Celiachie

Celiachie, un termen medical aproape necunoscut acum 15 ani n

Romnia, a fost considerat mult timp ca fiind o boala a copilului, care
se vindeca odata cu trecerea timpului. Dar rezultatele cercetarii din
ultimi 20 de ani au contrazis aceast prere. Schimbarea de
conceptie se datoreaza dezvoltarii metodelor de diagnostic, care au
dus si la clarificarea originii uneiboli de piele numita dermatita
herpetiforma Duhring. Un bolnav care sufera de celiachie este numit
unceliac, sau o persona celiaca.
Definitie
Numita si boala celiaca, afectiunea apare sub formele de celiachie a
copilului si celiachie aadultului (sau sprue indigena), la care se
adauga Dermatita herpetiforma Duhring cu exteriorizare pe suprafata
pielii. Este o afectiune/boala a aparatului digestiv, mai exact
aintestinului subtire. Nu este o boala contagioasa, dar este ereditara
si const ntr-o intolerantaalimentara la gluten. Glutenul este, n sens
medical, denumirea cumulativa pentru proteinele din urmatoarele
cereale cu spic : gru, orz, secara si hibrizii lor sau cerealele mama.
Proteinele acestor cereale sunt toxice pentru persoanele care au
dezvoltat aceasta intoleranta alimentara.Ovazul este ngaduit
celiacilor n cazul n care este crescut separat de gru, orz si secara,
iar terenul n care este cultivat nu contine urme din niciuna din
acestea.
De
asemenea,
cereale
precum meiul, durra, orezul sau porumbul,
precum
si
pseudocerealele teff, hrisca, quinoa etc., nu sunt toxice pentru
organismul uman afectat. Glutenul este acel liant alimentar din gru
care i da pinii capacitatea de dospire. Organismul persoanei celiace
se apra de gluten prin formare deanticorpi. Acestia pot fi determinati
n laboratorul de analize. Celiachia nu se vindeca, boala odata
aparuta ramne pe toata durata vietii. Pot disparea n timp doar
anticorpii si simptomele bolii, care nsa reapar atunci cnd se
consuma iar cereale cu spic, care sunt interzise.
Frecventa
Frecventa bolii n populatie n tarile n care se consuma zilnic gru
este de 1/100 la 1/300, asa cum au demonstrat statisticile actuale

efectuate de cercetatori. Poate aparea la orice vrsta daca exista o

predispozitie genetica. Cauzele aparitiei diferentiate la cei predispusi
nu se cunosc n totalitate la aceasta data. Apare mai frecvent la
sugari dupa introducerea fainosului (naintea vrstei de 6 luni), mai
ales la cei alaptati artificial de la o vrsta foarte frageda, dar si la
adolescenti, n timpul sarcinii sau armatei, dupa traume fizice sau
psihice. Pe scurt, celiachia poate aparea n toate etapele vietii care
solicita suplimentar corpul celui predispus.
Simptome
Simptomele descriu n mare doua tipuri de boala:
Celiachia

acuta - care apare cel mai des la copii sub

forma unei crize celiace cu : diaree, oboseala, stagnare n
dezvoltare, anemie, abdomen marit, contrastant cu restul
membrelor, care au o dezvoltare musculara redusa. Este la ora
actuala cea mai des diagnosticata pentru ca este zgomotoasa,
crizele celiace fiind nsotite si de deshidratare si anemie din
cauza diareei. Necesita interventia imediata a medicului, de
multe ori n stationar. Nerecunoasterea si netratarea adecvata
are de multe ori sfrsit letal. Frecventa celiachiei acute este
relativ redusa, motiv pentru care celiachia nu este mediatizata
ndeajuns n populatie si nici chiar n lumea medicala.
Celiachia

subacuta - se cosidera ca celiachia

subacuta este subdiagnosticata. Simptomele sunt: abdomen
marit, dar mai putin contrastant ca la celiachia acuta, scaune
nedigerate adecvat, uneori diareice, alterior cu constipatie,
scadere n greutate sau dimpotriva supraponderabilitate,
oboseala cronica, lipsa cronica de vitamine si minerale,
scaderea proteinelor din snge, caderea prematura a dentitiei,
fracturi repetate, osteoporoza, amorteli inexplicabile ale
extremitatilor. Se trateaza de regula n mod repetat urmatoarele
boli : malnutritia, anemia, spasmofilia si osteoporoza, prin
acestea tratndu-se nsa doar simptomele.
Dermatita

herpetiforma Duhring are aceeasi cauza,

dar anticorpii ataca n primul rnd pielea celui afectat, restul

simptomelor, inclusiv malnutritia, putnd lipsi de multe ori chiar

complet.
Boala celiaca poate aparea alaturi de: diabet insulinodependent,
sindrom Down, sindrom Turner, epilepsie precum si alte afectiuni
autoimune.
Diagnostic
Diagnosticarea are doua etape:
Prima

etapa - este de prezumptie, banuire a bolii

celiace. Diagnosticul prezumptiv este pus de regula de medicul
de familie atunci cnd constata unul sau mai multe din
simptomele mai sus enumerate, care se agraveaza, nu dispar
n timp sau se repeta la intervale scurte.
Etapa

