PARTA I.

METEOROLOGIE
C1. Obiectul meteorologiei. Elemente meteorologice.
Instrumente meteorologice la bordul navelor.
nregistrarea, msurarea i determinarea elementelor
meteorologice la bordul navelor.

1.1 Meteorologia: Definiie, domenii , obiect

Meteorologia ramura a tinelor geofizice
care cerceteaz proprietile fizice ale
atmosferei terestre , fenomenele si dinamica
proceselor aferente acesteia (cauzele care le
genereaz i efectele produse ) n scopul
previziunii n timp i spaiu;
Caracterul preponderent fizic al proceselor i
fenomenelor studiate, au determinat si
atribuirea denumirii de fizica atmosferei
Etimologie: Meteoron (gr.) - fenomen n aer
Logos (gr.) tiin

Domenii:

Ramuri (domenii) ale meteorologiei generale:

Meteorologia sinoptic - studierea fenomenelor meteorologice (legile variaii acestora
i prevederea lor) prin observaii simultane, cu utilizarea mijloacelor de reprezentare
cartografice, cuprinzand intinderi foarte mari;
Meteorologia dinamic studierea proceselor cinematice i termodinamice cu
metode fizico-matematice. Rezultatele obinute sunt utilizate in meteorologia
sinoptic;
Actinometria studiaz regimul radiaiilor solare;
Aerologia - se ocupa cu fizica atmosferei libere ( straturile nalte ale atmosferei);
Climatologia studierea spaial a proceselor i fenomenelor atmosferice ( stabilirea
caracteristicilor dominante ale climei pentru perioade lungi prin observarea continu
a elementelor meteorologice i prelucrarea valorilor obinute cu ajutorul statisticii
matematice);
Meteorologia aplicat:
Meteorologia aerodinamic, agrometeorologia, biometeorologia,meteorologia
militar
Meteorologia maritim studiaz cu precdere ansamblul proceselor i
fenomenelor care determin vremea pe intinsul mrilor i oceanelor, precum i
efectele produse n mediul navigaiei maritime , ca urmare a transferurilor de energie
n cursul manifestrilor dinamice ale atmosferei ( corelaia dintre starea atmosferei
i starea mrii )

Obiectul meteorologiei

Studierea fenomenelor i proceselor din

atmosferea terestr , a dinamicii acestora
ce determin modificarea aspectului
vremii ( vezi definiia).

1.2 Elementele meteorologice :

Numim element meteorologic orice parametru meteorologic
masurat si observat:
Masurtori meteorologice: determinarea cantitativa a valorilor
parametrilor meteorologici: temperatura aerului, temperatura apei
marii, temperatura solului, presiunea aerului, directia si viteza
vntului, precipitatii, caracteristicile masurabile ale norilor, umezeala
aerului, grosimea depunerilor de gheata, grosimea stratului de
zapada, descarcari electrice si altele specifice domeniului.
Observatii meteorologice: evaluarea calitativa si descrierea
fenomenelor meteorologice complexe, care nu pot fi definite complet
prin masuratori cantitative: pcla, aer cetos, ceata, vijelie, tromba,
transport de zapada, viscol, descarcari electrice, starea cerului,
starea suprafetei solului, vizibilitatea orizontala, transport de praf,
transport de nisip, starea marii, furtuna si altele specifice domeniului;

2. Instrumente meteorologice la bordul navelor. nregistrarea,

msurarea i determinarea elementelor meteorologice la bordul
navelor.
Pentru a prognoza starea vremii trebuie s fie ndeplinite dou
condiii:
- s se cunoasc legitile de evoluie a fenomenelor meteo;
- fenomenele meteo s fie observate nemijlocit prin intermediul
unui program de observaii meteorologice, adic s fie
supravegheate sistematic, atent, strile vremii, dup un program
riguros i unitar pentru a permite compararea datelor.
Aceast supraveghere se realizeaz nencetat pe platformele
meteo, prin observaii vizuale i instrumentale, asupra unui numr
de aproximativ 20 parametri ai diferitelor elemente meteorologice.
Observaiile meteo cuprind majoritatea elementelor, unele
efectundu-se cu elemente specifice.

