Sunteți pe pagina 1din 12
MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

TESTE ADMITERE GEOGRAFIE

1. Ca pozi ţ ie geografic ă , România se afl ă situat ă :

a. pe paralela de 40° latitudine nordic ă ş i în Europa Balcanic ă ;

b. pe meridianul de 25° longitudine estic ă ş i în Europa Estic ă ;

c. pe paralela de 45° latitudine nordic ă ş i în Europa Central ă ;

d. pe meridianul de 25° longitudine vestic ă ş i în Europa Vestic ă ;

e. pe paralela de 46° latitudine nordic ă ş i în Europa Nordic ă .

2. Limita sudic ă a continentului european fa ţă de care România este pozi ţ ionat ă mai aproape, o constituie:

a. Marea Baltic ă ;

b. Oceanul Arctic;

c. Mun ţ ii Urali;

d. Oceanul Atlantic;

e. Marea Mediteran ă .

3. Care ora ş , dintre cele de mai jos, constituie o extremitate a României:

d.

e.

a.

b.

Sulina;

Mangalia;

c. Suceava;

Giurgiu; Timi ş oara.

4. Dintre marile unit ăţ i naturale ale Europei, define ş te a ş ezarea geografic ă pe continent a ţă rii noastre:

a. Marea Mediteran ă ;

d.

râul Nistru;

b. lan ţ ul Carpa ţ ilor;

e.

Marea Caspic ă .

c. Peninsula Balcanic ă ;

5. Altitudinea maxim ă de pe teritoriul României este de:

a. 2 303 m;

d.

2 544 m;

b. 4 810 m;

e.

5 642 m.

c. 1 849 m;

6. În ţ ara noastr ă , forme de relief glaciar se întâlnesc în mun ţ ii:

a. F ă g ă ra ş ;

d.

Cozia;

b. Semenic;

e.

Gutâi.

c. Poiana Rusc ă ;

7. Un vulcan situat pe teritoriul României este:

a. Retezat;

d.

Rodnei;

b. Gurghiu;

e.

Vâlcan.

c. Leaota;

8. Pe continentul european, Carpa ţ ii se desf ăş oar ă între bazinul Vienei ş i valea:

a. Dun ă rii;

d.

Mure ş ului;

b. Tisei;

e.

Some ş ului.

c. Timocului;

9. Forme de tip „domuri” ş i „cute diapire” sunt specifice:

a. Subcarpa ţ ilor;

d.

Depresiunii colinare a Transilvaniei;

b. Podi ş ului Dobrogei;

e.

Podi ş ului Getic.

c. Câmpiei de Vest;

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

10. Subcarpa ţ ii se desf ăş oar ă la exteriorul Carpa ţ ilor între v ă ile:

a. Prahova ş i Motru;

b. Trotu ş ş i Dâmbovi ţ a;

c. Moldova ş i Buz ă u;

d. Bistri ţ a ş i Arge ş ;

e. Moldova ş i Motru.

11. Este renumit pentru r ă spândirea ş i spectaculozitatea reliefului carstic:

a. Masivul Oa ş ;

d.

Podi ş ul Bârladului;

b. Podi ş ul Mehedin ţ i;

e.

Podi ş ul Strehaiei.

c. Dealul Ciungi;

12. În cadrul Câmpiei Române, o câmpie de subsiden ţă este:

a. Buz ă ului;

d.

Ploie ş ti;

b. Râmnicului;

e.

Târgovi ş te.

c. Br ă ilei;

13. Din punct de vedere genetic, Câmpia Olteniei este o câmpie:

a. tabular ă ;

d.

de terase;

b. de subsiden ţă ;

e.

piemontan ă .

c. fluvio-lagunar ă ;

14. Nu s-au format în timpul orogenezei alpine mun ţ ii:

a. Balcani;

d.

Pirinei;

b. Caucaz;

e.

Ural.

c. Carpa ţ i;

15. Ţă rmul cu fiorduri este specific peninsulei:

a. Balcanice;

d.

Iberice;

b. Italice;

e.

Crimeea.

c. Scandinave;

16. Peninsula Italic ă nu este m ă rginit ă de marea:

a. Ionic ă ;

d.

Tirenian ă ;

b. Adriatic ă ;

e.

Egee.

c. Liguric ă ;

17. Dintre insulele de mai jos, nu se afl ă situat ă în Marea Mediteran ă :

a. Tenerife;

d.

Sicilia;

b. Corsica;

e.

