LP 13 Sdr.

Corticale
- Sindromul frontal
Manifestri clinice, funcie de sediul lezional:
I)
Sdr. de arie motorie propriu-zis:
A) Crize convulsive:->rezultatul lezrii sau iritrii populaiei neuronale a unei zone
motorii propriu-zise
1. crize focale rolandice sau crize de epilepsie jacksoniene: localizate pe un teritoriu
muscular, cu posibilitatea generalizrii
2. crize generalizate
B) Deficit motor (pareze/paralizii):
-dac leziunea intereseaz exclusiv aria 4->hemiplegie cortical flasc
-interesarea ariei 6->contractur piramidal
-frecvent simptomele de iritaie i de deficit apar simultan->pe un fond paretic se
declaneaz crize convulsive jacksoniene
C) Tulburri psihice: mult mai puin evidente dect n sdr.de arie premotorie
II)
Sdr. de arie premotorie (sdr.prefrontal):
A) Tulburri de reflexe: apar reflexele patologice frontale.
-reflexul de apucare (grasping reflex)
-reflexul de apucare forat
-reflexul de apucare al piciorului
-reflexul de urmrire al minii (groping reflex)
-reflexul de urmrire al piciorului
-reflexul de apucare oral
-reflexul de urmrire al capului,gurii,buzelor i limbii
B) Tulburri de coordonare: apar tulburri de echilibru, ca urmare a coordonrii
deficitare a micrilor trunchiului, dar fr dismetrie (care caracterizeaz tulburrile
de coordonare segmentar). Dezechilibrarea const mai ales n lateropulsiune de
partea leziunii i retropulsiune ce apar la staiune i n timpul mersului
C) Crizele adversive oculocefalogire: micri conjugate ale capului i globilor oculari
orientate spre partea opus emisferului lezat. Denot n mod specific lezarea ariei 8.
D) Tulburri psihice: sunt foarte complexe, caracteristice, realiznd moria: un complex n
care predomin tulburrile de afectivitate i comportament; bolnavul moriatic este
euforic, hipomaniacal, tinde s fac glume proaste, este lipsit de sim autocritic,
dezinhibat, toate acestea fiind ntr-un contrast evident cu starea grav a fizicului
(deficit motor);alte tulburri constau n:
-apatie->lips de iniiativ i spontaneitate
-tulburri de memorie i atenie
-manifestri confuzive
E) Tulburri afazice i apraxice
F) Tulburri vegetative (vasomotorii, digestive,pilomotorii,sudorale,pupilare,sfincteriene
etc.)

Sindromul parietal

Manifestri clinice:
I)
-

II)

III)
IV)

V)

VI)
VII)
VIII)

Tulburri de sensibilitate:
au caracter cortical: hemihipo(an)estezie heterolateral, cu predominan
pentru sensibilitatea profund, cu pierderea simului atitudinilor, a topognoziei,
alterarea discriminrii tactile i inatenie tactil.
Leziunile iritative ale ariilor 3, 1, 2 determin crize epileptice jacksoniene
senzitive, localizate la membrele de partea opus leziunii,corespunztor
topografiei ariei interesate (parestezii, senzaii de arsur etc.). Au caracter
paroxistic (dureaz de la cteva secunde la cteva minute).
Tulburri de motilitate: nu apare parez/paralizie. Mai ales sub forma ataxiei,
secundar tulburrilor de sensibilitate profund, apraxiei sau tulburrilor de
percepie a schemei corporale.
Tulburri trofice: atrofii musculare heterolateral + tulburri de sensibilitate +
tulburri vegetative
Tulburri ale percepiei schemei corporale:
-asomatognozie->nerecunoaterea unei pri a corpului
-auto-topo-agnozie->imposibilitatea de a indica o anumit parte a corpului
-anosognozie->nerecunoaterea existenei unui deficit
-anosodiaforie->negarea existenei segmentului de corp bolnav
Apraxia: se definete prin tulburri ale activitii gestuale n absena oricror
tulburri paretice, ataxice, extrapiramidale sau psihice (e.g. apraxia mersului,
mbrcatului, scrisului etc.)
Tulburri de limbaj: incluse n afazia senzorial de tip Wernicke (nu este
motorie, de tip Broca, v. capitolul Limbajul).
Tulburri oculomotorii: apar n leziunile emisferului drept, i constau n limitarea
micrilor voluntare ale globilor oculari spre stnga.
Hemianopsia omonim lateral, stng sau dreapt, funcie de sediul leziunii.
Apare prin interesarea fibrelor Gratiolet, care trec pe faa ventral a lobilor
parietali.

