Sunteți pe pagina 1din 15

Notiuni generale

Noiuni privind apele:


Articolul 2 legea apelor nr.272 din 23.12.2011 putem distinge urmtoarele noiuni principale:
ape de suprafa ape stttoare i ape curgtoare de la suprafaa solului;
ape subterane ape care se afl sub suprafaa solului n zona de saturaie i n contact direct cu
solul sau cu subsolul;
ape uzate ape ce provin din activiti casnice, sociale i economice, coninnd poluani sau
reziduuri care i altereaz caracteristicile fizice, chimice i bacteriologice iniiale;
autorizaie de mediu pentru folosina special a apei document eliberat de instituia
subordonat organului central al administraiei publice n domeniul mediului, al crei titular are
dreptul la folosina special a apei n anumite condiii, conform dispoziiilor prezentei legi;
Cadastru de stat al apelor sistem informaional de stat ce conine evidena datelor referitoare la
reeaua hidrografic, la resursele de ap, la prelevrile i la restituiile de ap, la patrimoniul
hidrotehnic;
corp de ap subteran volum distinct de ap subteran n limitele unui acvifer sau ale mai
multor acvifere;
poluare a apei introducere direct sau indirect, ca rezultat al activitii umane, a unor substane
sau a cldurii n aer, n ap ori sol care poate prezenta riscuri pentru sntatea uman sau pentru
calitatea ecosistemelor acvatice ori a ecosistemelor terestre, ce depind n mod direct de ecosistemele
acvatice, care duce la deteriorarea bunurilor materiale sau care duneaz ori afecteaz negativ
serviciile i alte folosine legale ale mediului;
resurse de ap ape de suprafa, ape subterane i precipitaii atmosferice czute pe teritoriul
Republicii Moldova;
teren al fondului apelor teren aflat sub ape, albiile cursurilor de ap, cuvetele lacurilor,
iazurilor, rezervoarelor de ap, mlatini, terenuri pe care snt amplasate construcii hidrotehnice i
alte structuri ale serviciului apelor, terenuri repartizate pentru fiile de deviere (de pe maluri) a
rurilor, a bazinelor de ap, a canalelor magistrale i a colectoarelor, precum i terenuri folosite
pentru construcia i exploatarea instalaiilor ce asigur satisfacerea necesitilor de ap potabil, de
ap tehnic, de ap curativ, altor necesiti de interes public;
Capitolul I

-1-

1.1 ASPECTE GENERALE PRIVIND TERENURILE


Scurt istoric al legislaiei n materie. Cadrul legal actual
Sistemul de drept national a suferit modificri semnificative cu privire la regimul circulaiei
juridice a terenurilor, aspect determinat de modificrile legislative intervenite n decursul timpului.
n perioada 1947-1989, au fost impuse anumite restricii circulaiei juridice a erenurilor, n
sensul c, perioada respectiv poate fi caracterizat printr-o restricionare progresiv a dreptului de-a
dispune de bunurile imobile-terenuri, culminnd cu interdicia nstrinrii terenurilor prin acte
juridice ncheiate ntre vii. Aceeai perioad, se caracterizeaz prin trecerea terenurilor proprietate
privat n proprietatea de stat socialista sau cooperatista, modalitile folosite n acest sens fiind
diverse, precum: exproprierea, trecerea n proprietatea statului a unor bunuri considerate fr stpn,
preluarea abuziv de ctre stat sau de ctre cooperativele agricole de producie a unor terenuri,
trecerea n proprietatea statului a terenurilor aferente construciilor, nstrinate dup intrarea n
vigoare a legii 58/1974. Restricia proprietii private a atins punctul culminant prin adoptarea Legii
58/1974 privind sistematizarea teritoriului i a localitilor urbane i rurale i a Legii 59/1974
privind fondul funciar. Scopul celor dou acte normative mai sus menionate a fost limitarea
proprietii private i extinderea proprietii funciare a statului, ntruct, toate terenurile proprietate
privat a persoanelor fizice au fost considerate ca fiind scoase din circuitul civil.
Modificrile politice i sociale aprute n societatea romneasca ulterior datei de 22
decembrie 1989, au determinat puterea legislativ din Romnia s adopte o serie de acte normative,
prin care proprietatea privat s fie restituiata n favoarea persoanelor ce au fost deposedate anterior.
Aceste msuri normative, au produs mai multe consecine juridice, cu o deosebit
important pentru regimul juridic al terenurilor. Astfel, terenurile proprietatea persoanelor fizice au
reintrat n circuitul civil general, exista posibilitatea nstrainrii atta a dreptului de proprietate n
ansamblul su ct i a dezmembramintelor acestuia, iar accesiunea putea duce la dobndirea
dreptului de proprietate.
Legea 18/1991, a stabilit procedura de reconstituire a dreptului de proprietate n favoarea
persoanelor ndreptite, ce au deinut teren n proprietate, precum i procedura constituirii dreptului
de proprietate n favoarea unor categorii de persoane, prin care se realizeaz practic o
mproprietrire a acestora, cu toate c, persoanele n cauz nu au fost anterior proprietarele
terenurilor, pe care se realizeaz constituirea.
n cursul anului 1998, a fost adoptat o lege special ce reglementa circulaia juridic a
terenurilor, respectiv Legea 54/1998. Dispoziiile noii legi au nlocuit capitolul V din Legea 18/991
ce reglementa circulaia juridic a terenurilor. Legea special a meninut unele dispoziii din legea
18/1991, referitoare la circulaia juridict a terenurilor, n sensul c toate terenurile proprietate privat
se afla n circuitul civil, iar pentru nstrinarea acestora prin acte juridice inter vivos era necesar
forma autentic, nsa a introdus i unele dispoziii speciale referitoare la instituirea dreptului de
preemiune n cazul nstrinrii prin vnzare-cumprare a terenurilor agricole situate n extravilan.
Legea 1/2000, se adreseaz proprietarilor deposedai, ceteni romni, indiferent dac acetia
domiciliaz n ar sau n strintate, precum i motenitorilor legali i testamentari ai fotilor
proprietari, care au formulat n termen cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. n prezent,
-2-

