza prin sursele mobile gaze de esapament, pulberi, zgomot - indeosebi pe
28

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

drumurile nationale si judetene .


In vecinatatea amplasamentului studiat, situat in zona industriala, exista o instalatie n
IMA > 50 MW apartinand SC AGRANA Romania SA.

Zgomot
In prezent sursele de zgomot din zona analizata provin din traficul rutier cu valori leq
cuorinse intre 49 66.7 dB, in functie de traficul auto.

4.6.

Resursele de apa

Apele de suprafata
Teritoriul municipiului Roman aparine bazinului hidrografic al rului Siret si are un
potential hidric format din apele de suprafata ale raului Siret, Moldova si din apele subterane.
Pe amplasamentul studiat nu exista ape de suprafata.

Apele subterane
In zona Romanului sunt cantonate ape subterane in depozitele nisipo-argiloase, deluviocoluvio-eluviale cuaternare si in gresii, nisipuri si argile sarmatice. Tot aici se constata existenta
unor rezerve deosebit de importante de materiale de constructie de balastiera (nisipuri si
pietrisuri). Terasa inferioara si lunca Moldovei ofera conditii favorabile pentru exploatarea
acestor resurse subsolice.
Pe tot cuprinsul teritoriului Roman exista importante pnze freatice de apa cantonate la
baza depozitelor diverse si la adncimi acceptabile, avnd calitati potabile variabile de la un loc
la altul. Desi nu au debite considerabile, ele constituie sursa cea mai sigura de alimentare cu apa
potabila a populatiei.
Referitor la prezena apei subterane se pot preciza urmtoarele:
-

pe terasa superioar de confluen, la adncimi de 13,00 13,50 m de la suprafaa


terenului natural a fost ntlnit i stabilizat nivelul hidrostatic, care provine din infiltrarea
apelor din precipitaii;
pe versani, nivelul hidrostatic s-a ntlnit la adncimea de 8,35 9,80 m i provine tot
din infiltrarea apelor din precipitaii sau a pnzei din terasa superioar;
pe terasa inferioar a Siretului i Moldovei s-a interceptat la adncimi cuprinse ntre 4,00
6,30 m de la cota terenului natural, fiind alimentat att din precipitaii i din scurgerea
apelor din terasa superioar ct i din apele Siretului, respectiv Moldovei;

29

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
-

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

pe terasa inferioar joas a Moldovei, nivelul apei este i mai cobort corespunznd
nivelului apei din ru i anume de la 1,00 m la 2,50 m.

4.7.

Calitatea apelor

In municipiul Roman nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.


Din punct de vedere fizico-chimic apele raului Siret se inscriu in categoria I pana la
statia de epurare Pascani, de aici trecand in categoria a II-a.
Raul Moldova este o sursa de suprafata nepoluata, cu caracteristici fizico-chimice foarte
bune ce o inscriu in categoria I in zona Timisesti iar de la intrare n judeul Neamt pn la
confluena cu rul Siret, pe o lungime de 70 km se ncadreaz n clasa a II- a de calitate .
Concetraiile medii anuale nregistrate la indicatorii grupelor N, GM i MP s-au ncadrat
n clasa a I a iar indicatorii RO n clasa a II- a de calitate .
Fa de seciunea Timieti, n seciunea Roman indicatorii prezint valori mai ridicate.
Acest fapt se datoreaz condiiilor geologice natural, polurii difuze exercitate de municipiul
Roman i efluenilor staiilor de epurare ale societilor Petrotub i Danubiana. ncadrarea
general a rului este n clasa a II-a de calitate.
n oraul Roman aprovizionarea cu ap potabil se face in regim continu, iar calitatea
apei furnizat se ncadreaz n parametrii de potabilitate impui de Legea 458/2002.
Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice
provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii zootehnice de la
populatie, din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, din
closetele si fosele septice ale populatiei.
Calitatea apei potabile din Municipiul Roman este urmarita de SC ACVASERV SRL
ROMAN prin laboratorul propriu al societatii.

4.8.

Solurile

Din punct de vedere pedogeografic, teritoriului oraului Roman i este specific o mare
diversitate de soluri. pe suprafaa sa ntlnindu-se att soluri zonale ct i o gam variat de
soluri intrazonale.
Aceast variaie a nveliului pedologic este consecina interaciunii diferite n timp i
spaiu a factorilor mediului natural (litologia, relieful, clima, vegetaia, fauna, apa) i social
(omul), la care se adaug i timpul, ca durat de manifestare a celorlali factori pedogenetici.
Solurile zonale sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri
argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale i brun luvice. Pe lng acestea sunt ns prezente i

30

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

soluri intrazonale, soluri hidromorfe, ca i soluri neevoluate cum sunt solurile aluviale i
coluviale de pe esuri, regosoluri i erodisoluri pe versanii vilor.
Principala resursa o constituie insasi calitatea solurilor, care prin caracteristicile lor
influenteaza productia agricola.
Se cultiv n bune condiiuni plante cerealiere, leguminoase, cartoful, sfecla de zahr.
Potrivit interdependenelor fitoclimatice putem deosebi pe teritoriul municipiului
Roman mai multe tipuri de soluri distribuite n funcie de particularitaile zonale:
-

Zona molisolurilor: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial;


Zona argiluvisolurilor cuprinznd soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice;
Zona solurilor hidromorfe : lcovitele i solurile gleice;
Zona solurilor neevoluate, trunchiate i desfundate: regosol, protosoluri aluviale,
soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri.

Amplasamentul studiat se gaseste in zona argiluvisolurilor cuprinznd soluri brune


argiloiluviale, soluri brune luvice

4.9.

Resurse ale subsolului

Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate resurse ale subsolului.

4.10. Calitatea solurilor


Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii
activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca urmare
a unor fenomene naturale.
Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentate prin:

31

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

- Depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia


-

urbana si din zonele limitrofe ale municipiului Roman;


Administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea
daunatorilor.

Amplasamentul studiat este teren agricol cultivat si nu au fost identificate depuneri


de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia din zona. In concluzie putem aprecia
calitatea solului de pe amplasament ca fiind buna.

4.11.

Flora, fauna si rezervatii naturale

Ecosistemele caracteristice zonei acoperite de municipiul Roman pot fi impartite in


urmatoarele categorii:

Valea Siretului si Moldovei cu ecosistemele acvatice reprezentate de raul Siret, afluentii


sai, raul Moldova si baltile limitrofe si ecosisteme terestre dependente de cele acvatice
reprezentate in principal de zavoaiele de lunca.
Pajistile folosite pentru pasunat sau fara utilizare economica
Agrosistemele
Zonele verzi din interiorul orasului
Palcuri de padure situate de o parte si de alta a raului Siret dar si pe malul drept al raului
Moldova, la confluienta cu raul Siret

Fiecare din aceste ecosisteme este caracterizat de o flora si fauna specifica:


Amplasamentul studiat face parte din categoria agrosistemelor.
Vegetatia cultivata este compusa in principal din culturi de camp, intre care se remarca
sub aspectul suprafetelor cultivate graul, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahar si cartoful.
Areale mai mici sunt ocupate de culturile de leguminoase, legume, ovaz si canepa pentru
samanta.
Productiile de masa vegetala se caracterizeaza printr-o mare variabilitate de la un an la
altul, datorita unui complex de factori, intre care cei mai importanta sunt instabilitatea
conditiilor climatice si neaplicarea unor agrotehnici corespunzatoare.
Vegetatia segetala (sau buruienile din culturi) este formata din specii care apar atat in
culturile de prasitoare, cat si in cele de paioase, printre care cele mai frecvente sunt palamida
(Cirsium), rochita-randunicii (Convolvulus), pirul gros (Cynodon dactylon) si mohorul
(Setaria).
In culturile de prasitoare se intalnesc mohorul lat (Echinocloa), mohorul (Setaria),
spanacul salbatic (Chenopodium), stirul (Amaranthus), mustarul salbatic, etc. Culturile de
32

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

paioase sunt invadate de specii de pir (Agropyron), dominant in culturile de grau, mustar
salbatic, mohor, cinstet (Stachys annua), zamosita (Hibiscus trionum), troscot (Polygonum),
neghina (Agrostema) in grau, musetel (Matricaria chamomilla), etc.
Vegetatia ruderala (buruienile de pe marginea drumurilor), formata in general din
aceleasi specii de plante trebuie indepartata, intrucat constituie focare de infestare a cuturilor.
Fauna este reprezentata printr-o serie de mamifere specifice: culturilor de camp
soarecele de camp (Microtus arvalis), harciogul (Mesocricetus netoni), iepurele (Lepus
europaeus). ariciul (Erinaceus europaeus), cartita ( talpa europea) dihorul (Putorius putorius),
nevastuica (Mustela nivalis).
Pasarile mai frecvente sunt reprezentate de lastuni de mal (Riparia riparia), randunele
(Hirundo rustica), barza alba ( (Ciconia ciconia), codobaturi (Motacilla alba), ciocarlia (Alauda
arvensis), pitigoi ( Parus major), mierla (Turdus merula), graur ( Sturnus vulgaris), cioara de
semanatura (Corvus frugilegus), uliul sorecar ( Buteo buteo).
Amfibieni: lipsa zonelor umede pe amplasamentul studiat face ca speciile de amfibieni
sa lipseasca.
Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin Soparla de camp ( Lacerta agilis),
gusterul ( L. viridis), sarpele de casa ( Natrix natrix).
Caracterizarea agrosistemelor: Agrosistemele sunt ecosisteme cu o biodiversitate
redusa, puternic modificate de catre om, fiind reprezentate de planta de cultura respectiva
impreuna cu daunatorii ei vegetali si animali.

33

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

4.12. Monumente ale naturii


Pe amplasamentul studiat nu exista monumente ale naturii.

4.13. Calitatea florei si faunei


Avand in vedere ca amplasamentul studiat se afla in intravilan, in zona industriala a
municipiului Roman, flora si fauna este saraca. Flora este reprezentata de culturi agricole si
vegetatie ruderala iar fauna apartine in special culturilor de camp.
Rezervatii naturale
In teritoriul administrativ al municipiului Roman rezervatia naturala Reteaua Natura
2000 situata in partea de est a municipiului pe cursul raului Siret.
Municipiul Roman este nominalizat intre orasele si comunele pe teritoriul carora exist
situri care fac parte din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 (arii de protectie speciala
avifaunistica).
Denumirea sitului este Lunca Siretului Mijlociu cu o suprafata de 19.778 ha pe
teritoriul judetelor Neamt, Iasi, Bacau.
In prezent Reteaua Natura 2000 are stabilite limitele conform documentatiilor cadastrale,
in proiectie Stereo 1970 conf. Art. 11 alin. 1 din OUG. Nr 57-2007 privind regimul ariilor

34

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

protejate si conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a art. 4 alin 1 din Ord.
nr. 207-2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului
de completare a acestuia.

Biotopuri principale

Terenuri arabile neirigate (44,4%)

Puni (19%)

Pduri de foioase (17,5%)

Zone cu vegeteie ierboas natural (1,7%)

Mlatini (5,2%)

Cursuri de ap (10,5%)

Specii de pasari calificative


- Anas platyrhynchos raa mare ( Anas plathyrhynchos), rata mica ( Anas erecta ), rata
roie ( Anas nyroca ), gsca de var ( Anser anser )
35

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
-

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Fulica atra
Alcedo atthis
Dendrocopos syriacus

IBA-ul adpostete regulat peste 20.000 de psri acvatice.


In teritoriul ariei de protectie speciala avifaunistica au fost identificate 22 specii de
pasari intre care:
-

Pescarusul albastru
Fasa
Buhai de balta
Caprimulg cu gat rosu
Barza alba
Barza neagra
Ciocanitoare cu spatele alb

Situl Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 cuprinde: rul Siret i lunca inundabil a
Siretului de pe teritoriul municipiului Roman.
Se protejeaz:

22 specii de psri enumerate n Anexa I a Directivei Habitate, dintre care mai


cunoscute: barza alb, barza neagr, cormoranul mic, loptarul, pescraul albastru,
vnturelul de sear, ciocrlia de pdure; sunt specii care necesit protecie strict;
19 specii de psri enumerate n diferite convenii internaionale i liste roii, aflate n
diferite grade de vulnerabilitate, dintre care cele mai cunoscute: rae slbatice, pescrui,
orecarul, oimul rndunelelor, vnturelul rou, nagul; ele necesit msuri speciale de
management;
Habitatele acestor specii.

Speciile de fauna ocrotita de pe teritoriul municipiului Roman sunt cuprinse in lista de specii
protejate prin lege, conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, Specii de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica ( Anexa nr. 3 ).
-

Radasca ( Lucanus cervus )


Croitorul stejarului ( Cerambyx cerdo )
Barza neagra (Ciconia nigra )
Barza alba Ciconia ciconia
Ciocarlia de padure ( Lullula arborea )

Specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta(Anexa 4 A )

36

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
-

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Toate speciile de lilieci


Parsul de alun ( Muscardinus avcllanarius )
Harciogul (Cricetus cricetus)
Toate speciile de ulii ( Accipiter sp )
Toate speciile de sorecari ( Buteo sp. )
Toate speciile de acvile ( Aqvila sp. )
Toate speciile de huhurezi ( Strix sp. )
Toate speciile de ciuf ( Asio sp. )

Specii de interes national care necesita o protectie stricta ( Anexa 4 B )


-

Vanturelul rosu ( Falco tinnunculus)


Soimul randunelelor (Falco subbulco )
Cucuvea ( Athene nocturna )
Pupaza ( Upupa epops )
Prigonie ( merops apiaster )
Grangur ( Oriolus oriolus)
Broasca raioasa bruna ( Bufo bufo )

Vulnerabilitatea sitului este dat n primul rand de influena activitilor umane.


Pentru speciile cuprinse in anexa 3, 4A si 4B ale OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, se va respecta art. 33 din OUG 57/2007 aliniatul 1 si 2.
Restrictii:

Pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare


durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost
declarata zona respectiva ca sit Natura 2000.

Toate proiectele amplasate n reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului asupra
mediului.

Conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea


habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc protejate
din momentul propunerii lor.

Factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor pe car


ele detin si de a continua o buna gospodarire a terenului.

Administraiile locale si judetene au obligatia de a tine cont n planurile de dezvoltare de


siturile Natura 2000.

37

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Pe teritoriul Sitului Natura 2000 si in zonele protejate nu vor fi aprobate proiecte a caror
activitate pot avea un posibil impact semnificativ asupra mediului si nu vor fi eliberate
autorizatii de construire. Se pot autoriza numai constructia de observatoare avifaunistice
in scop stiintific sau turistic.

Cetatenii care detin suprafete de teren cuprinse in Situl Natura 2000 vor putea fi
recompensati prin programul F.E.A.D.R. din Fondurile Structurale 2007 2013.

Amplasamentul studiat se afla in partea de N-V a orasului, in zona industriala la o


distanta de aprox. 6 km fata de teritoriul Sitului Natura 2000.

4.14. Monumente istorice si de arhitectura


In zona amplasamentului studiat, nu au fost identificate monumente istorice si de
arhitectura

4.15. Factorul antropic


4.16. Populatia
n ultimii nou ani populaia celor mai mari 100 de localiti din Romnia a sczut cu
circa 16%, de la 9,6 milioane de persoane n 2002 pn la 8,1 milioane de locuitori n 2011,
potrivit datelor publicate de Institutul Naional de Statistic (INS).
Oraul care a nregistrat cea mai mare scdere a numrului de locuitori din ultimii nou
ani este Roman (judeul Neam) - dac n 2002 numrul locuitorilor ajungea la aproape 70.000,
n 2011 acesta a sczut cu circa 32%, pn la 47.000.
Pe lng dezindustrializarea cu care Romnia se confrunt de mai bine de 20 de ani i
care contribuie n mare parte la diminuarea populaiei, crescnd deficitul locurilor de munc, una
dintre cauzele scderii numrului de locuitori este i factorul migraie. n ultimii ani, numrul
romnilor care triesc n strintate a ajuns la peste 3 milioane.