- Sindromul temporal
Manifestri clinice:
I)
Tulburri auditive:
- n general uoare i rare.
- scade acuitatea auditiv de partea opus leziunii; rar apare pierderea auzului.
- lezarea emisferului dominant determin agnozia auditiv pur, adic
imposibilitatea recunoaterii sunetelor auzite, incluznd cuvintele.
Surditate corticala : leziune bilaterala ( exista foarte putine cazuri in loteratura),
;leziuni unilaterale nu produc tulburari de auz pentru ca auzul se proiecteaza bilateral, totusi s-a

observat ca daca cuvintele sunt usor distorsionate (filtrate electronic) ureche acontralaterala
leziunii temporale aude mai putin bine
Agonzia auditiva: da tulburari in perceptia combinatiilor complexe de sunete; este
incapacitatea de a recunoaste sunete, muzica, etc.
Surditatea verbala = agnozia verbala auditiva, este elementul esential ala afaziei Wenicke
Iluzii auditive - leziunile lobului temporal pot lasa auzul intact dar sa provoace paraacuzie =
sunetele sunt auzite mai tare sau mai incet decat norma; - apar halucinatii auditive care pot fi
elementare ( murmur, apa care curge, sirene) sau complexe ( teme muzicale, coruri). Temele
muzicale se aud mai clar decat vcile
II) Tulburri vestibulare:
- vertij, fr grea.
- senzaie de deplasare n plan vertical sau de rotaie.
- uneori tulburrile de echilibru au aspect pseudocerebelos
III) Tulburri de limbaj: afazie senzorial tip Wernicke, prin lezarea emisferului dominant n
cele 2/3 posterioare ale primelor dou circumvoluiuni temporale.
IV) Tulburri olfactive i gustative: apar mai ales n lezarea uncusului hipocampic, ocazie cu
care apar crizele uncinate (senzoriale).
V) Tulburarile vizuale
- in leziunile substantei albe - aare interesare fibrelor inferioare ale caii geniculo
calcarine hemianopsie bilaterala a cadranului superior; - perceptie vizuala
distorsionata: obiectele caute sunt prea mici sau prea mari, prea apropiate sai prea
departate sau nu sunt reale. Unele halucinatii vizuale au componenta auditiva: apare o
figura imaginara care se misca si poate vorbii emotie intensa a pacientului
VI) Epilepsia temporal (!), evolueaz cu manifestri paroxistice:
A) Crize psihosenzoriale: halucinaii auditive, vizuale, vestibulare,olfactive
B) Crize psihomotorii: automatisme simple (sugere, masticaie, deglutiie) sau complexe
(dezbrcare, rs, plns, deplasare pe distane variabile).
C) Modificri paroxistice ale contienei: starea de vis crize cu durata de secunde, care pot
conine halucinaii n timpul crora exist tulburri ale percepiei prezentului: senzaie de
straniu (jamais vu, jamais connu), respectiv de familiaritate (dj vu, dj connu).
Contiena este obnubilat, puternic afectat din punct de vedere afectiv. Starea de
contien se poate pierde, dar fr cdere sau com.
D) Crize vegetative ->paloare/roea,tahicardie
E) Crize viscero-senzitive->dureri epigastrice,precordiale,modificri ale ritmului respirator,
modificri vaso-motorii
F) Tulburri paroxistice de vorbire (crize disfazice): poate surveni fenomenul de oprire a
vorbirii timp de cteva secunde (arrest of speech)
VII) Tulburri psihice: complexe, pot afecta conduita alimentar, sexual, memoria.
VIII) Tulburri ale reglrii alternanei veghe-somn.
Crizele uncinate
- sunt leziuni in uncusul hipocampic care se afla in circumvolutiunea T5