regimul juridic la circulaiei terenurilor este reglementat de Titlul X din Legea 247/2005, privind
reforma n domeniile proprietii i justiiei, care se completeaz cu prevederile Codului civil , Codului
silvic, Legii 33/1994 i ale Legii 312/2005.
Clasificarea terenurilor
Fondul funciar al Romniei este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de
destinaie, de titlul pe baza cruia sunt deinute, respectiv, de domeniul public ori privat din
care fac parte.
n funcie de destinaie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinaie agricol, i anume: terenurile agricole productive - arabile,
viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaiile de hamei i duzi, punile, fneele, serele,
solariile, rsadniele i altele asemenea -, cele cu vegetaie forestier, dac nu fac parte din
amenajamentele silvice, punile mpdurite, cele ocupate cu construcii i instalaii agrozootehnice,
amenajrile piscicole i de mbuntiri funciare, drumurile tehnologice i de exploatare agricol,
platformele i spaiile de depozitare care servesc nevoilor produciei agricole i terenurile
neproductive care pot fi amenajate i folosite pentru producia agricol;
b) terenuri cu destinaie forestier, i anume: terenurile mpdurite sau cele care servesc
nevoilor de cultur, producie ori administrare silvic, terenurile destinate mpduririlor i cele
neproductive - stncrii, abrupturi, bolovniuri, rpe, ravene, toreni -, dac sunt cuprinse n
amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape, i anume: albiile minore ale cursurilor de ap,
cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenie, fundul apelor maritime interioare i al mrii
teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localitilor urbane i rurale, pe care sunt amplasate
construciile, alte amenajri ale localitilor, inclusiv terenurile agricole i forestiere;
e) terenuri cu destinaii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, navale i aeriene, cu construciile i instalaiile aferente, construcii i instalaii
hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice i gazelor naturale, de telecomunicaii, pentru
exploatrile miniere i petroliere, cariere i halde de orice fel, pentru nevoile de aprare, plajele,
rezervaiile, monumentele naturii, ansamblurile i siturile arheologice i istorice i altele asemenea1.
Terenurile menionate mai sus sunt deinute de diferite persoane fizice i juridice. Prin
deintorii de terenuri se neleg titularii dreptului de proprietate, al altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deintori precari.
Proprietatea privat asupra terenurilor, sau alte drepturi reale poate avea ca titulari persoane
fizice i juridice, iar terenurile care aparin domeniului public sunt proprietatea statului.
Situaia juridic a terenurilor