Instrumentele meteorologice cele mai des utilizate in cazul unei platforme

meteorologice, sunt prezentate in tabelul nr 1

Instrumente meteorologice la bordul navelor

Observaii asupra:

Nr
crt
1

Instrumente cu citire direct

Presiune atmosferic

Barometrul cu mercur

Barometrul aneroid

Instrumente cu
nregistrare
Barograful

Barometre cu nregistrare

Temperatura aerului

Termometre ordinare
Termometre de maxim

Termograful

Termometre de minim

Termometre cu rezultate electronice

4

Vnt

Giruete, Anemometre

Anemograf, Anemogiruete

Umezeala aerului

Higrometre, Psihrometre

Higrograf

Nebulozitate

Nefoscopul

Ceilometre

Precipitaii

Pluviometre

Pluviograf

Zpad

Rigle de zpad, Densimetre

Vizibilitate

Vizibilimetre

10

Durata
Soarelui

11

Depuneri de ghea

de

Legenda:

strlucire

Heliograf
Chiciurometre
Pentru navele de cercetare

Instrumente de masurare a Presiunii atmosferice

Barometrul cu mercur
precizie ridicat
Barograful
(zilnic sau sptmnal)

Barometre aneroide
cele mai des utilizate

Instrumente de masurare a Vntului

Anemometru

Planeta de vant

Anemograf
cu contacte electrice,
Electromagnetice
manometrice

Instrumente de masurare a Temperaturii

Termometre ordinare (cu Hg, alcool etilic)
Termometre de maxim
Termometre de minim

Termometre cu rezultate electronice

Termohigrograful
Termograful asociat cu
msurarea umiditii relative

Instrumente de masurare a Umezelii aerului

Higrometre
cu fir de pr
cu membran organic

Psihrometre
determin tensiunea vaporilor de ap din aer
si umezeala relativ a acestuia.

Higrografe

Instrumente de masurare a Nebulozitatii

Ceilometre

Nefoscopul

2.1 Msurarea i determinarea presiunii atmosferice

Determinarea variailor presiunii atmosferice se realizeaz in general cu ajutorul

barometrelor i truselor hipsometrice (determinarea presiunii atmosferice la anumite
inalimi pe baza corelaiei dintre temperatura de fierbere a apei i presiunea
atmosferica).La bordul navelor cele mai des utilizate sunt barometrele, din care se
disting doua categorii: barometrele cu mercur i cele aneroide
2.1.1. Barometrele cu mercur - intalnite mai ales pe navele de cercetare tiinific, nave
scoal dar si a navelor mari.Principalele elemente componente:
- tub de sticl ( L=80-82 cm , Dext=7mm);
- suport - aparatoare pe care sunt inscrise gradaiile i pe care culiseaz un vernier
ce se aduce in dreptul meniscului mercurului din tubul barometric pentru citirea cat
mai exact;
- rezervorul cu mercur situat in partea inferioara a tubului;
- termometru de precizie pentru determinarea coreciilor rapide de temperatur;
- suspensia cardanica mentinerea tubului in pozitie vertical in cazul micrilor de
tangaj i ruliu ale navei;
Etalonarea barometrelor cu mercur se realizeaz pentru o valoare a fortei de gravitatie
la latitudinea de 450 32, 40,, (gravitatie standard de 980,665cm/sec2 la nivelul mrii i
T0 de 00C).

Corecii aplicate valorilor citite la barometru cu mercur

in vederea determinrii valorilor reale

Corectia in funcie de temperatur

Intrucat valoarea densitii mercurului la T0 de 00C este de 13,596g/cm2 , orice
valoare peste sau sub 00C, induce variatii de densitate ce vor determina implicit erori
de citire prin dilatarea sau contractarea coloanei de mercur.Corectie se extrage din
tabele intocmite ptentru tipul de barometru cu mecur;
Corectia in funcie de valoarea fortei de atractie gravitational (in funcie de
latitudine) - Deorece valoarea forei gravitaionale creste de la ecuatori spre poli, iar
etalonarea s-a produs pentru o latitudine de 450 32, 40,, corecii negative pentru
latitudini mai mici i corecii pozitive pentru latitudini mai mari valorile se extrag tot
tabelar;
Corectia in funcie de inaltimea barometrului fa de suprafaa mrii
Necesar indeosebi cnd inlimea la care este situat barometrul depete
10 m (vezi formula treptei barice) intrucat introduce erori de peste 1 mbar.Se
determin tabelar sau prin calcul treapta baric;
Corecia datorit capilaritii - Se determin constructiv pentru fiecare instrument in
parte , depinzand de atractia moleculara a lichidului precum i atractia molecular
fa de corpul tubului, fiind menionate in certificatul de livrare.
Corecia fa de un barometru etalon - Corectie periodic de precizie raportat la un
instrument etalon de la o staie meteorologic sau un institut de cercetri