4.17. Economia
Municipiul Roman, situat pe terasa nalt al malului drept al rului Siret, s-a dezvoltat ca
aezare oreneasc nc din secolul al XIV-lea . Cea mai important perioad n dezvoltarea
oraului Roman a fost dup anul 1968, cnd, de altfel, acesta devine minicipiu.
n urmtorii douzeci de ani, dezvoltarea economic se axeaz n principal pe amploarea
luat de industrie, n special metalurgia feroas i industria construciilor de maini.
La nivelul anului 2008 in municipiul Roman existau cca. 3200 uniti active, din care:
-

ageni economici: 2440 (76% din numrul total al unitilor active)

38

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
-

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

societi familiale: 420 (13% din numrul total al unitilor active)


persoane fizice: 340 (11% din numrul total al unitilor active).

Agenii economici cu capital majoritar privat reprezint 99% din numrul total al agenilor
economici, cea mai mare parte a acestora, respectiv 83% desfurndu-i activitile n teritoriul
administrativ al municipiului.

LISTA AGENTILOR
ACTIVITATE

ECONOMICI

IMPORTANTI

Nr. Denumire agent economic


crt.

SI

DOMENII

DE

Domeniu de activitate

1.
2.
3.

S.C. Arcelor Mittal Steel S.R.L.


S.C Agrana S.A.
S.C. Acvaserv S.R.L.

4.

S.C. Protan Bucuresti SRL- filiala Roman

Metalurgie grea
Industrializarea sfeclei de zahar
Captare si distribute apa potabila, colectare
si epurare ape uzate
Neutralizare deseuri de origine animala

5.
6.

S.C. Umaro S.A.


S.C. Elerom SA

Constructia de masini -unelte


Reparatii si modernizari transformatoare

7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

S.C. Suinprod Kosarom S.A.


S.C. Romanceram S.A.
S.C. T.C. Compil Impex S.R.L.
S.C. Morarit-panificatie S.R.L.
S.C. Marsat S.A.
S.C. Termoplast S.R.L.
S.C. Smirodava S.A.

Cresterea porcinelor
Producator echipamente teracota
Produce si comercializeaza mobilier
Morarit, brutarie, panificatie
Distribuitor seminte, pesticide, utilaje agricole
Productia de tamplarie din PVC
Producerea si vanzarea tricotajelor

4.18. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii


PUZ
Tipurile de impact prognozat asupra mediului si intensitatea estimata a acestuia ne
conduc catre o concluzie generala conform careia planul analizat in prezenta documentatie nu
modifica semnificativ dinamica mediului la nivel regional sau local.
Proiecte similar au fost autorizate si implementate cu success in Welzin/ Germania,
Dersewitz/ Germania si Flechtingen/ Germania, centrale similare cu cea care este planificata a
fi construita in Roman/ Romania.
Prezentam mai jos cateva imagini privind amplasamente, asezarea in teren a instalatiei
si in mod special distantele dintre locuinte si digestoare sau grupuri de cogenerare.

39

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Distanta centrala de biogaz Dersewitz 100 m intre digestor si casa invecinata cea
mai apropiata.

Distanta centrala de biogaz Welzin 49 m intre digestor si casa invecinata cea mai
apropiata.

40

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Distanta dintre motoarele de cogenerare si restaurant: 6,7 m;


Investitorul german face urmatoarea precizare:
Flechtigen este statiune balneara. Avand in vedere ca centralele noastre nu au impact
asupra mediului si sanatatii populatiei autoritatile germane au autorizat chiar si intr-o statiune
balneara o centrala de biogaz de tipul celei proiectate si in Roman/ Romania.
Dupa cum se observa din imaginile de mai sus, aceste centrale electrice pe biogaz,
construite in Germania, au fost autorizate si sunt in stare de functionare. Distantele dintre
grupul de cogenerare sau digestoare si prima locuinta, sunt mult mai mici fata de proiectul vizat
si nu afecteaza populatia din zona cu mirosuri, crestere excesiva a populatiei de rozatoare,
zgomot sau sa influienteze negativ calitatea aerului.

4.19. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de


sanatate a populatiei in cazul neimplementarii proiectului
Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential asupra
domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza a se implementa,
exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o
parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma
noilor locuri de munca, a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a
facilitatilor educative etc.
Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea proiect prin
contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.

41

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

In cazul neimplementarii proiectului componenta socio-economica a comunitatilor


umane din orasul Roman, in primul rand, dar si din localitatile situate in apropiere, va urmari,
cel putin in viitorul apropiat, un trend descendent.
Asadar, viata economica se va baza in continuare pe intreprinderi poluante, echipamente
si tehnologii industrial invechite sau pe exploatatiile agricole, cu intensitate si eficienta care nu
le recomanda drept piloni locali ai unei dezvoltari sustinute, iar populatia din zona
amplasamentului va constitui si mai departe bazinul de forta de munca pentru orasul Roman sau
UE..
Avand in vedere specificul proiectului, dar si caracteristicile de fond ale factorilor de
mediu in zona studiata, si faptul ca acest gen de proiect a fost autorizat si functioneaza si in
Germania conform datelor mai sus prezentate, nu exista referinte cu privire la modul in care
sanatatea populatiei ar putea fi afectata de derularea acestui proiect.
Se poate totusi mentiona ca in cazul neimplementarii planului, populatia va continua sa
fie afectata de poluarea generalizata datorata utilizarii combustibililor fosili in industrie si in
special industria energetic, cat si pentru incalzirea locuintelor.
De remarcat ca in vecinatatea amplasamentului studiat, exista o instalatie n IMA > 50
MW apartinand SC AGRANA Romania SA. Comparativ cu aceasta instalatie, grupul de
cogenerare al proiectului propus de numai 3,2 MW, reprezinta numai 6.4% din capacitatea
instalatiei apartinand SC AGRANA Romania SA.
5. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUZ
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de
impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
In cadrul prezentului raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea performantelor
proiectului de dezvoltare in raport cu o serie de obiective de protectia mediului.
In capitolul de fata sunt prezentate obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru
planul urbanistic analizat.
Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in cadrul
capitolului 4, stabiliti si analizati in conformitate cu HG 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva
2001/42/CE.
Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale
UE, precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local
de Actiune pentru Mediu al judetului Neamt si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al
Regiunii Nord Est.
Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora proiectul de
dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ. In ceea ce priveste tintele, acestea
constituie de fapt prevederile proiectului privind reducerea impactului asupra mediului.
Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu, masurile privind reducerea impactului

42

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind tintele pentru atingerea obiectivelor de mediu
propuse sunt numeroase, s-a optat ca obiectivele sa fie clasificate in doua categorii:
- Obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national,
comunitar sau international;
- Obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate
din obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.
- Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a
impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului de amenajare.
- Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind
monitorizarea efectelor implementarii planului. Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru
fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in
considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele caracteristice, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Obiective, tinte, indicatori

Factor/
aspect
de
mediu

Apa

Obiective
strategice de
mediu

Obiective specifice
de
mediu

Limitarea
interventiilor
in
dinamica naturala si
in compozitia chimica
a apei

-Reducerea consumului
de apa prin redarea
acesteia,
pe
cat
posibil, ciclului natural
-Limitarea interventiilor
in functionalitatea apelor
de
suprafata
- Eliminarea formelor
de poluare a apelor de
suprafata si subterane
prin
depozitarea
adecvata a deseurilor si
prin intretinerea in stare
optima de functionare a
sistemelor de canalizare

43

Tinte

Indicatori

Masuri de protectie a
calitatii apelor, ce tin de
colectarea
si
epurarea apelor uzate
- Executarea formelor
hidrice artificiale prin
amenajarea formelor de
stocaj (balti) existente

- Indicatori specifici
de
calitate
a
apelor
care
sa
permita compararea
cu conditiile initiale
si
identificarea
tendintelor
de
evolutie a calitatii si
cantitatii rezervei de
apa existente pe
amplasament

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Aer

Limitarea emisiilor in
aer la niveluri care sa
nu genereze un impact
semnificativ
asupra
topoclimatului zonei
Diminuarea emisiilor
de
GHG
prin
stimularea producerii
de energie din surse
regenerabile,
cu
emisii mult inferioare

- Respectarea valorilor
limita legale pentru
concentratiile
de
poluanti la emisie
(surse stationare dirijate,
surse mobile)
- Reducerea emisiilor
de poluanti de la sursele
nedirijate astfel incat
nivelurile de poluare in
zonele cu receptori
sensibili
(populatie,
flora, ecosisteme) sa
respecte valorile limita
legale.

- Respectarea
masurilor de protectie a
calitatii aerului
propuse pentru
toate cele trei etape:
constructie, functionare,
inchidere/reabil
itare
- Promovarea productiei
de energie verde cu
emisii
reduse
de
poluanti

Limitarea
impactului negativ
asupra solului

-Reducerea
degradarii solului ca
urmare a activitatilor
de excavare
- Diminuarea poluarii
solului prin
depozitarea
necorespunzatoare a
deseurilor, materiei
prime sau prin
deficiente la sistemul
de canalizare

- Limitarea
stricta a suprafetelor
decopertate si a
celor de depozitare
temporara
a
deseurilor
de
constructii
- Masuri eficiente de
gospodarire a apelor
uzate
-Masuri
de
gestionare adecvata
a deseurilor
-Respectarea
procesului
tehnologic

Limitarea
impactului
negativ asupra
biodiversitatii,
florei si faunei

- Conservarea,
protectia, refacerea si
reabilitarea ecologica a
arealelor afectate in
etapa de constructie
- Protejarea speciilor
si habitatelor rare
- Monitorizarea
habitatelor si speciilor
prezente pe
amplasament
- Promovarea eticii in
administrarea
complexului

Masuri privind
managementul
biodiversitatii

Sol.sub
sol

Biodiv
ersitate

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

44

- Caracteristicile
tehnice ale
echipamentelor
stationare si mobile
- Parametrii
meteorologici
- Rapoartele
autoritatilor
- Studii privind
emisiile de gaze de
ardere specifice
diferitelor surse de
energie.

-Conditiile
de
referinta
privind speciile si
habitatele
-Modificari ale
suprafetelor
habitatelor
si speciilor prin
cartari sau prin
monitorizarea
periodica a acestora

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
Minimizarea
Impactului asupra
peisajului

Peisaj

- Protectia
sanatatii umane
- Limitarea
poluarii fonice si
a nivelurilor de
vibratii

Mediul
social
si
econo
mic

- Respectarea
legislatiei
privind
colectarea si
depozitarea
deseurilor
- Imbunatatirea
conditiilor de
viata ale
populatiei prin
inlesnirea
accesului la
infrastructura
edilitara si
rutiera de
calitate

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

- Mentinerea, in
masura in care va fi
posibil, a trasaturilor
de continuitate a
formei terenului si
minimizarea
schimbarilor
topografice
-Organizarea
sistemelor
de spatii verzi si
constructii astfel incat
sa se realizeze
continuitatea cu
peisajul natural si sa
se creeze ansambluri
bine integrate din
punct de vedere
estetic si
peisagistic.
-Mentinerea calitatii
factorilor de mediu
sub valorile limita
legale pentru
protectia sanatatii
populatiei
- Respecatrea
valorilor limita legale
pentru protejarea
receptorilor sensibili
la poluarea fonica
sau la vibratii
- Diminuarea poluarii
solului si a apelor
prin depozitarea
necorespunzatoare a
deseurilor sau prin
deficiente lasistemul
de canalizare
- Crearea conditiilor
pentru dezvoltarea
economica a zonei

45

Actiuni specifice de
reducere a
mpactului
asupra peisajului in
etapele de
constructie si
functionare

Planurile si
programele
existente in
aceasta
directie

- Dotari publice
si de infrastructura
moderne
- Politica de angajari
cu prioritate
Pentru populatia
locala
- Masuri pentru
stimularea
economica a zonei
Management
performant de
gospodarire a
deseurilor
-Masuri specifice de
reducere a
zgomotului si
vibratiilor
(respectarea vitezei
de rulare pe
drumurile publice in
special)
- Promovarea
transportului verde
(vehicule propulsate
electric) sau a
vehiculelor cu
emisii reduse de
poluanti

- Numar si tipuri
de dotari publice
- Utilitati aferente
locuintelor
- Numar de locuri
de munca create
- Impozite platite
la stat de noul
centru de energie
- Modificari ale
pietii imobiliare
- Cantitati de
deseuri generate
- Documente de
raportare
- Referinta
privind
nivelul de zgomot
la receptori
- Indicatori cu
privire la starea
drumurilor

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI


POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS
Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in
mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia.
Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de
impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.
In cadrul evaluarii prezentului planului urbanistic, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati. In
vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti,
au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative
asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.
Evaluarea de mediu ( S.E.A.) pentru planuri si programe necesita identificarea
impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat puneii in practica a
prevederilor planului avut in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind impactul care, prin natura, magnitudinea,
durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe
termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.
In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului ce face obiectul planului
urbanistic zonal Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz
n municipiul Roman, din judeul Neam s-au stabilit sase categorii de impact, prezentate in
tabelul de mai jos.
Categoria de impact
Impact pozitiv semnificativ
Impact pozitiv
Neutru
Impact negativ nesemnificativ
Impact negativ

Impact negativ semnificativ

Descriere
Efecte pozitive de lunga durata sau
permanente ale propunerilor proiectului
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Efecte pozitive ale propunerilor proiectului
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Efecte pozitive si negative care se echilibreaza
sau nici un efect
Efecte negative minore asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Efecte negative de scurta durata sau
reversibile asupra factorilor/aspectelor de
mediu
Efecte negative de lunga durata sau
ireversibile asupra factorilor/aspectelor de
mediu

46

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor


de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu obiectivele de mediu
prezentate in Capitolul 5. Ca urmare, atat categoriile de impact, cat si criteriile de evaluare au
fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

6.1.

Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative


asupra mediului

In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul


implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de
mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine, criterii care au fost de altfel luate in
considerare si la stabilirea obiectivelor de mediu.
Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor de mediu/aspect analizat

Implementarea proiectului in
contextul teritorial si
socioeconomic existent

Apa

Aer

Sol/subsol

Criterii de evaluare
- Oportunitatea proiectului
- Gradul in care planul sau programul creeaza un cadru
pentru proiecte si alte activitati viitoare
- Marimea si conditiile de functionare
- Resurse utilizate
- Relevanta planului din perspectiva dezvoltarii
durabile
- Corelatia cu alte planuri si programe
- Forme de stocaj hidric create artificial si implicatiile
acestora in dinamica natuala a apei
- Concentratii de poluanti in apele uzate evacuate in
raport cu valorile limita prevazute de legislatia
nationala in vigoare
- Masuri privind reducerea consumului de apa
- Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele
mobile (utilajele de executie, mijloacele de transport pe
perioada de functionare, centralele de producere a
biogazului)
- Masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea
producerii energiei regenerabile
- Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor
destinate amplasarii cladirilor si infrastructurii rutiere
- Modificarea structurii si texturii solului
- Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute
47

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Biodiversitate

Peisaj

Mediul social si economic

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

- Posibilitati de poluare a solului prin scurgeri


accidentale de combustibil sau prin depozitarea
necontrolata a deseurilor
- Raportul teritorial
- Gradul de afectare a speciilor si habitatelor din
teritoriul de impact al proiectului
- Introducerea de noi specii de plante
- Modificarea parametrilor ecosistemici
- Fragmentarea ecosistemica
- Masurile de reducere a impactului asupra
biodiversitatii
- Gradul in care proiectul se incadreaza estetic si
functional peisajului general al zonei
- Modificari asupra peisajului la scara locala
- Masuri de reducere a impactului asupra peisajului
- Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile
limita specifice pentru protectia sanatatii umane din
zona de impact a proiectului
- Noua configuratie si solutiile constructive ale
infrastructurii rutiere in raport cu necesitatile
proiectului, cu siguranta circulatiei si cu protejarea
receptorilor sensibili
- Impactul transportului (suplimentarea traficului)
asupra calitatii mediului
- Utilizarea resurselor existente- modul de gestionare a
deseurilor generate pe amplasament
- Forme de impact socio-economic (dezvoltare
imobiliara, economie, forta de munca, calitatea vietii
etc.)

