PROIECT

CENTRALE PE VALURI

Realizat de: Mihai Bianca

n ultimul secol, folosirea energiei din

combustibili fosili (iei, gaze, crbuni), prin ardere a avut
efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari dect orice
activitate uman din istorie: acumularea de gaze nocive
n atmosfer, ceea ce a declanat procese (poate
ireversibile), precum subierea stratului de ozon,
nclzirea global etc. De aceea, utilizarea unor surse
alternative de energie, devine tot mai important, tot mai
necesar pentru lumea de azi. Aceste surse, precum
soarele, vntul, energia geotermal etc. practic nu se
consum i se numesc energii regenerabile, fiind
cunoscute i ca surse alternative sau neconvenionale.
Energiile regenerabile se bazeaz n principal
pe marele reactor de fuziune nuclear care este Soarele;
energia mareelor, se bazeaz pe energia cinetic a Lunii,
care prin gravitaia sa genereaz maree; energia
geotermal se bazeaz pe miezul fierbinte al pmntului,
rmas de la crearea sa.
Toate energiile regenerabile produc emisii mult
mai puine, reduc poluarea chimic, termic, radioactiv
i sunt disponibile, teoretic oriunde pe glob.

Energia apelor Oceanului Planetar (valurile, curenii oceanici, energia

undelor i hidroenergia).
Valurile
marilor
si
oceanelor, precum si mareele,
sunt
o
sursa
inepuizabila
deenergie, prezentand in acelas
timp un caracter total nepoluant. In
plus acest tim de energie este
gratuita si poate fi folosita de
oricine, oriunde pe suprafata
oceanului planetar. Este relativ
economica in raport cu celelalte
surse pe termen lung si mai putin
traumatizanta pentru natura si om,
insa
fireste
are
si
unele
inconveniente: este dependenta
de anotimp,de amplasament si are
deocamdata un pret ridicat in
comparatie cu energia primita
dinsursele clasice

Energia mareelor
Energia mareelor este energia
care poate fi captata prin exploatarea
energiei potentiale rezultate din deplasarea
pe verticala a masei de apa la diferite
niveluri sau a energiei cinetice datorate
curentilor mareici.Energia mareelor este o
consecinta a actiunii fortelor gravitationale
solare si lunare, precum si ca o consecinta
a
rotatiei
terestre.
Centralele mareomotrice sunt de doua
tipuri:
centrale fara baraj
care utilizeaza numai energia cinetica a
curentului mareic;
centrale cu baraj
care utilizeaza energia potentiala creata ca
urmare a ridicarii nivelului apei in timpul
fluxului.

Energia valurilor
Valurile sunt micri ritmice ale
particulelor de ap n jurul unui punct
imaginar de echilibru. Sub aspect genetic,
se

cunosc:

anomobarice,
gravitaional

valuri

eoliene,

navale,
libere,

forate

mareice,
staionare,
de

vnt.

Valurile eoliene sunt cele care apar sub

aciunea frecrii tangeniale ale maselor de
aer n deplasare, cu presiunea normal fa
de apa marin.

Valurile se formeaza datorita actiunii maselor de aer aflate in

miscare (vantul) asupra apei. Marimea valurilor generate depinde de

viteza vantului, durata sa si distanta pe care actioneaza asupra
apei(lungimea de actiune).

Miscarea apei rezultata ca efect al acestei actioni poseda o

energie cinetica exploatabila cu ajutorul unor tehnologii speciale.

Energia valurilor este ntr-adevr fr limit, fiind un izvor nesecat, cum

nesecat este i oceanul. n mrile cu ap mic, nchise n toate prile de uscat, cum
este, de pild Marea Baltic, valurile rareori depesc nlimea de patru, cinci metri, pe
cnd n largul oceanului, n special n emisfera sudic, unde cercul de ap cuprinde tot
globul i valurile se pot dezlnui n voia lor, iar vnturile de apus sufl n permanen
fr s-i schimbe direcia, se ntlnesc destul de des valuri nalte de 12-18 m. Energia
colosal a valurilor se manifest n izbitura lor iar ea este foarte mare. Folosirea deplin
a energiei valurilor este mpiedicat de faptul c acest izvor de energie este foarte
inegal, energia valurilor este utilizat doar n cazul n care valurile sunt nalte i
constante n timp i al doilea motiv i cel mai important este faptul c tehnica
contemporan nu cunoate instalaii cu ajutorul crora s-ar putea destul de uor, destul
de complet i economic s se transforme energia valurilor n curent electric