a doua - n care diagnosticul este pus de medicul

specialist pediatru, gasto-enterolog sau dermatolog, la care se
fac analize specializate de anticorpi specifici celiachiei, care se
certifica printr-o biopsie de jejun. Aceasta arata mucoasa
digestiva deteriorata.
Se stie ca deja consumul zilnic a ctorva zeci de miligrame de gluten
poate duce la distrugerea mucoasei. Aceasta cantitate este inclusa
aproximativ si echivalent prezenta n greutatea unui biscuit clasic.
Nu se ncepe alimentatia fara gluten fara un diagnostic corect, pentru
ca alimentatia fara gluten duce inevitabil la falsificarea rezultatelor
analizelor de laborator.
Tratament
Tratamentul consta n eliminarea completa si definitiva a tuturor
produselor care contin gluten.
Sunt interzise toate produsele din comertul alimentar de larg
consum care contin sau pot contine proteine de grau, orz, ovaz,
secara si hibrizii lor, respectiv: faina , gris, pine, macaroane, biscuiti,
napolitane, prajituri, sosuri, mustar, precum si dulciuri, mezeluri si
brnzeturi cu asemenea adausuri sau cu gluten din motive

tehnologice, berea si borsul. Atentie la nghetata, pufuleti, muesli,

chipsuri, fulgi de porumb, produse cu malt fara origine declarata,
deoarece maltul poate fi produs din oricare cereala. Trebuie
ntotdeauna citita lista de ingrediente. Glutenul poate fi prezent n
multe produse unde nu ar putea fi banuit initial. Prezenta glutenului,
indiferent de motiv, trebuie declarata de producator conform
legislatiei n vigoare.
O
atentie
deosebita
trebuie
acordata
unei
posibile contaminari industriale sau casnice n cazul n care se
folosesc aceleasi utilaje, linii tehnologice si recipiente att pentru
produsele cu gluten ct si pentru cele fara gluten. Nu sunt sigure
alimentele fara gluten neverificate dupa producere si ambalare,
atunci cnd sunt produse n aceleasi fabrici unde se produc si cele
din gru, orz, ovaz si secara.
Sunt permise: toate legumele (deci inclusiv soia si faina de soia,
nautul), fructele, carnea, laptele de orice fel, nucile, iar dintre cereale:
porumbul, orezul si pseudocerealele, amidonul din cartofi, porumb.
Mezelurie, brnzeturile, semipreparatele, conservele trebuie verificate
citind lista de ingrediente. Faina de gru din sosuri se poate nlocui
cu amidon de porumb. Glutenul trebuie substituit n alimentele fara
gluten prin alti lianti alimentari.
Acesti lianti alimentari alcatuiesc mpreuna cu pseudocerealele,
porumbul si orezul, amidonul si alte ingrediente (n functie de reteta
producatorului) faina fara gluten, din care se produce pine, prajituri,
napolitane, biscuiti, blaturi de pizza, etc. Acestea nlocuiesc n
totalitate produsele din gru, att ca aspect ct si ca valoare nutritiva.
Pentru obtinerea unei securitati maxime a alimentelor fara gluten este
nevoie de multa munca de culegere de informatii, de informare, de
prelucrare si distribuire a informatiilor despre celiachie n rndul
producatorilor alimentelor de larg consum [1]. Aceasta este posibil
doar prin munca tuturor celor interesati si prin crearea unei legislatii
adecvate. Legislatia cuprinde normativele care se refera la alimentele
de larg consum si alimentele dietetice (sau numite azi "alimente
pentru persoane cu nevoi speciale"). Alimentele dietetice sunt acele
alimente verificate n laborator care au de regula pe ambalaj sigla

spicului de gru barat, acordat sub licenta speciala (vezi AOECS),

pentru evitarea contaminari produsului n timpul productiei.
Cereale interzise pentru celiachi
orz secara grau
Evolutie Ovazul este ngaduit celiacilor n cazul n care este crescut
separat de gru, orz si secara, iar terenul respectiv nu contine urme
din niciuna din acestea. De asemenea, cereale precum meiul, durra,
orezul sau porumbul, nu contin gluten.
Celiacul corect tratat, care respecta o alimentatie lipsita de
gluten, este un om sanatos.Acesta nu va mai prezenta nici un
simptom al bolii, poate efectua orice activitate, poate urca pe munti,
poate avea familie cu copii, pe scurt, poate duce o viata normala.
n caz contrar:
(a) Dispar rezervele de proteine, vitamine si minerale si apar
simptomele de malabsorbtie.
(b) Sistemul imunitar (de aparare) oboseste, cel afectat e mai sensibil
la viroze si infectii.
(c) n timp, dupa ani de zile, se poate mari de 5 pna la de 11 ori
probabilitatea unui cancer de tub digestiv sau sistem limfatic (n
functie de tipul de cancer).
(d) La pacientul adult creste permanent perioada de recuperare sub
regim fara gluten, putnd sa se ajunga pna la urma la o situatie n
care sa nu mai fie posibila refacerea mucoasei digestive.
Primul punct poate fi rezolvat printr-o medicamentatie adecvata (din
cauza malabsorbtiei sunt de preferat injectiile). n ultimele trei cazuri
nu mai exista multe sanse de vindecare, pentru ca un sistem de
aparare obosit nu poate da randamentul cerut de atacurile din
exteriorul si interiorul corpului.