Capitolul 8

Proiectarea interfetei grafice cu utilizatorul elev

Proiectarea interfetei implica decizii precum: organizarea si aranjarea paginilor,

prezentarea vizuala a locatiei disciplinei pe Web, utilizarea graficii etc.
Interactiunea dintre om si calculator se bazeaza pe mai multe discipline teoretice:
antropologia, ergonomia, sociologia, teoria informatiei etc. Antropologia examineaza
experienta umana prin investigarea proceselor biologice, culturale si sociale ce caracterizeaza
civilizatia umana.
Elementul esential care asigura navigarea si interactivitatea in instruirea asistata de un
sistem informatic este interfata grafica
Proiectarea interfetelor grafice cu utilizatorul elev
Deoarece proiectarea reprezinta una din fazele importante ale procesului de
implementare a unui sistem de instruire informatic, interfata trebuie sa furnizeze elevului
toate facilitatile necesare navigarii intuitive. Ea este foarte importanta, deoarece este partea pe
care utilizatorul o vede, iar interfata reprezinta mediul efectiv de comunicare intre om si
calculator, pentru transmiterea comenzilor si pentru indeplinirea sarcinilor de lucru.
Principiile care ghideaza activitatatea de proiectare a interfetelor utilizator sunt:
1) controlul aplicatiei de catre utilizator;
2) limitarea cantitatii de informatii pe care utilizatorul trebuie sa o memoreze;
3) uniformitatea interfetelor utilizator.
Interfata trebuie sa dea impresia utilizatorului ca el controleaza aplicatia, si nu invers.
De asemenea reducerea informatiilor ca se cer memorate este o cerinta obligatorie, datorita
limitarii celor doua componente ale sistemului de memorare uman: memoria pe termen scurt
si lung.
Memoria umana si procesul memoriei sunt esentiale pentru interactiunea dintre om si
calculator. Conform teoriilor in domeniu exista trei tipuri de memorie: memoria senzoriala,
memoria de scurta durata si memoria de lunga durata.
Modelul unui ecran cu informatii
Pentru a organiza informatia, profesorul trebuie sa parcurga urmatoarele patru etape:
1) divizarea informatiei in unitati logice;
2) stabilirea unor ierarhii pentru importanta si generalitatea informatiei;
3) utilizarea ierarhiilor pentru structurarea relatiilor dintre segmentele de disciplina;
4) analizarea implementarii estetice si functionale a sistemului.
In interfata grafica cu utilizatorul (IGU), pot fi indicate modurile de navigare: in retea,
liniar, ierarhizata, structurata in retea. De asemenea, orice pagina Web trebuie sa contina
legaturi active care sa faciliteze navigarea.

In general, un program de instruire are ca elemente definitorii urmatoarele notiuni:

-predare: procesul oferirii directionarii individuale a elevului;
-invatare: procesul acumularii de cunostinte privind un subiect prin studiu, instruire
sau experimentare;
-instruire: procesul oferirii, intr-un mod sistematic, a informatiilor despre un subiect.
Cele patru modele fundamentale de organizare a materialului sunt:
1) secventa liniara, care poate fi cronologica, logica sau alfabetica, este recomandata
pentru locatii mici;
2) structura de tip grila, care sunt recomandate unei audiente avizate, care poseda
cunostintele fundamentale ale domeniului prezentat privind subiectele si clasificarea
notiunilor;
3) structura ierarhizata, recomandata pentru lectiile care contin interdependente si
legaturi de tip cauza-efect;
4) reteaua de tip panza de paianjen sau retea Web, care se recomanda pentru lectii
recapitulative sau de sinteza.

Capitolul 9
Metodologia de concepere, proiectare si realizare a programelor de
instruire asistata de calculator
Pentru realizarea unui proiect de instruire, fiecare profesor trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele elemente:
1) proiectul trebuie sa reflecte stilul de predare si interesele profesorului;
2) proiectul trebuie sa contina cateva elemente specifice instruirii asistate de
calculator;
3) proiectul poate contine o singura lectie, mai multe lectii sau un proiect mai
complex, mai detaliat;
4) proiectul reflecta gandirea si eforturile profesorului in elaborarea conceptelor,
activitatilor si ideilor.
Pregatirea proiectului
I. Determinarea necesarului de cunostinte si deprinderi; definirea obiectivelor de
invatare
a)enuntarea obiectivului general;
b)enuntarea partii pe care profesorul doreste sa o predea intr-o lectie;
c)realizarea unei diagrame care sa contina caracteristicile elevilor posibili;
d)enuntarea unui obiectiv final al lectiei;
e)adaugarea unor obiective finale in diagrama si estimarea duratelor pentru predare;