Creta.

c. Sardinia;

18. Un tip de climat specific atât României, cât ş i Europei este cel:

a. subpolar;

d.

mediteranean;

b. temperat continental;

e.

polar.

c. tropical;

19. Dintre capitalele europene de mai jos, Dun ă rea nu str ă bate:

a. Viena;

d.

Praga;

b. Bratislava;

e.

Belgrad.

c. Budapesta;

20. Printre jude ţ ele cu cea mai mic ă densitate a popula ţ iei din România se num ă r ă ş i:

a.

b.

c. Tulcea;

Prahova; Dâmbovi ţ a;

d.

e.

Ia ş i; Gala ţ i.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

21. O minoritate etnic ă specific ă sudului Transilvaniei o reprezintă :

a.

b.

c. ru ş ii-lipoveni;

sa ş ii; ş vabii;

d.

e.

turcii; t ă tarii.

22. Singura ţ ar ă european ă în care predomin ă cultul islamic ş i nu cel cre ş tin este:

a.

b.

c. Belgia;

Serbia;

Albania;

d.

e.

Austria;

Slovenia.

23. Un vechi centru urban întemeiat de greci în antichitate, în bazinul M ă rii Negre, este:

a. Atena;

d.

Marsilia;

b. Corint;

e.

Callatis.

c. Cnossos;

24. România reprezint ă unul dintre principalii produc ă tori mondiali de:

a. grâu;

d.

struguri;

b. cartofi;

e.

pere.

c. porumb;

25. Cel mai mare produc ă tor mondial de m ă sline ş i ulei de m ă sline este:

a. Grecia;

d.

Portugalia;

b. Slovenia;

e.

Malta.

c. Spania;

26. Recunoscut ă pentru rezervele însemnate de c ă rbune ş i, totodat ă , unul dintre marii produc ă tori europeni, este:

a. Suedia;

d.

Cehia;

b. Olanda;

e.

Fran ţ a.

c. Germania;

27. Un centru siderurgic vechi, tradi ţ ional, din România este:

a. Re ş i ţ a;

d.

Slatina;

b. Buz ă u;

e.

Or ş ova.

c. Arad;

28. Petro ş ani ş i Motru-Rovinari sunt dou ă areale din România de exploatare a:

a. petrolului;

d.

c ă rbunelui;

b. minereurilor neferoase;

e.

bauxitei.

c. gazelor naturale;

29. O termocentral ă din România este cea de la:

a. Lotru-Ciunget;

d.

M ă ri ş el;

b. I ş alni ţ a-Craiova;

e.

Vidraru.

c. Stejaru-Bicaz;

30. Un important produc ă tor european de autoturisme, de talie mondial ă , este:

Spania;

b.

c. Suedia;

a.

Cehia;

d.

e.

Ungaria;

Germania.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

31. O ţ ar ă european ă care î ş i bazeaz ă produc ţ ia de energie electric ă în principal pe atomocentrale este:

Fran ţ a; Austria;

c. Spania;

a.

b.

d.

e.

Elve ţ ia; Italia.

32. Dintre ţă rile europene, cea mai reprezentativ ă în privin ţ a produc ţ iei de hidroenergie este:

a. Finlanda;

d.

Fran ţ a;

b. Norvegia;

e.

România.

c. Polonia;

33. O sta ţ iune balneoclimateric ă din România este:

a. Olimp;

d.

Sovata;

b. Poiana Bra ş ov;

e.

Bor ş a.

c. Neptun;

34. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai ţă ri vecine României ş i care, totodat ă , sunt ţă ri membre ale Uniunii Europene:

a. Bulgaria ş i Ucraina;

b. Serbia ş i Republica Moldova;

c. Ungaria ş i Bulgaria;

d. Ucraina ş i Serbia;

e. Republica Moldova ş i Ungaria.

35. Au devenit membre ale Uniunii European ă în cadrul celui mai mare val de aderare din istorie (produs în

2004):

a.

b.

c. ţă rile scandinave;

ţă rile atlantice; ţă rile pontice;

d.

e.

ţă rile alpine; ţă rile baltice.

36. Care afirma ţ ii, dintre cele de mai jos, caracterizeaz ă România:

a. este o ţ ar ă central-european ă , este membr ă UE ş i NATO;

b. este o ţ ar ă est-european ă , nu este membr ă UE ş i este membr ă NATO;

c. nu este o ţ ar ă central-european ă , este membr ă UE ş i NATO;

d. este o ţ ar ă mediteranean ă , este membr ă UE ş i nu este membr ă NATO;

e. este o ţ ar ă alpin ă , nu este membr ă UE ş i este membr ă NATO.