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA


MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI

7.1.

Caracteristici ale planului cu implicatii asupra determinarii


aspectelor semnificative potentiale asupra mediului

Proiectul propus a fost conceput in concordanta cu doua obiective majore la nivel


european si national si anume:
(1) nevoia urgenta de investitii in domeniul energetic pentru a inlocui infrastructura
invechita si necompetitiva, a diminua dependenta energetica de import, a inlocui combustibilii
traditionali a caror epuizare va fi iminenta in conditiile continuarii ritmului actual de consum si
nu in ultimul rand pentru combaterea schimbarilor climatice ce devin o problema tot mai acuta a
societatii actuale;

48

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

(2) dezvoltarea durabila a orasului Roman, fapt care va diminua pericolul pierderii de
rezidenti si de locuri de munca in viitorul apropiat, care, in caz contrar, ar induce efecte
defavorabile asupra echilibrului teritorial.
Ramane totusi o conditie pentru reusita proiectului, identificarea modalitatilor prin care
resorturile functionale ale investitiei propuse pot sa-si manifeste rolul director in vehicularea
energiilor si valorilor teritoriale si, deopotriva, sa rezoneze cu exigentele principiilor de integrare
peisagistica si environmental (dat fiind faptul ca orice proiect de infrastructura este concomitent
un liant spatial, dar si o forma de restructurare teritoriala, implicit de fragmentare ecosistemica).
Referitor la gradul in care proiectul propus va crea un cadru pentru dezvoltarea ulterioara
a altor programe care sa duca la ridicarea economica a regiunii, acesta va contribui in mod
evident la crestere economica, atat in mod direct, prin castigurile incasate, cat si indirect, prin
investitiile adiacente in infrastructura care vor putea deservi si populatia locala.
In ceea ce priveste relevanta PUZ-ului propus din perspectiva promovarii dezvoltarii
durabile, trebuie mentionat ca in elaborarea acestuia s-au avut in vedere dezideratele durabilitatii
si anume: politica si o gospodarire ecologica a mediului cu resursele sale regenerabile, utilizarea
din plin a biotehnologiilor si ecotehnologiilor pentru producerea de bunuri sau energie si
ameliorarea calitatii mediului, ponderarea consumurilor energetice, mai ales a celor sub forma de
combustibili fosili si nucleari, alocarea capitalului necesar unor investitii rentabile etc.
Cat priveste impactul asupra mediului datorat amenajarilor prevazute de prezentul PUZ,
trebuie luat in considerare atat cel din faza de executie, cat si cel din faza de functionare.
Formele de impact asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice
tuturor santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate
redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.
Se considera ca geosistemele afectate (in special apa, aer, sol, componenta vie, populatia
din zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de executie.
Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia unor
dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a activitatilor de
santier.
In perioada de functionare a centralei electrice, se poate vorbi mai degraba de cresterea
presiunii antropice asupra teritoriului, care poate atrage dupa sine si efecte negative asupra
factorilor de mediu.
In cazul proiectului de fata, avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona
destul de relaxata din punct de vedere al densitatii populatiei, se considera ca presiunea
antropica asupra mediulu va fi redusa.
Se considera ca proiectul nu va conduce la crearea unei stari de discomfort a populatiei si
nici la aparitia unor stari teritoriale conflictuale.

49

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU


Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de proiectul de
dezvoltare Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n
municipiul Roman, din judeul Neam a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in
capitolul anterior.
Astfel, pentru fiecare dintre cei sase factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a
fost efectuata predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica,
in comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala.
Impactul estimat a fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect,
pentru ca in final sa se evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si
categoriile de impact stabilite.
Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta
a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu
implementarea proiectului tehnic.
Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare
matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de prevenire/reducere a
impactului si categoria de impact in care se incadreaza.

8.1.
Nr.
Crt.

Impactul asupra apei


Impact potential

Masuri de prevenire/diminuare

Categorie impact

In etapa de constructie

1.

Poluarea
apei
prin
scurgeri accidentale de
combustibil sau de alte
substante care ar putea
determina
poluarea
componentei hidrice, in
special in faza de
executie

2.

Poluarea
apei
prin
depozitarea necontrolata
a
deseurilor
din
constructii

3.

Afectarea
dinamicii
naturale a apei de pe
terenurile invecinate prin
modificarea
nivelului
freatic datorita acoperirii
solului cu constructii

- manipularea combustibililor astfel incat sa se


evite scaparile accidentale pe sol au in apa
- manipularea materialelor sau a altor substante
utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se
evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de
precipitatii
- trecerea apelor pluviale prin separatoare de
hidrocarburi inainte de deversarea acestora in
emisar
Management
adecvat
al
deseurilor
pe
amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare,
eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate,
stocarea deseurilor de constructie pe amplasament
pentru o perioada de maxim 1 an
- reducerea la minimum a interventiilor
constructive care ar putea conduce la modificari
ale nivelului freatic pe amplasament

50

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

In etapa de functionare

4.

Interventii in dinamica
naturala a apei de pe
amplasament
prin
amenajarea formelor de
stocaj
hidric
(balti)
existente pe amplasament

-amenajarea se va face astfel incat interventiile in


dinamica naturala sa fie minime;
-se va tine cont de relatiile de interdependenta
dintre aceste forme de stocaj hidric si celelalte
componente ale mediului, in special vegetatia si
fauna, astfel incat sa se evite impactul cumulativ
sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii.

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

5.

Afectarea
dinamicii
naturale a apei de pe
terenurile
invecinate
prin
modificarea
nivelului freatic datorita
acoperirii solului cu
constructii

- reducerea la minimum a interventiilor


constructive care ar putea conduce la modificari
ale nivelului freatic pe amplasament

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

Poluarea
apei
prin
functionarea
6. necorespunzatoare
a
sistemului de canalizare
Poluarea
apei
prin
depozitarea necontrolata
a deseurilor sau a
7. materiilor
prime
utilizate la producerea
biogazului
(materie
organica)

- Verificarea periodica si intretinerea in stare


buna de functionare a instalatiilor de colectare si
evacuare a apelor uzate de pe amplasament;
- Monitorizarea calitatii apei la deversarea in
canalizarea localitatii Roman
Management adecvat al deseurilor pe
amplasament si a materiilor prime, spatii de
depozitare temporara in conformitate cu
reglementarile
in
vigoare,
eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate.
Depozitarea materiei prime se va face numai in
silozurile special amenajate si vor fi acoperite cu
prelata.

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

In conditiile in care proiectul respecta normelor tehnice de intretinere a instalatiilor si


a celor de gestionare a deseurilor, impactul asupra factorului de mediu apa va fi
nesemnificativ

51

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

8.2.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Impactul asupra aerului

Proiectul de energie regenerabila propus va fi amplasat in intravilanul localitatii Roman,


in zona industrial, calitatea aerului fiind influentata de conditiile existente. In proximitate exista
obiective industriale care constituie in surse de poluare a aerului.

Nr.
Crt.

Impact potential

Masuri de prevenire/diminuare

Categorie impact

- stropirea cu apa a materialelor (pamant,


agregate minerale), program de control al
prafului in perioadele uscate pentru suprafetele
de
teren
neasfaltate,
prin
intermediul
camioanelor cisterna si prin utilizarea
substantelor chimice de fixare a prafului
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire
in functie de necesitati
- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor
de tonaj mare
- utilizarea de vehicule si utilaje performante
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de
sulf
- proceduri de planificare pentru intretinerea
adecvata a vehiculelor si utilajelor

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

Folosirea utilajelor de transport care indeplinesc


conditiile tehnice si au verificarile la zi.

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

Pastrarea in conditii bune de functionare a


centralei si depozitarea materialului organic in
conditii adecvate care sa impiedice fermentarea

NEUTRU, in conditiile
in care cantitatea de CO2
este semnificativ egala
cu cea care sar fi degajat
in
cazul
in
care
materialul
organic
utilizat la producerea
biogazului
ar
fi
fermentat in mod natural

Depozitarea si pastrarea biomasei numai in


silozurile special amenajate si acoperite cu
prelata pentru evitarea umezirii si intrarea
timpurie in fermentatie.

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

Respectarea traseului stabilit si aprogramului de


lucru

NEUTRU

In etapa de constructie

1.

Poluarea
aerului
cu
particule, NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici
de la arderea motoarelor
vehiculelor
transportatoare
sau
utilajelor

In etapa de functionare

1.

2.

3.

4.

Poluarea
aerului
cu
particule, NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici
de
la
motoarele
mijloacelor de transport
(avand in vedere ca
singura cale de acces in
zona este cea rutiera)

Poluarea
aerului
cu
particule din instalatiile de
producere a biogazului, in
special CO2

Poluarea
aerului
cu
mirosuri
neplacute
datorita intrarii timpurii a
biomasei in fermentatie.
Poluarea
aerului
cu
particule, NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici
de la arderea motoarelor
vehiculelor

52

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

transportatoare de materie
prima, zgomot

Avand in vedere analiza matriciala anterioara, se considera ca impactul asupra calitatii


aerului va fi nesemnificativ.

8.3.

Impactul asupra solului si utilizarii terenurilor

Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale
a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor
sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau
biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii
sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.
Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in prezent de o utilizare agricola,
caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare masura.
Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau
rezistenta solului de pe amplasament.

Nr.
Crt.

Impact potential

Masuri de prevenire/diminuare

Categorie impact

Reducerea la minimum a suprafetelor destinate


constructiilor sau organizarii de santier

NEGATIV

In etapa de constructie

1.

Inlaturarea stratului de
sol de pe terenul aferent
constructiei cladirilor si
infrastructurii rutiere ce
implica
diminuarea
rezervei
de
humus
acumulata de-a lungul a
mii si sute de mii de ani,
precum si afectarea
biodiversitatii
pe
terenurile invecinate si
modificarea regimului
apelor subterane

2.

Pierderi accidentale de
produse petroliere de la
utilajele de constructie
sau de la vehiculele
transportoare

3.

Depozitarea
necorespunzatoare a
deseurilor de constructie
direct pe sol, care ar

-Manipularea combustibililor astfel incat sa se


evite scaparile accidentale pe sol sau in apa
- Manipularea materialelor sau a altor substante
toxice utilizate se va realiza astfel incat sa se
evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele
de precipitatii
Management adecvat al deseurilor de constructie
pe amplasament, spatii de depozitare temporara
in conformitate cu reglementarile in vigoare,
eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme

53

NEGATIV
SEMNIFICATIV

NEGATIV
SEMNIFICATIV

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
putea
determina
poluarea solului

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

specializate si acreditate, evitarea stocarii


deseurilor de constructie pe amplasament pe
perioade lungi de timp.

In etapa de functionare
Management adecvat al deseurilor pe
amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare,
eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate
- Verificarea periodica si intretinerea in stare
buna de functionare a instalatiilor de
colectare si evacuare a apelor uzate de pe
amplasament;
- Monitorizarea calitatii apei la deversarea in
canalizarea municipiului Roman;

1.

Poluarea solului prin


depozitarea necontrolata
a deseurilor

2.

Poluarea solului prin


functionarea
necorespunzatoare
a
sistemelor de canalizare

3.

Poluarea solului prin


depozitarea necontrolata
a materiei prime

- Depozitarea materiei prime numai in silozurile


special amenajate.

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

4.

Poluarea solului prin


scurgeri
de
levigat
datorita intrarii in contact
cu apa din precipitatii.

Depozitarea si pastrarea biomasei numai in


silozurile special amenajate, betonate la baza si
acoperite cu prelata pentru evitarea umezirii,
intrarea timpurie in fermentatie si formarea de
levigat.

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

NEGATIV
NESEMNIFICATIV

Luand in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact aferente


fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra mediului, se considera ca
impactul asupra factorului de mediu sol in cadrul proiectului analizat va fi nesemnificativ.

8.4.

Impactul asupra florei si faunei

Avand in vedere ca suprafata de teren utilizata pentru constructia obiectivului este un


teren cu categoria de folosinta agricol si situat in zona industriala a municipiului Roman,
consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona studiata in cadrul proiectului analizat
este nesemnificativ.
Modificarea radicala a amplasamentului va reduce drastic populatia daunatorilor in
special a rozatoarelor, datorita lipsei de hrana, ajungandu-se in final la un echilibru intre
capacitatea de sustinere a habitatului si populatia rozatoarelor.

8.5.

Impactul asupra peisajului

Odata cu realizarea PUZ-ului Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu


funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul Neam schimbarea peisajului va fi
radicala, va fi ocupata o suprafata de aproape 43.142 m2, fiindu-i schimbata in totalitate atat
functiunea, cat si aspectul general.

54

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Perioada de constructie reprezinta o perioada cu durata limitata si se considera ca


teritoriul va intra intr-o noua stare de homeostazie, cu alta dinamica, dupa incheierea lucrarilor.
Se propune ca in perioada de executie sa se apeleze la amenajari peisagistice, in special
pe partea de Nord si Vest a amplasamentului.

Nr.
Crt.

Impact potential

Masuri de prevenire/diminuare

Categorie impact

1.

Modificarea peisajului
la scara locala prin
modificarea raportului
dintre peisajul natural si
cel antropizat, atat in
faza de constructie cat si
in cea de functionare

Masuri specifice de atenuare a impactului vizual,


mai ales in etapa de functionare, prin integrarea
structurilor constructive (tehnici speciale de
screening plantatii de copaci, regim de
inaltime scazut) in vederea sporirii senzatiei
de naturalitate

NEGATIV
SEMNIFICATIV

2.

Modificarea raportului
dintre categoriile de
folosinta a terenului si
implicit
a
valorii
estetice a peisajului

Nu necesita masuri speciale, avand in vedere ca


prin amenajarea obiectivului propus, peisajul va
trece de la un peisaj seminatural (avand in
vedere ca terenul a fost exploatat agricol), fara
valoare estetica deosebita, la un peisaj tehnogen
modern, cu spatii verzi, care nu va afecta in sens
negativ valoarea peisagistica.

NEUTRU POZITIV

Trebuie luata in calcul puternica subiectivitate in aprecierea valorii estetice a peisajului,


care depinde de multe filtre de perceptie care se interpun intre realitatea obiectiva si fiecare
individ sau grup de indivizi. In acest context, se poate aprecia ca amenajarile prevazute prin
PUZ analizat pot genera chiar un impact favorabil asupra peisajului, avand in vedere ca nu se
intervine intr-un peisaj cu valoare estetica deosebita.
8.6.

Impactul asupra mediului social si economic

Din punct de vedere economic si social, implementarea si realizarea planului va genera


avantaje evidente.
Nr.
Crt.

Impact potential

Masuri de prevenire/diminuare

Categorie impact

In etapa de constructie

1.

Imbunatatirea
serviciilor
locale prin cresterea calitatii
serviciilor, in special a celor
de alimentare cu energie
electrica si termica, avand
in vedere ca constructia
centraleI
electrice
de
termoficare cu funcionare pe
biogaz n municipiul Roman,
din judeul Neam este primul
pas
inspre
independenta

Nu sunt necesare masuri de diminuare

55

POZITIV
SEMNIFICATIV

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

2.

3.

4.

5.

6.

