Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Lumină Lină, Nr. 1 Din 2000

    Încărcat de

    sfetnicul
    374 vizualizări16 pagini
    O revistă a Școlii Gimnaziale Nr. 10 Bacău

    Titlu original

    Lumină lină, nr. 1 din 2000

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    O revistă a Școlii Gimnaziale Nr. 10 Bacău

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    374 vizualizări16 pagini

    Lumină Lină, Nr. 1 Din 2000

    Încărcat de

    sfetnicul
    O revistă a Școlii Gimnaziale Nr. 10 Bacău

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    Lumina Lind a sfiie slave a Tatilui cerese) Celui fit de moarte, a Stintulti, Fercitelui, 14 suse Hristoase, venind I apasul soarelui, vazéad) Jumina cea de seat studio pe Tatil, pe Ful si pe Stintul Duh, Dum} nnezeu, vrednic esti tl ‘oat vremes a fi ltuday de ghsuri cuvioase) Fo! lui Durnezeu, ce dai viati, peatr 2} ceasta lumea Te slaves w (Rugéciune din ran, dhuiala Vecerniei) Cu prilejul sarbatori Domnului, a Sfantului Vasile cel Mare si a Anului Nou - 2000, ret ureaza colectivului de cadre didactice si elevi ‘si parintilor, rudelor si prietenilor acestora si traditionalul r Docembrie 1999" Ela Rotariu Pras Co mai imine vesnic si statornic, acum, in inima si constiinta noas- tra? Numai singur Dumnezeu! Rugaciunea este mama tuturor fap- telor bune. Ea sporeste credinta, _ lumineaza mintea, aprinde inima, izvoraste lacrimi, ne seapa de primejdii, ne Lumina lina — Pag. 2 Dre Sur! EG eeeaei olhorri, di jubire fita de Dum- nezeu si mila fafa de oa- meni. Rugati-vé pentru gin- dul nostra bun de a a- duce prin intermediul acestei reviste 0 raza de speranti, pentra o lume mai purt si mai dreapta. Nu uitafi c& pacea vine de sus, numai daca It iubim pe Dumnezeu $i traim in iubire cu toti oamenii. Lubiti-va paringii natu rali si cei spirituali si aveti incredere in das- calif vostri care va ve gheazd zborul si car asteaptt de Ia voi ris- punsuri pline de speran-} 4 Prof. coordonator alizinit une’ reviste de spintualitate cresting in ‘asta de cid am vi ut dragostes elevilor peatru ora de religie aparuta in scoala ca object de studiu in 1992, nertbdarea lor de a afla ladewiruri din Sfinta Scripturt, eredinta cu care se roaga. Imerg Ia biserict, sctea spirituali de a aprofanda cunosting Gindul scoali ma urmitit de nn smenului, ciidura inimii lor izvorétt dit prezenta méngdietoare a lui Hristos. Copii sunt prinavara vieti, mugurii familiei, viitoru neamului $i tiria Bisericii. sunt cel mai aproape poarté in inima lor curati si nevinovai 1 sentiment religios trebute péistrat si culti- Revista se doreste a ff0 raza de lumina si bucurie in sufte iui celor care o vor deschide. De asemenea, va fo cali intarirea in credinti. Se doreste a fi si un modest lomagiu advs aniversanii a 2000 de ani de Ia Nasterea Dom- nua Herul lui Dumnezeu sé intireasca osteneala celoz vor contribui la editarea revistei. Cei care 0 vor citi sa Ie fie lic folos, spre zidire sufleteascd. lar lumina creding adevarate sa le lumineze calea spre vesnici¢ 1A inceput Postul Craciunului care este asevat inainte de Imarea strbatoare a Nasterii Dommului nostru lisus Hristos. [Tine patruzeci de vile (15 noiembrie - 24 decembrie) sine adu-| Ice aminte de postul lui Moise in pustie inainte de a primi De- |calogul, precum side cel al Petriathilor si dreptilor Vechiului [Testament care asteptau venirea lui Mesia, 2. Unl dintre cet mai mari carturari roméni, scritor de ex- ceptic, Valeriu Anania (LPS. Bartolomea Anania, Arhiepiscop| lal Clujuhni, Vadului si Feleacului) este prezent pe scena bici-| luana cu piesa-parabola .Hotul de margiritare”, o creatie dra- Imatica avand sensuri biblice de mare actalitate, Va invitam sa va indltati sufleteste, viziondnd-o pe scena Teatnilui .George| Bacovi 3. In perioada 25-30 octombrie s-au desfasurat, 1a Casa| (Compului Didactic, primele cursuri de indrumari metodologice| pentru predarea religiei a prescolari. Din partea M.E.N. a fost prezenté Ani Racucu, inspector general de specialitate, iar de| la 1S.J. - Bacau, inspectoarele Siminica Sova, Isadora Radu si mo-| IMinaele Panoschi. Ne bucuri introducerea educaii ral-eligioase si la gridinite 4, Membrii Cercului de religie ,Mitropolitul Dosoftei Iscoala noasted s-au inflnit pe 6 noiembrre a.c. pentru a sustine hi discura referate avind tema ,Religii si confesiuni actuale”, Elevii s-au documentat temeinic si au_prezentat ucrari ldeosebite, participand la dezbateri si dovedind un real interes, Ipentru care ii fel 5. Cadrele didactice componente ale Cereului metodic de| Irelivie - Bacau Sud au participat, pe 13 aoiembrie a.c, la act litatea desfisurati la Scoala Miron Costin*. Lectia demon- Istrativa a fost sustinuta de profescrul Sebastian Andone, iat] lreferatul cu tema ,,Activitafi scolare si extra-curriculare in Ipredarea religiei* a fost prezentat de profesoara Maricica| Balint 6. Semnalam aparitia Caietului meu de religie™ pentry clasele I sia Hl, tiparite Ia Cluj, avind ca autori pe pr. prof. [Danut Buzdugan si prof. Henorel Nica. Lueririle se consttuie fint-un valoros instrument de lucru pentru elevi, cuprinzind| Irugiciuni, lecturi, poezii si modele de activititi practice. Redactia 2 tate crestin-ortodoxa ,,Lumina lina. editata de profesorii} si elevii Scolii_ ar. 10 din Bacau, Considers ca fiind binevenita publicarea ei in scopul cunoasterii si apro- fundarii invayiturii Domnului nostra [isus Hristos Tinerele vlastare care invata in aceasta scoala sunt indem- Inate si scrie despre adevaruri crestinesti nepieritoare si folositoare, pentru a duce viati curati si frumoasa, in| spiritul moralei crestine. Prin aceast intreprindere de| suflet se actualizeazé, ined o data, indemnul Mantuitora- ui: ,,Lasafi copiii sa vind la Mine, cd a unora ca acestia este Imparatia Jui Dumnezeu!" _ Lumina lina. Decembrie 1999 Mesajul Craciunului ne invata sa ne intoarcem, cu credinta, mai presus de orice, catre Iisus| Hristos! Dumnezeu si Om totodata, iata sensul Intruparii. Sfinta Fecioara este aleasd de Dumne- zeu, devenind, astfel, Mama Sa. Hristos, Dumne- zeul Cel Viu, vine la noi sa ne caute pentru a ne| readuce la Tatal Sau. El este Acela Care ne va restaura chipul pierdut. El se face asemenea noua) pentru ca sé putem regaisi chipul si si inaintim spre asemiinarea noastri cu Dumnezeu. Numai El poate sa ne invete cum sa-i iubim cul adevarat pe semenii nostri, asa cum El