leziunile provocaa halucinatii alfactive care constau de obicei intr-un miros urat
ele pot precede crizele de epilepsie generalizata e aura epilepsiei
epilepsia temporala consta on manifestari psihosenzoriale, viscerovegetative care nu se
asociaza cu fenomene convulsive
cuprinde halucinatii, crize vegetatieve (epigastrice)
Pot aparea crize depresive cu anxietate. Aceste crize sunt scurte si sterotipice
Pot aparea modificari ale starii de constienta constau in crize defamiliaritate ( intr-un
spatiu starin se comporta ca acasa) si fenomen de deja vu deja comun
Pot aparea crize de instarinare cu durata scurta
Pot apare crize de automatism gestual plscait, masticatie fara mancare
Pot aparea automatisme amburatorii ( bolnavul se comporta aparent normal sar el nu stie
ce face in acel moment). Aceste crize pot dura de la ore la zile. Bolnavul poate deveni
periculos pentru societate ( epilepticul temporal este cel mai mare ucigas)

- Sindromul occipital
Manifestri clinice:
I)
II)

III)
A)
B)
C)

Tulburri de cmp vizual: hemianopsii, datorit leziunilor scoarei (scizurii calcarine)

sau fibrelor geniculocalcarine n traiectul lor occipital.
Cecitatea cortical: numai dac sunt lezai ambii lobi occipitali aria 17. Asociat
cu anosognozie (bolnavul nu vede, dar consider c vede; reflex fotomotor pastrat, FO
normal): - sdr.Dide-Batcazo = cecitate cortical, dezorientare temporo - spaial,
amnezie de fixaie, cu predilecie asupra simului orientrii i memoriei topografice,
confabulaie
Agnozii vizuale: reprezint pierderea capacitii de a recunoate obiectele prin
vz, n absena tulburrilor senzitivo-senzoriale.
Alexia: agnozia pentru cuvntul scris.
Cecitatea psihic: agnozie n ce privete recunoaterea obiectelor exclusiv prin
vz.
Agnozia spaial: imposibilitatea (dificultatea) localizrii obiectelor n spaiu n
raport cu corpul pacientului
obiectagnozia pacientul nu poate indica obiectul vazut
vedera este intacta si apcientul nu are afazie
daca palpeaza obiectul il recunoaste, ca si prin miros sau sunet
simultanagnozia nu poate percepe simultan toate elementele mari, scene si nu poate
interpreta adecvat scena
prosopagnozia pacientul nu poate identifica o figura familiara, o persoana dintr-o
forografei, dar ii recunoaste dupa voce
alexie agnozia cuvantului scris
agnozia culorilor pacientul se plange ca culorile si-au pierdut stralucirea, totul apre gri
dezorientare vizuala a localizarii spatiale paceintul nu poate desena planul casei, harta
tarii, nu poate descrie un drum obisnuit - si-a piedut memoria fotografica

Sindromul Balint
incapacitatea de a privi voluntar si a scana periferic n ciuda faptului ca miscarile oculare
sunt consevte = paralizie psihica a privirii
pierderea atinferii precise a unui obiect sub control vizual ca si cand mana si ochiul nu sunt
coordonate = ataxie optica = .?
Inatentie vizuala mai ales in campul vizual periferic
IV) Halucinaii vizuale: pot fi bi-, tridimensionale, imobile sau animate, colorate sau necolorate.
- pot fi elementare sau complexe
- elementare constau in flash, culoare, pete luminoase, forme geometrice care pot fi
stationare sau inmiscre
- complexe vede obiecet, persoane, animale de marime normala, mica sau mare
V) Metamorfopsii: sunt tulburri ale vederii spaiale (vedere micropsihic sau macropsihicbolnavul vede totul mai mic, respectiv mai mare dect n realitate).
- constau in distorsionari ale formei, amrimii, miscarii sau culorii
- obiectele apar prea mici ( micropsie) sau prea mari ( Moacropsie)
- apare vederea inversata, iradieri de conturui, acromatopsie
- poate sa apara pierderea vederii stereoscopice sau perseverarea imaginii vizuale dupa
incetarea stimulului vizual
- exista agenti farmacologici acre pot da iluziivizuale = atropina
VI) Discromatopsii: tulburri ale vederii color.
VII) Epilepsia occipital: apariia n cmpul vizual a fosfenelor (imagini intense, luminoase,
colorate), scotoamelor, a unor halucinaii complexe. Aceste manifestri pot fi aura unei
crize mai complexe sau pot constitui criza propriu-zis.