7.

energetica a orasului
Cresterea nivelului de trai,
prin cresterea veniturilor si a
oportunitatilor de dezvoltare

Cresterea
revitalizarii
culturale si sociale, aparitia
de noi energii si initiative ca
urmare a afluxului de
investitori si a contactului
populatiei locale cu valorile
civilizationale
pe
care
acestia le reprezinta
Stimularea unor initiative
noi
prin
contributia
proiectului la imbunatatirea
infrastructurii de baza din
zona
Imbunatatirea
bugetului
Consiliului Local Roman
prin cresterea veniturilor din
impozite,
determinand
cresterea posibilitatilor de
dezvoltarea a serviciilor
locale
Crearea de noi locuri de
munca pentru populatia
locala
in
contextul
predominarii
nete
a
activitatilor
agricole
extensive, slab productive
Forme potentiale de afectare
a calitatii solului si apei prin
deficiente in gestionarea
deseurilor de constructie (in
faza de executie), a celor
menajere sau a celor de la
intretinerea spatiului verde
(in etapa de functionare)

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Nu sunt necesare masuri de diminuare

POZITIV
SEMNIFICATIV

Nu sunt necesare masuri de diminuare

POZITIV
SEMNIFICATIV

Stimularea investitorilor spre cooperare


cu autoritatile locale si judetene in
vederea elaborarii de proiecte de
dezvoltare

POZITIV
SEMNIFICATIV

Stimularea investitorilor spre cooperare


cu autoritatile locale si judetene in
vederea elaborarii de proiecte de
dezvoltare

POZITIV
SEMNIFICATIV

Impunerea din partea administratiei locale


a orientarii angajarilor inspre populatia
locala

POZITIV
SEMNIFICATIV

Plan eficient de management al


deseurilor, construirea unor spatii
adecvate de depozitare temporara,
eliminare/valorificare
prin
unitati
specializate si acreditate

NEUTRU

Asa cum rezulta din matricea de evaluare, realizarea obiectivului va influenta in mod
pozitiv dinamica socio-economica a orasului Roman, formele de impact negative identificate
fiind mult mai putine, iar in conditiile respectarii masurilor propuse, vor putea fi reduse la
minimum.

56

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

e- mail ecologic_amb@yahoo.com

9. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUZ

9.1.

Conservarea patrimoniului natural

Pe amplasamentul studiat nu exista obiective care sa apartina patrimoniului cultural.

9.2.

Zone specifice de risc

Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate suprafee inundabile, zone cu alunecri


de teren, bltiri i nici eroziuni.

9.3.

Gestiunea deseurilor

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructie:

Denumire deseu
Uleiuri de ungere
uzate fara
halogeni
Vopsele si lacuri
intarite
Deseuri de la
sudura

Cod
deseu
12,01,07

Operatia/materialul
din care provine
deseul
Ulei de motor, ulei
de transmisie, de la
exploatarea utilajelor

Eliminare/valorificarea
deseului
Eliminare la unitati PECO

03,01,13

Executare vopsitorii

Valorificare prin unitati


REMAT

12,01,13

Sudura
oxiacetilenica

Eliminare depozit ecologic

Aluminiu

17,04,02

Conductoare

Deseuri textile
Pamant si pietre

20,01,11
17,05,04

Deseuri menajere

20,03,01

Lavete
Amenajare teren
Organizarea de
santier

Valorificare prin unitati


REMAT
Eliminare depozit ecologic
Eliminare depozit ecologic
Eliminare depozit ecologic

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie


Denumire
deseu
Deseuri
menajere

Cantitate
estimata
to/an

Cod
deseu

Colectare

Eliminare/valorificare

20,03,01

Containere
speciale

Eliminare la depozitul
ecologic prin firma de
salubritate

Deseuri
ambalaje
hartie, plastic

15,01,06

Deseuri textile

0,1

20,01,11

Containere
speciale
sortare pe
categorii
Containere
speciale

57

Valorificare prin firma


de salubritate
Eliminare la depozitul
ecologic prin firma de

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro
salubritate

Deseuri DEE

Carbune activ
epuizat de la
epurarea
gazelor de
ardere
Ulei uzat SAE
5W40 de la
ungerea
motoarelor
Fertilizant
produs
secundar
valorificabil

2x2 mc
odata la
3-4 ani

Colectate
20,01,21 separat
20,01,36 depozitare
controlata
este continut
in cele doua
filtre etanse de
19,01,10
epurare a
gazelor de
ardere

Preluate de un
valorificator autorizat
pe baza de contract

Colectat si reciclat de o
firma de mentenanta cu
care se incheie contract

3,4

Rezervoare de
13,02,06
ulei etanse

Eliminare la unitati
PECO de firma de
mentenanta in vederea
valorificarii/reciclarii

40,351

19,06,06 Tancuri etanse

valorificare ca
ingrasamant natural

Apele uzate fecaloid-menajere sunt colectate si canalizate catre canalizarea oraseneasca;

Apele tehnologice uzate folosite pentru racirea motoarelor; Energia termic produs va fi
furnizat consumatorilor locali printr-o reea proprie de termoficare.

Deseurile menajere si cele asimilabile vor fi colectate selectiv in patru pubele ( menajere,
hartie, plastic, metal) asezate peplatforma betonata si preluate pe baza de contract de firme
specializate.

Instalaia de biogaz genereaz, pe lng biogazul care este folosit pentru obinerea
energiei electrice i termice, i un produs secundar care poate fi valorificat i anume nmolul de
fermentare.
Nmolul de fermentare este un ngrmnt care va fi folosit n fermele agricole
proprii, nlocuind ngrmintele chimice clasice.

58

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
10.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL


RELEVANTE PENTRU PUZ

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare


cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative
principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului si care au
constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului
de mediu sunt :
- Legea Protectiei Mediului OUG 195/2005 aprobata prin Lg.265/2006;
- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei i faunei slbatice;
- Legea Apelor nr. 107/1996;
- Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-sectiunea a III-a
zone protejate - nr. 5/ 2000;
- Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor nationala,
economica si mentinerea echilibrului ecologic nr. 2/1987 ( art. 35-39 si anexa);
- Legea Fondului Funciar nr. 1 /2000;
- Legea privind asigurarea sanatatii populatiei nr. 3/1978;
- Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea a II-a
Apa nr. 171 /1997;
Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care Romania este parte;
- Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiune pentru
Protectia Mediului.
- Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UE in
vederea respectarii standardelor UE:
- Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentala pentru
Aderarea la Uniunea Europeana, la Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator prevede ca Romania accepta acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie
2000.
Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru
incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana si va implementa acquis-ul comunitar
in domeniul protectiei mediului pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor acte comunitare:

59

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Calitatea aerului:
- Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici
volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la
statiile service, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Managementul deseurilor:
- Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, pentru
care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
- Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care se solicita
o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.
- Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, pentru care se
solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Calitatea apei:
- Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o
perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
- Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se
solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
- Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a celor 7
directive fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
- Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti
din surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul
2014.
Controlul poluarii industriale si managementul riscului:
- Directiva Consiliului nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
(IPPC), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
- Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusi organici
volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii (COV), pentru care
se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
- Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanti specifici in
atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP), pentru care se solicita o perioada de
tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012.
Strategia Protectiei Mediului raspunde consensului si obligatiilor celor implicati in
ocrotirea mediului, avandu-se in vedere in acest sens sarcinile care revin Romaniei pe plan
national, cat si cele care decurg din obligatiile tarii noastre in urma aderarii la conventii
internationale. Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cu
urmatoarele principii generale ale protectiei a mediului:
60

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor,


dezvoltarea durabila,
evitarea poluarii prin masuri preventive,
conservarea biodiversitatii,
conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice,
principiul poluatorul plateste,
stimularea activitatii de redresare a mediului.
Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediului si
de conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea strategiei au fost adoptate o serie de criterii
pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile ce trebuie intreprinse, necesare redresarii si
ocrotirii mediului:
1. mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce corespunde
primului principiu enuntat in Strategia de Protectie a Mediului. O gama larga de substante
poluante aduc atingere grava starii de sanatate a populatiei: substantele organice si anorganice
toxice si periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii de amoniac, vaporii
de acizi, pulberile care provin in special din activitatile desfasurate in industrie, constructii,
transporturi si agricultura. Alti factori poluanti care afecteaza in mare masura starea de sanatate
a populatiei sunt: radioactivitatea, zgomotul si vibratiile, deseurile depozitate necontralat.
2. mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzator principiului
dezvoltarii durabile. Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt si lung, vizand resursele
regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea, flora si fauna, dar si consumul echilibrat al
resurselor neregenerabile.
3. apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor: seceta, inundatiile si cutremurele
de pamant reprezinta calamitati naturale ale caror efecte distructive au fost resimtite des in
Romania, situatii care au impus realizarea de lucrari in vederea diminuarii in viitor a acestora.
4. respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privind protectia
mediului.

61

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

e- mail ecologic_amb@yahoo.com
Tabel sintetic:

Legislatia
Legislatia nationala
comunitara
LEGI, HG, OG.
CALITATEA AERULUI
Directiva 96/62/EEC1
Directive 80/779/EEC2
Directiva 82/884/EEC Pb
Directiva 85/203/EECNO

O.U.G.195/ 12.12.2005
Legea 24 /1994( schimb.clima)
Legea 3/ 2001 ( Prot.KYOTO)
Legea655/2001(OUG243/2000)
HG 897/2003HG 732/2001

Legislatia nationala
ORDINE, NORMATIVE
OMAPP 462/01/07/1993
O.M.T. 33/19963
O.MAPM 592/2002

CALITATEA SOLULUI si APELOR DE SUPRAFATA si SUBTERANE


Directiva COM97/494
Directiva 75/440/EEC
Directiva 78/659/EEC
Directiva 76/464/EEC
Directiva 80/778/EEC
Directiva 91/271/EEC
Directiva 86/278/EEC

Legea apelor 107/1996


Legea 458/2002
HG 188/2002-NTPA 011,
HG 202/ 2002
HG 459/2002

NTPA 002, NTPA 001.


OMAPPM 485/1995
O.MAPM1146/10.12.2002

GESTIONAREA DESEURILOR
Directiva 75/442/EEC
Directiva 91/156/EEC
Decizia 94/3/EC

OUG 78/2000Legea 426/2001


Legea 465/2001
HG 856/2002
HG 349/2005

O.MAPM 867/2002

II.
D.75/440
D.apelor
de
suprafata;78/659-D.ape
piscicole;76/464-D.substant.
periculoase;80/778-D.apei
potabile;91/271-D.apelor
uzate
urbane;86/278-D.namolului
rezidual.L.458/2002-legea apei potabile;HG188/2002- calitatea apelor uzate completat
HG352/2005;
HG202/2002-calitatea
apelor
piscicole;HG459/2002-calitate
ape
imbaiere;O.MAPPM 485/1995-Regulament poluare accidentala;O.MAPM 1146/2002clasificatea apelor de suprafata. III. D. 75/442- D.gestiunea deseurilor;D.91/156/EECmanagementul deseurilor in UE; Decizia 94/3/EC-Catalogul European al Deseurilor;
OUG78/2000-regimul deseurilor;L. 465/2001 Deseuri ind. Reciclab.;O.MAPM 867/2002Criterii de depozitarea deseurilor;HG 856/2002-Lista neexhaustiva a deseurilor;HG 349/2005depozitarea deseurilor;
Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii
vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt
considerabile.

1 D.structura cadru privind calitatea aerului;


2 D.SO2 si compusii; plumb, oxizii de azot. 3 D.clasificare autovehicule conditii mediu inconjurator.4
D.cadru a apei

62

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii


mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea
standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si
oportunitati de afaceri.
Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element de baza
pentru construirea unui sistem solid de management de mediu si contributia la dezvoltarea
durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu se va concentra pe urmatoarelor
prioritati:
1-Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si
regionale;
In acest sens pentru toate proiectele din PUZ care pot avea efecte semnificative asupra
mediului este prevazuta realizarea evaluarii de mediu in stadiu de proiect
2 Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si
neregenerabile.
Acest obiectiv a fost atins prin insasi realizarea Raportului de Mediu si a fost tratat la
capitolul Aspecte relevante ale starii actuale a mediului.
3 Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului;
PUZ analizat prevede un proiect ce se va realiza prin atragere de foduri de la nivel European.
4 Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale;
Pentru ameliorarea calitatii factorilor de mediu pentru acest proiect se propun:
-

11.

Plantarea uni gard viu si o perdea forestiere de protectie in zona de vest si nord a
terenului,in partea zonelor locuite;
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL
NEIMPLEMENTARII PUZ

Aceasta situatie corespunde alternativei zero sau nicio actiune


In conditiile neimplementarii planului functiunea agricola a terenului se va indrepta in
ritm accelerat catre cea de teren neproductiv, prin neutilizarea adecvata a acestuia.
In ce priveste componenta socio-economica a comunitatilor umane din orasul Roman, in
primul rand, dar si din localitatile situate in apropiere, va urmari, cel putin in viitorul apropiat,
directia dezvoltarii periferice, dezmortita mai degraba prin stimuli externi decat prin resorturi
interne (municipiul Roman ca unic pol de atractie teritoriala).
63

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Asadar, viata economica se va baza in continuare pe intreprinderi poluante, echipamente


si tehnologii industrial invechite sau pe exploatarile agricole, cu intensitate si eficienta care nu le
recomanda drept piloni locali ai unei dezvoltari sustinute, iar populatia locala va constitui si mai
departe bazinul de forta de munca pentru orasul Roman.
12.

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL


IMPLEMENTARII PUZ

Situatia implementarii PUZ corespunde alternativei privind dezvoltarea


proiectului.
Nerespectarea procesului tehnologic si in special depozitarea materiei prime direct pe
suprafata solului pentru o perioada indelungata si intrarea in contact cu apa din precipitatii,
poate produce efecte negative asupra factorilor de mediu prin formarea de levigat si mirosuri
neplacute, datorita intrarii biomasei in procesul de fermentatie.
Depozitarea materiei prime se va face in silozurile special amenajate. Silozurile sunt
constructii din beton, deschise la partea superioara si baza betonata. Dupa depozitarea materiei
prime, silozurile sunt acoperite cu o prelata care asigura mentinerea biomasei in stare uscata
pentru a nu grabi procesul de fermentatie.
O eventuala umezire a biomasei ar produce intrarea timpurie in fermentatie si ar
conduce la pierderi importante in procesul de producere al biogazului. Asadar este in interesul
societatii sa pastreze materia prima uscata.
Acest procedeu nu va conduce la poluarea solului, aerului,apelor subterane.

12.1. Apa
In cazul implementarii PUZ efectele asupra resurselor de apa vor fi pozitive,
acestea fiind gestionate cantitativ si calitativ.

Alimentarea cu apa
Alimentarea cu ap se va face din reelele industriale i municipale existente n zon, prin
racorduri proprii, realizate n baza unor contracte comerciale de prestri servicii, ncheiate cu
furnizorii locali.

Canalizarea
Evacuarea apelor uzate se va face prin racordarea la reelele existente de canalizare, n
baza unor acorduri i contracte emise de administratorii reelelor (sunt evacuate doar ape
menajere i ape pluviale).

64

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Apa uzat tehnologic, provenit de la instalaia de epurare a biogazului, de la


separatorul de condens, care poate conine sulf i fosfor, fiind recirculat, reintrodus n circuitul
tehnologic, n fermentator).
Apa uzat tehnologic, provenit de la racirea motoarelor energia termica va fi
distribuita locuitorilor din zona printr-o retea proprie de termoficare.

12.2. . Aer
In cazul implementarii PUZ se va produce o intensificare a traficului datorat
aprovizionarii cu materii prime pentru o perioada relativ scurta respectiv 1-2 luni /an in
perioada de vara la recoltarea cerealelor paioase si toamna la strangerea cocenilor de
porumb.
Accesul pe amplasament se va face prin latura sudica de pe Str. Fabricii, dinspre
platforma industriala AGRANA, pe urmatorul traseu:
De pe soseaua de centura a Romanului, se trece peste calea ferata si imediat la dreapta
(N-E, in directie oblica). Se merge prin spatele unitatii militare, spre Agrana, se trece de Agrana
si se intra pe str. Fabricii pana se ajunge la intrarea pe amplasament. Acelasi traseu va fi urmat si
la iesirea de pe amplasament.