Primii care au nceput s foloseasc energia valurilor au fost europenii (Scoia,

Portugalia i Marea Britanie au programe speciale prin care valurile mrilor care le
nconjoar rmurile s fie folosite pentru producerea energiei). Conceptul de baz n a
obine energie electric din curgerea apei printr-un rotor turbin este bine stabilit pentru
aplicaii n hidroenergie (ruri i curgeri de ape) i pentru energie eolian. Dou mari
grupuri de tehnologii au fost inventate pentru producerea energiei electrice din energia
valurilor: dispozitivele din apropierea trmurilor (uor accesibile, mai uor de ntreinut i
de monitorizat) i dispozitivele din largul mrilor (n larg i la adncimi mari, se gsesc
cele mai mari resurse energetice). Pe termen scurt, pn ce tehnologia va avansa,
dispozitivele din apropierea rmurilor pot fi folosite cu precdere datorit accesibilitii
facile. Pe termen lung, se vor folosi dispozitivele din largul mrii datorit cantitii mult
mai mari de energie obinut (dar aceasta numai n cazul n care se vor gsi tehnologii ce
pot uura accesul i mentenana acestora).

Centrala ce foloseste
puterea valurilor

turbina
In prezent exista sute de geamanduri de
semnalizare care utilizeaza energia valurilor, fabricate
de China si Japonia, si se depun eforturi deosebite
pentru a se realiza centrale de mare putere. Aceste
centrale se bazeaza pe diverse principii. Analiznd
modul de functionare a acestor centrale, se poate
constata ca toate au o caracteristica comuna, si anume
antrenarea generatoarelor prin turbine.
Tipurile de instalatii de captare a energiei
valurilor cercetate n prezent pot fi grupate astfel:
Instalatii de captare a energiei valurilor pentru tarm
(shoreline) si n apropierea tarmului (nearshore)
Instalatii cu coloana oscilanta OWC (oscillating water
column). Constau n principal dintr-o incinta n care
valurile care patrund formeaza o coloana oscilanta.
Aceasta coloana actioneaza un volum de aer care trece
printr-o turbina de aer unisens;

owc

 Instalatii TAPCHAN. Constau dintr-un bazin n care valurile care vin printr-un
canal special amenajat fac ca apa sa se acumuleze la un nivel superior
nivelului marii. Diferenta de nivel obtinuta permite alimentarea unor turbine;
Instalatii pendulare cu panou articulat. ntr-un spatiu special amenajat, un
panou oscileaza datorita valurilor care se propaga pe orizontala si actioneaza o
pompa hidraulica. Pompa alimenteaza o turbina hidraulica.

Instalatii de captare a energiei valurilor pentru zonele de larg (offshore)

Instalatia daneza cu pompa si flotor. Este o instalatie n care un flotor

actioneaza o pompa ancorata de fundul marii, care actioneaza turbine
hidraulice;

Instalatia suedeza HOSEPUMP. Se bazeaza pe un cilindru realizat din

elastomeri care, antrenat de un flotor, permite expulzarea apei din interior,
alimentarea unei pompe hidraulice si actionarea unei turbine;

Instalatia McCABE WAVE PUMP. Consta din niste pontoane care se misca fata
de un ponton central, actionnd pompe hidraulice care alimenteaza mai multe
turbine hidraulice;

Instalatia PELAMIS. Consta din mai multe tuburi de mare dimensiune, legate
ntre ele prin niste articulatii care, datorita nclinatiilor unghiulare provocate de
valuri, actioneaza niste pompe cu lichid. La rndul lor, pompele actioneaza
turbine cuplate cu generatoare electrice.
Hosepump

n legatura cu turbina acestor instalatii

trebuie precizat ca n urma cu numai ctiva
ani se utiliza turbina unisens realizata pe
baza unui patent din anul 1970 al
profesorului Wells. Rotorul unei turbine
Wells este prezentat n figura alaturata.
Aceasta turbina se foloseste si astazi pe
scara larga n echiparea geamandurilor
fabricate de China si Japonia.
Utilizarea turbinei Wells n centralele de
valuri a dus nsa la un impas, din doua
motive: randament foarte scazut si blocaj
la viteze relativ reduse. Aceste
caracteristici negative se explica prin faptul
ca palele turbinei Wells au un bord de atac
foarte voluminos si un unghi de asezare
redus, care rezulta din necesitatea utilizarii
acestor pale n ambele sensuri de
actionare a aerului.

Scoia are acces la una din cele mai bogate resurse energetice marine din
lume. n anul 2001, raportul Scotlands Renewable Resource arta c Scoia poate
genera o capacitate de pn la 21,5 GW (79,2 TWh/an) cu ajutorul energiei valurilor i
mareelor.
In nordul Scoiei (Nigg), specialitii scoieni au gndit o platform special
care s utilizeze la maximum fora valurilor, fr s monteze generatoare
hidroelectrice plutitoare. Aa a aprut Oyster, o invenie care promite. Platforma are o
component montat n ap, care basculeaz atunci cnd este lovit de valurile uriae.
De ea sunt prinse dou pistoane, care prin compresie mping apa cu vitez printr-o
conduct, pn ntr-o unitate aflat n apropriere. Acolo, apa sub presiune acioneaz
o serie de palete, tot mecanismul fiind identic cu cel prezent n centralele
hidroelectrice.
Totul difer prin metoda inovativ de a transporta apa sub presiune.
Productorii spun ca Oyster poate genera ntre 300 i 600 kW, ns la configuraii
multiple, se poate ajunge la valori suficient de mari ct salimenteze oraele din
apropriere.