Legea nr. 18 din 1991

-3-

Prin regimul juridic al terenurilor nelegem ansamblul de reguli de fond i de forma care
guverneaz actele juridice cu privire la terenuri
Dreptul de proprietate este acel drept real care confer titularului su posesia, folosina i
dispoziia asupra unui bun, exclusiv i perpetuu, n putere proprie i n interes propriu cu respectarea
normelor juridice n vigoare . Dreptul de proprietate asupra terenurilor, precum i celelalte drepturi
reale se nregistreaz n documentele cadastrului general i de publicitate imobiliar prevzute de
lege.
.
1.2 Regimul juridic al terenurilor proprietate public
Prin denumirea de terenuri din domeniul public se nelege c acestea sunt destinate unei
utiliti publice. Astfel, aparin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcii de
interes public, piee, ci de comunicaii, reele stradale i parcuri publice, porturi i
aeroporturi, terenurile cu destinaie forestier, albiile rurilor i fluviilor, lacurilor de interes
public, fundurile apelor maritime interioare ai al marii teritoriale, rmurile Marii Negre, inclusiv
plajele, terenurile pentru rezevatii naturale i parcuri naionale, monumentele, ansamblurile i
siturile arheologice i istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile aprrii sau pentru alte
folosine, care potrivit legii, sunt de domeniu public care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes
public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile i
insesizabile (art. 5 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 rep. i art. 11 din Legea nr. 213/1998). Sunt
inalienabile ntruct, nefiind n circuitul civil, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri nu poate
fi
nstrinat.
Sunt
imprescriptibile
sub
un
dublu
aspect:
- imprescriptibilitatea dreptului la aciune n revendicarea terenurilor care fac obiectul
domeniului
public;
- imposibilitatea dobndirii de ctre teri a terenurilor din domeniul public, prin efectul
prescripiei achizitive (adic al uzucapiunii).
Sunt insesizabile, adic creditorii statului sau unitilor administrativ-teritoriale nu pot
urmri, n vederea ndestulrii creanelor lor, terenurile care fac parte din domeniul public, ntruct
bunurile ce aparin domeniului public, fiind inalienabile, sunt implicit i insesizabile.
Actele juridice ncheiate cu nerespectarea prevederilor legale privind regimul juridic al bunurilor din
domeniul public sunt lovite de nulitate absolut (art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998).

1.3 Regimul juridic al terenurilor proprietate privat


Terenurile proprietate privat , indiferent de titularul lor , se afl n circuitul civil , adic ele
pot fi dobndite i nstrinate potrivit dispoziiilor legii nr. 247/2005.
Subiecii dreptului de proprietate privat pot fi persoanele fizice, persoanele juridice, statul
i unitile administrativ teritoriale , cnd apar n calitate de proprietare ale unor bunuri aparinnd
domeniului privat. Dreptul de proprietate privat este alienabil , imprescriptibil i sesizabil2 .

A.Circa, Note de curs

-4-

Regimul juridic al terenurilor proprietate privat situate n intravilan i extravilan


Articolul 2, alin. 1 din lege (247/2005) dispune: Terenurile cu sau fr construcii, situate
n intravilan i extravilan, indiferent de destinaia sau de ntinderea lor, pot fi nstrinate i dobndite
prin acte juridice ntre vii, ncheiate n forma autentic, sub sanciunea nulitii absolute.
1.4 Regimul juridic al circulatiei terenurilor proprietate privata
Categoria de terenuri la care se refer Legea nr. 247/2005 este una foarte larg, cuprinznd:
terenuri din intravilan, terenuri din extravilan, terenuri cu sau fr construcii, indiferent de
destinaia lor sau de ntinderea acestora, singura condiie fiind aceea c ele s fie proprietate privat.
Terenurile proprietate privat.
Art. 1 din Legea nr. 247/2005 prevede: Terenurile proprietate privat, indiferent de
destinaie i titularul lor, sunt i rmn n circuitul civil. Ele pot fi nstrinate i dobndite liber prin
oricare din modurile prevzute de lege.
nstrinarea terenurilor i constituirea dezmembramintelor acestui drept, prin acte juridice
ntre vii, trebuie s mbrace forma autentic, fr a fi nsa necesar vreo autorizaie administrativ.
Obligaia de a constitui dezmembramintele dreptului de proprietate n forma autentic
constituie un regres i va crea mari dificulti n practic. Avem n vedere situaiile n care
proprietarul terenului i-a dat consimmntul ca o alt persoan s construiasc pe terenul sau7 i
mai ales ipoteza n care ambii soi construiesc pe terenul proprietatea unuia din ei, cunoscut fiind c
pn n prezent i doctrin i practica judiciara iau recunoscut constructorului neproprietar al
terenului dobndirea unui drept de superficie3
Nu exista diferena de regim juridic, sub aspectul formei actului de nstrinare, dup cum se
nstrineaz terenuri situate n intravilan sau n extravilan sau n funcie de categoria de folosin a
acestora. Ca urmare i actul de nstrinare a unui teren construibil sau pe care exista o construcie va
trebui ncheiat n forma autentic.
Prin dispoziiile art. 6 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, au fost create o serie de mijloace
prin care se nlesnete ncheierea actelor juridice de nstrinare n scopul comasrii parcelelor i
loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care s cuprind suprafee
continue, indiferent de destinaia lor, precum i nstrinrile efectuate de ctre persoanele
ndreptite s obin renta viager agricol.
Aceste nstrinri pot fi efectuate i pe baza schielor care au stat la baza titlurilor de
proprietate emise cu ocazia aplicrii legilor fondului funciar i sunt scutite de taxa de timbru i de
timbrul judiciar.
Excepii. Prin excepie, anumite terenuri au un regim restrictiv al circulaiei lor juridice sau
sunt chiar scoase n afara circuitului civil general.
Deoarece a fost instituita printr-o lege special apreciem c se menine interdicia
nstrinrii terenurilor care au fcut obiectul constituirii dreptului de proprietate n condiiile art. 19
alin. 1, art. 21 i art. 43 din Legea nr. 18/1991 republicata. Conform art. 32 din aceeai lege, aceste
3