65

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili


(gaze naturale, carbune i combustibil lichid)atat pentru producerea de energie cat si pentru
pentru asigurarea necesarului de energie termic a consumatorilor urbani din zon, cu impact
favorabil n plan economico-financiar. Mai mult, producerea energiei termice se va face n regim
de cogenerare cu energia electric, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra
mediului generat de aceste procese tehnologice.
Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a
fluxului gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in
normele legale. Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ. Vezi
Studiul de impact asupra comfortului si sanatatii populatiei din zona.
Poluanti emisi si incadrarea in" TA Luft - Grentzwerte"
Poluant

Enisie masica (
kg.h)

CO
NO2
SO2
CH2O
Pulberi

2,33
1,17
0,82
0,09
**

Concentratie in gazele
de ardere ( mg/m -5%
O2
>1.000
>500
>310
>40

Valori limita "


TA Luft mg/m 5% O2
1.000
1.000
350
60
20

Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera

Poluant

Concentratia in gazele de ardere evacuate in


atmosfera conform BAT cand se utilizeaza
motoare optimizate si tehnic de reducere a
emisiilor mg/Nm -5%

CO
NOx

100-650
100-500

Concentratia in gazele de
ardere evacuate in atmosfera
conform BAT cand se
utilizeaza motoare cu aprindere
prin scanteie sub 3MWmg/Nm
-5%
1.000
1.000

Valori limita pentru poluantii emisi la cos de grupurile de cogenerare de 800kW propuse
prin studiul de impact asupra mediului
Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%
Poluant
BAT
TA Luft - Grentzwertw
VLE propuse
CO
100-650*
1.000
1.000
NO2
100-500*
1.000
1.000
SO2
50-500
350
350
CH2O
50-150
60
60
Pulberi
oct.50
20
20
*cand se calculeaza motoare cu aprindere prin scanteie < 3MW valoarea de 650 poate fi dificil de obtinut
in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista

66

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

** cand se calculeaza motoare cu injective de capacitate mica <3MWvaloarea de 500 poate fi dificil de
obtinut in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista.

In ce priveste emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista


emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz
epurat, iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru
catalizator si de particule)
Se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor BAT pentru reducerea emisiilor si de
aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2 S in biogaz fiind de 10ppm.
Conform documentelor de referinta aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze
semnificativ mediul. influienta centraleielectrice si de termoficare pe biogaz asupra calitatii
aerului in zona este nesemnificativa.
Vanturile predominante in timpul anului bat dinspre N-V deci directia predomoinanta a
vanturilor in zona amplasamentului este pe directia N-V S-E.aceasta directie a vantului si
amplasarea instalatiilor in partea de est a amplasamentului, fac ca zonele sensibile din partea de
vest si nord locuinte- si sud Grupul Scolar nu vor fi afectate de dispersia poluantilor de pe
amplasament. ( a se vedea cap. 4.4. Clima)
Regimul vanturilor la statia Meteo Roman

Avand in vedere ca concentratiile de poluanti emise se incafreaza in limitele maxim


admisibile si faptul ca nu exista depasiri ale acestora si directia dominanta a vanturilor din
zona, consideram ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.

67

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Realizarea centralei electrice i funcionarea acesteia nu influeneaz negativ sntatea


populaiei din zona limitrof obiectivului (nu determin apariia de factori cancerigeni i nu
influeneaz condiiile de locuire a populaiei).

12.3. . Zgomot si vibratii


In faza de constructie sursele de zgomot sunt reprezentate de utilajele folosite la
realizarea constructiilor de betonsi de manipularea materialelor de constructii in interiorul
santierului.
In faza de exploatare motoarele grupurilor de cogenerare sunt astfel proiectate, dotate si
vor fi amplasate in partea de est a amplasamentului astfel incat sa asigure un nivel de zgomot
redus si emisii poluante in gazelle de ardere la cos minime.
Pentru reducerea zgomotului, grupurile de cogenerare sunt amplasate in containere
antifonate, captusite cu placi fonoabsorbante si prevazute cu atenuatoare de zgomot pentru
reducerea zgomotului in functionare, astfel incat nivelul de zgomot sa se incadreze in limitele
prevazute de normativul german TA Larm si de STAS 10009-88, asigurandu-se un nivel de
zgomot de sub 65 dBla 10 m de containere, motoarele pe gaz nefiind auzite la o distant mai mare
de 100 m.
Componentele centralei electrice sunt amplasate la distante cuprinse intre 80-190m fata
de primele locuinte si la aprox. 700 m fata de Grupul Scolar.grupurile de cogenerare sunt
amplasate in partea de est a amplasamentului la o distant de 165 m fata de cea mai aproipiata
locuinta si nu vor crea discomfort in zona datorita zgomotului produs. Accesul pe amplasament
se va face prin latura sudica de pe Str. Fabricii, dinspre platforma industriala AGRANA,
respectandu-se traseul stabilit.
Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor
un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri
fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa.
Se va efectua o monitorizare discontinua a zgomotului prin masurarea nivelului de
zgomot la limita amplasamentului si la cea mai apropiata locuinta verificandu-se valorile limita
prevazute de STAS 10009-88
In situatia implementarii PUZ zgomotul produs de functionarea obiectivului
propus, nu va conduce la depasirea limitelor admise, sau la crearea unui discomfort a
populatiei din zona.

12.4. . Sol
In situatia implementarii PUZ calitatea solului se va inbunatati, in special in zonele
cu depuneri necontrolate de deseuri vegetale, respectiv pe amplasament cat si pe alte
suprafete de teren agricol.
Implementarea PUZ, va conduce la o ameliorare a solurilor cu efecte pozitive
materializate prin cresterea calitatii factorului de mediu sol.

68

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

12.5. . Flora si fauna,


Implementarea proiectului propus, va conduce la disparitia culturilor de cereale de
pe amplasamentul analizat si odata cu acestea si efectivele de daunatori specifici culturilor
de camp, in special a rozatoarelor.
Lipsa hranei asigurata de culturile cerealiere si modificarea radicala a habitatului, va
reduce drastic populatia daunatorilor a rozatoarelor in special, datorita lipsei de hrana,
ajungandu-se in final la un echilibru intre capacitatea de sustinere a habitatului si populatia
rozatoarelor.
Trebuie de remarcat faptul ca biomasa adusa si depozitata in silozurile special
amenajate, este tocata marunt si presata in silozuri cu ajutorul unei masini speciale de tasare a
biomasei pentru scoaterea aerului ce ar putea produce inceperea timpurie a fermentatiei. In
aceste conditii este putin probanil ca odata cu transportul biomasei pe amplasament sa fie aduse
si exemplare de rozatoare ( soareci de camp). Prin procesul de tocare marunta a biomasei vor fi
distruse si eventualele exemplare aduse odata cu biomasa.

12.6. . Peisajul
Implementarea PUZ va avea efecte pozitive asupra peisajului, amplasamentul
studiat transformandu-se intr-o zona industriala cu aspect moderna.
Se vor crea spatii verzi in partea de est si de nord a amplasamentului si se va planta
un gard viu dublat de panouri fonoabsorbante si o perdea forestiera cu rol retinere al
particulelor si reducere a zgomotului produs in timpul transportului si manipularii
materiei prime.

12.7. Populatia si sanatatea umana


Implementarea PUZ
nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a
populatiei si va contribui la ridicarea standardului de viata al populatiei din zona studiata.
Aceasta situatie a fost evidentiata si in Studiul de impact asupra populatiei din
vecinatatea amplasamentului.
In urma implementarii proiectului, populatia din zona analizata, va beneficia de o retea
de termoficare.
Beneficiile sistemului de incalzire centralizat se materializeaza prin:
-

Reducerea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice proprii;


Reducerea costurilor pentru plata consumului de gaz sau combustibil solid pentru
incalzire pe o perioada de 10 ani.
Investiia va aduce avantaje din punct de vedere social pentru populaia din zona prin
crearea unor noi locuri de munc, att n faza de execuie, ct i n faza de exploatare.
69

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

13.

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE

13.1. Natura transfrontiera a efectelor


Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate
observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se pot pune in
discutie efecte potentiale transfrontaliere negative in ceea ce priveste afectarea factorilor de
mediu.
Un efect potential pozitiv ar fi contributia indirecta la scaderea emisiilor de dioxid de
carbon cu 13.344,58 to CO2/an prin inlocuirea combustibililor traditionali de producere a
energiei electrice, cu sursele de energie regenerabila si care se alatura eforturilor globale de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de combatere a schimbarilor climatice globale.

13.2. Natura cumulativa a efectelor


Din punct de vedere al impactului cumulat cu al celorlalte activiti existente n zona
amplasamentului, se poate aprecia ca nesemnificativ. Aportul celor 4 grupuri de cogenerare,
fiecare de cte 0,8 MW,respectiv 3.2 MW, n zona industrial n care funcioneaz o instalaie
IMA ( > 50 MW) aparinnd SC AGRANA Romnia SA. este nesemnificativ si vu va conduce la
o cumulare a efectelor negative.
Comparativ cu aceasta instalatie, grupul de cogenerare al proiectului propus de numai
3,2 MW, reprezinta doar 6.4% din capacitatea instalatiei apartinand SC AGRANA Romania SA.
In concluzie functionarea simultana a celor doua obiective, nu va conduce la
manifestarea unor efecte de sinergism care sa genereze o poluare semnificativa a aerului sau
disconfort populatiei din zona si ecosistemului.
14.

MASURI PROPUSE PRIN PUZ PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE

14.1. Resurse de apa


Alimentarea cu apa si canalizarea se va face din reelele industriale i municipale
existente n zon, prin racorduri proprii.
Masuri propuse:
verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de colectare si
evacuare a apelor uzate de pe amplasament atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare;
management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate;

70

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa (faza
de executie)
manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa
se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de executie)
reducerea la minimum a consumului de apa
Nu s-au constatat efecte negative in acest domeniu.

14.2. Aer si zgomot


Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu aer se propun urmatoarele masuri:
- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al
prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul
camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului
- intretinerea periodica a stratului de asfalt pe caile de acces
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati
- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare
- utilizarea de vehicule si utilaje performante
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf
- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor
- pastrarea in conditii bune de functionare a centralei si depozitarea materialului organic in
conditii adecvate care sa impiedice fermentarea
- respectarea traseului si a programului de lucru 7-19 cu pauza intre orele 14-16.
- Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor
un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri
fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa.
Toate aceaste masuri vor avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii populatiei
prin diminuarea emisiilor si a zgomotului generat de viitoarele activitati industriale si cresterea
traficului.

14.3. Sol
Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu sol se propun urmatoarele masuri:
- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier
- Depozitarea solului decopertat si refolosirea lui pentru amenajarea de spatii verzi
- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa
- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa
s evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii

71

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

- Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare


temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie
pe amplasament pe perioade lungi de timp.
- Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate
- Depozitarea materiei prime biomasa se va face numai in silozurile de beton si acoperite
cu prelata.
- Verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de
colectare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament;

14.4.

Flora, fauna, spatiile verzi

Avand in vedere ca amplasamentul studiat se afla in intravilan, in zona industriala a


municipiului Roman, nu se impun masuri speciale de protectie a florei si faunei de pe
amplasamentul studiat.
In partea de vest a amplasamentului, prin retragerea limitei proprietatii spre digestoare
pana la limita caii de acces in interior, cu 13,20 m, a fost marita distanta fata de axul drumului si
pe suprafata ramasa a fost creaat un spatiu verde ce va fi plantat cu iarba si arbori.
Spatiul verde nou creat va avea functia de zona tampon si impreuna cu zonele de
protectitie va avea o suprafata totala de 16.940.50 m2 reprezintand 39 % din total suprafata.
La limita de vest nou creata, si de nord a amplasamentului se va planta un gard viu ce
va atinge inaltimea de 2,5 m dublat pe toata lungimea de un gard din panouri fonoizolante si o
perdea forestiera deasa cu rol de retinere al particulelor de praf si reducere a zgomotului produs
in timpul transportului si manipularii materiei prime.
In ce priveste fauna, respectiv populatia de rozatoare, soareci, aceasta va fi monitorizata
si periodic la 3 luni se va efectua o deratizare pe intreg amplasamentul.

14.5.

Populatia

Masurile propuse anterior pentru factorii de mediu apa, aer, sol si spatiile verzi sunt
menite sa asigure protectia populatiei din zona si sa reduca la maxim eventualele stari de
discomfort create de implementarea proiectului atat in faza de constructie cat si in cea de
exploatare.

14.6. Masuri in zonele cu riscuri naturale


Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate zone cu riscuri naturale si in comcluzie
nu se impun masuri cu privire la acestea.

72

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

14.7. Imbunatatirea parametrilor privind calitatea aerului


Masurile ce se vor lua prin implementarea PUZ in privinta inbunatatirii factorilor de
mediu reprezinta un obiectiv ce se aplica si la nivel national. Inbunatatirea calitatii factorilor de
mediu, a mediului in general, va duce la cresterea nivelului de sanatate al populatiei, la
imbunatatirea conditiilor de viata al locuitorilor.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili
(gaze naturale. i combustibil solid sau lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termic a
consumatorilor urbani din zon, cu impact pozitiv semnificativl n plan economico-financiar.
Mai mult, producerea energiei termice se va face n regim de cogenerare cu energia
electric, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului generat de procesele
tehnologice clasice.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea cantitatii de 13.344,58 CO2 /an din
atmosfera, gaz raspunzator de crearea si mentinerea efectului de sera.
23.577 MWe/an x 0.566 = 13.344,58 to CO2/an
Procesul tehnologic de producere a biogazului i arderea acestuia n regim controlat va
reduce impactul negativ asupra mediului generat de activitatea de tratare i depozitare pe termen
lung a deeurilor biodegradabile, cunoscut fiind faptul c metanul rezultat n acest proces este un
gaz cu puternic efect de ser, iar levigatul rezultat are un potenial ridicat de poluare a apelor de
suprafa i a celor subterane.
15.

DIFICULTATI INTAMPINATE

Nu au existat dificultati in procesul evaluarii de mediu, titularul de plan punand la


dispozitie toate informatiile detinute.
In urma analizei efectuate pentru prima varianta a planului prezentat, au fost identificate
o serie de aspecte care ar fi putut conduce la crearea unui discomfort populatiei din vecinatate,
propunandu-se unele modificari in cadrul planselor arhitecturale ale proiectului, acceptate de
titularul de plan si prezentate ca varianta finala a planului in cadrul grupului de lucru constituit
la APM Neamt.
Propunerile facute si acceptate de titularul de plan pentru modificarea unor elemente din
proiectul propus sunt:
- Grupul de cogenerare era amplasat in apropierea digestoarelor si la o distanta de sub 100
m fata de cea mai apropiata locuinta sa propus mutarea acestora spre limita de est;

73

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

- Pentru marirea distantei de la limita amplasamentului pana la axul drumului si crearea


de spatii verzi - sa propus retragerea limitei proprietatii spre digestoare pana la limita
caii de acces in interior, cu 13,20 m si crearea unei zone tampon cu rol de protectie;
- La limita de vest, nou creata si limita de nord a amplasamentului nu erau prevazute
perdele de protectie sa propus realizarea unui gard viu cu inaltimea de 2,5 m, in
spatele carora se vor monta panouri fonoizolante si o perdea forestiera deasa;
- Traseul pentru aprovizionarea cu materii prime trecea prin zona de est a
amplasamentului, prin fata locuintelor invecinate sa propus modificarea traseului in
asa fel incat sa nu afecteze populatia din zona. Deasemeni in cadrul grupului de lucru, a
fost stabilit si programul de lucru cu o pauza intre orele 14 16.
- Din punct de vedere PSI nu era prevazut un rezervor de apa si hidranti sa propus
realizarea si dimensionarea unui rezervor care sa contina o cantitate de apa
intangibila.
- In ce priveste depozitarea fertilizantului obtinut in cuvele de stocare in cadrul grupului
de lucru sa cerut desfiintarea acestora si transportul, utilizarea si depozitarea
fertilizantului pe terenurile agricole apartinand titularului de plan.
DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

16.

Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale


implementarii planului PLANUL DE URBANISM ZONAL, in concordanta cu art.27 din
H.G. NR.1076.

16.1. Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor si


programelor.

art.27 din H.G. NR.1076 din 08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe, Monotorizarea implementarii planului
sau programului propus de titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a
efectelor semnificative ale acestora asupra mediului, precum si efectele adverse
neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare ;
art.2 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 monitorizarea mediului supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia
in vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor
de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora ,
a evolutiei, si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se
impun;
74

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

art. 94 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 : Obligaiile persoanelor fizice i juridice au urmatoarele atributii si
raspunderi:
(1)Protecia mediului constituie o obligaie a tuturor persoanelor fizice i juridice, n care
scop:
a)solicit i obin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonane de
urgen i a legislaiei subsecvente;
b)respect condiiile din actele de reglementare obinute;
c)nu pun n exploatare instalaii ale cror emisii depesc valorile limit stabilite prin
actele de reglementare;
d)persoanele juridice care desfoar activiti cu impact semnificativ asupra mediului
organizeaz structuri proprii specializate pentru protecia mediului;
e)asist
persoanele mputernicite cu activiti de verificare, inspecie i control, punndu-le la
dispoziie evidena msurtorilor proprii i toate celelalte documente relevante i le
faciliteaz controlul activitilor ai cror titulari sunt, precum i prelevarea de probe;
f)asigur accesul persoanelor mputernicite pentru verificare, inspecie i control la
instalaiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele i
instalaiile de depoluare a mediului, precum i n spaiile sau n zonele aferente
acestora;
g)realizeaz, n totalitate i la termen, msurile impuse prin actele de constatare
ncheiate de persoanele mputernicite cu activiti de verificare, inspecie i control;
h)se supun dispoziiei scrise de ncetare a activitii;
i)suport costul pentru repararea prejudiciului i nltur urmrile produse de acesta,
restabilind condiiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului
"poluatorul pltete";
j)asigur sisteme proprii de supraveghere a instalaiilor i proceselor tehnologice i
pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
k)asigur evidena rezultatelor i raporteaz autoritii competente pentru protecia
mediului rezultatele automonitorizrii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor
de reglementare;
l)informeaz autoritile competente, n caz de eliminri accidentale de poluani n
mediu sau de accident major;
m)depoziteaz deeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate n acest sens;
n)nu ard miritile, stuful, tufriurile sau vegetaia ierboas fr acceptul autoritii
competente pentru protecia mediului i fr informarea n prealabil a serviciilor
publice comunitare pentru situaii de urgen; o)aplic msurile de conservare stabilite
de autoritatea public central pentru protecia mediului pe suprafeele terestre i
acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestioneaz
precum i pentru refacerea ecologic a acestora;

75

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

s)s se legitimeze la solicitarea expres a personalului de inspecie i control prevzut


n prezenta ordonan de urgen.
Art. 71 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in
planurile urbanistice este interzisa;
Art. 72 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta
prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad, in
mod obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si
antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a
zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a
captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor.

16.2. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii


PUZ
Monitorizarea activitatilor de protectia mediului si respectarea conditiilor de
implementare PUZ in conformitate cu prevederile Legii protectiei mediului, se va asigura
in cadrul unui management de mediu in cadrul titularului de plan, respectiv SC MB
NORUS Biogaz SRL
Dezvoltarea economico-sociala este un proces firesc din care deriva cresterea calitatii
vietii si a mediului nconjurator cand n proiect sunt prevazute toate masurile de integrare n
mediul ambiant.
Este un proiect la o scara mai mare, cu efecte putine daca nu inaccesibile observarii (chiar
si interpretarii) directe.
Din acest motiv, monitorizarea trebuie realizata comparativ ntre zona unde va functiona
noua investitie si zona traditionala (pentru emisii, zgomot si vibratii), sau ntre perioada actuala
si cea viitoare pe relatia cu biodiversitatea si sanatatea umana. n acest fel se vor putea masura
efectele la nivelul mediului n variantele de mai sus, care au fost anticipate n studiul de fata pe
seama presiunilor care pot fi reduse prin realizarea proiectului.
Concluziile monitorizarii vor oferi informatii utile pentru o planificare judicioasa a
modului de dezvoltare urbana pe termen lung.
Monitorizarea activitatii se va face la urmatoarele etape :
a) inainte de inceperea lucrarilor;
b) in perioada de exploatare.
a. inainte de inceperea lucrarilor
Masuratorile efectuate pentru evaluarea starii mediului in amplasament se vor realiza inainte
de inceperea lucrarilor pentru stabilirea nivelului zero. Aceste masuratori vor fi efectuate de un
laborator acreditat si acceptat de APM Neamt si vor consta in :

76

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
-

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

sol minim 4 probe;


aer imisii minim 2 probe;
zgomot minim 2 probe (una la nivelul strazii si una la 2 m de gardul celei mai apropiate
cladiri).

Dupa implementarea proiectului determinarile ce vor fi facute se vor raporta la aceste prime
analize.
b. in perioada de exploatare
Monitorizarea emisiilor in sol
Monitorizarea se va face minim o data pe an si vor fi analizati cel putin urmatorii
indicatori: pH, conductivitate, cadmiu, cupru, crom, mangan, nichel, plumb, zinc, produse
petroliere iar rezultatele se vor raporta la limitele impuse de Ordinul 756/1997 - ordin pentru
aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului ( * p.a. - praguri de alerta maiputin
sensibile; **p.i. - praguri de interventie mai putin sensibile).
Monitorizarea emisiilor n aer
In timpul executrii construciilor se va urmri modul de executare al acestora astfel nct
s nu se creeze stri de disconfort vecintilor.
Monitorizarea emisiilor n aer n timpul etapei de funcionare a investiiei se va efectua
semestrial.
Personalul responsabil va monitoriza continuu parametrii de funcionare a instalaiilor, iar
n caz de depiri care pot avea impact atmosferic, instalaiile vor fi oprite automat, n condiii de
siguran, pn la remediere.
Toate instalaiile care sunt sau urmeaz a fi instalate pe amplasament vor fi noi i vor
corespunde tehnologiilor moderne. Pentru verificarea i ntreinerea instalaiilor, precum i
depistarea din timp a eventualelor funcionri anormale sau avarii, care pot influena calitatea
aerului vor fi prevzute n planurile interne perioade de revizii corespunztoare.
Monitorizarea zgomotului
Pentru evitarea disconfortului fonic, produs n perioada de construcie a centralei termice
pe biomas, monitorizarea nivelului de zgomot se vor efectua masuratori probe martor, inainte
de inceperea lucrarilor de la limita amplasamentului fata de cele mai apropiate locuinte.
n vederea monitorizrii zgomotului produs de instalaiile aferente investiiei dup
punerea n funciune se vor efectua msurtori de zgomot, att n interiorul, ct i la limita
incintei. Rezultatele msurtorilor vor fi puse la dispoziia autoritilor de protecia mediului.

77

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Monitorizarea deeurilor
n etapa de construcie a centralei termice pe biomas, deeurile rezultate vor fi
monitorizate sub aspectul generrii, colectrii selective i valorificrii/eliminrii conform
obligaiilor stipulate n avizul de mediu.
n etapa de funcionare a investiiei, deeurile generate vor fi gestionate i monitorizate n
conformitate cu actele de reglementare n vigoare i cu cerinele autoritii competente n
domeniu. n acest sens, responsabilul cu gestiunea deeurilor angajat n cadrul instalaiei, va
monitoriza n continuare, printre altele:

tipurile i cantitile de deeuri rezultate;

modul de stocare temporar a fiecrui tip de deeu, cu respectarea principiului colectrii


selective la surs;

transferul n afara amplasamentului a deeurilor prin intermediul firmelor autorizate.

Rezultatele obtinute din activitatea de monitorizare a PUZ se vor introduce in baza de date
gestionata de titularul de PLAN prin compartimentele responsabile si concretizate prin Rapoarte
periodice prezentate autoritatilor care au aprobat PROGRAMUL DE MONITORIZARE si emis
avize de implementare a PLANULUI DE URBANISM ZONAL
Monitorizarea faunei
Pentru evitarea discomfortului creat de o crestere excesiva a populatiei de rozatoare,
soareci, aceasta va fi monitorizata.
Metodele de combatere a cresterii populatiei de rozatoare cele mai cunoscute sunt:

17.

Combaterea biologica prin introducerea pe amplasament a dusmanilor naturali animale


care se hranesc cu soareci.

Deratizarea periodica, la 3 lun,i pe intreg amplasamentul.


CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma evaluarii de mediu a PUZ nu s-au costatat a efecte negative asupra mediului, si
a sanatatii umane.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili
(gaze naturale. i combustibil solid sau lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termic a
consumatorilor urbani din zon, cu impact pozitiv semnificativ n plan economico-financiar.

78

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Mai mult, producerea energiei termice se va face n regim de cogenerare cu energia


electric, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului generat de procesele
tehnologice clasice.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, gaz
raspunzator de crearea si mentinerea efectului de sera.
Rezultatele obtinute in urma evaluarii impactului sunt prezentate pentru fiecare factor de
mediu:
1. Factor de mediu: apa
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si masurile de protectie prezentate,
se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este
nesemnificativ.
2. Factor de mediu: aer
Pentru emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista emisii
relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz epurat,
iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru catalizator
si de particule)
Depozitarea si pastrarea biomasei numai in silozurile special amenajate si acoperite cu
prelata pentru evitarea umezirii si intrarea timpurie in fermentatie, nu va conduce la poluarea
aerului cu mirosuri neplacute.
Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a
fluxului gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in
normele legale. Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.
3. Factori de mediu: solul si subsolul
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este nesemnificativ.
4. Factori de mediu: Biodiversitate
Avand in vedere ca suprafata de teren utilizata pentru constructia obiectivului este un
teren cu categoria de folosinta curti constructii, situat in zona industriala a municipiului Roman,
consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona studiata in cadrul proiectului analizat
este nesemnificativ.
Activitatea de producere a energiei electrice se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta asupra
ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.

79

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

5. Factor de mediu: populatia


Implementarea proiectului nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a
populatiei si va contribui la ridicarea standardului de viata al populatiei din zona studiata.
Aceasta fapt a fost evidentiat si in Studiul de impact asupra sanatatii populatiei din
vecinatatea amplasamentului.
In urma implementarii proiectului, populatia din zona analizata, va beneficia de o retea
de termoficare si de noi locuri de munca pentru o perioada de minim 20 de ani.
Beneficiile sistemului de incalzire centralizat se materializeaza prin:
-

Reducerea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice proprii;


Reducerea costurilor pentru plata consumului de gaz sau combustibil solid pentru
incalzire pe o perioada de 10 ani (perioada asigurata de investitor)
Cresterea standardului de viata al populatiei din vecinatatea amplasamentului;
Avantaje din punct de vedere social prin crearea unor noi locuri de munc, att n faza
de execuie, ct i n faza de exploatare.
Cresterea nivelului de trai, prin cresterea veniturilor si a oportunitatilor de dezvoltare;

Masurile propuse pentru factorii de mediu apa, aer, sol si spatiile verzi sunt menite sa
asigure protectia populatiei din zona si sa reduca la minim eventualele stari de discomfort create
de implementarea proiectului atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare.
Trebuie de remarcat ca investitia realizata vine in sprijinul populatiei intr-o perioada in
care majoritatea unitatilor de productie si servicii la nivel national si judetean sunt inchise sau
urmeaza a fi inchise, iar spectrul somajului devine tot mai evident.
Astfel, strategiile de revitalizare a populatiei sunt elaborate pentru prevenirea efectelor
negative in plan socio-economic precum si pentru stoparea migratiei fortei de munca.
In conformitate cu tendintele pe plan national si cu strategia judeteana, obiectivele care
stau la baza revitalizarii populatiei, sunt:
- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea
elaborarii de proiecte de dezvoltare;
- Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia locala;
- Stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea
modernizarii drumurilor de acces, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in
ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului
80

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Suportul realizarii obiectivelor si optiunilor strategiei demografice este sustinut si de


programele de dezvoltare regionala prin aparteneta teritoriului judetului Neam, si implicit a
teritoriului administrativ Roman, la Regiunea de Nord-Est, regiune considerata ca prioritara in
cadrul politicilor de dezvoltare nationala.
Pentru proiectul analizat, n concordan cu viaa economic a investiiei (n accord cu
durata normat de via a principalelor echipamente), perioada de referin propus este de 20 de
ani.
Se pot evidenia urmtoarele efecte pozitive ale proiectului de construcie a centralei
electrice pe biomas:
1. Reducerea consumului de combustibil fosil pentru producerea energiei electrice,
respectiv a emisiilor poluante, cu impact negativ asupra calitii aerului;
2. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera in raport cu energia produsa.
3. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, a levigatului format ca urmare a
descompunerii biomasei lasata pe sol.
4. Reducerea gradului de dependen fa de combustibilii de import (gazul natural) cu
efecte benefice asupra siguranei energetice;
5. Crearea de noi locuri de munc att prin realizarea lucrrilor de construcii-montaj
aferente proiectului ct i n perioada de exploatare a acestuia pentru o perioada de 20 de
ani;
6. Reducerea fenomenului migrational al fortei de munca.
In conditiile respectarii procesului de producere a energiei electrice si a tuturor
masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a florei si faunei, a
aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global produs de Realizarea unei
centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul
Neam, asupra mediului este, nesemnificativ.

Recomandari:
In urma evaluarii de mediu si a sedintei grupului de lucru facem urmatoarele
recomandari:

Utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de


transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea
consumurilor specifice.
Identificarea si limitarea efectelor poluarii accidentale din sistemele de transport, retelele
de canalizare;
Depozitarea materiei prime biomasa numai in silozurile de beton special amenajate si
acoperite cu prelata pentru protectia impotriva apei din precipitatii.

81

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor
un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri
fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa.

Respectarea traseului stabilit si a programului de lucru.

Monitorizarea populatiei de soareci, combaterea biologica si efectuarea deratizarii la 3


luni pe intreg amplasamentul.

Mentinerea si ingrijirea spatiilor verzi nou create.


REZUMAT NETEHNIC

18.

Introducere
Realizarea PUZ a derivat din necesitatea schimbarii prin regulamentul de urbanism a
zonei din PUG Roman Unitatea teritorial de referin nr. 10, subzona LM (propus) zon
mixt, coninnd locuine individuale i colective i activiti productive i de servicii
compatibile cu locuirea zona functionala, in unitati economice productive, inclusiv servicii
aferente si functiuni complementare - centrala electrica de termoficare pe biogaz
Metodologia de evaluare
Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care transpune
Directiva2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent
asupra mediului, starea actuala a factorilor de mediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei
lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii PUZ .
Baza de date
Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui
imbunatatite prin implementarea PUZ . Informatiile de baza au fost obtinute din PUZ, Proiectul
tehnic, Studiu de evaluare a sanatatii populatiei din vecinatatea amplasamentului si diverse
surse.
Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUZ s-a realizat in relatie cu:
-

Biodiversitate, flora si fauna


Populatie si sanatate umana
Apa
Sol
Aer
Modificari climatice
Cultura si amenajre teritoriala
Managementul deseurilor

82

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Proiectul i propune realizarea unei instalaii industriale pentru producerea biogazului


din biomas i arderea acestuia n scopul producerii prin cogenerare de nalt eficien a energiei
electrice i termice.

