4.

n situaia n care ai reprezenta autoritatea de concuren, prezentai pe scurt probele

necesare (identificate pe baza informaiilor de mai sus sau pe care ar fi util s le descopere
ulterior n cadrul unei inspecii inopinate) pentru a susine temeinicia emiterii unei decizii de
nclcare a legii i sancionare a societilor de mai sus.
Ancheta autoritatea de concurebta cu privire la adoptarea unei practici concertate care afixa
direct preturile de livrare a produsului X, care a avut ca obiect impiedicarea, restrangerea sau
denaturarea concurentei si prejudicierea clientilor.
In momentul in care examinam definitia i noiunea de practica concertata facem referire n
special la Hotararea CEJ in cazul Dyestaff. Bazat pe acest lucru i pe jurisprudena
comunitara, urmam instantele comunitare si vom afirma c coordonarea i criteriile de
cooperare necesare pentru a stabili existena unei practici concertate nu tin cont de prezenta
unui plan real prin care au fost concepute i puse n aplicare practicile anticoncurentiale, dar
sunt de nteles n lumina principiilor consacrate n Tratatul CE privind concurenta.
Prin urmare, elementul pivot care trebuie examinat este independena fiecarui
comerciant cu privire la politicile pe care intenioneaz s le adopte n piata. Cerina de
independenta exclude orice contact direct sau indirect ntre comercianti cu un obiect sau efect
sa denatureze concurena in cadrul pietei in care sunt in competitie. ( Hot. Ciment a CEJ cu
privire la cazul n care o ntreprindere nu se distaneaza de comportamentul ilegal, mai ales
atunci cand este evident c un astfel de comportament are un efect anticoncurential.)- aici iti
poti construi un argument in care sa precizezi ca E face parte din acelasi cartel si
raspunde solidar, plm

Modul in care au fost majorate preturile s-a facut in paralel cu decizia pe care a luat-o
initizal societatea A, ceea ce ne indica ca nu a fost o chestiune de activitate de afaceri
inteligenta, ci mai degraba o activitate coordonata, si anume o practica concertata.
Anuntatrea deciziziei de majorare a preturilor, precum si noul nivel de pret si data
cand va fi valabil, dar si decizia simutana a celorlalti competitori de a majora preturile pot fi
evaluate ca fiind indicatii fara echivoc cu privire la existenta unei practici concertate. Cele
cinci societati s-au angajat intr-o practica concertata care a avut ca obiect stabilirea preturilor
si denaturarea concurentei, chiar daca nu a fost incheiat un acord expres ( nu exista probe in
acest sens), ci s-a realizat printr-o intelegere tacita. Se poate observa clar ca au inlocuit in mod
constient riscurile concurentei.
Difuzarea de informaii confideniale, cum ar fi nivelul de pret care va fi valabil de la
o anumita data a avut rezultatul scutirea celorlalte societati de insecuritatea care ar fi prevalat
un comportamentul reciproc viitor i, de asemenea, a sprijinit un mecanism care a
implementat practica concertat n discuie i practica n sine. Este demn de reinut faptul c
aceast practic este ofensatoare asupra idealului de libera concurenta.
!!Funcia restrictiva asupra libertii de participanii de pe pia si stabilirea preturilor.

Asumarea uni risc de afaceri n mod independent i autonom in momentul stabilirii

preurilor. principiul pietei de tip oligopol, principui care ne arata modul cum functioneaza
concurenta, concurenta intre parti este data tocmai de acest principiu

5. n mod similar, identificai i descriei succint argumentele care ar putea fi invocate de

ctre companiile n cauz pentru a se apra mpotriva unei acuzaii de cartel din partea
autoritii de concuren.

Consiliul concurentei are obligatia de a demonstra o intelegere

In afara de faptul ca societatea A a publicat preturile, nu exista nici o alta proba care sa
ateste ca toate companiile au avut o intelegere.- publicarea preturilor a fost facuta in urma
unor rationamente economice
Faptul ca exista totusi o diferenta de pret arata ca aceasta decizica nu este in cadrul unei
practice concertate si mai degraba este un comportament paralel specific pietei de tip
oligopol. Decizia de a majora preturile nu afecteaza cu nimic ceilalti concurenti care ar dori sa
intre pe piata, acestia se pot alinia le preturile deja consecrate.

Majorarea pretului este atrasa de rentabilitatea comercializari produsului pe piata

respective. De aceea se constata un comportament paralel in implementarea politici de
crestere a preturilor.