E.Chelaru, Despre circulatia juridica a terenurilor, Universitatea din Pitesti

-5-

terenuri nu pot fi nstrinate prin acte ntre vii timp de 10 ani, socotii de la nceputul anului urmtor
celui n care s-a fcut nscrierea proprietii, sub sanciunea nulitii absolute a actului de nstrinare,
aciunea n nulitate putnd fi formulat de ctre primrie, prefectura, procuror, precum i de ctre
orice persoan interesat. Fiind o inalienabilitate propter rem, n cazul morii titularului
mproprietrit, nici motenitorii acestuia nu vor putea nstrina terenul nainte de expirarea
termenului de 10 ani. Tot astfel, potrivit art. 28 alin. 6 din Legea nr. 1/2000, sunt inalienabile
terenurile forestiere pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate membrilor formelor
asociative de tipul obtilor i altora asemenea.
i Legea 247/2005 a instituit un caz de inalienabilitate temporar a unor terenuri. Astfel,
din prevederile art. 4 rezulta c litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate privat i
legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, mpiedica nstrinarea terenului i
constituirea altor drepturi reale sau de crean, dup caz.
Existena acestei prevederi legale este de natur s nlture discuiile cu privire la
admisibilitatea aciunii n justiie pentru pronunarea unei hotrri care s in loc de contract de
vnzare-cumprare.
Capitolul II

Regimul juridic al terenurilor fondului apelor


2.1 Notiunea si caracteristica generala.
Ca sursa naturala regenerabila si limitata,apa este un elemen disponibil al naturii, de o importanta
deosibita pentru existenta viietii si infaptuirea tuturor activitatiilor umane. De aceea,
protecitia,punerea in valoare si dezvoltare durabila a surselor de apa sint actiuni de intres general
Obiectul relatiilor din domeniul folosirii fondului apelor este unul separat sau o parte componenta
a acestuia.
Potrivit codului funciar al R.M , terenurile fondului apelor cuprinde teritoriile aflate sub ape- albiile
cursurile de apa cuvetele lacurile, iazurile, rezervatiile de apa, mlastinile, terenurile pe care sint
amplasate construciile hidrotehnice si alte amenajari ale serviciului apelor, precum si terenurile
repartizate pentru fiisile de deviere (de pe maluri) a riurilor, a bazinelor de apa, a canalelor
magistrale intergospodaresti si a colectoarelor.
Astfel, terenurile fondului apelor se diviziaza in 2 categorii:
a) Cele acoperite nemijlocit cu ape (adica terenurile care sint acoperite cu apa relativ
stabil,permanet ori o mare parte a anului in categoria data neintrind terenurile acoperite cu
apa pe o perioada limitata de timp,acestea fiidn concomitent bazine,artificialemdar nu
naturale);
b) Cele adiacente bazinelor de apa,destinate folosirii si protectie apelor.
-6-

Deci,aceste se folosesc pentru constructia si exploatarea instalatiilor ce asigura satisfacerea


necesitatilor de apa potabila tehnica,curativa, a altor necesitati ale populatie, ale serviciului apelor,
ale agriculturii,industrie,gospodariei,piscicole,energeticii,transporturilor,precum si altor necesitati
ale statul si societatii.
In ceea ce priveste realtiile in raport cu apele aflate in mediu incojurator care nu sint concentrate in
obiectivele acvatice, acestea nu sint reglementate de catre legislatia apelor,raporturile legate de
folosirea apelor excluse din obiectivele acvatice fiind reglementate de un sir de acte normatice
inclusiv de legislatia civila,sanitare etc.
Obiectivele acvatice incluse in Fondul unic de stat al apelor se trec in evidenta si se
ingregistreaza in mod obligatoriu in Cadastru de stat al apelor, a datelor priivind folosirea apelor
pentru necesitatile populatie si ale economiei nationale. Fondul in cauza se afla sub ocrotirea si
protectia statului. Pentru protectia riurilor si a bazinelor de apa impotriva
poluarii,impurificarii,epuizarii si de alta natura,precum si pentru folosirea terenurilor aferente lor, in
conformitate cu legislatia in vigoare, sint create zone de protectie sanitare a terenurilor.
Terenurile fondului apelor reprezinta unul dintre elementele sistemuil acvatic care participa
nemijlocit la funcionarea naturala a intregului ecosistem. Pamintul se manifesta aici ca o intindere
spatiala de baza,pe care sint aplasate obiectivele acvatice de suprafata. Aceste terenuri,ocupate de
obiectivele acvatice, de regula,constituie proprietatea exclusiva a statului si pot fi date doar in
folosita. Deoarece pamintul este un bun imobil, regimul juridic al obiectivelor acvatice,
reglementata de legislatia apelor, se imbina strins regimul juridic al terenurilor pe care sint aplasate
acele obiective acvatice,fapt care a si generat separarea terenurilor fondului apelpor intr-o categorie
independeta.
Regimul juridic al terenurilor fondului apelor are o particularitate,determinata de faptul ca destinatia
economica de baza a acestora consta in deservirea activitailor apelor. Componenta constituitiva a
acestea categorii de terenuri o reprezinta terenurile acoperite cu ape.adica cele, acoperite cu ape
relativ constant sau o mare parte a anului. In categoria respectiva nu intra terenurile acoperite cu apa
doar pe o perioada scurta. Reamintim ca terenurile fondului apelor includ doar terenurile ocupate de
bazinele acvatice naturale, nu si artificiale,De aceea, din terenurile fondului apelor nu fac parte
sectoarele bazinelor de inot artificiale, ale conductelor de apa, ale rezervoarelor de apa etc.
In categoria terenurilor fondului apelor intra si sectoarele de terenuri limitrofe cursurilor
riurilor,paraielor,lacurilor, construtiilor hidrotehnice si de acumulare a apei etc.,avind ca scopdeservirea bazinelor acvatice. Astfel, scopul de baza al terenurilor fondului apelor, consta in
deservirea activitatilor de folosire si protectie a obiectivelor avvatice, de aceea regimul juridic al
obiectivelor acvatice de regula,determina particularitatile regimului juridic al terenurilor din fondul
apelor.