2.1.2 Barometrele aneroide

Sunt instrumentele meteorologice cu cea mai mare rspndire, intrand in dotarea

tuturor staiilor meteorologice si a navelor de toate categoriile. Forma general este
rotund i plat , avand pe una din feele sale o scal gradat (mmHg, mbar, inches)
pe care varful acului mobil indic valoarea presiunii masurat in momentul respectiv.
Compunere general:
Cutia
Scala gradata
Capsula barometric (Vidi) sau coloana de capsule
Sistemul de transmisie (lamele , parghii, fire) cu amplificatorul si acul indicator;
Corectiile aplicate citirilor la barometru aneroid sunt aceleasi ca i in cazul
barometrului cu mercur , cu precizarea c de cate ori este posibil , valorile citite sa fie
rapotate la valorile indicate ale unui barometru cu mercur iar periodic s fie verificate
metrologic de institutele de specialitate in vederea determinrii erorilor instrumentale
(similare corectiei de capilaritate)

2.1.3. Barografele (zilnice sau sptmnale)

Sunt instrumentele meteorologice ce asigur inregistrarea in timp a variatiilor presiunii
atmosferice (24 ore sau 7 zile) prin trasarea zilnica a curbelor de presiune numite
barograme. Alctuit din : receptor , sistem de transmitere i amplificare a deformrii
i mecanismul de nregistrare (tambur cu mecanism de ceasornic n interior).

2.2 Msurarea i determinarea umezelii atmosferice

Are la baz proprietile unor anumite esuturi i substane organice de a absoarbe

umezeala din aer , proces ce determin dilatarea acestora.La scderea concentratiei
de vapori din aer, acestea vor ceda umezeal proprie, contractandu-se.
In urma studierii diferitelor substane, firele de pr omenesc s-au bucurat de un
interes deosebit (firul de pr blond) .Se remarc c la o cretere a umezelei aerului
intre 0-30%, firul se alungete cu mai mult de din lungimea iniial (pentru valori
mai mari ,alungirea inregistreaz valori din ce in ce mai mici).Proprietatea
mentionata anterior a firelor de pr , a determinat construirea higrometrelor cu fir de
pr.Iniial se utiliza un singur fir, ulterior trecandu-se pentru mrirea preciziei la
utilizarea manunchiului de fire (10-15).
Tot din categoria higrometrelor de absorbie, sunt cele care utilizeaz ca element
sensibil un fir tras din pelicula foarte subtire de pe peretele intestinelor de bovine;
Psichrometrele determinarea tensiunii vaporilor de ap din aerul atmosferic.Format
in principal din 2 termometre ( unul uscat si celalalt umed rezervorul su este
acoperit cu o panz absorbant care se umezete).Ca urmare a evaporrii produse,
termometrul umed va indica o T0 mai mica dect cel uscat, diferenta dintre cele dou
se numete diferen psichrometric.Citirea la cele 2 termometre se realizeaz cnd
T0 la termometrul umed nu mai coboar

Msurarea i determinarea umezelii atmosferice

Msurarea tensiunii actuale a vaporilor de ap, se realizeaz prin consultarea tabelelor
psichrometrice , care in funcie de diferena de T0 dintre cele 2 termometre, permit
msurarea valorilor tensiunilor vaporilor de ap i a umezelii relative.
Higrometrele electrice- utilizeaz ca principiu de funcionare dependena rezistenei
electrice a unui conductor de umezeala aerului.Conductorul se acopera cu o
substan higroscopic (Clorur de litiu ,acetat de polivinil, etc) valoarea rezistenii
msurandu-se cu o punte Wheastone.
Higrometrele cu izotopi radioactivi (izotopi de Cobalt) ce necesita sursa de radiaii
inchis intr-un tub metalic, contor de cuante gamma, sursa de alimentare
electric.Umiditatea se determina prin msurarea cantitii fluxului de radiatii
(energia) care este diminuat la trecerea prin stratul de aer.
Termohigrometre cu memorie de date i afiaje digitale sunt cele mai utilizate la
aceast dat,utilizand senzori cu semiconductori pentru umezeal,
Traductoare pentru umezeal relativ

