Determinismul sexual

-genetic
-hormonal
-comportamental
In urma ultimelor achizitii stiintifice, sexul e o rezultanta a procesului de sexualizare in mai multe etape:
A. Genetica: in momentul fecundatiei se identifica sexul genetic cromozomial. Ovogonia contine 22 crs
autozomi si 2 sexuali XX. In final da nastere la foliculul De Graaf cu 22 crs si unul X.
Spermatogoniile au 22 perechi crs autozomi, unul X si unul Y. In final spermatocitul are 22 crs autosomi
si un crs X sau un y.
In functie de asta se determina sexul gen al copilului care e conditionat de prezenta celulelor sexuale
masculine (crs Y)
Perioada embriofetala, in care se formeaza sexul gonadic, cel masculin sau feminin in ziua 46. Sexul
gonoforic intern, resprezinta dezvoltarea organelor genitale interne, ca dupa 57 de zile de viata si sexul
genital extern intre lunile 4-5 de sarcina.
Perioada perinatala si infantila: in centrii hipogalamici se programeaza si se induce comportamentul
sexual de tip masculin sau feminin.
Perioada pubertara: este o perioada hormonala, in care prin actiunea hormonilor se realizeaza maturitatea
somatica si sexuala.
Etapa psihosociala sau psihocomportamentala de la adult
La adult, sexul psihosocial este rezultatul unor multitudini de factori (educatie, obiceiuri si experiente
traite)
Masculinitatea si feminitatea indivizilor nu este totala si la fiecare sex se gasesc elemente ale sexului
opus. Diferentierea sexuala nu este absoluta (femeia poseda clitoris, iar barbatul nu este lipsit de sani).
Astfel cele doua sexe sunt intr-un fel amestecate in indivizi, dupa cum fiecare individ provine dintr-un
amestec al celor doua sexe.
Tipul pur masculin sau feminin e practic un ideal extrem. Acest lucru explica pana la un punct
bisexualitatea, hermafroditismul sau homosexualitatea.
Astfel homosexualii poseda organe de reproducere ale unui sex si inclinatii sexuale ale sexului opus,
reprezentand practic un tip intermediar ale celor doua sexe.
Bazele fiziologice ale comportamentului sexual
Instinctul sexual este necesar pt conservarea speciei, iar intensitatea deosebita pe care o poate prezenta
uneori poate determina comportamente daunatoare individului.
La om termenul de motivatie sexuala este mai corect decat cel de instinct sexual sau impuls sexual,
deoarece comportamentul sexual la adult devine mediat de mecanismele formate in cursul vietii, de
factori sociali, in timp ce alte mecanisme, factori .. sau hormonali au rol secundar.
La baza comportamentului sexual se afla motivatia sexuala, iar aceasta se formeaza si este dependenta de
factori innascuti, de fact neurohorm, cat si de fact dobanditi sau sociali.
Factorii innascuti neurohormonali
Motivatia sexuala este dependenta de activitatea unor circuite hipotalamo-limbico-corticale.
Hipotalamusul: al motivatiei sexuale
Sistemul limbic: cea mai veche parte a cortexului, modeleaza reactivitatea structurilor hipotalamice si
diferentiaza o conduita heterosexuala plecand de la una difuza
Neocortexul: infl prof fizio si pat comp sexual, unele nepotriviri psihosexuale (frigiditatea si impotenta)
ce au drept cauze unele dereglari corticale.
Maduva spinarii: integreaza sub forma de reflexe simple unele elemente ale raspunsului sexual (erectia)
Aceste circuite nervoase centrale hipotalamo-limbico-corticale sunt factori coordonatori ai motivatiei
sexuale.

Hipotalamusul mai intervine lrin secretia gonadotropa si astfel dirijeaza secretia h sexuali si de asemenea
e infl de stimuli externi, de factori luminosi, olfacivi si care det anumite comp sexuale.