2.2 Administrarea terenurilor fondului apelor


-7-

Administrarea de stat in doeniul folosirii si protectiei fondului apelor este o activitate executiva a
organelor statale, imputernicite in acest scop, privind coordonarea tuturor activitatilor de utilizare,
folosire si protectie a apelor pe intreg teritoriul tarii. De mentionat ca,administrarea de stat in acest
domeniu nicidecum nu s presupune amestecul acestor organe in activitatea economica propriu-zisa a
beneficiarilor apei, deoarece acestia isi planifica independet activitatile de utilizare gospodareasca a
resurselor acvatice, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Administrarea de stat in domeniul respectiv este exercitata de catre Guvernul R.M., de organele
administratie publice locale si organele de stat autorizate in mod special in acest scop. Obiectivele
administrarii de stat in domeniul folosirii fondului apelor, asigurarea folosirii rationale a apelor
pentru necesitatile populatie si ale economiei nationale; protectia apelor impotriva
poluarii,impurificarii si epuizarii; prevenirea si lichidarea efectelor distructive ale apelor;
ameliorarea starii obiectivelor acvatice si pastrarea lor pn generatiile prezente si viitoare; protejarea
drepturilor persoanelor juridice si fizice si consolidarea legalitatii in relatiile din domeniul apelor.
Astfel, din sistemul organelor administrarii de stat in domeniul respectiv fac parte:
A. Guvernul Republicii Moldova care este imputernicit cu urmatoarele functii:
Stabilirea modului de folosire a apelor,prevenirea si lichidarea efectelor distructive
ale apelor;
Planificarea masurilor privind folosirea si protectia apelor;
Aprobarea schemelor de folosire complexa si de protectia a apelor, abalantelor de
gospodarire a apelorl
Exercitarea controlului de stat asupra folosirii si protectie apelor, eliberarea de
autorizatii de folosire.
B. Organul central de administrare a complexului unic al apelor, pe intreg teritoriul tarii este
Concernul Republican pentru Gospodaria Apelor Apelor Moldovei,fomat pe linga
ministerul Agriculturii si Industriei Prelucratoare prin Hotarirea guvernului Moldova nr.678
din 6.10.19954
Conceptul Apelor Moldovei activeaza in baza unui statu aprobat de Hotarirea Guvernului Republicii
Moldova nr.317 din 10 iunie 1996 si potrivit caruia efectueaza adminstrarea de stat, reglementarea si
controlul asupra utilizarii rationale a resurselor de apa in csolul asigurarii necesitatilor de apa ale
tuturor ramurilor economiei nationale si ale populatie, din izvoarele de suprafata si cele subterane, al
protectiei terenurilor agricole de revarsari si inundatii, al intretinerii terenurilor fondului apelor.
Pentru realizarea acestor sarcini, Concernul:
1) Participa la elaborarea programelor de lunga durata prinvind irigarea si schemele de
dezvoltare a asigurarii si aprovizionarii cu apa a republicii;
4