Cteva exemple de aplicatii concrete

Australia
Continund cercetarile ncepute n 1990,
Energetech Australia Pty Ltd. a realizat o instalatie
tip OWC de 500 kW, nzestrata cu o turbina
Denniss-Auld cu pas variabil comandat. Instalatia
este nzestrata cu un concentrator parabolic care
permite concentrarea valurilor de pe o distanta de
40 m si o incinta n care se formeaza coloana
oscilanta, cu latimea de cte 10 m. Instalatia a fost
amplasata n apropierea portului Kembla. Primele
experimentari ale instalatiei au avut loc n
octombrie 2005.
China
n 1989 s-a construit o instalatie experimentala tip
OWC de 3 kW, care s-a amplasat pe insula
Dawanshan si care a aprovizionat cu electricitate
comunitatea locala. Aceasta instalatie a fost
mbunatatita prin aplicarea unei turbine de 20 kW.

n 1995 Institutul Guangzhou de Conversie a Energiei din

cadrul Academiei de Stiinte Chineze a dezvoltat cu
succes o geamandura de navigatie de 60 W, avnd o
turbina Wells. n decurs de 13 ani s-au construit peste
650 de geamanduri care s-au amplasat de-a lungul
coastei chineze.
Irlanda
Cercetarile au nceput nca n 1980, prin finantare de la
guvern sub ndrumarea Universitatii Cork. Universitatea a
coordonat Programul european de cercetari n domeniul
energiei valurilor, fiind subventionata prin Programul
Uniunii Europene Joule.
India
S-a proiectat si construit prototipul unei instalatii OWC de
150 kW, care a fost introdusa ntr-un dig al portului
Vizhinjam. Aceasta avea o turbina unisens tip Wells.
Experienta acumulata a permis proiectarea unui dig cu 10
unitati de instalatii OWC avnd o capacitate totala de 1,1
MW.
Japonia
n anii 1970, grupul JAMSTEC a realizat o instalatie
plutitoare numita Kaimei, avnd la baza principiul OWC.
Experimentarile s-au efectuat n Marea Japoniei, n
apropierea localitatii Yura.

Tara noastra a efectuat cercetari n domeniul energiei valurilor n

perioada 1980-1985 n cadrul institutelor de cercetare si n cadrul laboratoarelor
de hidraulica din Institutul Politehnic Bucuresti si din Institutul de Constructii
Bucuresti. n perioada mentionata s-au efectuat cercetari ample pe modele n
canale de valuri, s-au evaluat posibilitatile de captare si conversie a energiei
valurilor Marii Negre.
Avnd n vedere o propunere de realizare a unei turbine capabile sa
preia energia ambelor sensuri de deplasare a valurilor, care avea la baza
Brevetul ICPE 79184 /1981 Masina motrica pentru utilizarea energiei valurilor,
institutul de cercetari a realizat si experimentat pe Marea Neagra, n anul 1984,
cu rezultate favorabile, doua modele de instalatii bazate pe principiul
hidropneumatic. Acestea au fost:
I. Geamandura oscilanta cu turbina unisens G-2
Geamandura G-2 a fost executata la Santierul Naval Mangalia si experimentata
n apropierea digului de la Mangalia.
II. Microcentrala hidropneumatica cu coloana oscilanta MV-1

Concluzii si observatii privind cercetarile efectuate

Cercetarile efectuate n anul 1984 de catre ICPE pentru captarea si
conversia energiei valurilor au permis verificarea n natura, cu rezultate
favorabile, a principiului de functionare a instalatiilor hidropneumatice cu turbine
unisens. Pentru prima data s-au aprins lampi de semnalizare pe o geamandura
de semnalizare si s-au obtinut primii 75 W ntr-o instalatie stationara prin
captarea si conversia energiei valurilor n apropierea litoralului romnesc. Avnd
n vedere rezultatele obtinute, s-a propus realizarea prototipului unei
geamanduri de semnalizare si a prototipului unei microcentrale. Lipsa fondurilor
necesare nu a permis realizarea acestor deziderate. Ca amintire a cercetarilor
efectuate n anul 1984, pentru captarea energiei valurilor Marii Negre, se
pastreaza la Muzeul Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida din Bucuresti un poster si
modulul generator al Geamandurii G 2.
Considerm c energia valurilor este insuficient exploatat, att pe plan
mondial ct i n Marea Neagr. Poatenialul acestui tip de energie este imens, iar
impactul asupra mediului este redus, comparativ cu alte tehnologii de producere a
energiei regenerabile