Insusi a) iubit. Nimeni nu S-a smerit pe Sine intr-un chip atit de total precum Tisus. Fiindca, sé nu uitam vre- odata, El este cea de a doua Persoana a Sfintei ‘Treimi, Fiul lui, Dumnezeu ce S-a coborat pe pa- ‘mint pané la existenta unui copil fara apirare, cul- cat pe paie in pestera Betleemului. Care Dum- inezeu fiind in chip, n-a socotit 0 stirbire a fi El intocmai cu Durnnezeu, ci S-a desertat pe Sine, chip de rob luand, facdndu-Se asemenea oamer lor si la infitisare aflindu-se ca un Om’ (Filipeni 2, 6-7). Craciunul este, de asemenea, mesajul de pace! Chiar pentru cei care nu L-au cunoscut sau care L- au uitat, Criciunul simbolizeaza pacea pe pamant si iubirea intre oameni. Aceasta pentru ca Hrisios este Dumnezeul Milostivirii, .Domnul Pacii* si »pacea Lui va fi fara sfarsit* (Isaia 9, 5-6). Ca si pastorii, si auzim cdntarea ingerilor din noaptea de Craciun: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si) pe pamant pace, intre oameni bunavoire! (Luca 2, 14). lumina Sfintei Evanghelii, ca este 0 urare cu o semnificatie dined si va voi spune si de ce. Prin aceasti urare oamenii isi dorese sinatate, bogitie, bunastare si si le meargé bine fn toate. Aceste rari sunt firesti si ele sunt daruri de la Dumnezeu, dar din aceste uriri lipseste partea sufletu- hi. fn cle se afla numai Marta, dar lipseste ,Ma- ria*, Pentru ca a fi fericit na VeD E frumozsa aceasté urare, care peste citeva zile va fi rostita de noi toti, atunci cind va sosi ultima clipa la cum: pana dintre ani. $i cercetata in ivi Fericirea cea adevarata este aceea care are legdturd cu su- fletul, cu cerul, cu Dumne- zeu, Ea este atunei cfnd fn su- flet ai pacea Dommului ‘gat prin jertfa Fiului Siu. Tat c& tocmai la aceasta feri- cire trebuic sa ne gindim in pragul Anului Nou. Dumne- zeu si ne ajute si-L puiem cauta si afla pe Domnul lisus Hristos, Mantuitorul suflete- lor noastre. Vine anul 2000! inseamna numai a fi sinatos. Nici daca esti bogat si ge bine nu inseamna ca esti fericit. Adesea poti fi neferi- cit numai cu aceste daruri. Cu 0 sanatate perfect uiti foarte wor de Dumnezeu, iar averea poate deveni repede un idol De aceea, in Sfinta Evan- shelie gisim fericirea legata de altceva: ,,Fericiti sunt cei ce pling... fericii sunt cei prigoniti.., fericiti sunt cei curati la inima.... cei mil mer- Decombrie 1995" | In fiecare an, in prag de iar- na, inaintea marii_sarbatori crestine a Nasterii Méntuitoru- Jui nostru Tisus Hristos, cei ‘care simt si gindese romaneste ‘ntampind cu emotie ziua de 1 Decembrie, zi intregirii nea~ mului romanese, sdrbatosrea noastra national Marile momente ale istoriei romnitor sau fesut in jural a duit mari deziderate: unitatea si independenta nationala Unitatea romaneascé in spa- tiul carpato-danubiano-poatic nu este © create aistorictlor, cf © realitate, 0 unitate de viata ilustrata de legatura dintre pa- mantul si poporul roman, evo- lia social-politica (drumul de la sat la stat, relatile economi- ce dintre Tavile Romine, ali- anta lor politico-militara, pose- siuile muntene si moldovene in Transilvania si Banat Pluralitatea statalé medievala nu a fost generat si nu a patut genera Is randul ei o phuralitate etnica. Unitatea poporului ro- man s-a dovedit mai puterica sia invins. Ena fost sesizas si Lumina lina 81 de ani de la Marea Unire folosité pentru a pistra ne- atimnarca Tarii Romanesti de cel care va fi cunoscut in isto- ria noastra ca ,simbol al uni- ‘ati nationale", ilustral dome Mihai Viteszul, care-si expri- ‘ase scurt si cuprinzitor umul din obicctivele politicit sale -pohta ce-am pohtit: Ardealul Moldova si Tara Romaneasca™ fn zorii vietii moderne uni tatea poitied romanesscd a fost deliberat cintati si constien pregatidi. Dorinta de unitate a pare fie in constin de Ia 1848, in programul revo- lutiel sau este strigatt din mi de piepturi pe Cimpia Liber tatii de la Biaj. Din ratiuni politice (veeina tatea unor Mari Pater’) la 24 ia- nuarie 1859 unitatea politica a fost manginita doar lacele dout Principate. ,Unirea cea mica” 2 aparut pria vointa oamenilor care au pus Marile Puteri in fa{a faptului implinit. Domni- tonul Unirii, Alexandru Toan Cuza, personalitate marcanta a istoriet nationale, si-a orientat cforturile spre modernizarea tarii_pregitind alte momente cruciale din istorie: cucerirea independentei si desivarsirea unit Ardealul, Actopola neamu- Jui roménese™ adus la patria mama. Acestui obiectiv i s-au subordonat acti- nile cercurilor politice condu- citoare (inclusiv. monarhia), putidelor politice, Armatei, Biserici Unirea pe vecie a Banatu- Jui, Crisanei si Maramuresulai cu Romania, hotarita de par- ticipantii la Marea Adunare ational de le Alba-lulic din 1 Decembrie 1918, dupa ce alte provineii istorice ro- manesti: Basarabia_si_ Bu. ‘seré Unirea cu at_un_ proces care se pregitise, vreme de mni, asa cum mérturisea cu emotie Lucian Blaga, partici- pant la evenimente. Unirea cea Mare reprezinta pentru noi o pilda de voints, de dragoste fat de tara care trebuie sine umple inimile si in clipele mai grole ale viet si ne intireasca vointa si lucrarea pentru un v straluct ‘Catedrala Uniti dela Alla Tulia sta ns 9M a Adare Alt lod 1 demir 198 ie Eoicopal Mins Cel Caso Bittle pte plitce ale qiscopir uns nog condor, peteute cu ise ete de mace ict mation, frmea pie sini slut ale tee ost nes. Ela coving pe mail opoae, car con duc destin Tumi, depre ‘ee ow scunpa noastt Reaénie alipnd tt pin sss. treluie fe sngua aos tenn reas, doar idea suger a ici por ce loci pe un teritori oom pa tebe te amine atonal $i politet Am ignorant, vedhici de dis rel su ami, aca sii dea am avea alt ogres! omexinei. Sim \ceasta romineti, st conte la tee cast prin ga- sal nose unin, vom s- chide lags petra tdceoa pamile Captor, cat pout pale pin atl larce mi cal ing romdnease ia pain cesta, tof oe inp tease: cel vs neni copia sein cai dau adomit si mosis Creatoral lumii este Dumnezeu Vita este-n toate se dal Sta Ne invatt multe ca. stim de Fl Grice ne-opoartt e cx noi meres. Fine este Tat, scump si Stim Parinte Onal i creatia, hemurilesfnte Ful Saw cel unio, coboréad in ume News adusiertarea, mii de-nvéimine. sfienia cael reste spe dnd, Numoi din united pein liberate. Dacia der fi toe omni de petuin- (Rds dl voll semat Fence paseccaid sit ine ses insult osu rice den vorguten ist atl ded po de Mine Pha, Marea spinel, cena instelet, aminire a mucenisiel nase producte i manfestatuni ale aria Bie’ Orooire Prea Sfinta Treime haral ne timite devecungine me ptem gel ost ail can, mine pear Sema eo ‘Pacea srarmenia st. semi. dnd a aleva dst aU pitino lor specced Be 198,936) a Lumina lina —____sscamav 558) tiene Lente F4ntu! Andel» Apostoll romani Dupi Iniltarea Domnului romani au numit tuna de- si dupa Cincizecime, Apos- cembrie undrea, in amin- tolii au tras la sorti si au tirea Sffintului Andrei, sir- mers in toati lumea si batorit cu o zi inainte de vesteascd Evenghelia si si aceasta lund (pe 30 noiem- boteze oamenii in numele brie), Sfintei Treimi, Traditia Bi Traditia Bisericii ne spune sericii ne spune ci Sfantului cd Apostolul a suferit 0 Andrei i-a revenit Bitiniz, e , find ras- Primal chemat la aposto- Bizantia, Macedo- tignit, la Patras, cu capul in lat a fost pescar in Betsaida nia, tinuturile din jurul Marii jos, pe o cruce in forma de Gilileii, Toata noaptea fuse- Negresi Seitia Mynor (aici X. Sfintele sale moaste se se pe mare si nu prinsese Dobrogea noastra), A ribdat —afld in Grecia, fiind aduse in nimic. Era trist. Dar L-a in- multe impotriviri si sufe- _pelerinajla noi in anul 1996, talait pe Mantuitorul, Care inte, pe toate biruindu-le cu Sfintul Andrei a transmis a chemat pe el si pe Petru, ajutorul energiei harului Evanghelia fir s& aposta fratele sau, zicdndu-le: ,Ve- In tara noastra exist pes- zieze credinta sa nici in fata niti dupa Mine si am sd va tera care a servit Sfantului mort, A biruit lumea pagi- fac pescari_de oameni*. Andrei si celor care-I inso- 1a, vestindu-L pe Mesia cu Privirea blinda, pitrunzi- eau pentr odibna si iachi- iubire, credinta si speranta toare dar plind de iubire a nare. Ea a fost folosita ca lo- Fiecare crestin este chemat Mintuitorului i-a incalzit Ca marturie @ st fie un bun Apostol, care sufletul. A parasit femilia si evanghelizarii poporului da- si dobindeasca pentra Im- satul si L-a urmat pe Hrisos. co-roman de aici, avem co-paratia lui Dumnezeu un Dupi Boterul Domaului in Linde si ereatii folclorice suflet si si poate rosti cu fordan, Apostolul Andrei fi pastrate pind astazi. Stra. bucurie: Am afla spune fratelui stu: Am ga- sit pe Mesia*, atrigandu- spre dragostea lui Hristos. Impreuna.cu ceilaltiApos- Crag de alunci, ‘Si descaleca? Cruce mu-si ficea toli L-2 urmat neobosit pe Val de arfarei, Venea Decebal Si mu se-nchina. Mantuitoru! pe drumurile Siinta mandistire, Cilare pe-un cal. Pe murg calirea ‘Tarii Sfinte, in timpul celor Loe de tainuire. Stintii ca-i gasea ‘Si calea-si lua tei ani ai activitatii Sale Se piteste-n tei Cu ei ci-mi vorbea, La cetatea lui pamdntesti. A baut din apa Casa Jui Andrei... Dar nu se-nchina A trofeului.. vie" a invataturii dumneze- De Ja schit in sus, Nici cruce-si faicea.. fara Sdn Andrei iesti, a fost martoral minu- Crucea /ui lisus. La schitu din tei, Sub crucea din tei, nilor sévarite de Fiul lui De Ja crucea-n tei Cracea lui Andrei. ‘Schitul din grindei, Dumnezeu intrupat si, mai Casa Jui Andrei, Traian c& venea, Se roaga mereu presus de toate, s-a bucurat_ La schitu din tei, La slujba sedea, La bun'Dumnezeu. in ziva [nvierii, in credimia, mtarindw-se — Crucea lui Andrei, ‘Slujba asculta Bunatatea si sinceritatea inimii Oamenii bunisi curatilainima fratelui tau side bina din ochiul —suferd, trebuie si ne vedem mai sunt mult pretuiji de Dumnezeu, tau nu-tidai seama? Sau cum vei ‘reselile noastre. Nu il Mantuitorul zie limpede: .Fe- ice fratelui th: sai siti seot puter indrepta pe aproapele nos- Fi ceicurai cu inima..” pail dinochis iat Rama este Tine an ne inde, ma Curitenia, bundtatea si sinceri- in ochiul tau? Fatarnice, scoate ‘| sy - {atea inimii ne trebuie, mai ales, intai bara din ochiul tau si a- indi, pe noi. Si ne curatim de atunci ind vorbim despre _tunci vei vedea si scoti paiul din greselile noastre, ca si-1 ajutam si aproapele nostru. Iati ce zice si ochiul fratelui tau pe altul sé devina neprihanit Tisus despre toate acestea: Nu Domnul ne indeamnds fim cu are putem vedea paiul din o- Judecati, ca sa mu fiti judecati. multi bagare de seama in apre- Ctci cu judecata cu care jude- cierile noastre. Ca stl putem ‘ ae cat, vet fi judecai si cu maura _judesa pe ltl, mai ini trebuie "inch ey o RAg? cu care masurati, vi se va mi- s& ne judecdm pe noi insine, Ca a sura. De ce vezi paiul din ochial 4 aratam altuia greslite de care vue chiul altuia, dact ochiul nostru Becombrie 199° Lumina lina Prdznulrea sfantulul mare ierarh Nicolae , Sfintii_ sunt oameni credinta puternica in Dumne- eu, care si-au petrecut viata in post, rogiciune si fapte bune, fiind pentru noi exem- ple demne de umat, pentru a objine desivirsiea si a intra in Imparatia cerutilor. Sfin- tele moaste sunt facitoare de sninuni si pestrae in bisericile din lumea intreaga.. Stim sunt pomeniti, de obicei, in viva mortii lor. Astfel, in apcoprierea Craciunului, pe 6 devembrie, este sarbatorit de ini ortodocsi Sfintul in calend: Nicol: cu eruce rosie, Sfantul lerarh Nicolae a trait in timpul Sfin- tilor Imparati Constantin si E- lena Marcle icrash a fost un om blind si bun. Damic si aju- tutor al celor necajit, ela fost si_va rimine prictenul co- piilor, impartind daruri celor cumini si credinciosi. In fie- care on, in seara de 5 spre 6 decembrie, copii is aseaza la ust ghetutele in speranta ci vor primi un dar pentru faptul cd an fost ascultatori, cuminti si credinciosi, iar Sfantul N:- colae iu ii va ocoli. Prin aceasta ocupa un loe aperte in e copiilor si varstni- fost un om cu o via , care a siujit ui Dummezev $i a iubit pe tof coamenii. Toata averea a dato celor siraci, iar pe cei ri si mincinosi i-a mustrat ades oti, Mitostenia lui pomnea din adaneul sufletului si din dragoste nermanginita fata de Dummezeu, De accea, Atot- putemicul ba damit putere dea face minani si de a veni in_ajutorul celor aflati i primejaii si suferina. Analizénd intreaga viatt a Sfantului Nicolae, impreund cu faptele de milostenie virsite, descoperim impor- tanta foarte mare pe care 0 are in viata noastr’. El ne apare ea un mare Ricitor de minuni, un grabnic ajutator la wevoie, cercetatorul celor nex Jimanul celor inv rati, méngdierea celor ce plang, hrinitorul celor fla- manzi, povituitoral celor orbi, bogitia saracilor, toiagul cel tare al baranilor, cununa 2 Bisericii si parinte al tutu- ror. Noi, crestini, tebuie st ne rugim cu credinta Sféntului Nicolze si sd nu ne pierdem speranta in ajutorut lui, Este mijlocitor p tui Dumnezeu si