Hotarirea guvernului Moldova nr.678 din 6.10.1995

-8-

2) Efectueaza masuri privind reglementarea debitului in fluviile tarii si asigurarea utilizarea


rationala a lui;
3) efectueaza lucrari privind coordonarea activitatilor de proiectare, constructie si exploatare a
constructiilor hidrotehnice la obictivele acvatice;
4) coordoneaza limitele consumului de apa pentru subiectele economice;
5) tine evidenta de stat cu privire la utilizarea apelor si Cadastrul apelor;
6) efectueaza controlul operativ al respectarii limitelor stabilite ale consumului de apa;
7) indeplineste alte functii in scopul asigurarii functionarii unui regim strict de gospodarire a
apelor, precum si de protectie a lor.
In componeta Concernului Apele Moldovei sint incluse 14 asocietii de protectie, reparatie si
exploatare acvatica, Institul de Proiectare a Sistemelor de Gospodarire a Apelo ,,Acvaproiect,
Institutul de Cercetari in Domeniul Apelor si al Imbunatatirii Funciare, Directia pentru Gospodarirea
Apelor a Bazinului din Zona Centrala.
C. Autoritatile publice locale iau parte nemijlocit la solutionarea multiplelor probleme care apar
in procesul de gospodarire a apelor, de protectie lor, ce tine de prevenire si lichidarea
influentei distructive a apei. Concomitent organele publice locale elibereaza autorizatii de
folosire separata a obiectivelor acvatice aflate pe terito
riul administrativ, stabilesc conditiile generale de folosirea a apelor, solutioneaza diverse
litigii aparute in procesul de gospodarire a apelor. Activitatea de administrare a organelor
nominalizate se realizeaza prin urmatoarele functii:
1) Controlul de stat asupra indeplinirii cerintelor folosirii rationale a obiectivelor acvatice si
protectiei lor, pentru a asigura:
- Respectarea de catre persoanele juridice si fizice (benificiarii acvatici) a modului stabilit
de folosire a apelor;
- Executarea obligatiunilor si prescriptiilor privind protectia apelor;
2) O alta functie de activitate in domeniul administrarii consta in planificarea folosirii si
protectiei apelor si a activitatilor de prevenire si lichidare a efectelor distructive ale acestora.
Functia in cauza se manifesta nu numai prin elaborarea diferitelor planuri stiincifice intemeiate (atit
in cadru unitatilor administrativ-teritoriale, cit si general pe tara) in baza carora se asigura
amplasarea obiectivelor acvatice, tinundu-se cont de necesitatile de apa potabila si menajera, dar si
prin elaborarea schemelor de utilizare in complex si protectie a apelor.
Modul de elaborare si aprobare a schemelor de utilizare in complex si protectia apelor este tabilit
prin hot. Guvernului Republicii Moldova nr.747 din 3.11.19955. 6Potrivit punctului 3 a hotarirei
nominalizate, exista 3 tipuri de astfel de scheme:

Guvernului Republicii Moldova nr.747 din 3.11.1995

-9-

a) Schema generala de utilizare in complex si protectie a apelor, elaborate in scopul


determinarii directiei principale de dezvoltare a gospodariei apelor a republicii;
b) Schemele bazinelor, elaborate pentru bazinele riurilor in baza schemei generale;
c) Scheme teritoriale, elaborate pentru raioanele economice in baza schemei generale si pentru
bazine.
In schemele de utilizare in complex si de protectie a apelor sint prevazute actiuni care urmeaza sa
asigure econimiei cea mai eficienta utilizare a apelor, tinindu-se cont de satisfacerea necesitatii de
apa a populatiei, aplicarea masurilor necesare in vedere incetarii deversarii apelor de scurgere
neepurate in baza perfectionarii tehnologiilor de productie, precum si a unor actiuni care sa asigure
executarea condiitilor pentru pastrarea viabilitatii lacurilor de acumulare.
3) Atribuire si retragere obiectivelor acvatice din folosinta tine de competenta Guvernului
Republicii Moldova si a autoritatilor publice locale in functie de importanta si locul de
amplasare ale obiectivelor acvatice,cu avizarea autoritatilor pentru mediu.
4) Evidenta de stat a resurselor acvatice si tinerea Cadastrului Apelor are drept scop stabilirea
cantitatii si calitatii apelor,a datelor privind folosirea apelor pentru necesitatilor populatiei si
ale economiei.Evidentei de stat sunt supuse toate obiectivele acvatice,precum si folosintele
de apa de catre intreprinderile industriale de constructii,transport,agricole etc.Indiferent de
tipul de proprietate si forma organizatorico-juridica.
5) Cadastrul de stat al Apelor cuprinde datele evindetei apelor conform indicilor de cantitate si
calitate,datele privind inregistrarea folosintelor de apa,evidenta folosirii apelor si starea lor
ecologica.Tinerea Cadastrului de Stat Al Apelor este de competenta Guvernului Republicii
Moldova.

2.3 Drepturile de folosinta a terenurilor din fondul apelor


Dreptul de folosinta a apelor reprezinta o totalitate de norme juridice menite sa reglementeze
raporturile de utilizare a apelor in scopul asigurarii populatiei si economiei nationale cu ape si pentru
protectia acestora.Dreptul subiectiv de beneficiere a apelor include totalitatea drepturilor si
obligatiunilor ce apartin unui subiectiv de drept concret,caruia i-a fost atribuit in folosinta un
obiectiv acvatic.
Folosintele de apa se clasifica in scopul folosirii apei:
-

parametrii obiectivelor acvatice


conditiile tehnice de fololosire
caracterul folosirii apelor;
metodile de folisre a apelor si actiunea folosirii apei asupra obiectivelor acvatice.

