TEMA 5 Sistemul de nvtmnt din Romnia

A. Conceptul de sistem de nvtmnt

B. Functiile sistemului de nvtmnt
C. Principiile sistemului de nvtmnt
D. Structura sistemului de nvtmnt din Romnia
E.Sistemul ECTS
F. Tendinte de evolutie a sistemului de nvtmnt romnesc
A. Conceptul de sistem de nvtmnt
Sistemul de nvtmnt reprezint subsistemul principal al sistemului de educatie si cuprinde ansamblul
institutiilor specializate n organizarea si desfsurarea educatiei si instruirii prin continuturi si
metodologii specifice.

B. Functiile sistemului de nvtmnt

- cultural (formarea pentru asimilarea i dezvoltarea valorilor culturale);
- social (formarea pentru integrarea liber n activitatea i viaa social);
- economic (pregtirea utilizarea eficient a resurselor implicate);
- uman (formarea - dezvoltarea personalitii celui educat).
C. Principiile sistemului de nvtmnt
1) Principiul asigurrii si garantrii dreptului la nvttur.
2) Principiul organizrii nvtmntului de stat, a nvtmntului particular si confesional.
3) Principiul desfsurrii nvtmntului de toate gradele n limba romn, dar si n limba
minorittilor nationale si ntr-o limb de circulatie international.
4) Principiul nvtmntului general si obligatoriu.
5) Principiul nvtmntului de stat gratuit.

12

D. Structura sistemului de invatamant in Romania

-reglementat prin Legea nvmntului, nr. 1/2011
a.nvtmntul prescolar
copii cu vrsta cuprins ntre 3-6/7 ani;
grdinite cu program normal, prelungit sau sptmnal;
structurat pe dou niveluri:
nivelul I socializarea (grupa mic si grupa mijlocie);
nivelul II pregtirea pentru scoal (grupa mare si grupa pregtitoare pentru scoal).
b.nvtmntul primar cuprinde clasele I-IV si functioneaz numai ca nvtmnt de zi.
Achizitionarea fundamentelor culturii generale reprezint scopul principal al curriculum-ului de la acest
nivel.
c. nvmntul secundar inferior (gimnaziu)
clasele V-VIII si funcioneaz, n general, ca nvtmnt de zi;
n mod exceptional, se organizeaz cursuri serale sau fr frecvent, pentru persoanele care au
depsit cu mai mult de 2 ani vrsta corespunztoare clasei;
se finalizeaz cu sustinerea unor TEZE CU SUBIECT UNIC, in clasele a VII-a si a VIII-a.
d. nvmntul secundar superior cuprinde:
1.Liceele care organizeaz cursuri de zi, cu durata de 4 ani (clasele IX-XII) si cursuri serale sau fr
frecvent.
Liceul este structurat pe trei filiere:
filiera teoretic - cu profilurile: real si umanist;
filiera tehnologic - cu profilurile: exploatarea resurselor naturale, protectia mediului, servicii si
tehnic;
filiera vocational - cu profilurile: artistic, sportiv si teologic.
-Studiile liceale se ncheie cu un examen national de bacalaureat.
2. Scolile de arte si meserii organizeaz cursuri de zi si serale cu durata de 2-4 ani, n functie de profilul si
complexitatea pregtirii.
-Se finalizeaz cu examen de absolvire si obtinerea unei diplome, care atest pregtirea de muncitor
calificat n meseria respectiv.
e. nvtmntul post-liceal este organizat de MEN, din proprie initiativ sau la cererea agentilor
economici.
-Durata pregtirii este de 1-3 ani, n functie de complexitatea profesiei.
f. nvtmntul superior se organizeaz, conform Legii nr. 1 din 5 ian 2011 astfel:
ciclul I - studii universitare de licent, corespunztor unui numr cuprins ntre 190 de credite (licent 3 ani)
si 250 de credite (licent 4 ani) 10credite licenta, conform Sistemului European de Credite de Studiu
Transferabile (ECTS);
ciclul II - studii universitare de master. Studiile universitare de master corespund unui numr de credite de
studiu transferabile cuprins, de regul, ntre 100(1,5 ani)si 130(2 ani) 10credite licenta;
ciclul III - studii universitare de doctorat, cu o durat de 3 ani.

13

E. Sistemul ECTS
ECTS - European Credit Transfer System
- sistem de puncte de credit creat n 1988 de Uniunea European pentru o mai bun lizibilitate european
a programelor de studii nationale.
- dup 1999 acest sistem devine unul din principalele instrumente ale Procesului de la Bologna.
- permite atribuirea de puncte tuturor componentelor programelor de studii si se fundamenteaz pe volumul
de munc realizat de student.
- Volumul de munc depus de un student la zi pe perioada unui an academic se msoar n 60 de credite.
-Volumul de munc al unui astfel de student este cuprins ntre 1500-1800 ore/an academic; n aceast
ipotez, un credit corespunde la 25-30 de ore de munc.
-Fiecare modul se bazeaz pe un numr de activitti educationale; ele pot fi definite tinnd cont de
urmtoarele aspecte:
Tipuri de cursuri: expunere, seminar, lucrri de laborator.
Tipuri de activitti de nvtare: urmrirea expunerilor, efectuarea de lucrri de laborator.
Tipuri de evaluare: examinare oral sau scris, evaluare continu.

E.Tendinte de evolutie a sistemului de nvtmnt romnesc

Tendinele sale de evoluie reflect gradul n care el reflect noile principii ale conceperii educaiei,
ateptrile societii i ale indivizilor, dezvoltarea lumii contemporane, nivelul cercetrilor de tiinele
implicate .a.
1. Situarea performantelor elevilor romni la testele internationale (PISA, PIRLS,TIMSS) n topul primelor
10 tri ale lumii.
2. Plasarea a cel putin 3 universitti romnesti n topul primelor 500 de universitti din lume.
3. Cresterea de 5 ori a productiei stiintifice si triplarea indicelui global de inovare, ceea ce ne-ar permite s
atingem media actual a UE la acesti indicatori.
4. Reducerea ratei de prsire prematur a sistemului de educatie sub 5% (acum este de 23,6%).
5. Eliminarea diferentelor esentiale dintre nvtmntul rural si cel urban, dintre oportunittile de nvtare
oferite grupurilor dezavantajate (grupuri minoritare, copii cu nevoi special etc.) si cele oferite majorittii.
6. Transformarea educatiei permanente ntr-o practic social curent la nivelul fiecrei institutii, publice
sau private. Cresterea pn la 20% a ratei de participare a adultilor la educatia permanent.
7. Transformarea corpului didactic ntr-o elit profesional a natiunii.
8. Centrarea scolii pe nevoile beneficiarului (elevi/studenti, angajatori, comunitate).
9. Alocarea a cel putin 7% din PIB pentru educatie si cercetare si conditionarea cuantumului resurselor
alocate unittilor din sistem de rezultatele efectiv obtinute.

14