AMPLASAMENT
Centrala electric de termoficare va fi realizat la marginea oraului Roman, n partea de
nord-vest, pe un amplasament aflat n zona dintre Strada Fabricii, str. Prof. Dumitru Mrtina,
limit intravilan i drum de exploatare, zon pentru care sa elaborat PLANUL URBANISTIC
ZONAL - CONSTRUIRE CENTRAL TERMIC PE BAZ DE BIOGAZ. Amplasamentul
centralei este n partea sudic a acestei zone, accesul pe amplasament facndu-se prin partea de
sud, de pe strada Fabricii, dinspre platforma industrial AGRANA.
Vecintile amplasamentului sunt:
1.
La NORD: teren agricol intravilan Roman
2.
La EST:
drum de exploatare teren agricol
3.
La SUD:
str. Fabricii platforma industriala
4.
La VEST:
str. Prof. Dumitru Mrtina (DJ 207 Roman - Cordun)
Terenul, cu suprafaa de 43.142 m2 este teren situat n intravilanul oraului Roman,
folosina actual fiind teren arabil cu destinaia construcii.
Se propune categoria funcional zon uniti economice productive, inclusiv servicii
aferente i funciuni complementare - central electric de termoficare pe biogaz.
n conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General, amplasamentul se afl n
Unitatea teritorial de referin nr. 10, subzona LM (propus) zon mixt, coninnd locuine
individuale i colective i activiti productive i de servicii compatibile cu locuirea.
DESCRIEREA INSTALATIEI
Instalaia ce urmeaz a fi pus n funciune este produs n Germania, dup o tehnologie
modern, care asigur eficiena tehnico-economic i respectarea condiiilor impuse de legislaia
n domeniul proteciei mediului. Instalaiile produse sunt standardizate putnd fi instalate cu
uurin i exploatate n condiii optime.
Instalaiile sunt formate din componente de calitate superioar, care sunt deosebit de
fiabile i uor de ntreinut, ca urmare a experienei ndelungate n domeniu, n proiectarea i
construirea acestor tipuri de sisteme. Acest tip de agregate energetice sunt exploatate n mod
curent n Germania i au puteri unitare cuprinse n intervalul 250-1000kW (Hohenwart 180kW,
Hagen 2x530kW, Ketzin 1000kW).
Proiectul i propune producerea anual a 23.577 MWh electrici i 23.842 MWh termici,
cu 4 grupuri de cogenerare de nalt eficien (motor pe gaz electrogenerator recuperator de
cldur), fiecare grup avnd o putere electric instalat de 800 kW i o putere termic de 809
kW.

83

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Biomasa utilizat pentru producerea biogazului ce va fi ars de cele 4 motoare diesel va


consta n fn, coceni de porumb, paie de secar, paie de sorg, semine de secar, dar n funcie de
particularitile zonei beneficiarul i proiectantul instalaiei are n vedere utilizarea i a altor
deeuri agricole vegetale sau a altor categorii de biomas, precizate de Ordinul MADR nr. 46
din 5 martie 2012, Procedur din 2012 de emitere a certificatului de origine pentru biomasa
provenit din agricultur i industriile conexe, utilizat drept combustibil sau materie prim
pentru producia de energie electric, Art. 2., punctul a):
Art. 2. In sensul prezentei proceduri, prin biomasa provenita din agricultura si industriile conexe, utilizata drept
combustibil sau materie prima pentru productia de energie electrica, se intelege fractiunea biodegradabila obtinuta
din:
a) culturi de plante agricole si nonagricole energetice destinate productiei de biomasa, utilizata in scopul
producerii energiei electrice, conform listei prevazute in anexa nr. 1, denumite in continuare culturi energetice.

Procesul tehnologic nu permite utilizarea de deeuri provenite din zootehnie (dejecii) i


din acvacultur, pescuit i de la prepararea i procesarea alimentelor, conform listei prevzute
n Anexa nr. 2 a Ordinului MADR nr. 46 din 5 martie 2012.
Fluxul tehnologic al acestei instalaii de producere a energiei electrice i termice utiliznd
biomasa este urmtorul:
-

preluarea, stratificarea i depozitarea biomasei;


fermentarea;
digestia (postfermentarea);
stocarea gazului brut;
epurarea gazului;
arderea biogazului pentru producerea n cogenerare a energiei electrice i termice.

1
Preluarea, stratificarea i
depozitarea biomasei

Fermentarea

Digestia

Depozitarea gazului brut

Epurarea biogazului

84

6
Cogenerarea de energie
electric i termic din
biogaz

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Depozitarea biomasei se face n silozuri din beton, prevzute cu sisteme nchise de


colectare a fraciei lichide generate de biomas. Din depozit biomasa este transferat cu ajutorul
unui ncrctor mecanic frontal pn la instalaia de alimentare a fermentatoarelor.
Rezervoarele din beton sunt deosebit de rezistente, n special la aciunea sulfailor i sunt
construite din elemente prefabricate folosite pentru constructii, fapt ce garanteaz meninerea n
timp a caracteristicilor betonului.
Alimentarea instalaiei de producere a biogazului se va face cu ajutorul unor cupedozatoare din oel inoxidabil. Plasarea cupelor-dozatoare pe celule de cntrire permite o
alimentare foarte bine controlat a instalaiei. Sistemul are un grad ridicat de automatizare, fapt
ce conduce la o cretere semnificativ a eficienei instalaiei cu un aport minim din partea
personalului de exploatare i monitorizare.
Biomasa este compactat cu ajutorul unei prese pentru reducerea coninutului de aer i
favorizarea fenomenului anaerob de fermentaie. Pierderile generate de compactarea excesiv a
biomasei (peletizare) sunt minimizate prin utilizarea unor agitatoare mecanice submersibile.
Principiul de producere a biogazului const n formarea de gaze combustibile prin
descompunerea substantelor organice umede n medii lipsite de oxigen molecular. Biogazul se
obine prin fermentare anaerob, cnd microorganismele descompun materia organic, elibernd
o serie de metabolii coninnd n principal bioxid de carbon i metan, care constituie biogazul.
Fermentarea anaerob este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, n
condiii controlate de mediu i n absena oxigenului molecular i a luminii. Acest proces se
desfoar n unitile de fermentare.
Fermentarea se face n dou uniti de fermentare identice care au o construcie din
prefabricate de oel-beton i sunt dotate cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru
funcionare (agitatoare submersibile, pompe, scri de acces, platforme cu grilaj).
Perioada medie de meninere a biomasei n unitatea de fermentare, fr a se ine seama
de descompunerea biomasei, este de 48 de zile. n practic acest timp de meninere se
prelungete la 50 de zile n cazul unei omogenizri foarte bune i funcionarea optim a
procesului. n plus trebuie inut cont i de fluxul de recirculat care poate scdea acest timp de
meninere n cazul unui debit mare de fracie solid de la separatorul de fluide. Prin urmare i
recircularea digestatului poate s fie mai mic. ncrcarea volumetric, la componena prevzut
a biomasei, este de circa 6,5 kgSOU/m3zi pentru volumul celor dou fermentatoare, care este n
partea superioar a intervalului de siguran n cazul instalaiilor moderne de biogaz i permite,
n cazul unui control bun al procesului, o sigurana foarte ridicat n funcionare.
n principiu exist posibilitatea de a include digestorul n procesul de fermentaie astfel
nct separarea fraciei solide s nu se fac n prima treapt i astfel nct amestecul s fie
circulat ntre fermentator i digestor. Prin urmare timpul de meninere se poate prelungi
considerabil obinndu-se durate de peste 100 zile care vor permite reducerea ncrcrii
volumetrice la valori de sub 3 kgSOU/m3zi, fapt ce asigur un nivel ridicat de siguran n
exploatare.

85

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Temperatura de operare a unitii de fermentare va fi stabilit n timpul probelor de


funcionare i va fi cuprins n intervalul 38-55 C. Aceast temperatur va fi stabilit astfel nct
s fie optim pentru mixul de substraturi. Nu exist o metod analitic de determinare a
temperaturii din fermentator ci doar una empiric, bazat pe experiena de utilizare a instalaiilor
de biogaz. De o mai mare importan este ns meninerea unei temperaturi constante i lipsa
fluctuaiilor pentru o funcionare optim att din punct de vedere tehnologic i de siguran n
exploatare. Aceast funcionare constant se va realiza cu ajutorul echipamentelor de control i a
monitorizrii atente a instalaiei.
Unitatea de fermentare va fi utilizat la nalte standarde de calitate att din punct de
vedere tehnic, ct i biologic pentru obinerea rezultatelor scontate. n plus exist posibilitatea
unei optimizri ulterioare datorit rezervelor disponibile. Aceast optimizare se poate realiza
printr-o cretere a gradului de control al procesului.
n ceea ce privete filtrarea fraciei solide dup prima treapt de fermentare trebuie
fcut o prob n funcionare pentru stabilirea faptului dac aceast fracie deine un potenial
destul de ridicat de gazeificare, care s permit creterea produciei de gaze, spre exemplu, prin
extinderea perioadei de meninere. Din punct de vedere al instalaiei aceast soluie este posibil
datorit existenei capacitii de stocare.
Instalaia este dotat cu reactoare de digestie etane care fac posibil un proces
tehnologic n dou trepte. ntr-o anumit msur procesul se desfoar n acest mod ceea ce
duce la reducerea maxim a pierderilor prin fracia solid i la maximizarea produciei de biogaz
pentru cogenerare. Ca postfermentoare se folosesc patru digestoare cu acoperi flotant care pot fi
folosite i ca rezervoare de gaz. Staia de pompare asigur toate fluxurile de materii (biomas,
fracia fluid, fracia solid, gaz, etc.) ntre componentele instalaiei de biogaz i ntre instalaie i
grupul de cogenerare. Acest grup de pompare este compus din cte o pomp excentric cu melc
pentru fiecare linie de fermentare. Aceast abordare este una des ntlnit. Avnd n vedere
importana pompelor pentru funcionarea n bune condiiuni a instalaiei de biogaz, sunt
prevzute ca n amplasament s existe un melc i o pomp excentric pentru schimbarea rapid a
pompelor n cazul avariilor.
Rezervoarele de gaz (cupola de gaz) sunt constituite de partea superioar a
digestoarelor i au un acoperi flotant cu membran special dubl. Aceast form constructiv
este larg utilizat i nu prezint nici un risc semnificativ.
Dup ce este produs, biogazul conine o anumit cantitate de substane nefolositoare ca
hidrogenul sulfurat i apa.
Epurarea biogazului se face cu o instalaie performant de ultim generaie. Pentru a se
reduce coroziunea i incidentele n cadrul grupului de cogenerare gazul se rcete pentru
separarea fraciei lichide (H2O) dup care se continu epurarea ntr-un filtru cu carbon activ
pentru reducerea concentraiei de H2S.
Grupul de cogenerare (BHKW) folosete biogaz epurat i este compus dintr-un motor
cu ardere intern cu o putere instalat de 1982 kW i un recuperator (schimbtor) de cldur.
Motorul este legat de un generator sincron care transform energia mecanic n energie electric.

86

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Cldura provenit de la rcirea motorului cu ardere intern, ct i cldura gazelor arse


rezultate este recuperat cu ajutorul schimbtorului de cldur. Unitatea de cogenerare este
montat ntr-un container pentru a se instala fr a fi necesar o cldire. n cadrul instalaiei de
biogaz se vor folosi patru uniti de cogenerare.
Cogenerarea este de nalt eficien, acest motor avnd randamentul maxim de 42,3% i
un randament mediu de 39 41% (deoarece randamentul este mai sczut atunci cnd scade
coninutul de metan, presiunea biogazului sau dup oprirea motorului pentru reparaie sau
ntreinere). n ceea ce privete generarea de energie termic, randamentul mediu se va considera
41% (randamentul maxim este de 45%).
ntregul proces tehnologic este automatizat, controlul procesului fiind asigurat de un
automat programabil care asigur o funcionare n condiii de siguran.
Nu exist pericol de incendiu sau explozie, n spaiile nchise din container existnd
instalaie de alarmare cu dou praguri, la 10% din limita inferioar de explozie alimentarea cu
biogaz fiind oprit automat.
n caz de suprapresiune a biogazului exist o fclie de siguran cu declanare i
aprindere de asemenea automat, arderea biogazului fiind alternativa mai bun pentru mediu
dect evacuarea n atmosfer a biogazului, metanul coninut fiind un gaz cu efect de ser mai
mare ca CO2 rezultat din ardere.
Instalaia de biogaz genereaz, pe lng biogazul care este folosit pentru obinerea
energiei electrice i termice, i un produs secundar care poate fi valorificat i anume nmolul de
fermentare.
Nmolul de fermentare este un ngrmnt care va fi folosit n fermele agricole
proprii, nlocuind ngrmintele chimice clasice.
ASIGURAREA UTILITILOR; EVACUAREA APELOR UZATE I A DEEURILOR
Asigurarea utilitilor necesare funcionrii instalaiei se va face prin ncheierea unor
contracte comerciale cu furnizorii de utiliti din zon i racordarea la reele existente pe
platforma industrial.
Energie electric produs va fi evacuat n reeaua electric a distribuitorului local
(E.ON Moldova Distribuie). Racordarea va fi realizat n baza unui Studiu de soluie i a unui
Acord tehnic de racordare emis de distribuitor. Energia electric necesar funcionrii
instalaiilor va fi asigurat din producia proprie sau din reeaua local (n faza de pornire).
Energia termic produs va fi furnizat consumatorilor locali printr-o reea proprie de
termoficare. Consumul intern va fi asigurat din producia proprie;
Funcionarea instalaiei nu necesit racordarea la reeaua de alimentare cu gaze naturale.
Pe amplasamentul solicitat nu sunt reele de distribuie a gazelor naturale.

87

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Alimentarea cu ap se va face din reelele industriale i municipale existente n zon,


prin racorduri proprii, realizate n baza unor contracte comerciale de prestri servicii, ncheiate
cu furnizorii locali.
Evacuarea apelor uzate se va face prin racordarea la reelele existente de canalizare, n
baza unor acorduri i contracte emise de administratorii reelelor (sunt evacuate doar ape
menajere i ape pluviale, apa uzat tehnologic, provenit de la instalaia de epurare a
biogazului, de la separatorul de condens, care poate conine sulf i fosfor, fiind recirculat,
reintrodus n circuitul tehnologic, n fermentator).
Pentru evacuarea diferitelor tipuri de deeuri generate pe amplasament, att n faza de
construire, ct i ulterior, n faza de funcionare beneficiarul va ncheia contracte comerciale de
prestri servicii, cu firme specializate i va respecta prevederile legislative privind gestionarea
deeurilor menajere i industriale.
Nmolul de fermentare, care este de fapt un ngrmnt natural, va fi folosit n fermele
agricole apartinand SC MB NORUS BIOGAZ SRL, nlocuind ngrmintele chimice clasice.
Impactul prognozat asupra mediului
1. Factor de mediu: apa
Alimentarea cu ap se va face din reelele industriale i municipale existente n zon,
prin racorduri proprii, realizate n baza unor contracte comerciale de prestri servicii, ncheiate
cu furnizorii locali.
Evacuarea apelor uzate se va face prin racordarea la reelele existente de canalizare, n
baza unor acorduri i contracte emise de administratorii reelelor (sunt evacuate doar ape
menajere i ape pluviale, apa uzat tehnologic, provenit de la instalaia de epurare a
biogazului, de la separatorul de condens, care poate conine sulf i fosfor, fiind recirculat,
reintrodus n circuitul tehnologic, n fermentator).
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si masurile de protectie prezentate,
se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este
nesemnificativ. Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.
2.