Obiectivele acvatice pot atribuite in folosinta pentru unul sau citeva scopuri.
- 10 -

Insa indiferent de scopul pentru care a fost atribuit, folosintele de apa pot fi divizate in functie de
metoda de captare a apei; de folosire a suprafetii obiectivului ; de folosirea mediului acvatic si
deversarea apelor reziduale in obiectivul acvatic. Uin functie de condiitiile tehnice de folosire,
folosintele de apa se clasifica in:
-

folosinta generala (realizata fara aplicarea unor instalatii sau dispozitive tehnice, care
afecteaza starea apelor);
folsinta speciala (realizata cu aplicarea unor instalatii si dispozitive)

Folosinta generala (scaldatul, spalatul rufelor, adapatul vitelor) se efectueaza fara autorizatie, pe
cind folosinta speciala se efectueaza in baza unei autorizatii.
In functie de condiitile de atribuiere, folosintele de apa se clasifica in
-

folosinta comuna (utilizarea unui obiectiv acvatic de catre mai multe subiecte);
folosinta separata.

Atuncin cind un obiectiv acvati (sau o parte componeta a acestuia) este atribuita numai unui singur
beneficiar, acesta este considerat beneficiar primar. In cazurile prevazute de lege, beneficiarii
primari sint in drept sa elibereze altor persoane fizice sau juridice, in acord cu autoritatiile pentru
mediu si autoritatile pentru gospodarirea apelor, autorizatiile de folosinta secundara a apei.
Beneficiarii folosintelor de ape al Republicii Moldova, au dreptul:
a)
b)
c)
d)

sa extraga apa pentru folosirea ulterioara


sa exploateze obiectivele acvatice pentru diverse necesitati;
Sa foloseasca obiectivele acvatice pentru deversarea apelor rezidualel
Sa foloseasca obiectivele acvatice pentru agrement, desfasurarea actiunelor sportive si de
asanare. Intretinerea ansamblurilor naturale, precum si pentru alte actiuni de folosire a
obiectivelor acvatice, neinnterzise de legislatia in vigoare

Insa dreptruile beneficiarilor, in cazurile stabilite de legislatie, pot fi limitate tinind seama de
interesele statului si ale altor beneficiari. Aceasta limitare nu trebuie sa agraveze condiitile folosirii
obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populatie cu apa potabila si menajera. Concomitent cu
drepturile stipulate, beneficiarii folsinteleor de apa sint obligati:
a) Sa foloseasca rational resursele acvatice, sa efectueze masuri de remediere si imbunatatire a
calitatii apei
b) Sa nu permita deversarea in obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un continut de impuritati
peste limita admisibila;
c) Sa previna poluarea, impurificarea si epuizarea obiectivelor acvatice;
d) Sa nu permita incalcarea drepturilor de folosinta a apei acordate altor beneficiar, precum si
prejudicierea obiectivelor economice si naturale;
e) Sa asigure epurarea normativa a apelor rezidualel

- 11 -

f) Sa mentina in stare de funcionare instalatiile de epurare, de gospodarire a apelor si sa evite


utilizarea dispozitiveleor tehnice care efecteaza starea apei etc.
Modul si conditiile de atribuiere si folosinta a obiectivelor acvatice sint reglementate de
Regulamentul privind modul si conditiile de atribuire in folosinta a obiectivelor acvatice, aprobat
prin Hotarirea Guvernului R.M nr. 745 din 3.11.1995. 7Astfel obiectivele acvatice pot fi atribuite in
folosinta separata (integrala sau partiala) in baza Hotarirei guvernului sau a organilor administrativ
locale.
Dreptul beneficiarilor de folosinta separata a obiectivului acvatic se autentifica prin titlul de stat de
folsire separata a apei. Folosirea speciala a apei presupune utilizarea de constructii si instalatii
(dispozitivele tehnice) care influenteaza starea apei, iar folosirea generala- fara aplicarea unor astfel
de instalatii si dispozitive.
2.4 Fiile i zonele de protecie
Protecia rurilor i bazinelor de ap mpotriva polurii, impurificrii, epuizrii i nnmolirii,
precum i folosirea terenurilor aferente lor au determinat stabilirea unor zone i fii de protecie a
apelor. Regimul juridic al zonelor i fiilor de protecie este reglementat de Legea cu privire la
zonele i fiile de protecie a apelor rurilor i bazinelor de ap nr. 440 din 27 aprilie 1995.
Astfel, potrivit art. 5 al legii nominalizate, se consider ruri i praie toi curenii de ap care curg
mai mult de 6 luni pe an n albia pe care i-au format-o de la izvor pn n delt, excepie fcnd
izvoarele de pe pante. n funcie de lungimea albiei, curenii de ap se mpart n:
-

Praie (pn la 10km);


Rulee i ruri mici (10-100 km);
Ruri mijlocii (100-200 km);
Ruri mari (peste 200 km).