Hormonii sexuali: sunt raspunzatori la femeie de atractivitatea sexuala (estro) cat si de responsabilitatea si
receptivitatea sexuala (aerogenii secr de corticosuprarenala). Hipofct hipofizei, tiroidei sau supraren sau
hiperfct (tiroidiana) pot infl libidoul.
Motovatia sexuala este conditionata psihic si rolul primordial in aceasta conditionare ii revine sistemului
nv central si scoartei cerebrale, dovedit prin prezenta instinctului sexual la femeile castrate (anexectomie
bilat sau histerectomie).
Dominanta cerebrala in viata sexuala a femeii da posibilitatea acesteia sa faca o selectie cu mai mult
discernamant in alegerea partenerului, femeia apreciind in ansamblu calitatile fizice, psihice, intelectuale
si comport ale partenerului.
Motivatia sexuala si sentimentele afective de iubire si dragoste sun comandate diferit. Instinctul sexual
are un determinism hormonal, u interventia scoartei cerebrale si a zonei subcorticale, in timp ce iubirea
este rezultatul unor prelucrari afective cu sediul in hipotalamus.
B. Factorii dobanditi
Adevaratul coordonator al sexualitatii este mediul social, si societatea infl comp sexual mai mult decat
fact innascuti. Astfel actul sexual trebuie situat in cadrul sau istoric, politic, religios, economic sau estetic
si astfel trebuie lamurite legaturile dintre seualitate si celelalte fenomene sociale. Actul sexual nu trebuie
izolat in contextul sau afectiv familial si social, iar individul nu trebuie izolat de mediul inconjurator.
Freud incadreaza instinctul sexual (IS) in pulsiunile primare cum ar fi foamea si setea (doar o teorie) si
permite una din explicatiile trecerii de la comp sexual normal la cel patologic. Astfel dorintele omului,
prin natura lor nu vor putea fi niciodata satisfacute pe deplin, ele se vor lovi de bariere atat fizio cat si
socioculturale, iar principiul placerii itra in conflict cu principiul realitatii.
Instinctul de conservare: traditiile, morala, interesele profesionale, legile civile si dogme le religioase sunt
tot atatea bariere impotriva libidoului. Se creeaza astfel un conflict intre libidou si societate, iar rezultatele
acestui conflic difera de la individ la individ, dar ca regula generala, reprimarea instinctului are efecte
traumatizante asupra omului. Astfel, la unii indivizi libidoul triumfa (libertinii), iar triumful libidoului,
dupa Freud ar fi o explicatiei a perfersiunilor sexuale. La altii, libidoul poate sa se opreasca, sa se fixeze
asupra unei tendinte care reprezinta numai o faza momentara a dezvoltarii sale (tendinta incestuasa). La
altii, daca barierele sunt de netrecut, libidoul poate regresa pana la sadism, apare nevoia de a provoca
suferinta. La cei mai multi se stabileste un echilibru intre factorii din mediul inconjurator, cuprinse in
societate si sexualitate. La altii libidoul este refulat in mod violent spre inconstient, refulare care dupa
Freud este cauza nevrozelor si tulb psihice, realizandu-se prin psihanaliza.
Dupa unii autori americani, comp sexual si cel nevrotic apar strans legate de un lant cauzal, care are ca
verigi inportante conditii sociale, economice sau culturale.
Dupa Freud, IS se Pune in slujba fct de reproducere care este in relatie cu fact socioculturali si
psihosociali.
In general la om IS este modelat de fact din mediul inconj si de societate, iar in filosofia lui
Schoppenhauer, IS este strans legat de procreatie, iar dragostea sexuala este redusa la simpla
instinctualitate, astfel sexualitatea trebuie gandita prin prisma vietii personale a fiecarui individ, a cond de
dezv a familiei, care in numeroase cauze infl comportamentul in viitor.
Libidoul se org in iurul vietii personale a fiecarui individ si acesta organizare incepe inca din copilarie, iar
evol si manif psihosenzoriale ale sexualitatii sunt complet diferite.