37. România nu este:

a. o ţ ar ă pontic ă ;

b. membru UE;

c. o ţ ar ă dun ă rean ă ;

d. o ţ ar ă carpatic ă ;

e. o ţ ar ă balcanic ă .

38. Care dintre afirma ţ iile de mai jos nu este specific ă Europei:

a. a fost leag ă nul civiliza ţ iei greco-romane;

b. are cea mai sc ă zut ă pondere a popula ţ iei urbane;

c. este locul unde s-a format cel mai puternic bloc regional economic de pe Glob, Uniunea European ă ;

d. ad ă poste ş te statul cu cea mai mic ă suprafa ţă din lume, Vatican;

e. pe o parte a teritoriul ei se afl ă cel mai întins stat de pe Glob, Rusia.

39. Dintre unit ăţ ile de mai jos, apar ţ in unit ăţ ilor de orogen:

a. Subcarpa ţ ii ş i Podi ş ul Getic;

b. Câmpia Moldovei ş i Câmpia Transilvaniei;

c. Podi ş ul Mehedin ţ i ş i Depresiunea colinar ă a Transilvaniei;

d. Podi ş ul Dobrogei de Sud ş i Dealurile de Vest;

e. Dealul Ciungi ş i Câmpia Român ă .

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

40. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai elemente geografice situate în Carpa ţ i:

a. Mun ţ ii M ă cin, Depresiunea Beiu ş , Râul Jiu;

b. Mun ţ ii Giumal ă u, Pe ş tera Topolni ţ a, Râul Olt;

c. Depresiunea colinar ă a Transilvaniei, Vârful Moldoveanu, Râul Vedea;

d. Mun ţ ii C ă limani, Depresiunea Vad-Borod, Municipiul Bra ş ov;

e. Mun ţ ii Harghita, Municipiul Craiova, Râul Prut.

41. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Carpa ţ ii Orientali – predominan ţ a vârfurilor de peste 2 500 m;

b. Carpa ţ ii Meridionali – prezen ţ a reliefului vulcanic;

c. Carpa ţ ii Occidentali – apari ţ ia reliefului glaciar;

d. Subcarpa ţ ii – formarea prin cutare;

e. Câmpia Român ă – prezen ţ a cutelor diapire.

42. Câmpia Transilvaniei ş i Câmpia Moldovei au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. sunt unit ăţ i intracarpatice;

b. reprezint ă unit ăţ i de câmpie;

c. sunt unit ăţ i extracarpatice;

d. au altitudini de 50 m;

e. reprezint ă unit ăţ i de podi ş .

43. Care diviziune, dintre cele de mai jos, este situat ă într-o unitate de podi ş :

a. Depresiunea Baia Mare;

b. Dealul Ciungi;

c. Câmpia Târgovi ş te;

d. Subcarpa ţ ii Getici;

e. Mun ţ ii Mehedin ţ i.

44. Câmpia Român ă ş i Câmpia de Vest au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. sunt situate în sudul Carpa ţ ilor Meridionali;

d.

au aceea ş i orientare;

b. au suprafe ţ e similare ca întindere;

e.

au altitudini sc ă zute, de circa 10 m.

c. sunt prezente dune de nisip;

45. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Titu – câmpie de subsiden ţă ;

d.

Vl ă siei – câmpie piemontan ă ;

b. Boianu – câmpie tabular ă ;

e.

Ploie ş ti – câmpie tabular ă .

c. Buz ă ului – câmpie de terase;

46. Cei mai vechi mun ţ i din Europa sunt situa ţ i în:

a. Peninsula Balcanic ă ;

d.

Peninsula Italic ă ;

b. Peninsula Iberic ă ;

e.

Insula Creta.

c. Peninsula Scandinav ă ;

47. Lan ţ urile montane Pirinei, Alpi ş i Carpa ţ i au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. au altitudini ce dep ăş esc 3 000 m;

b. sunt orientate pe direc ţ ia nord-sud;

c. s-au format în aceea ş i orogenez ă cu Alpii Scandinaviei;

d. nu au ghe ţ ari permanen ţ i;

e. sunt de vârst ă alpin ă .