va fi alaturi de ceilahi sfinti le Judecata de Apoi. In vista noastré trebuie st urmam pilda acestui stant si sa cinstim icoanele in care este reprezentat ca un izvor de dragoste, blandete si bu ntate, bitedn, eu barba alba cu mana stnga tindnd Sfanta Evanghelie, iar cu dreapta binecuvantind pe crestini Si fim asemenea Ini, s8 ne iubim si sé ne ajutim sementi, daruindu-le din putinul pe care il avem. Numai_ astfel vor fi iubiti de Dumnezeu si ne vom putea numi fifi Lui Acest Sfnt Pavinte a tit pe ‘viemea lui Constantin cel Mare (306-337). De neam era din insula Cipru, simplu la chip sila inima, smerit. Mai intdi_a fost péstor de oj si, insurat find, a wut 0 fica, Irina, care a trait in feciorie tosta viata ei. Pentra sfintenia vietii lui, murindui sotia, a fost ficut episcop in ce- tatea Trimitundei, aproage de ‘Salamina sia primit de la Dum- nezeu darul tamaduirilor, incit a numit, datortt minunilor pe care le, facea, de minuni-B- cator* in timp de secet, 2 ficut Stantul mare ierarh Spiridon, facdtorul de minuni de s-a pogorat ploaia si, alta att, a oprit necontenirea plo ilor. Prin nigaciune, a potolit si foametea, ca 2 flcut de s-au spart, de ploaie hambarele de uA prefcut un sarpe in aur, jar daca a izbavit pe cel sirac de nevoile Ii, farsi a aus eurul la starea cea dintdi si |-e facut sarpe. A oprit si revirsarea ape- lor; a intors pe picstosi: la Dumrezeu, ficindw si-si mar- turiseasea pacatele In vremea prigonirii cres- tinilor de catre Maximian Gale riu, sfantul a fost prins si, mir- turisind pe Hristos, i s-a scos ‘ochiul drept, i s-< tiat pula stage sia fost rimi A luat parte la Sinodul intai ecu- menie de la Niceea (325), find unul din cei 318 paring sia fxat spostoleasca invataura c& Hiris- tos, pentru Care a patimit, este cu adevarat de o finté cu Tatil aratand cu puterea minunii taina Sfintei Treimi Marind Irina, fiiea tui, 0 fe imeie care inerediniase moar un odor de pret, spre past La cerut sfantului inapoi, iar ‘cesta, nestind unde esie pus, a intrebat-o pe cea moartd si, afland de la ea locul, - restitu- it, Acestui sfint i se aritau in- geri sii slujeau la Sfinra Litur- ghie, lar edt era de indurator si milostiv se vedea din aceea ca pe cind era pastor de oi, au venit rnoaptea boti +i prade turma si, deodati, au fost pedepsiti cu orbirea, c& nau mai gutut st faca nimic, nici macar s@ scape, iar sfantul, vizéndui in ocea stare dimineata, nu numeai c@ i-a izbavit de orbire, ci le-a mai dat si cite an berbee Ia fiecare, indemnindu-i s&-si schimbe viet. Astfel, ocdrmuind bine turma ce i s-a incredinta: de la Dum- nezeu, —s-a muta la cetatea si petrecerea ingerilor. lr sfintele lui moase se afla in mere cinste, {intro racla de mult pret, in insu. Ja Corfu, pina in ziua de astzi Si se face pomenirea lui in Biserica lui Hristos drepm’- ritoare la 12 decembrie. vil-c Cuviosul parinte Daniil a fost unul dinire cei mai mati sfinti de pe piméntul Moldovei. El s-a nascut intr-o familie de oameni sa- raci de pe mosia manastirii »Sfantul Nicolae“, din Radauti, Ia inceputul sec- oului al XV-tea, primind la Notez numele de Dumitru, Se raga mereu, nu lipsea de la bisericd si asculta intru toul de parinti. La varsta de 10 ania fost trimis sa invete la manastire si, desi cra freged ca varsta, s-a dovedit a fi infelept si cu multa ascultare de Dumne- zeu. Dupa cinci ani de ucenicie a fost ficut monah cu numele marelui prooroe David. Zilnic, nu gusta nimic decat dupa asfintitul soarelui iar, uneori, postea i sau cinei zile si se hrénea numai cu legume si ierburi. Era bland si supus, dormea putin si-i plaicea mult Psaltirea pe care o stia pe de rost. Toate acestea au ficut ca si atraga multi Tume la el, cerandu-i sfatul, iar alti venind sa-si_mar- turiseasca pacatele. Dupa cativa ani primeste binccuvantarea de ase im- braca in haine de schivnic, primind numele Daniil. Cu putin timp inainte de anul 1450 s-a retras singur in adancul codrilor, pe va- lea réului Secu (jud. Neamt), unde, mai tarziu, a Tuat fiinta Sihastra. Calauzit de Dumnezeu, sfntul isi face intdi 0 co- liba din lemn, apoi, gasind © stained, isi sapa cu dalta o chilie in ea, iar, alaturi, 0 alta incapere spre a 0 folosi ca paraclis. ‘Aga au trecut mai bine de douizeci de ani, petrecan- du-si timpul in neincetatt rugaciune si cugetare pe un seaun mic de lemn. Prin toate acestea s-a ficut cu- noscut in intreaga Moldo- In primavara —anului 1457, Stefan cel Mare ajun- ge domn al Moldovei si i i sfetnic Domnitorul Stefan a avut mare ineredere in sfaturile sihastului, aparand cu vitejie Biserica lui Hristos si Tara Moldovei aproape jumatate de secol, ci tigand 47 de batalit si inal- tand 48 de biserici. Ur- mand exemplul cuviosului numerosi_calugari se re- trageau in linistea_unor locuri pustii, cu binecu- vantarea acestuia, pentru a spori rugiciunea’ si slava Domnului nostra Tis Hristos. El avea, prin mun- tii si padurile Moldovei peste 100 ucenici sihastri Dupa 1470, vazdnd ca in preajma sa e prea multi lume si nu are liniste pentru rugiciune, a parasit chilia si s-a retras in pidurile secu- lare ale mandstirii Voronet, Dupa putin timp, sitenii au aflat locul noii chilli, ficuta Lumina lina ah eran Sfantul cuvios Daniil Sihastrul de el sub stdnca numita Soimul si veneau Ia el bol- navi, neputinciosi, cameni loviti de duburi necurate si se_vindecau. In luptele cu turcii de la Razboieni, din anul 1476, Sfantul Daniil Sihastrul ba spovedit, I-a ineurajat $i a povatuit pe Stefan cel Mare s& meargé la lps pentru a a razboiul, apoi sa faca acolo 0 manastire cu hramul Sfantului mucenic Gheorghe. Domnitorul a adunat oaste si i-2 invins pe de multumire catre Dumnezeu. Timp de 20 de ani a si- hastrit la Manastirea Voro- net sia creat acolo o scoala a calugarilor, pe care ii invata Psaltirea, seriind carti de slujba pentru bis- crici si mindstiri Tn anul 1488, Stefan cel Mare a zidit mandstirea Vo- ronet pe locul micii biserici de lemn si i-a pus hramul »Sfantul Gheorghe", asa cum ii promisese lui Daniil Sihastrul. in ziua de 14 sep- tembric, cind a fost sfintit ela fost numitegumen si, in toti cei 10 ani cat a condus obstea, a existat 0 perioadi infloritoare a mandstirii. Treeut de 90 de ani, Cuvi- Decembrie 1999) osul Parinte si-a lasat sufle- tul in bratele tui Hristos in anul 1496. Toati lumea I-a plans. Obstea monahali a stabilit ca manistirea Voronet si mai aiba si hramal Sfantului Daniil Stalpnicul, pe data de 11 