Din categoria bazinelor de ap fac parte lacurile, lacurile de acumulare i iazurile. n perimetrul
malurilor rurilor i bazinelor de ap se stabilesc zone de protecie a apelor cu o lime de cel puin
500 m. Zone de protecie a apelor include lunca rurilor, primele terase supralunc, munchiile i
povrniurile abrupte ale malurilor principale, rpele i vgunile care intr nemijlocit n valea rului.
n aceast zon de protecie se instaleaz un regim special de activitate economic. n cazul folosirii
surselor de ap de suprafa pentru alimentarea centralizat cu ap n scopul satisfacerii necesitilor
de ap potabil, n zonele de captare a apei se stabilesc zone de protecie sanitar, ce prevd un
regim special de exploatare.
Iar n zona de protecie a apelor se separ fia riveran de protecie a apelor n hotarele creia
activitatea economic este strict limitat. Pentru praie (cu un curent de aer permanent sau temporar)
de-a lungul malurilor se stabilete zona de protecie a apelor rurilor Nistru, Prut i Dunre constituie

Hotarirea Guvernului R.M nr. 745 din 3.11.1995

- 12 -

cel puin 1000 m. Dimensiunile fiilor riverane de protecie a apelor se stabilesc, n funcie de
lungimea rurilor, in mrimi diferite:
-

Pentru rulee mici cel puin 2 m;


Pentru ruri mijlocii cel puin 50 m;
Pentru ruri mari cel puin 100 m.

Pentru bazinele de ap situate n albiile rurilor, precum i pentru izvoarele acestor ruri limea
fiilor riverane se stabilete n funcie de activitatea proceselor de eroziune, caracterul reliefului,
particularitile de folosire a rului sau a bazinului de ap etc.
n limitele fiei de protecie a apelor se formeaz perdele forestiere de protecie a malurilor. Pe
terenurile agricole de calitate superioar din luncile rurilor, limea perdelelor forestiere de protecie
a malurilor se stabilete n mrime de la 5-15 m.
Modul de nstriare a terenurilor pentru crearea fiilor riverane de protecie a apelor, de
executare a lucrrilor de proiectare, de creare i ngrijire a plantaiilor forestiere, precum i de
exercitare a controlului n acest domeniu se stabilete de ctre Guvern. Deoarece zonele de protecie
au un regim special, n aceste zone este limitat activitatea economic. Astfel, n zonele de protecie
a apelor se interzice:
-

Aplicarea pesticidelor pe fii cu o lime de 300m de la muchia taluzului riveran al albiei;


Amplasarea fermelor i complexelor zootehnice;
Construcia fermelor i amplasarea depozitelor pentru pstrarea ngrmintelor minerale i
pesticidelor, obiectivelor pentru prepararea soluiilor de pesticide, depozitele de produse
petroliere, colectoarelor de ape reziduale de la fermele i complexele zootehnice, punctelor
de deservire tehnic i splare a mijloacelor de transport, repartizarea terenurilor pentru
depozitarea gunoiului i a deeurilor industriale, irigarea cu ape reziduale;
Construcia colectoarelor de canalizare i a instalaiilor de epurare a apelor reziduale;
Tierea arborilor i arbutilor (cu excepia tierii de ngrijire sanitare).

Pentru nerespectarea regimului de folosire a teritoriului zonelor i fiilor de protecie a apelor


rurilor i a bazinelor de ap, persoanele culpabile poart rspundere n conformitate cu prevederile
Codului cu privire la contraveniile administrative.

- 13 -

Cuprins:
Notiuni generale......................................................................................................1 pag
Capitolul I
1.1
1.2
1.3
1.4

Aspecte generale privind terenurile................................................................2-5pag


Regimul juridic al terenurilor proprietate publica5-6pag
Regimul juridic teritoriilor proprietate private.6pag
Regimul juridic al circulatiei terenurilor proprietate private....6-8pag

Capitolul II
Regiumul juridic al terenurilor din fondul apelor
2.1 Notiunea si caracteristica generala.....................................................................8-10pag
2.2 Administrarea terenurilor fondului apelor.........................................................10-13pag
2.3 Dreptul de folosinta a terenurilor fondulu apelor............................................13-16pag
2.4 Fiile i zonele de protecie..............................................................................16-17pag

- 14 -

Bibliografie:

Circa, Note de curs- drept funciar


Legea apelor Nr. 272 din 23.12.2011
Legea fondului funciar,18/1991,
E. Chelaru, Despre circulatia juridica a terenurilor
Mihai Cotorobai,Pavel Zamfir,Victor Ursu- Drept funciar
Hotarirea Guvernului R.M nr. 745 din 3.11.1995.

- 15 -