Factor de mediu: aer

n timpul construciei obiectivului


Sursele de impurificare a atmosferei n perioada lucrrilor de construcie a obiectivului
vor fi reprezentate de:
- excavarea pmntului;
88

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

- manevrarea materialelor de construcie (nisip, pietri, ciment);


- traficul auto.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafa.
Tipurile de lucrri necesare pentru punerea n oper a proiectului, nscriu lucrrile de
construcie n categoria construciilor uoare.
Pentru limitarea surselor de impurificare a atmosferei n perioada lucrrilor de construcie
a obiectivului se vor lua urmtoarele msuri:
- amplasamentul va fi ngrdit iar pe partea cu locuinte se vor monta panouri fonoizolante;
- transportul materialelor spre amplasament se va realiza cu autovehicule acoperite;
- vehiculele de transport materiale vor avea traseu bine stabilit n cadrul incintei, asigurnd un
nivel minim al emisiei de gaze de eapament;
- la ieirea din amplasament roile camioanelor vor fi splate cu ajutorul unei instalaii de splare
specifice.
Impactul generat de activitile de construire a obiectivului de investiie asupra aerului
ambiental, n condiii de respectare a msurilor prevzute prin proiect, a normelor specifice de
sntate i securitate n munc, se consider c se va ncadra la un nivel acceptabil att pentru
factorul uman, ct i pentru factorul de mediu aer.
n timpul funcionrii obiectivului
Din activitile care se vor desfura n cadrul centralei electrice se emit poluani
punctiform i difuz. Principalele emisii n atmosfer sunt:
emisii punctiforme: gaze arse, rezultate din arderea biogazului n motoare cu ardere
interna pentru producerea energiei electrice;
emisii difuze: gaze de eapament, rezultate de la funcionarea motoarelor autovehiculelor
cu combustibil motorin, care realizeaz descrcarea biomasei.
Dup ce este produs, biogazul conine o anumit cantitate de substane nefolositoare ca
hidrogenul sulfurat i apa. Epurarea biogazului se face cu o instalaie performant de ultim
generaie. Pentru a se reduce coroziunea i incidentele n cadrul grupului de cogenerare gazul se
rcete pentru separarea fraciei lichide (H2O) dup care se continu epurarea ntr-un filtru cu
carbon activ pentru reducerea concentraiei de H2S.
Capacitatea obiectivului de producere a energiei nu l ncadreaz sub incidena IPPC (nu
este considerat instalaie mare de ardere) si nu face obiectul Directivei SEVESO HG 804.
Instalaia este prevzut cu monitorizare continu a principalilor indicatori privind emisiile.
Masuri de reducere azgomotului si retinere a particulelor:

89

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor
un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri
fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa cu rol de protective
impotriva zgomotului si al particulelor de orice natura.
Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a fluxului
gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in normele
legale., Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ. Vezi Studiul de
impact asupra comfortului si sanatatii populatiei din zona.
Poluanti emisi si incadrarea in" TA Luft - Grentzwerte"
Poluant

Enisie masica (
kg.h

CO
NO2
SO2
CH2O
Pulberi

2,33
1,17
0,82
0,09
**

Concentratie in
gazele de ardere (
mg/m -5% O
>1.000
>500
>310
>40

Valori limita "


TA Luft mg/m
-5% O
1.000
1.000
350
60
20

Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera

Poluant

Concentratia in gazele de ardere evacuate in


atmosfera conform BAT cand se utilizeaza
motoare optimizate si tehnic de reducere a
emisiilor mg/Nm -5%

CO
NOx

100-650
100-500

Concentratia in gazele de
ardere evacuate in atmosfera
conform BAT cand se
utilizeaza motoare cu aprindere
prin scanteie sub 3MWmg/Nm
-5%
1.000
1.000

Valori limita pentru poluantii emisi la cos de grupurile de cogenerare de 800kW propuse
prin studiul de impact asupra mediului

Poluant
CO
NO2
SO2
CH2O

Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%


BAT
TA Luft - Grentzwertw
VLE propuse
100-650*
1.000
1.000
100-500*
1.000
1.000
50-500
350
350
50-150
60
60
90

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
Pulberi

oct.50

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro
20

20

*cand se calculeaza motoare cu aprindere prin scanteie < 3MW valoarea de 650 poate fi dificil de obtinut
in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista
** cand se calculeaza motoare cu injective de capacitate mica <3MWvaloarea de 500 poate fi dificil de
obtinut in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista.

In ce priveste emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista


emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz
epurat, iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru
catalizator si de particule)
Se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor BAT pentru reducerea emisiilor si de
aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2 S in biogaz fiind de 10ppm.
Conform documentelor de referinta aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze
semnificativ mediul. influienta centralei electrice si de termoficare pe biogaz asupra calitatii
aerului in zona este nesemnificativa.
Vanturile predominante in timpul anului bat dinspre N-V deci directia predomoinanta a
vanturilor in zona amplasamentului este pe directia N-V S-E.aceasta directie a vantului si
amplasarea instalatiilor in partea de est a amplasamentului, fac ca zonele sensibile din partea de
vest si nord locuinte- si sud Grupul Scolar nu vor fi afectate de dispersia poluantilor de pe
amplasament. ( a se vedea cap. 4.4. Clima)

Regimul vanturilor la statia Meteo Roman


Avand in vedere ca concentratiile de poluanti emise se incafreaza in limitele maxim
admisibile si faptul ca nu exista depasiri ale acestora si directia dominanta a vanturilor din
zona, consideram ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.

91

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Realizarea centralei electrice i funcionarea acesteia nu influeneaz negativ sntatea


populaiei din zona limitrof obiectivului (nu determin apariia de factori cancerigeni i nu
influeneaz condiiile de locuire a populaiei).
3.

Factori de mediu: solul si subsolul

Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale
a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor
sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau
biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii
sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.
Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in prezent de o utilizare agricola,
caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare masura.
Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau
rezistenta solului de pe amplasament.
In etapa de constructie
-

Inlaturarea stratului de sol de pe terenul aferent constructiei cladirilor si infrastructurii


rutiere ce implica diminuarea rezervei de humus acumulata de-a lungul a mii si sute de
mii de ani, precum si afectarea biodiversitatii pe terenurile invecinate si modificarea
regimului apelor subterane
Pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie sau de la
vehiculele transportoare
Depozitarea necorespunzatoare a unor materii prime sau deseuri de constructie direct pe
sol, care ar putea determina poluarea solului

In etapa de functionare
-

Poluarea solului prin depozitarea necontrolata a deseurilor


Poluarea solului prin functionarea necorespunzatoare a sistemelor de canalizare
Poluarea solului prin depozitarea necontrolata a materiei prime

Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu sol se propun urmatoarele masuri:


- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier
- Depozitarea solului decopertat si refolosirea lui pentru amenajarea de spatii verzi
- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa
- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa
s evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii

92

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

- Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare


temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie
pe amplasament pe perioade lungi de timp.
- Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate
- Depozitarea materiei prime biomasa se va face numai in silozurile de beton si acoperite
cu prelata.
- Verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de
colectare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament;
Activitatea de producere a energiei electrice potential poate produce un impact negativ
asupra solului si subsolului, daca nu se iau masurile de protectie necesare.
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este nesemnificativ
4. Factori de mediu: Biodiversitate
Avand in vedere ca suprafata de teren utilizata pentru constructia obiectivului este un
teren cu categoria de folosinta curti constructii, situat in zona industriala a municipiului Roman,
consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona studiata in cadrul proiectului analizat
este nesemnificativ.
Activitatea de producere a energiei electrice se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta asupra
ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
5. Factor de mediu: Populatia
Implementarea proiectului nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a
populatiei si va contribui la ridicarea standardului de viata al populatiei din zona studiata.
Aceasta fapt a fost evidentiat si in Studiul de impact asupra sanatatii populatiei din
vecinatatea amplasamentului.
In urma implementarii proiectului, populatia din zona analizata, va beneficia de o retea
de termoficare si de noi locuri de munca pentru o perioada de minim 20 de ani.
Beneficiile sistemului de incalzire centralizat se materializeaza prin:
-

Reducerea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice proprii;

93

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com
-

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Reducerea costurilor pentru plata consumului de gaz sau combustibil solid pentru
incalzire pe o perioada de 10 ani (perioada asigurata de investitor)
Cresterea standardului de viata al populatiei din vecinatatea amplasamentului;
Avantaje din punct de vedere social prin crearea unor noi locuri de munc, att n faza
de execuie, ct i n faza de exploatare.
Cresterea nivelului de trai, prin cresterea veniturilor si a oportunitatilor de dezvoltare;

Se pot evidenia urmtoarele efecte pozitive ale proiectului de construcie a centralei


electrice pe biomas:
7. Reducerea consumului de combustibil fosil pentru producerea energiei electrice,
respectiv a emisiilor poluante, cu impact negativ asupra calitii aerului;
8. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera in raport cu energia produsa.
9. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, a levigatului format ca urmare a
descompunerii biomasei lasata pe sol.
10. Reducerea gradului de dependen fa de combustibilii de import (gazul natural) cu
efecte benefice asupra siguranei energetice;
11. Crearea de noi locuri de munc att prin realizarea lucrrilor de construcii-montaj
aferente proiectului ct i n perioada de exploatare a acestuia pentru o perioada de 20 de
ani vor contribui la reducerea fenomenului de migratie al fortei de munca;
Indicele de poluare global obinut 1.30 (IPG < 2) estimeaz faptul c activitile ce se
desfoar n cadrul Centralei pentru producerea energiei electrice pe baz de biomas,
produc o afectare global a factorilor de mediu Ap, Aer, Sol, Factor Uman i Biodiversitate
ce se situeaz n limitele admisibile.
In conditiile respectarii procesului de producere a energiei electrice si a tuturor
masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a florei si faunei, a
aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global produs de Realizarea unei
centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul
Neam, asupra mediului este, nesemnificativ.
19.

EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Aprecierea impactului global produs asupra mediului nconjurtor de desfurarea


activitilor specifice n cadrul obiectivului Realizarea unei centrale electrice de termoficare
cu funcionare pe biogaz n municipiul Roman, din judeul Neam s-a fcut pe baza metodei
de evaluare comparativ ntre starea ideal a mediului i starea posibil datorat activitii
antropice viitoare, lundu-se n discuie factorii de mediu AP, AER, SOL, factorul UMAN i
BIODIVERSITATEA.
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului nconjurtor const n parcurgerea mai
multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili s reflecte starea
general a factorilor de mediu analizai i apoi corelarea acestora printr-o metod grafic.

94

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Fiecare din factorii de mediu analizai sunt caracterizai prin indicatori de calitate
reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare i pentru care exist limite admisibile. n
acest sens, ntr-o prim etap, se raporteaz calitatea factorilor de mediu la limitele admise de
standardele naionale, obinndu-se indicele de poluare, IP.
Pentru IP = 0 1, mediul este afectat n limitele admisibile, iar pentru valori IP > 1,
mediul este afectat peste limitele admise.
Evaluarea cantitativ ncadreaz calitatea, exprimat prin indicele de poluare IP, la un
moment dat, a fiecrui factor de mediu, ntr-o scar de bonitate, cu acordarea de note care s
exprime apropierea, respectiv deprtarea fa de starea ideal, tabelul urmator:
Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (ip) i efecte asupra omului i mediului
nconjurtor corespunztoare
Nota de
Valoarea Ip
Efectul asupra omului i mediului nconjurtor
bonitate
Ip = 0
- calitatea factorilor de mediu, natural, de echilibru
10
Ip = 0 - 0,25
- fr efecte
9
- fr efecte decelabile casuistic
Ip = 0,25 - 0,5
8
- mediul afectat n limite admise - nivel 1
Ip = 0,5 - 1,0
- mediul afectat n limite admise - nivel 2
7
- mediul afectat peste limite admise - nivel 1
Ip = 1,0 - 2,0
6
- efectele sunt accentuate
- mediul afectat peste limite admise - nivel 2
Ip = 2,0 - 4,0
5
- mediul afectat peste limite admise - nivel 3
Ip = 4,0 - 8,0
- mediul afectat peste limite admise - nivel 3
4
- mediul degradat - nivel 1
Ip = 8,0 - 12,0
3
- efectele sunt letale la durate medii de expunere
- mediul degradat - nivel 2
Ip = 12,0 - 20,0
2
- efectele sunt letale la durate scurte de expunere
Ip = peste 20
- mediul este impropriu formelor de via
1
Scara de bonitate este exprimat prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentnd starea
natural neafectat de activitatea antropic, iar nota 1 reprezint o situaie ireversibil i deosebit
de grav de deteriorare a factorilor de mediu analizai.
Simularea efectului sinergic asupra factorilor de mediu n reprezentare grafic se prezint
n figura de mai jos, figura realizata si masurata in ACAD.
Starea ideal este reprezentat grafic printr-o form geometric regulat pentagon - (n
funcie de factorii de mediu luai n discuie: AP, AER, SOL, FACTOR UMAN i
BIODIVERSITATE) - cu razele egale ntre ele i avnd valoarea a 10 uniti de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimnd starea
real se obine o figur geometric neregulat cu o suprafa mai mic, nscris n figura
geometric regulat a strii ideale.
95

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

Indicele strii de poluare global a ecosistemului, IPG, suprafaa ideal, Si, i


suprafaa reprezentnd starea real, Sr.
IPG = Si / Sr
Cnd nu exist modificri ale calitii factorilor de mediu, deci nu exist poluare, acest
indice este egal cu 1. Grafic, figura geometric ilustrnd starea real a mediului se suprapune pe
figura ilustrnd starea ideal.
Cnd exist modificri ale calitii factorilor de mediu, indicele de poluare global IPG va
cpta progresiv valori supraunitare, pe msura reducerii triunghiului, deci a afectrii factorilor
de mediu.
Conform datelor din literatura de specialitate, au fost fcute aprecieri ale indicelui de
poluare global a mediului, pentru diverse situaii, n urma crora s-a stabilit o scar de evaluare
pentru valorile IPG de la 1 la 6, din care rezult impactul asupra mediului, respectiv efectul
activitii antropice asupra factorilor de mediu, tabelul urmator.
Valori ale indicelui strii de poluare global (ipg) i impactul asupra mediului
corespunztor
Valoarea
IPG
IPG = 1
IPG = 1 - 2
IPG = 2 - 3
IPG = 3 - 4
IPG = 4 - 6
IPG > 6

Impactul asupra mediului


mediu neafectat de activitatea antropic
mediu supus efectului activitii umane, n limite admisibile
mediu supus efectului activitii umane, provocnd stare de disconfort formelor de via
mediu afectat de activitatea uman, provocnd tulburri formelor de via
mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de via
mediu degradat, impropriu formelor de via

Afectarea factorilor de mediu datorit funcionrii centralei electrice de termoficare cu


funcionare pe biogaz s-a stabilit prin ncadrarea calitii fiecrui factor de mediu, pe scara de
bonitate de la 1 la 10, prin acordarea urmtoarelor note:
AP nota 9
AER nota 8
SOL nota 9
FACTOR UMAN nota 9
BIODIVERSITATE nota 9
Raportul rezultat ntre cele dou suprafee, Si fiind suprafaa figurii geometrice care
ilustreaz starea ideal a celor cinci factori, iar Sr suprafaa figurii geometrice care ilustreaz
starea real a acelorai 5 factori, la un moment dat, datorit activitii, a dus la un indice de
poluare global care corespunde unui mediu supus efectului antropizrii, n LIMITE
ADMISIBILE.: IPG = 1,30

96

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L.


e- mail ecologic_amb@yahoo.com

Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741


www. ecologicamb.ro

IPG = 85.59 / 65.74 = 1.30


n figura de mai jos se prezint reprezentarea grafic a valorilor care au condus la
Indicele de risc global produs de funcionarea centralei electrice pe biomas asupra factorilor de
mediu i a factorului uman.

Calculul indicelui de poluare globala


Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcionare pe biogaz n municipiul
Roman, din judeul Neam

Indicele de poluare global obinut 1.30 (IPG < 2) estimeaz faptul c activitile ce se
desfoar n cadrul proiectului pentru producerea energiei electrice pe baz de biomas,
produc o afectare global a factorilor de mediu Ap, Aer, Sol, Factor Uman i Biodiversitate
ce se situeaz n limitele admisibile.
97