48. Printre altele, Câmpia Germano-Polonez ă prezint ă urm ă toarea caracteristic ă :

a. are altitudini care dep ăş esc frecvent 400 m;

b. se remarc ă prin formele create de ghe ţ ari;

c. este m ă rginit ă la sud de un ansamblu de masive alpine;

d. este situat ă în Europa Nordic ă ;

e. este drenat ă de râul Tisa.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

49. Volga ş i Dun ă rea au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. str ă bat întreaga Europ ă Central ă ;

b. se vars ă prin estuare;

c. izvor ă sc de pe teritoriul Germaniei;

d. sunt cele mai importante fluvii europene (ca lungime, extinderea bazinului hidrografic, debit);

e. se vars ă în aceea ş i mare.

50. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai ţă ri europene care au ie ş ire direct ă atât la Marea Mediteran ă , cât ş i la Oceanul Atlantic:

a. Spania ş i Fran ţ a;

b. Italia ş i Olanda;

c. Cehia ş i Slovacia;

d. Estonia ş i Irlanda;

e. Finlanda ş i Slovenia.

51. Care dintre afirma ţ iile de mai jos nu caracterizeaz ă continentul european:

a. aici ş i-au avut nucleul imperiile coloniale;

b. a fost locul de pornire a dou ă r ă zboaie mondiale;

c. a g ă zduit revolu ţ ia industrial ă ;

d. aici au luat na ş tere cele dou ă ideologii totalitare opuse, nazismul ş i comunismul;

e. din punct de vedere al formei de guvernare, toate statele sunt republici.

52. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Arcul lui Constantin cel Mare – Roma;

b. Complexul Kremlin – Berlin;

c. Big Ben – Moscova;

d. Catedrala Saint Paul – Paris;

e. Obeliscul din Luxor– Londra.

53. Sibiu ş i Luxemburg au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. se afl ă situate în aria cultural ă maghiar ă ;

b. au fost declarate în anul 2007 „capitale europene ale culturii”;

c. apar ţ in aceluia ş i bazin hidrografic;

d. sunt importante centre turistice balneoclimaterice;

e. se afl ă pe teritoriul unor state - membre fondatoare ale Uniunii Europene.

54. Una dintre ţă rile europene cu o valoare ridicată a ponderii popula ţ iei rurale ş i, totodat ă , ocupate în agricultur ă este:

a.

b.

c. Slovenia;

Slovacia;

Spania;

d.

e.

Albania;

Polonia.

55. Pe continentul european, rezervele de petrol sunt cantonate, în mod deosebit, în arealul m ă rii:

a. Baltice;

d.

Mediterane;

b. Mânecii;

e.

Negre.

c. Nordului;

56. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Timi ş oara – vagoane;

d.

Craiova – locomotive;

b. Br ă ila – nave maritime;

e.

Pite ş ti – utilaj petrolier.

c. Ia ş i – autoturisme;

57. În prezent, pe teritoriul României, se valorific ă resursele de petrol concentrate în:

a. Câmpia Român ă ;

b. Podi ş ul Moldovei;

c. Depresiunea colinar ă a Transilvaniei;

d. Dealurile de Vest;

e. Podi ş ul Dobrogei.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

58. Slatina reprezint ă :

a. un centru reprezentant al industriei auto;

b. un centru de exploatare a gazului metan;

c. singurul centru de produc ţ ie a aluminiului din România;

d. un areal de valorificare a huilei;

e. unicul centru al metalurgiei neferoase din România.

59. Printre produc ă torii importan ţ i de petrol din Europa se num ă r ă ş i:

a. Finlanda ş i Marea Britanie;

b. Norvegia ş i Polonia;

c. Rusia ş i Ucraina;

d. Italia ş i Spania;

e. Marea Britanie ş i Rusia.

60. Silezia ş i Rhur sunt caracterizate de urm ă toarea afirma ţ ie:

a. reprezint ă numele a dou ă centre de rafinare a petrolului din Europa;

b. sunt dou ă bazine carbonifere din Uniunea European ă ;

c. definesc dou ă râuri amenajate pentru hidroenergie;

d. sunt dou ă areale de exploatare a minereurilor de fier din vestul continentului;

e. reprezint ă numele a dou ă regiuni din Slovacia ş i Germania.

61. Fran ţ a ş i Lituania sunt reprezentative în Uniunea European ă pentru produc ţ ia de:

a. minereuri neferoase;

b. atomoenergie;

c. produse din lemn;

62. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Transilvania – biserici cu fresce exterioare;

b. Bucovina – cet ăţ i ţă r ă ne ş ti ş i biserici fortificate;

c. Dobrogea – turism balneoclimateric;

d. Moldova – turism balneomaritim;

e. Maramure ş – biserici ş i por ţ i monumentale din lemn.

d. resurse energetice (c ă rbune, petrol, gaze naturale);

e. bere.