2.3 Msurarea i determinarea temperaturii

Temperatura reprezinta principalul element meteorologic care exprima din
punct de vedere fizic viteza cu care particulele de aer efectueaza miscari de tip
boolean (dezordonate) provocate de starea termica a volumului de aer.
1. Unitatea de msur este gradul de temperatur, corespunztor unei diviziuni de
lungime a scrii lineare. Mrimea temperaturii este dependent de scara folosit:
- scara termometric Celsius (C/centigrade) care este cel mai frecvent utilizat pe plan
mondial (scara universal), aceasta avnd dou valori importante: t1=0C (punctul
de nghe al apei la o atmosfer) i t2=100C(punctul de fierbere al apei la o
atmosfer);
- scara Fahrenheit (F) cu un interval de 180 F (32F-212F); pentru conversia din
grade Celsius n grade Fahrenheit se folosete formula F=9/5C+32; punctul de
fierbere al apei este la 212 F, iar cel de nghe 32F;
- scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0K = -273,15C (zero absolut);
temperatura n grade Kelvin poate fi calculat prin adugarea cifrei 273,15
temperaturii n grade Celsius;
- scara Reaumur (R), cu gradaii cuprinse ntre 0 (punctul de nghe al apei) i 80R
(punctul de fierbere al apei);
- scara Rankine (Ra), cu punctul de fierbere al apei la 671,67Ra i punctul de nghe al
apei la 491,67 Ra;

2.3 Msurarea i determinarea temperaturii

Msurarea i determinarea temperaturii

2. Msurarea temperaturii aerului se realizeaz cu ajutorul termometrului
meteorologic sau cu ajutorul unor senzori. Termometrul funcioneaz pe baza
proprietilor corpurilor lichide sau solide de a-i mri sau micora volumul n raport
cu variaiile termice.
a. Clasificarea termometrelor:
a.1. dup scop i destinaie:
- meteorologice (normale, de minim, maxim, de minim i maxim);
- medicale;
- industriale;
- pentru ntrebuinri casnice etc.
a.2. dup natura elementului sensibil:
- cu lichid (mercur, alcool etilic, toluen);
- metalice;
- manometrice;
- electrice (cu termoelemente, rezisten electric, termistori).

b. Tipuri de instrumente i aparate pentru masurarea temperaturii

utilizate la navele de cercetare/ staiile meteorologice
b.1. Termometrul meteorologic normal/ordinar:
- indic temeratura aerului din momentul observaiei;
- are ca element sensibil mercurul cantonat ntr-un rezervor sferic/cilindric;
- scala are diviziuni cuprinse ntre -36 C i 60-70 C;
- citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaie climatic
(exact la ora local).

b.2. Termometrul de maxim:

- indic cea mai ridicat temperatur care a avut loc ntre 2 observaii;
- termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric;
- limitele scalei sunt cuprinse ntre -36C i +51C;
- tubul capilar prezint n apropierea rezervorului o ngustrare, realizat cu
ajutorul unui fir de sticl, care nu permite mercurului s se retrag napoi
cnd temperatura scade, indicnd valoarea maxim existent n intervalul
anterior;
- este situat n adpostul meteorologic pe acelai suport cu termometrul de
minim, respectiv culcat, cu captul superior mai ridicat dect rezervorul;
- citirile se fac la orele 7 i 19, fr a fi luat de pe suport.

Termometrul de minim:
- indic cea mai sczut temperatur care a avut loc ntre 2 observaii;
- funcioneaz cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puin 96) ;
- rezervor n form de furc, pentru a i se mri suprafaa de contact cu aerul atmosferic;
- scala este gradat de la -50C la +55C, cu diviziunea cea mai mic de 0,5C;
- n interiorul tubului capilar exist un index (pies de sticl sau porelan alungit i
bombat la capete), care se deplaseaz n jos odat cu retragerea alcoolului din tub,
indicnd temperatura minim dintr-un interval fr a se deplasa n sus la creterea
temperaturii;
- n adpostul meteo este aezat n poziie perfect orizontal; citirile se fac la orele 7; 19.

Inregistrare
b.4. Termometrul de minim i maxim (Six i Bellani) :
- tub capilar n form de U, cu rezervorul din stnga (cel de minim) de form cilindric,
iar cel din dreapta (de maxim) n form de par;

b.5. Termograful:
- nregistraz continuu temperatura aerului ntr-un anumit interval de timp;
- principiul de funcionare se bazeaz pe deformrile pe care le sufer un corp metalic
sub influena temperaturii: - este alctuit din : receptor (lam bimetalic format prin
sudarea a dou lame de metal), sistem de transmitere i amplificare a deformrii i
mecanismul de nregistrare (tambur cu mecanism de ceasornic n interior).