decembrie, Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in 1547 de mitropolitul de atunci, Grigore Rosca, pe peretele din stanga usii de la intrarea in biserica Manis- tirii Voronet. in anul 1749 egumenul Voronetului, pe nume Ghedeon, a dat Manastirii Putra degetul aratétor al Sfintului Daniil, ferecat in argint, unde se pastreaza si estizi. [Nu Lau cunoseut| Nicole longa ‘Si cat de lamurit din fut Vedeai pe Cel veit de sus |i ai Sai nu L-au cunoscut. ‘A trebuit ca trupul Sau De mucenic s-1 bati-n cuie Ca si se-arate Dumnezeu ‘Si ca la ceruri sé se suie. Lumina lina. Cracianul copiitor ‘Octavian Goga Dragi copii din tara asta, Va mirati voi cam se poate, Mos-Craciun din ceri de- acolo De le stie toate-toate... Lite cum, va spune badea.. Iama-n noapte pe zapada Eltrimite cate-un inger La fereastra si va vada.. fgeri se uitien cast ‘Vad si spun Mosul are Colo-n cer la el in tinda, Pe genunchi o carte mare. Cu condei de-argint el scrie Ce copil sice purtare... Si de-acolo stie Mosul (Cari siret el, lucru mare... lisus St. O. Josif Vegheazi-n colt a candelei 7 lumina, Invaluind icoana-n raze pale: lisus, copil, la sinul mamei sale; Pastori se mira, magi se-nchint. Un zmbet linigtt, blind, fir vint, oT PEG Si totusi nu stiu ce ascunsa jale, Ce presimtiri de chinari ideale Umbrese in taina fata Lui divina. Stiai de-atunci lisuse, Tu, c-odati Tubind prea mult pe cameni, creptrasplata, jura batjocora siamarul, Si-neununat cu spini, urcdnd calvarul Pe umar crucea singur ti-o vei duce, Si vei muri, strigand la cer, pe cruce?, Vei De Ajunut Craciunutut Elena Farago ‘Toati noapte asta, colo-n ceruri, sus, Stelele lucreaza fira incetare ‘Caci le-aduni-n claca steaua sfinti, ca Acndrumat pe vremuri Magi lui lisus. Tore de zor in noaptea sfintului_ajun Calti de nea si raze hamice de stele, Pentru noi, copiii, tore, si fact ele in uiti raspunsul/ras- pansurile corecte 1. Cand Athanghelul G lil a vestit-o pe Fecioara Maria cd va naste pe Mesia, ©) Retleem, 2. Fecioara Maria si drep- tut losit crau din neanmnl a) luda; b) David evi 3.imparatul care a dat po- uned sa se fact recensa- mantul populatiei in vyremea nasterii lui Hristos a) Titus; b) Traian; ©) Octavian Augustus. 4. Cei care au aflat despre Nasterea Mintuitorului, de la ingeri, au fost a) cei trei magi; b)oamenii lui’ Irod cel c)pastorii de lang’ Bet- leem, S.Magit au fost calauziti spre locul nasterii hui Mesia de: a)steaua mimunata ce apa ruse pe cer; /STEAUA SUS RASARE b) oamenii din Betleem; ©) Irod cel Mare. 6.Pe 25 decembrie sirba- torim: a) Nasterea Domauluis b) Craciumul; ©inaltarea Domnutui ta 7.Vestea_ cea bund a Nesterii Mantuitorului este relatatd in: a) Evangheli b) Noul Testament; ©) Sfinta Scriptura. 8.lisus Hristos, Mantuito- rul lumii, este: 2) Fin! Ini Dumnezen; ») Fiu al Sfintei Fecioarei Maria; ©) Dumnezeu-Om, intra pat de la Dubul Sfint, din] Fecioara Maria. 9. trod cel Mare a ordo- nat: a) uciderea pruncilor; b) uciderea magilor; c) uciderea lui loan| Botezitorul, 10. Cei trei erai, care s-au inchinat pruncului Tisus, I- au adus daruri ca unui: a) imparat; b) athiereu (preot); €) prootoc (profet).. Raspunsuri corecte: 1a; 26; 365 46; 53; 6 a, 6; 7, b, 6 82, b 6:9; 10a, 6,0) i Funia cu trepte pentru Mos Criciun, Langa eat e drumul din ‘aimant la cer, ‘Trainica st-i fie mosului povara, Vor intinde-o-n noapte, nevizuti, scara Mosului ce lupti eu-ndarjitul ger, Ca sine aduca iar, de colo sus, Pe la toti copiii daruri care Ni le va trimite, iar, la fiecare ‘Bante si duioasé mamé a li lisus. Craeiun Maria Cuntan ‘Sed copii sus pe vatre E-ntuneric in bordei Mama-i dusa-n sat sa ceara De la oameni pentru ei Prin parete sufla vantul, Luménarea s-a topit A-nserat pesemne mama La maicuta de la schi ‘Tatal lor, cel dus in stele, ‘Va trimite azi, de sus, Pine si hainute nous... Caci azi s-a niscut lisus. intr-un grajd e pus in iesle, fntr-un grajd? Ce frig -o fi... Somnorosilor copii In seara de Craciun George Cosbuc Afara ninge Tinistit ‘In casa arde focul, Jar noi, pe ldnga mama stand, De mult uitarim jocul. E noapte, patul ¢ ficut, Dar cine s& se culce, ‘Cand mama spune de Tisus Cu glasul rar si dulee; Cum s-a naseut Hristos fn frig In ieslea cea saraca, Cum boul peste el sufla Caldura ca sa-i fac. Cum au verit la ieslea lui Pastorii de la stana Si ingerii céntnd din cer, Cu flori de mar in mana. Craciunul mew N. Caranica Strainilor, la noi acum Copiii stele duc pe umar, Copii frumosi si fart numar noata-n neaua de pe drum. Cu ochii umezi de lumini CCantind ne spun dulcea minune Si toate stelele, straini, Prind lin din clopotei sa sune. O, de-ati vedea la noi cum cerul Ascunde sate mici in palme Si toate cum coboara calme ‘Cu Domnul iernii, Lerui-lerul Coboara ingerii, coboart Tacerea si zapada sfanta Ca-n Vifleim, intaia oar, Cu stele mari, copii cénta. Raurel de ploaie Sus in varful muntelui, rdurel de ploaie, La tulpina bradului, rdurel de ploaie, Leagan verde de mitase, rdurel de ploaie, Dar in leagan cine sade?, raurel de ploaie, ‘Sade Maica Domnului, raurel de ploaie, ‘Cu-n fiut micut in brafe, réurel de ploaie, Der fiutul nu mai tace, raurel de ploaie, Tai, fiule, dragule, raurel de ploaie, Ca m-oi duce, {i-oi aduce, réurel de ploaic, Dou mere aurele, réurel de ploaie, La multi ani cu bucurie si cu mare veselie. Decembrie 1999 O,7 brad trumos O, brad frumos, 0, brad frumos, Cu cetina tot verde Tu esti copacul credincios Ce frunza nu $i-0 pierde O, brad frumos, 0, brad frumos Cu cetina tot verde. O, brad frumos, 0, brad frumos, Cu cetina tot verde Eu cand te vad ma simt duios, Tristefea ta ma pierde. O, brad frumos, 0 brad frumos Cu cetina tot verde. O, brad frumos, 0, brad frumos Cu Mos Criciun cénd vine, Te-am asteptat atitia ani ‘Siam plins in rnd cu tine, O, brad frumes, 0, brad frumos Am plins in rind cu tine. ee Decembrie 1955) Lumina lina fag. 10) ames Sfantul Nicodim de la Tismana Vil-c Cuviosul Nicodim de la Tis- mana a dus o viati sfinta. El a intemeiat mai multe minastiri in nordul Olteniei. Biserica orto- doxi il sirbatoreste, in cea de- a doua zi de Cracin, pe data de 26 decembrie. El facea parte dintr-o familie cu 0 credint& pu- temic. La origine era macedo- romin, din nordul. Serbiei, iar familia sa era inrudita cu domn- itorul muntean Viaicu Vodi. Se dedica vietii bisericesti, urmeaza_ invataturle Sfintelor Seripturi si se hotaréste s& devin monah, imbraca haina_monahalé la Muntele Athos, ajungind du- hovaic