Sunteți pe pagina 1din 3

INEGALITATEA SAU EGALTATEA SANSELOR PROFESIONALE

1. Introducere
Inegalitatea sanselor profesionale este o problema des discutata de opinia publica
,dezbatere ce area ca principala arie de conflict meritele personale vs. originea sociala.In eseul
de fata voi aborda aceast subiect luand ca grup de referinta o clasa standard de liceu ,alcatuita
din elevi aflati in anul 11 de studiu cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani proveniti din toate clasele
sociale

2.Fixarea termenilor si notiunilor cheie


Societatea actual este o societate materialista,aspectele acestei ideologii fiind prezente la
nivel social,cultural si politic.Inegalitatea dintre oamenii,exista inca de la inceputurile formarii
constiintei umane de comunitate,presupunand faptul ca nu toti indivizii au acess la aceleasi
resurse fie din motive subiective sau obiective.
Principiul auto-determinarii individuale este cel care contracareaza aceasta lipsa de sanse
egale,bazandu-se pe una dintre virtutile cele mai promovate,munca grea. Aceasta presupune
depasirea statutului initial al individului in ciuda mediului si a resurselor disponibile.
Resursele sunt un elemet cheie in evolutie ,ele reprezentand mijlocul de materializare a
ideilor formulate la nivel conceptual.Astfel pentru atingerea unei echitati a sanselor se urmareste
acordarea aceluias nivel de resurse persoanelor ,restul depinzand de propria dorinta a acestora
legat de modul de utlizare al lor.Este esential de subliniat faptul ca exista anumite diferente intre
indivizi ,precum inteligenta, care nu pot fi distruse ele fiind un element important in evolutia
peronala.

3.Orignea sociala si impactul ei asupra vietii scolare/profesionale


Originea sociala este un element important in dezvoltarea membrilor societatii acesata
fiind cel mai bine reliefata la nivelul dezvoltarii scolare/profesionale.Cultura capitalista
plaseasaza indivizii pe scara ierarhica in functie de posesiunile lor astfel acesul la resurse
necesare dezvoltarii sunt direct proportionale in functie de locul ocupat pe aceasta scala.
Avand in vedere acest element ,deductia logica este cea conform careia,cei care au
parinti ce sunt membrii ai clasei de jos vor fi vizibil dezavantajati fata de cei cu parinti din clasa
de sus.

La nivel scolar aceasta diferenta se manifesta la nivel fizic: materiale de lucru


(caiete,manual,instrumente de scris), mediu in care sunt efectuate temele si se innvata (se
cunoaste ca are o mare influenta asupra fixarii cunostintelor acumulate).Membrii clasei de jos
avand parte de un cadru social plin de lipsuri vor fi descurajati de lipsurile materiale in a isi
continua studiile spre deosebire de cei din clasele ma inalte-cea de mijloc su de inalta- care au
ca unica precupare invatatura.
Studiile si viata profesionala se afla intr-o relatie de interdepententa din ce in ce mai
crescuta,astefel incat pentru a ocupa o pozitie buna intr-o companie,deseori sunt cerute studii de
specialitate.
In Romania,scoala este obligatorie pana in clasa a XI a ,iar acesul la studii univeritare
fiind disponibil in schimbul unei sume de bani.Datorita diferetelor sociale,nu toate persoanele isi
permit un astfel de efort social prin urmare apar diferentele la nivelul carerei profesionale.
Totodata , pe langa faptul ca cei din clasa superioara au acess la o pregatire mult mai
buna,acestia au de cele mai multe ori o cariera profesionala pregatita de parintii fiind evaluate
din prisma ststutuli social nu al performantelor lor sarind deseori multe etatpe de dezvoltare
socio-profesionala si ocupand locuri de frunte in companii inca din primii ani ai carierei.
Luand in considerare datele furnizate de Institutul National de Statistica din Romania
putem schita un portret membrilor celor trei clase sociale principale si a vietii lor scolare si
sociale si modul in care originea sociala le impactaeza .

Clasa superioara-studii universitare si post universitare,nivel al dezvoltarii profesionale


inalt(functii executive in proportie de 67%).
Clasa de mijloc-studii liceale s universitare,nivel al dezvoltarii profesionale standard(cel
mai des functionari)
Clasa de jos-studii licelae ,dezvoltare profesionala scazuta(muncitori sau someri)

4.Performantele scolare si statutul social.


Asa cum am afirmat anterior performantele scolare sunt strans legate de statutul social
din punct de vedere al resurselor utilizabile disponibile.
Totusi ,ideea ca cei ce provin din clasele mai putin avantajate sunt slabi in domeniul
educational nu reprezinta un ststus quo.Deseori ni se demonstraza ca exista si exists copii care au
performate scolare extraordinare in ciudat statutuli social.Aceasta afirmare este posibila datorita
dreptului personal la auto-determinare manifestat la nivelul muncii despuse. Astfel un elev
provenit din clasa de jos poate avea aceleasi performante scolare ca si cel provenit dintr-o clasa
sociala mai inalta.Diferenta fiimd faptul ca cel provenit din clasa sociala avantajata nu trebuie sa
depuna acelasi nivel de efort.
2

Factorii subiectivi sunt reprezentati de elemete precum creativitatea,sau.Factorii obiectivi


sunt reprezentati de statutul social si implicit de acesul la resurse.Este important de sublinita
faptul ca acesti factori sunt determinanti in dezvoltarea parcursului educational si professional al
unuui individ. In anumite situatii diferentele create de originea personei sunt distruse de factorii
subiectivi .
5.Masuri/politici de diminuare a diferentelor
Statul este princialalul actor in diminuarea diferentelor sociale.Ca masuri se remarca: invatamant
gratuit pana in clasa a XI iar dupa acordarea de burese pentru acoperirea cheltuielilor
scolare;ajutoare de somaj;ajutoare socalre(papetarie);alocatii pentru copii si scutirea de impozite
si taxe. Rolul statului este acela de a reduce cat mai multe inegalitatii astfel toti oamenii sa se
poata afirma .Pe langa stat,organizatiile si ONG-urile joaca un rol important prin campanile pe
care le initiaza
7.Concluzie
Diferentele sociale vor exista intodeauana,staul le poate doar reduce prin politicile sale.Statutul
social paote fi schimbat prin munca grea iar educatia este un element cheie care asigura baza
acestei schimbari.

S-ar putea să vă placă și