63. Oradea ş i Constan ţ a au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. nu sunt deservite de aeroporturi;

b. sunt situate de-a lungul aceleia ş i magistrale feroviare;

c. sunt traversate de artera rutier ă E60;

d. sunt traversate de artera rutier ă E 85;

e. nu se afl ă de-a lungul unui drum na ţ ional de importan ţă european ă .

64. Care afirma ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Grecia a devenit ţ ar ă membr ă a UE în 1981;

b. Irlanda a devenit ţ ar ă membr ă a UE în 1986;

c. Ungaria a devenit ţ ar ă membr ă a UE în 1973;

d. Polonia a devenit ţ ar ă membr ă a UE în 1994;

e. Bulgaria a devenit ţ ar ă membr ă a UE în 2004.

65. În prezent, Uniunea European ă reprezint ă :

a. un bloc regional cu rol militar;

b. o federa ţ ie;

c. o organiza ţ ie care cuprinde toate ţă rile Europei;

d. cel mai important actor economic de pe Glob;

e. o alt ă denumire pentru Europa Occidental ă .

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

66. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Ucrainei:

a. Carpa ţ ii P ă duro ş i, resurse de c ă rbuni, ora ş ul Szeged;

b. suprafa ţă mic ă , acces la Marea Neagr ă , ulei de trandafir;

c. Câmpia Nistrului, vecin ă cu Bulgaria, turism cultural;

d. fluviul Nipru, bazinul carbonifer Donbas, nu este membr ă UE;

e. Câmpia Panonic ă , popula ţ ie majoritar ucrainean ă (65 %), siderurgie.

67. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Republicii Moldova:

a. Mun ţ ii Balcani, popula ţ ia majoritar româneasc ă , ora ş ul Chi ş in ă u;

b. fluviul Nistru, resurse de petrol, turism balneomaritim;

c. autostr ă zi, minoritate maghiar ă important ă , ora ş ul B ă l ţ i;

d. grad ridicat de urbanizare, Kosovo, popula ţ ie ocupat ă preponderent în industrie;

e. cel mai mic vecin al României, important produc ă tor european de vinuri, tutun ş i plante aromate, cel mai mic PIB pe locuitor din Europa.

68. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Bulgariei:

a. ora ş ul Burgas, minoritate important ă de turci, nu este membr ă UE;

b. Mun ţ ii Stara Planina, Dun ă rea ş i Marea Neagr ă , ulei de trandafir;

c. ţ ar ă pontic ă , important produc ă tor de tutun ş i struguri, capitala situat ă pe Dun ă re;

d. ţ ar ă balcanic ă , resurse de gaze naturale, sta ţ iuni balneoclimaterice;

e. popula ţ ie de confesiune majoritar ortodox ă , ora ş ul Varna, vecin ă cu Rusia.

69. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Serbiei:

a. Câmpia Moravei, pondere redus ă a popula ţ iei urbane, pomicultur ă (prune);

b. acces la Marea Adriatic ă , ora ş ul Novi-Sad, provincia Vojvodina;

c. Peninsula Balcanic ă , vecin ă cu ţ ara noastr ă , turism balneomaritim;

d. stat ex-comunist, membr ă a Uniunii Europene, ţ ar ă dun ă rean ă ;

e. relief predominant de munte, ora ş ul Miskolc, metalurgie neferoas ă .

70. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice din Ungaria:

a. ie ş ire la mare, ora ş ul Debrecen, turism slab dezvoltat;

b. Mun ţ ii Rila, capitala situat ă pe Dun ă re, minoritate important ă de rromi;

c. relief predominant de câmpie, ţ ar ă ex-comunist ă , predomin ă serviciile;

d. PIB similar ca structur ă ţă rilor occidentale, minereuri de fier, ora ş ul Ni š ;

e. Câmpia Panonic ă , vecin ă cu Bulgaria, re ţ ea de transport dezvoltat ă .

71. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. relief ruiniform – Mun ţ ii C ă liman;

b. relief eolian – Subcarpa ţ ii Moldovei;

c. relief glaciar – Mun ţ ii Poiana Rusc ă ;

72. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, nu este corect ă :

d. relief carstic – Podi ş ul Dobrogei;

e. relief vulcanic – Mun ţ ii Bucegi.

a. Mun ţ ii H ăş ma ş – Carpa ţ ii Orientali;

b. Culoarul Ruc ă r-Bran – Carpa ţ ii Meridionali;

c. Vârful Cucurb ă ta – Carpa ţ ii Occidentali;

d. Podi ş ul Bârladului – Podi ş ul Moldovei;

e. Depresiunea Baia Mare – Depresiunea colinar ă a Transilvaniei.

73. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai masive situate în Carpa ţ ii Orientali ş i Occidentali:

a. Maramure ş ului, Leaota, Locvei;

b. Cozia, Frun ţ i, Ghi ţ u;

c. Gutâi, Bistri ţ ei, Aninei;

d. H ăş ma ş , F ă g ă ra ş , Dognecei;

e. Vl ă deasa, Mese ş , Cindrel.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

74. Care afirma ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. altitudinea maxim ă din România este atins ă în Vârful Pietrosul Rodnei;

b. mai mult de jum ă tate din suprafa ţ a continentului european este ocupat ă de câmpie;

c. mai mult de jum ă tate din suprafa ţ a României este ocupat ă de mun ţ i;

d. cel mai înalt vârf din Europa, Mont Blanc, are 5 642 m;

e. a devenit uscat, prin îndiguiri ş i desec ă ri, o parte din teritoriul de azi al Belgiei.

75. Masivul Central Francez ş i Mun ţ ii M ă cin au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. sunt mai vechi decât Carpa ţ ii;

b. au altitudini ce dep ăş esc 1 800 m;

c. se afl ă situa ţ i în partea nordic ă a Europei;

d. este prezent relieful glaciar;

e. sunt de aceea ş i vârst ă cu Mun ţ ii Caucaz.

76. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Cuevas de Nerja – cea mai lung ă pe ş ter ă de pe Glob, aflat ă pe teritoriul Spaniei;

b. Höloch – pe ş tera cu cea mai lung ă stalactit ă , situat ă în Elve ţ ia;

c. Optimisticeskaia – pe ş tera cu cea mai lung ă stalagmit ă , situat ă în Ucraina;

d. Krásnohorská – pe ş ter ă format ă în gips din Slovacia;

e. 6 S – pe ş ter ă format ă în sare, în România.

77. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. mesetas – platouri pietroase (podi ş uri) specifice Peninsulei Balcanice;

b. Câmpia Padului – câmpie glaciar ă ;

c. Mun ţ ii Balcani – sunt mai vechi decât Alpii;

d. Mun ţ ii Pirinei – altitudine maxim ă de 3 404 m în Vârful Pic d’Aneto;

e. Câmpia Ebro – este situat ă în Peninsula Italic ă .

78. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai unităţ i naturale care nu sunt situate în Balcanic ă :

a. Câmpia Andaluziei, Mun ţ ii Apenini;

b. Câmpia Savei, Alpii Dinarici;

c. Câmpia Mari ţ ei, Mun ţ ii Rila;

d. Câmpia Traciei de Est, Mun ţ ii Rodopi;

e. Podi ş ul Prebalcanic, Mun ţ ii Stara Planina.

Peninsula

79. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Bucura – lac de baraj antropic;

b. Albano – lac vulcanic;

c. Sf. Ana – lac glaciar;

d. Ladoga – lac în masiv de sare;

e. Amara – lac tectonic.

80. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai ţă ri europene care nu au ie ş ire la mare sau ocean:

a. Croa ţ ia, Norvegia, Bulgaria;

b. Danemarca, Grecia, Austria;

c. Serbia, Ungaria, Slovacia;

d. Germania, Finlanda, Letonia;

e. Portugalia, Marea Britanie, Elve ţ ia.

81. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai ţă ri, membre ale Uniunii Europene, care se învecineaz ă :

a. Germania ş i Danemarca;

b. Ungaria ş i Serbia;

c. Grecia ş i Albania;

d. Elve ţ ia ş i Austria;

e. Cehia ş i Ucraina.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

82. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Budapesta – ora ş antic situat pe Dun ă re, având func ţ ia de capital ă ;

b. Rotterdam – ora ş ap ă rut dup ă al Doilea R ă zboi Mondial;

c. Köln – ora ş antic întemeiat de romani;

d. Stuttgart – face parte din megalopolisul olandez, Randstadt-Holland;

e. Praga – ora ş industrial ap ă rut în perioada modern ă .

83. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, nu este corect ă :

a. Moscova – reprezint ă cea mai mare aglomera ţ ie urban ă european ă , dup ă num ă rul de locuitori;

b. Paris – este recunoscut drept o „capital ă ” mondial ă în privin ţ a parfumurilor ş i cosmeticelor;

c. Londra – reprezint ă una dintre „capitalele” financiar-bancare ale lumii;

d. Roma – a fost supranumit ă , printre altele, „Cetatea Etern ă ”;

e. Oslo – este recunoscut drept „Vene ţ ia Nordului”.

84. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. Cluj-Napoca – important centru al industriei siderurgice din ţ ara noastr ă ;

b. Bra ş ov – cel mai mare centru urban ş i economic din regiunea montan ă a României;

c. Ia ş i – important centru cultural ş i universitar din vestul ţă rii;

d. Constan ţ a – ora ş medieval, cel mai important port maritim al României;

e. Timi ş oara – renumit centru urban, supranumit „ora ş ul de pe ş apte coline”.

85. Unul dintre cei mai mari produc ă tori europeni de petrol este:

a.

b.

c. Ucraina;

Germania;

Italia;

d.

e.

Norvegia;

România.

86. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde cei mai mari produc ă tori europeni de gaze naturale:

a. Norvegia ş i Fran ţ a;

d.

Rusia ş i Cehia;

b. Germania ş i Olanda;

e.

Olanda ş i Rusia.

c. Ucraina ş i Belarus;

87. Sunt recunoscute ca mari produc ă tori europeni de minereu de fier:

a. Rusia ş i Suedia;

d.

Ucraina ş i Estonia;

b. Fran ţ a ş i Marea Britanie;

e.

Danemarca ş i Luxemburg.

c. Italia ş i Germania;

88. Care corela ţ ie, dintre cele de mai jos, este corect ă :

a. energie eolian ă – Bulgaria;

d.

energie geotermal ă – Islanda;

b. energie mareomotric ă – Italia;

e.

energie nuclear ă – Spania.

c. energie solar ă – Danemarca;

89. O sta ţ iune balneomaritim ă de pe litoralul mediteranean este:

a. San Sebastian;

d.

Estoril;

b. Davos;

e.

Soci.

c. Antalya;

90. Constan ţ a ş i Rotterdam au în comun urm ă toarea caracteristic ă :

a. nu sunt integrate în sistemul de naviga ţ ie Dun ă re – Main – Rhin;

b. reprezint ă cel mai mare port din bazinul M ă rii Negre, respectiv cel mai mare port al Europei;

c. sunt porturi ce deservesc acela ş i bazin maritim;

d. sunt porturi la Marea Neagr ă , respectiv la Marea Baltic ă ;

e. înregistreaz ă aceea ş i capacitate de trafic anual.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

91. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai ţă ri care au devenit membre ale Uniunii Europene în cadrul celui mai mare val de extindere din istoria acesteia:

a. Malta, Cipru, Estonia;

b. Ungaria, Portugalia, Grecia;

c. Polonia, Marea Britanie, Irlanda;

d. Fran ţ a, Germania, Italia;

e. Austria, Finlanda, Suedia.

92. Care grupare, dintre cele de mai jos, cuprinde numai ţă ri care nu fac parte din Uniunea European ă :

a. Estonia, Letonia, Lituania;

b. Belgia, Olanda, Luxemburg;

c. Serbia, Norvegia, Islanda;

d. Slovenia, Cehia, Slovacia;

e. Bulgaria, Albania, Muntenegru.

93. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Germaniei:

a. membru fondator al UE, renumitele castele de pe Valea Loarei, peste 82 milioane locuitori;

b. izvoarele fluviului Dun ă rea, cea mai mare putere economic ă european ă , reunificat ă în 1990;

c. ie ş ire la Marea Baltic ă ş i la Marea Nordului, cel mai mare port fluvial de pe Glob – Duisburg, climat mediteranean;

d. Mun ţ ii Harz, produc ă tor tradi ţ ional de bere, sta ţ iunea Innsbruck;

e. turism balneomaritim, minoritate turc ă important ă , fluviul Vistula.

94. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Fran ţ ei:

a. Mun ţ ii Alpi, important produc ă tor de c ă rbuni, Arcul lui Constantin cel Mare;

b. ie ş ire la Oceanul Atlantic, popula ţ ie ocupat ă preponderent în agricultur ă , climat mediteranean;

c. Coasta de Azur, vecin ă cu Portugalia, turism cultural;

d. cel mai înalt vârf din vestul Europei, trenuri de mare vitez ă (TGV), sta ţ iunea Nisa;

e. câmpie glaciar ă , fost imperiu colonial, fluviul Sena.

95. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Marii Britanii:

a. arhipelag în Oceanul Atlantic, ora ş ul Birmingham, ţ ara cu cel mai mare num ă r de locuitori din Europa;

b. Mun ţ ii Alpi, râul Tamisa, turism montan ş i de sporturi de iarn ă ;

c. fost imperiu colonial, nu dispune de rezerve de c ă rbuni, aeroportul Heathrow;

d. climat mediteranean, minereuri de fier, cel mai vechi metrou din lume;

e. caracter insular, relief vechi ş i erodat, economie puternic dezvoltat ă .

96. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai caracteristici ş i elemente geografice specifice Italiei:

a. „ora ş e-muzeu”, nu este membru fondator UE, predomin ă sectorul serviciilor;

b. Mun ţ ii Penini, râul Guadalquivir, vestigii romane;

c. caracter peninsular, Mun ţ ii Alpi, industrie auto reprezentativ ă ;

d. climat mediteranean, Muzeul Prado, produc ă tor mondial de m ă sline;

e. Câmpia Andaluziei, important produc ă tor de fructe (struguri, mere, pere), bogat ă în resurse energetice.

97. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai corela ţ ii corecte între caracteristicile geografice:

a. Mun ţ ii Alpi – Elve ţ ia, climat temperat continental – România, lacul Maggiore – Italia;

b. Mun ţ ii Balcani – Bulgaria, climat subpolar – Rusia, lacul Ladoga – Italia;

c. Cordillera Cantabrica – Spania, climat mediteranean – Grecia, lacul Z ă noaga – Republica Moldova;

d. Masivul Ş istos Renan – Austria, climat oceanic – Portugalia, lacul Bolsena – Spania;

e. Alpii Dinarici – Croa ţ ia, climat subpolar – Norvegia, lacul Como – Albania.

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII

MINISTERUL EDUCA Ţ IEI NA Ț IONALE Ş COALA NA Ţ IONAL Ă DE STUDII POLITICE Ş I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Str. Povernei nr. 6, Sector 1, Bucure ş ti, România Tel. 037 217 7141, Fax 021 317 7007 edu@facultateademanagement.ro, www.facultateademanagement.ro

98. Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai corela ţ ii corecte între caracteristicile geografice:

a. ţă rm cu riass – Spania, relief vulcanic – Italia, ţ ar ă mediteranean ă – Irlanda;

b. ţă rm dalmatic – Serbia, relief glaciar – Polonia, ţ ar ă atlantic ă – Portugalia;

c. ţă rm cu fiorduri – Suedia, relief carstic – Slovenia, ţ ar ă alpin ă – Austria;

d. ţă rm cu delte – România, relief glaciar – Finlanda, ţ ar ă scandinav ă – Norvegia;

e. ţă rm cu estuare – Fran ţ a, relief vulcanic – Ungaria, ţ ar ă dun ă rean ă – Elve ţ ia.

99. Care grupare dintre cele de mai jos, include numai corela ţ ii corecte între caracteristicile geografice:

a. câmpie glaciar ă – Germania, ora ş ul Napoli – Slovenia, agricultur ă mediteranean ă – Grecia;

b. ora ş ul Barcelona – Portugalia, putere industrial ă – Spania, Muzeul Uffizzi – Italia;

c. imigran ţ i pakistanezi ş i indieni – Marea Britanie, familia limbilor romanice – Fran ţ a, Parthenonul – Spania;

d. ie ş ire la Marea Mediteran ă – Fran ţ a, ora ş ul Leeds – Germania, re ţ ea extins ă de metrou – Moscova;

e. portul Hamburg – Germania, Eurotunelul – leag ă Fran ţ a de Marea Britanie, pe sub Marea Mânecii, produc ă tor european important de c ă rbuni – Polonia.

100.Care grupare, dintre cele de mai jos, include numai corela ţ ii corecte între caracteristicile geografice:

a. Câmpia Panonic ă – Serbia, ora ş ul Pécs – Ungaria, membr ă UE – Elve ţ ia;

b. Mun ţ ii Mátra – Ungaria, megalopolisul Randstadt – Olanda, putere economic ă european ă – Fran ţ a;

c. Mun ţ ii P ă durea Neagr ă – Germania, ţ ar ă dun ă rean ă – Polonia, popula ţ ie predominant rural ă – Albania;

d. Alpii Dinarici – Serbia, ora ş ul B ă l ţ i – Republica Moldova, bazine carbonifere – Ungaria;

e. Mun ţ ii Carpa ţ i – România, capitala situat ă pe Dun ă re – Slovenia, pondere însemnat ă a turismului în structura PIB-ului – R. Moldova.