si povatuitor al calu- gatrilor. Revine in tinuturile natale, unde ridica dow minasti tna si Mandstrita, dupa ce fusese © vreme egumen al Ménastiri Hilandar. Pe ling’ aceste doua minastiri, mai ridica alte cinci, unde aduce oameni invitati si educati, ca siel, in spi- ritul tadited isihaste, Prima dintre acestea este Vodita, pe Yanga Tuma Severin Cea mai reaumita in acclasi timp, si cea mai fru moast_ma- nastire zidita de el, este Tismana, construita intre | 1377- 1378, urmata_ de _ sfintele manastiri de la Gura Motrului, Visina de la pe Valea Jiului si Prslop din Banat Interesanta este legenda con- struini Mandstirii Tismana. Se spune 64, int-o 2 in timp ce se niga la Dumnezeu st-i desco- pere locul in care s& zideasca Sfantul Jertfelnic, o rama de Jumina s-a coborat asupra lui si sa awit 0 voce dum- nezeiasca: Aici este locul unde am hovarat sa se fact locas de inchi- naciune Maicii Mele celei Prea curate si, ew aju- torul Eisi al, Meu, va voi izbavi din toate pt mejciile si neputintele*. In urma acesiei porunci, dumnezeiesti Sfantul Nicodim incepe lucririle pentru noul locas. De-a lungul timpului, Mi- nistirea Tismana a indeplinit ait un important rol spiritual, ct si cultural pentew romani Aceasta a dat poporului romén importanti oameni de biserica stareti, viadici si mari pustnici care au trait in singuratate prin ‘munti. Chiar $fntul Nicodim sia spat o pesterd in stancd Coviosul avea deosebit har in domeniul teologic si cultural Else ocupa, impreuna eu ali uucenici, cu cititul, serisul, miniatura si caligrafia. A redac- wai Tetraevanghelia” inte 1404-1405, document valores, pistrat la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Prin modul stu de viati exemplar, prin dragostea aritaté enotiesilor lui si credinta sa fara margini, prin ctitoriilr lisate, Sfintul Ni- codim a participat la crearca unui deosebit renume manastir- ilor romanesti, pe care lorga le- fa supranumit ,universitii ale neamului Tiberlu Paul Nesou Fpl Daca privim la abbine observim uieseflorie pentru cin ele ‘si extrag brane. Cred c& in acelasi med, si ni, oameni,trebuie sf pretuimby nitatea, Stim: nu ebun 1 ce nu cautd si devind mi bun. Viata este presiratt side zle mai anu bun ie doar s& raméne tot bun, aideti sa fim mai buni luam exemphl care ne este tuturor Ja indemina - familia. Buntatea tathui meu este mai inal dit orice visf de munte, iat bunitatea amamei este mai ade det abisul ocean Frumusetea fra bundtate e ca 0 cast fru, ca 0 corabie ft vant, ca mn vor fr apt Dacdne gindim la fap tim ailelesfritului de mileni, putem firma 4, toti cei bun’ mor, der foptele lor rimin nepieitoare, As. cum King aur i mierea este it gal- bend, tot a8 angi cel bun sce rin se indreapa Asadar, ajutat-va semenii. st devin mai unit Prietenia sincera 4zslieeteter In relatia dintre cameni, cel mai impor-| ‘ant lucra este pricteia sincera. Nute pot simtiin larg tas, daca sti sau simatic cei din jur mi sunt aproape. entra cAsiga cit mai multi prieteu, ‘ttebuie sa fii cinstit, onest, stritor la proble-' mele celor din ju: ‘Chad cineva este supa si deznadaiduit, wed ‘cuvintele i incurajarea prictenilor au un rol important, pentru ca acea persoani sisi dea seama ca Vita este cut si din susuti dar sidin coboriguri, Oricdt de multe obstacole intlnest, este bine, ca credinti si cu ajutorul Ini Dumnezeu si al celor din jur, si ke depisesti si si mergi mai departe. eee ener og stay ech ere amae Lenn Bere aera Cerne (oeee nen OV eee reer ete eee oe ena Deena i Lee mI Cee Peder Lumina _ lina —————-iecemrie 1998 SS £8 ce —_ eae de Cela Delavrancea (1888-1991) tifica unul catre altul, Din mantesti, Calugarul grec ne inflexiunea armoniogs4 a conduce pané-n fundul dealurilor, din melancolia gre, Scoborim 0 scard $i raslinulu, sainalia un glas, oe oie singe un tod vlasu! unel dumnezeies; e0cata, mi se stringe un no in git, Sute de candele, intr-o care a aprins in a! omienirii_inedpere mics cu tavan bolit caldura sil intareste intr-o Zi a unde bunitatea ca- pita un prestigiu estetic Betleemul apare la capatul drumului, cu casele patrate inrosite in varful colinei. Aici parca totul se arunca la cet. sus, in. strigatele popoarelor Uncle mume poart viaja culo palide ale scocler.Si Orasele, pomil au aceeasi sareau moout au beat rmesd destinului in sonoritate, Bet- culoarea isi are céntecul ei. miseare de avait, Crucea este earch dase leemul are glas alb de miel Aceasta este o melodic in ton si ea figuratia unei inaltari EP a joristedin- major, dar cu modulati adan-cuprinznd si tragica dezné- tr-omiscare @ guri care-i do ci, inridacinate in sensbili-dejde a liniei orizontale care _ Da stinca a rimas neclin- expresie de minunare. Punct tate, ne trénteste la pamint, Trep- ita unie de pe scoana pamantu- Viata unei personalitaii se tele de piatré ne duc la cate- ici tui, mic cat o inima de om, insearnnd siprin leyitura din- drala ziditt pe locul de nas- sto mare cat un suflet, cu orizon- tre caracter si peisaj. Unele tere al Domnului, Coloane = turi care se-ngand cu cerul, lucruri nu se intampla dec&t multe, material bogat, vizdun TUF sute de vapaite scoborind jos si-i mangaie la anumite fiince. O logicd, inchis in voinia omenirii de Safe alunga intunericul si se dealul siltaret. Drurmul iese superioaré omului, ii trimite fas rel rasfring, marite de lacrimi, in din lerusalim, la poarta lui circumstante care i se po- se pare rece, staina de cloco-ochii nostri David, crenelata dur, prin trivese pertr: ca si-si dea ul meu interior care s¢ scurg turmele de oi si expresia cee mai sincer®, nu Ajei_s-a_nascut Hristos, ea ai de camile, magarul in frunte, numai in esictica lui, darsi in janga bou si magar? Aici au A" Priceput cu cu zorzoane rosii de deochi actele vietii Bundoari, moar- venit Magii buzati, cu daruri_ YOTDe. Aici nue noapte nicio- pe cap si coliere de margele teaunui omde geniueadesea scumpe, si s-au bucurat cu data si asa va sa fle pentru albastre, de nuanta veneraté exceptionala si atunci ea sin- bucurie mare, Toa inbavire in toria fron, Ia ine- eizead in etemiae aevt- jyinde, spre ei mina Umi Aprndem soi eli de ceo utul veacurilor ratul infeles al existentei ui. Copilas? : ee M Agiada: seasiisr toglals,~ Paladiga tond scumacdion acura ne legion 1, poteci impietrite, inceteaza lisus. Pietroast siinfloritt, cu gbosiroare, ca cele ivite ™* dincolo de zidurile medie- iarba de un verde cerebral. ct Gintr-o.prcind materiala, Q i Betleemul