II. Colectarea resurselor; analiza integrarii tehnologiilor informatice Web in

disciplina
a)listarea resurselor materiale utilizate;
b)colectarea resurselor ce reflecta subiectul si organizarea materiei;
c)studierea unor modele de proiectare a instruirii;
d)selectarea unor utilitare adecvate pentru dolosirea IAC;
e)selectarea mediilor de livrare a programului de instruire;
III. Intelegerea si analizarea continutului
a)profesorul trebuie sa lectureze cat mai multe tipuri de materiale diferite;
b)profesorul discuta cu experti in domeniu;
c)profesorul parcurge concret continutul;
d)profesorul compara continutul cu manualele evaluate de experti;
IV. Generarea ideilor; adoptarea strategiei de predare si instruire
a)folositi experti in domeniul respectiv pentru a colecta cat mai multe idei;
b)generati apoi propriile idei.
Analizarea si determinarea necesarului de cunostinte si deprinderi
Definirea obiectivelor se face pentru a stabili validitatea cerintelor si obiectivelor,
precum si pentru a determina prioritatile.
Aceasta etapa, numita analiza preliminara, cuprinde doua componente:determinarea
contextului instruirii si definirea elevilor conventionali. Dintre acestea, prima etapa cuprinde,
la randul ei, doua elemente:a)evidentierea necesarului de instruire, insostita de atestarea
necesarului de cunostinte, si b)descrierea mediului de invatare.
Atestarea necesarului de cunostinte implica:
-definirea necesarului de cunostinte;
-atestarea necesarului de cunostinte;
-efectuarea unei evaluari formale, facuta prin raspunderea la 6 intrebari:
a)care sunt obiectivele ce nu au fost realizate;
b)daca instruirea este eficienta;
c)daca instruirea este neatractiva;
d)daca instruirea trebuie revizuita;
e)daca trebuie adaugate noi obiective ale invatarii;
f)daca publicul si-a modificat componenta.
Metode de stabilire si atestare a necesarului de cunostinte
Elevii conventionali pot fi definiti avandu-se in vedere:
a)caracteristicile cognitive;
b)cunostintele specifice obtinute anterior;
c)caracteristicile fizice si fiziologice;
d)caracteristicile afective;
e)caracteristicile sociale.

Materialul de instruire trebuie sa fie adecvat unui public specific, care influenteaza
modul de proiectare a disciplinei si instrumentele folosite.
Descrierea necesarului de cunostinte ale publicului referitoare la utilizarea
tehnologiilor informatice:
-caracteristici personale;
-nivelul de instruire, deprinderi practice si cunoastere a subiectului;
-motivatia elevului;
-nivelul de cunostinte de informatica;
-modul in care elevul poate accesa reteaua Web;
-momentul si locatia avantajoase pentru conectarea la Internet;
-similaritatea intereselor publicului.
Elemente de pedagogie IAC
Aceste elemente intervin in urmatoarele etape: definirea obiectivelor de predare
pentru un public specific; selectarea strategiilor de predare; structurarea continutului lectiilor.
Definirea obiectivelor invatarii
Aceste obiective sunt definite de cunostintele pe care elevii trebuie sa le posede la
finalul procesului. Identificarea lor se poate face analizand ghiduri de curriculum, legi,
cerintele obtinerii unei licente sau profesiuni si sarcini profesionale.
O intrebare la care profesorul trebuie sa raspunda este: ce rezultate doreste sa obtina
acesta cu ajutorul disciplinei pe Web? Pentru a da un raspuns corect, profesorul trebuie sa
raspunda la alte intrebari incluse in ea:
-Care este domeniul general al continutului?
-Care sunt obiectivele invatarii?
-Care este elementul esential al disciplinei: invatarea continutului sau deprinderea
practica?
Descrierea obiectivelor
A.Obiective generale, scopuri principale sau aspiratii;
B. Obiective specifice;
C. Obiective operative sau comportamentale:
a)referitoare la fluenta utilizarii si manipularii cunostintelor;
b)referitoare la domeniul competentelor atitudinale;
c)referitoare la domeniul ansamblului de deprinderi lingvistice si abilitati.
Analiza si intelegerea continutului
Pentru a crea un material hypertext, profesorul trebuie:
-sa analizeze structura continutului materialului;
-sa decida asupra formei convenabile de organizare;
-sa decida asupra procedeelor de predare.

Resursele materiale necesare sunt de trei categorii:

-informatii si resurse relevante pentru subiectul prezentat (manuale de disciplina,
surse originale precum revistele, TV, diapozitive etc.);
-informatii relevante pentru dezvoltarea instruirii (texte si manuale, programe
utilitare);
-informatii relevante pentru sistemul de transfer al continutului lectiei (sistemul de
calcul, manuale de hardware, softuri utilitare).
Analiza nivelului de integrare a tehnologiilor informatice
In aceasta etapa, profesorul decide cat de mult este integrata reteaua Web in procesul
de instruire, in care trebuie avute in vedere programele utilitare si functiile Internetului.
Elemente componente ale disciplinei Web:
-cuprinsul disciplinei;
-bibliografia recomandata elevilor;
-note aditionale;
-datele de examinare si exemple de intrebari;
-calendarul desfasurarii cursului;
-pagina Web a profesorului;
-adresa de e-mail a profesorului.
Modelul orientativ al proiectului planului de lectie
1)tema lectiei;
2)subiectul lectiei;
3)tipul lectiei;
4)scopul lectiei;
5)obiectivele operationale/concrete;
6)continutul de predat-invatat-evaluat;
7)metodologia de predare-invatare-evaluare;
8)scenariul didactic;
9)concluzii.
Intelegerea si organizarea continutului
Continutul reprezinta domeniul de cunostinte care trebuie predat. Pot fi prezentate
patru categorii referitoare la continutul educatiei:
1)selectarea subiectelor;
2)alocarea intervalului de timp necesar predarii;
3)transmiterea continutului si forma de expunere;
4)mediile de transmitere folosite.
Experimentele integreaza continutul, de aceea este nevoie ca activitatile didactice sa
fie alese astfel incat elevul sa asimileze continutul.
Selectarea si secventierea continutului in unitati didactice se face in functie de: fapte,
proceduri, concepte si principii. Ea se refera la organizarea efectiva a materialelor de
instruire:

a)prezentarea informatiilor;
b)folosirea exemplelor semnificative;
c)activitati didactice secventiate;
d)posibilitatea interactiunii cu indrumatorul;
e)atestarea cunostintelor.