sufletului vale. Mai intalnesti edte un planuri geometrice : prof. dr Emilian Comiteseu ee Era frig cump noapte, Era cea din urma noapte a anu- lui, noaptee de Anul Nou! Pe frigal si pe intunericul acesta, mergea pe strada 0 fetta siracd, desculta si cu capal gol. Avusese ea pantofi cand plecase de-acasa, dar ce folos! Era prea mari pentru dansa: fi purtase mai intéi_ ma mi-sa yi, fiinded erau asa mari, fetita nd s-a grabit sa treaca strada, pierdut ¢ in pricina ci tocmai venean in goana doud trisuri. Un pantof nu-l mai gasise, iar pe celalait I-a sterpelit un baietas, zicea oA are s ind are s: aiba si el copii Si acuma, saraca fetita, mergea des- iorusele ei erau vinete de frig. Ducea intr-un sort vechi o multime de cutii de chibrituri si o cutie o tinea fn mina. Toatt ziua umblase aga si nu-i di- duse nimeni nici macar un banut. Si-acuma cra ostenité, fliminda si pe jumatate inghetata de frig. Fulgii cadeau si se prindeau de pirul ei lung si balai care-i atéima frumos in cirlionti pe umeri, dar ea numai la frumusete nu se gandea! Nu mai putea de oboseal gi s-a asezat ‘int-un ungher intre dou’ case; una era ‘mai iesitd in afara, asa ca, intre amAn- dow’, era un cotlon. Fetita s-a ghemuit strangindu-si picioarele sub.dansa, dar tot fi era frig. Acasa nu indriznea sa se duca, flindea mu vanduse nici o eatie de chibrituri si nu capitase nici un banut miacar. Tata-sau avea s-0 bata; de altfel si acasi era frig, peretii erau sparti si cu toate ci astupasera crapiturile cu paie si cu zdrente, vantul iot razbea inauntn. Miinile {i erau aproape tepene de frig. Un chibrit ar fi strasnic acuma; ce-ar fi | faci leagin Lumina lina Decembrie 1999 Fetita cu chibriturile A scoatd unul, sil aprinds si si-si ncilzeasca degetele? A scos un chibrit la aprins. Ce frumos ardea! Era 0 flacara calda si impede ca o lumanarica Si doodata fetite! i s-a parut ca sade in fata unei sobe mari de tuc’, cu picioarele de alama si cu tacdm de alama; in soba era un foc adraviin si fetita ist intinse picioarele si si le incalzeasca.... dar flacara se stinse, soba pieri.. si fetta se trezi tinind intre degete chibritul ars, A mai_aprins unul si iar s-a Ricut lumina. Zidul, acolo unde era luminat, s-a facut siraveziu ca un geam. Pe geam fetita vazu 0 odaie cu masa pusi; pe fata stialucitor de alba eran farfurit de portelan si, in mijloc, pe o farfurie, era 0 coscogeamite ised friptd, umplua cu prune si mere, din care ieseau aburi. Si ce era mai minunat decat toate, gisca a sirit din farfurie, a inceput sa umble pe jos leganandu-se, cx furculita si cu Ccutitul infipte in spate, si s-a indreptat chiar catre fetita. Dar deodata chibritul s-a stins si n-a mai ramas decat zidul ‘gros si rece. ‘A mai aprins un chibrit, $i deodata sa vaaut stind linga un pom de Craciun, Era mai mare si mai framos decit acela pe care-1 zirise pe geam la negustorul cal bogat. Pe erengile verzi erat’ o multime de lumanari aprinse si erau agitate poze colorate ca acelea din vitrinile magazinclor. Fetita a ridicat bratele in sus si chibritul s-a stins Lumanarile s-au inaltat tot mai sus si deodati fetija a vazut c& mu mai erau Jumanari,erau stele sus, pe cer; una din ele a cazut lasind in urma ei 0 dara de do Hans Christian Andersen Jumina, ~ Acum moare cineval, a zis fetita, Bunica-sa, singura fiinté de pe lame care o iubise si pe dansa, si care acum cra moarté, fi spusese odaté: Cand cade o stea se urca un suflet la cer" Fetita a mai aprins un chibrit si flacara a Rieut lumina jur impreje lumina stralucitoare’s-a ivit bunica strailucind si ea, cu zimbetul ei bun si bland - Bunicuta, a strigat fetta, la-ma ou tine! Stiu ca ai si pleci si tu cdnd se stinge chibrital, tot asa cum a plecat si soba cea caldi, gisca cea fripti, si po- mul cel frumos! Si repede a aprins si celelalte chibri- ‘uri care mai erau in cutie, fiindca voia 0 mai tie pe bunica-sa, si nu plece. Si chibriturile av dat o lumina asa de mare cd se vedea mai bine decat ziua. Nivio- data nu fisese mai frumoasa bunica; a luat-o in brate pe fetité si amandoua s-au inaltat in stralucire si in bucurie, si fetitei acum nu-i mai era frig, nici fica: «ra in cer. A cowa zi dimineata, in ungherul din- tre cele doud case, fetita cu obrajii 10 si zimbet pe buze zicza moarti, dege- rati de frig, in cea din urma noapie a anului. Zorii Anului Nou s-au ridicat deasupra trupusorului mor, linga care erau imprististe o multime’de cutii de chibrituri, una din ele cu toate chibritu rile arse. A vrut si se incalzeasca - ziceau oamenii. Dar nimeni nu stia ce frumuseti vizuse ea si in ce sirilucire intrase si ce bucurie mare ii adusese ‘Anul Nou! Incredere $i pace De te-ncrezi in Cineva Trebuie 8 crezi si-n tine, ‘Sa crezi mai mult in Dumnezeu Ca total sa fie bine. Mai trebuie s-avem Jn inimi ganduri bune Sa ne-ajation unii pe altii, Adeverind cele strabune. Pontr tofi st fre pace! Pentru toti sa fie bine! (Sa se mai $i cliascd Cei cu lauda de sine. Cu pacate mari la Domnul Cu contlicte rusinoase, Toate astea sé se ducd! C4 sunt mult prea dureroase.. Decembrie 1999" Lumina lina © RF © DP @ XA Ortodoxia ne-a mentinut ca un neam unitar si deosebit, cu un rol important intre popoarele dintre Orient si Occident. Fart ortodoxie, istoria moderna nu ar fi dobandit gloria din vremea lui Mircea cel Batran, Mihai Viteazul, a lui Stefan cel Mate sia altor voievozi. Prin ortodoxie poporul nostru a jucat, ca un fel de centru, un rol de apirare pentry Orientul si Occ’ dentul european. Noi avem echili- brul flintei in aceasta intelegere luminoasa si plina de respect fata de taina nesfirsiti a persoanelor sia lumii, in general, waita in bucuria comuniunii, Prin ortodoxie ne-am_ pastrat credinta crestina, adusi noua prin glasul si harul Sfintului Apostol Andrei, aceasta credinta consti- tuind © componenta esentiala a spiritualitatii noastre. Nu vrem sa uitm de crucea lui Hristos prin care _ne-a aratat iubi- rea Sa, dar si de Tatal si de Duhul Sfant Care Si-au ardtat, de aseme- nea, jubirea lor fata de noi prin Fiul cel intrupat, Sine facem semaul crucii pornind de la frunte, sau cu gandul la Tatal, coborand spre piept, asa cum a cobordt Fiul Jui Dummezeu Ia noi, pant la jertfa. Tatal ne cere sa implinim faptele iubirii noastre fata de Dumnezeu cel din treime, pornind la Iucrarea aceasta cu mana dreapta. Se afirma, uncori, ca si crestinis- mul ¢ depasit, ca trebuie sa cautim © credinté mai moderna. Dar ce poate fi mai inalt decat o credinta care are la baz iubirea Sfintei Treimi fata de om si vrea sA ajute pe om sa se urce la inaltimea aces~ tei iubiri? Poporul roman afirma importanta credintei sale numind-o ,,lege stra- moseasca sau jlege romaneasca" , jar in aceasta lege de suprema noblete 2 lui Hristos, a produs 0 de- osebit de afectuoasa alipire a lui de Dumnezeu, Care i-a devenit intru totul familiar. Credinta ortodoxa cere oamenilor si fie buni, mereu mai buni, asa cum este Insusi Dumnezeul nostra. lonité Livioara aura loana Agapin cA ajuti, vei fi ajutat.* BIRVINTA GREDINFE! credinta in Dumnezeu Un lucru ar mai fi de si respectarea legilor La fel este si cu spus: credinta este | bisericesti. credinta: daca esti om precum aerul. Nu o | Daca suntem ade- credincios si__ajuti_ vezi si nu o simti, dar | varati credinciosi, sd oamenii, vei fi min- totusi ai nevoie de ea. \ luptam pentru. cre-tuit. dinta noastra si nicio- Mihail Eminescu da s VB ae prada ispitei nu ne lasam Cind ne rugim, sa nu o facem ca 0 lauda de sine, ci ca o Lauda pentru Dumnezeu. Nu precum fariseul din pilda. Cind mergem la Biserica sa primim cuvintul Domnului, s& Chiar_daca suntem de confesiuni diferite, nu trebuie sa ne pi dem credinta si ome- nia, si nici s4 ne vin- dem aproapele_ pr cum a facut Tuda cu Tisus. Credinta este lucrul Rdsai asupra mea... Rasai asupra mca, lumina lind, Ce-n visul meu cerese de-odinioart 2 Maica Sfinti, pururea Fecioara, in noaptea gandurilor mele vint. ranta mea tu n-o lasa sé moari Dea atadeae car de a cel mai de pret in Len se! ce Privirea ta, de lacrimi calde plina, viat Fara ea nu = pea a ih S84 FU Si cnental cal ban. Induritoare - asupra mea coboara. Din multele pilde spuse de Tisus, putem pastra invataturi folo- sitoare vietii. Orice rugiiciune, cit de mica ar fi, daca o spunem la nevoie, ne ajuta. O vorba spun. nimic. Daca un om va impiedica sa res- pectati credinta, acela trebuie, mai intai, 1a- murit asupra acestei probleme. Inseamna ca el nu stie ce este ‘Strain de raz’, pierdut in suferinta Adéneé a nimicniciei mele, Ea nu mai cred nimic si n-am tirie. Da-mi tinerefea mea, redt-mi credinga ‘Sireapari din cerul itu de stele, Ca st te-ador de-acum pe veci, Marie! Da- dintei, vie Rugiciunea este vor- birea sufletului nostra cu Dumnezeu, Mintuitorul Ti: sus Hristos, aratdnd uceni: cilor Sai si noua tuturor, nenumaratele greutati ce ne apasd zi de zi, ne indeamna sa ne rugim lui Dumnezeu pentru a inde- parta necazurile de la noi. Lumineaza-te... Eu sunt lumina lumii, ce! ce-Mi urmeazi Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii.“ (loan 8,12). Dumnezeu este Lumina, iar cei care se apropie de El, cu credinta si smerenie, toti cei care se roagi Lui, primese lumina din lu- mina. Rugiciunea trebuie fficutd in orice vreme si in orice loc, din tot sufletul fiind patrunsa de impor- / tanta fiecarui cuvént. Ru- giciunile sunt adresate Sfintei Treimi, ingerilor, Maicii Domnului sau sfin= tilor lisus ne-a invatat si ne rugam uni pentru alti, fie prieteni sau dusmani, gostea Lui vredni obstacole. ‘Cand EI s-a nascut, O stea a aparut O stea ce-a luminat Patutul Lui curat. C&nd El s-a nascut, ‘Trei magi au si vazut O stea luminoasa Ce le-a intrat in casa. Cand EI s-a nascut, Domnul Cel de Sus; A fost bucurie mare Peste popoare. joana Fi Iv-c Lumina lind Dumnezeu este un izvor nesecat de iubire, care vin si bea apa sfinta si bineficatoare a sunt iubire. Rugiciunea este un mijloe dea comunica ca Dumnezeu, de a ne arata recunostinfa pentru dre: fata de oameni, un mijloc de a inainta cu succes si ie pe ealea vieti presarata. cu _nenumirate ~Privegheati, dar, in toata_vremea rugandu-vi, Pe aripi de inger... ca sa va ir cei Fiului 21,26). ere- Omului facuti din nemarginiti de ne trebuie sa macar Cuvantul Evanghelie inseamna veste buna. Adica, este impor tant mantuirea omului prin E- vanghelia cu harul lui Dumnezeu (Romani 2,16). Aceasta este vestea buna: ci lisus Hristos a murit pe Cruce pentru pacatcle lumii, dar El a inviat dintre cei morti (Romani 4,25) pentru indreptarea noastra. Evanghelia arati indreptarea prin credinta a neamurilor si jude- carea celor care nu pazese Legea divina. [si are originea in dra- invredniciti a sepa de toate cele ce vor sa fie sia sta inaintea (Luca Credinta noasira trebuie sé fie putemica pentru a starpi raul ce creste ca neghina fatr-un lan a rugaim Dumnezeu, mintea noastra fic numai la Tugaciune iar sufletul sa fie patruns de o licarire de eredinté si pociints sau deo raza curata Wshkee Vestea mantuirii ~~ Decembrie 1999) care, izvorita din adancul sufletului_nostru, si se inalte la Dumnezeu, pre- cum un porumbel” spre albastru de azur al cerulu Credinta si dragostea pentru Dumnezeu trebuie sé arda in sufletul nostra ca o flacdra nestins’, ca un soare ce nu apune nicio- dati, ca izvorul nesecat al iubiri Rugaciunea —care-i plinsa/ in a lacrimei pardu/Te sfinteste si te-nal- ta/Ca si-l vezi pe Dum- nezeu, via hui gostea Sa netarmurita pentru oa- meni Si ne arata mAntuirea noastri (Efeseni 1,13), adict a celor care credem in El (Romani 1,16). Vestea cea buna a fost amuntati de proorocii Vechiului Testament (saia 9, 6 si 7), precum si de Apostolul Matei (Matei 9, 35) care spune: ,,lisus strabitea toate cetatile si satele propovaduind Evanghelia imparatiei Sale si vin- decind toaié boala si neputinta in popor.* Florin —_—_—_—_—_—_—_— _ Decembrie 1995 Lumina lina Lasi din mine cuvantul si iasa Ca respirarea unui copit secund craiasa, O, tu, castel fragil Last din mine cuvantul sa fle cum fulgerul acela cel de zipadi ce mai cat se lasa si mai ma se lasa sf suie, st cada, Lasa-mi cuvintul ca sarbitoarea copiilor tind lings brad, Ting foc a inserarea-mi cu inserarea $2 aducd in fig un noroe, pe tata, pe mama in noaptea aceasta cand ninge. Sinueplicitate Vasile Vorculescu Pastorii au vieut lumina Si cei dintéi au alergat. Nau stat sé caute prieina Ci umiligi s-au inchinat Tarziu, cind cei trei Magi sosira Cu ochit sus la steaua lor Nedumeriti se sfawiri.. ‘Si intrebara pe-un pastor. De mu fe vrea ciobanul bine ‘Si-n staul nu-i citltuzea, Near fi stiat cui sa se-nchine Caci copilasal-n fin dormea. fel | Andreea) : Femelle: Amalia C ivul de redactie: | Marieua Misat, Maria Coroi, Livia Rusu - profesori weea Aposta, lulia Avram, Alexandre Bised, Laure Lazit, il Neagt, Irina Blena Leomte, Cosmina Matei, Daniela | ‘Trepea, Ana Maria Toniti-~

    S-ar putea să vă placă și