Universitatea Politehnic Bucureti

Facultatea de Chimie Aplicat i tiina Materialelor

STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI A

UNUI SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE
EPURARE APE UZATE

Profesor coordonator:
Prof. ing.: Cristian ONOSE

Masterand:
Ioana-Mihaela DUMITRESCU
Georgiana MIHAI
Roxana Elena GRIGORA
Alexandra STNOIU
BUCURETI
- 2014

CUPRINS

I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002...............................pag. 1
I:1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului...................................................pag. 1
I.2. Etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului
asupra mediului.............................................................................................pag. 5
I:3. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului
privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului............................pag. 7
I.4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului..............................................................................................pag. 8
I.5. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a
impactului asupra mediului............................................................................pag. 9
I.6. Ghid metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n procedura de
evaluare a impactului asupra mediului...........................................................pag. 11
I.7. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de
realizare a raportului la studiul de evaluare...................................................pag. 12
I.8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului...........................................................................................................pag. 13
I.9. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului.........................................pag. 15

II. SITUAIA APELOR UZATE................................................................................pag. 17

III. STUDIU DE CAZ EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

A UNUI SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE EPURARE APE

UZATE.................................................................................................................... pag. 19
III.1.DATE GENERALE.........................................................................................pag. 19
III.2. DESCRIEREA ACTIVITII........................................................................pag. 19
III.3. AMPLASAREA N MEDIU...........................................................................pag. 27
III.4. SURSELE DE POLUANI SI PROTECIA
FACTORILOR DE MEDIU...........................................................................pag. 29
III.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR...............pag. 33
III.6. POSIBILITI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A
IMPACULUI PRODUS..................................................................................pag. 34
III.7. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII............................................pag. 34
III.8. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI......................pag. 36
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................pag. 41

I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002 modificat si

completat de Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si de Ordinul MMGA nr.

1037/2005
Acordul de mediu este necesar nainte de nceperea constructiei unui obiectiv nou (casa,
hala de productie, cladire de birouri), a unei noi linii de productie, la schimbarea tehnologiei deja
existente sau chiar la ncetarea activitatii unui obiectiv.
Prezentul ordin aproba procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere
a acordului de mediu. Obiectul prezentei proceduri l constituie reglementarea conditiilor de
solicitare si de obtinere a acordurilor de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra
mediului nconjurator.
Procedura de emitere a acordurilor de mediu este condusa de autoritatile publice pentru
protectia mediului. Conditiile si procedura de autorizare de mediu trebuie sa asigure o abordare
integrata eficient prin informarea si participarea tuturor autoritatilor implicate. n acest scop
autoritatile implicate sunt informate si consultate n cadrul unui colectiv de analiza tehnica,
conform prevederilor prezentei proceduri.
Colectivul de analiza tehnica include obligatoriu reprezentanti ai: administratiei publice
locale, inspectoratului de sanatate publica, inspectoratului teritorial de protectie a muncii,
Administratiei Nationale "Apele Romne", brigazii/grupului de pompieri militari si, dupa caz,
reprezentanti ai structurilor responsabile pentru: furnizarea de utilitati si servicii publice, parcuri
si gradini publice, arhitectura, situri arheologice si monumente istorice, arii protejate si
monumente ale naturii, etc.
Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte de investitii noi si pentru
orice modificare sau extindere care poate avea efecte semnificative asupra mediului, inclusiv
pentru proiectele de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.
Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului
autoritatile publice pentru protectia mediului emit, dupa caz, acord de mediu sau acord integrat
de mediu.
Pentru proiectele de investitii aferente activitatilor care nu sunt supuse evaluarii
impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului aplica proceduri
simplificate de avizare de mediu n vederea obtinerii acordului unic.

1. Clasificarea dupa impactul asupra mediului

Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii
noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente unor astfel
de activitati si/sau instalatii, sunt ncadrate dupa impactul acestora asupra mediului, dupa cum
urmeaza:
a) activitati cu impact nesemnificativ sunt avute n vedere activitati rezidentiale, din
gospodarii individuale sau dependinte ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor
locuintei si/sau gospodariei proprii si care nu sunt amplasate n zone cu regim special de

protectie. Pentru acest tip de activitati, inclusiv proiecte de investitii noi si modificarea celor
existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu;
b) activitati cu impact redus asupra mediului sunt considerate cu impact redus asupra
mediului activitatile mentionate n anexa nr. I.2 si pentru care n urma parcurgerii etapei de
ncadrare s-a stabilit ca nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru
aceste activitati se emit doar autorizatii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati, care
vizeaza investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt
supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic;
c) activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului sunt considerate
cu impact semnificativ asupra mediului activitatile astfel mentionate n anexa nr. I.1,precum si
cele mentionate n anexa nr. I.2, care n urma parcurgerii etapei de ncadrare se supun procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi sau modificarea
substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activitati,
se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu. Documentatia depusa
pentru obtinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizatiei/autorizatiei integrate de
mediu, nainte de punerea n functiune a obiectivului.
Anexa nr. I.1 contine lista proiectelor de activitati si/sau instalatii supuse obligatoriu
evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din coroborarea anexei nr. 1 la Hotarrea
Guvernului nr. HG nr. 1213/2006 cu anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si cu anexa nr. I la Conventia privind
evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie
1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.
Anexa nr. I.2 contine lista proiectelor de activitati supuse etapei de ncadrare n vederea
stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din anexa nr. 2 la Hotarrea
Guvernului nr. 1213/2006, din care au fost excluse activitatile si instalatiile mentionate n anexa
nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr.
645/2002, si n anexa nr. I la conventia ratificata prin Legea nr. 22/2001.
Solicitarile de acord de mediu pentru proiecte care pot avea un efect semnificativ asupra
mediului altui stat, depuse la autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, sunt aduse
de acestea, n termen de 10 zile lucratoare de la primire, la cunostinta Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor, care ndruma si coordoneaza procedura de emitere a acordului de mediu
pentru aceste proiecte. Aceasta prevedere se aplica:
a) obligatoriu tuturor proiectelor prevazute n anexa nr. I.1, cu specificarea
"Activitati/instalatii mentionate n anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra
mediului n context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea
nr. 22/2001"; precum si
b) tuturor proiectelor supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, n
legatura cu care autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste ca pot afecta
mediul unui alt stat prin natura, dimensiunea sau localizarea lor.

Pe baza solicitarii formulate prin cerere-tip, nsotita de fisa tehnica privind conditiile de
protectie a mediului (anexa la certificatul de urbanism, conform prevederilor legislatiei n
vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii), necesara pentru obtinerea acordului unic
(eliberat de Comisia pentru Acord Unic CAU), conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, astfel cum a fost modificata prin
Legea nr. 453/2001, si naintata de catre solicitant, autoritatea publica competenta pentru
protectia mediului stabileste, n functie de impactul asupra mediului al proiectului supus
autorizarii, una dintre urmatoarele alternative de continuare a procedurii, dupa caz:
a) clasarea cererii ca notificare pentru proiectele de investitii noi si modificarea celor
existente aferente unor activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si aplicarea stampilei
tip A care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu." pe fisa
tehnica;
b) aplicarea unei proceduri simplificate de avizare pentru proiectele sau activitatile cu
impact redus asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila B care poarta inscriptia:
"Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu";
c) aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n vederea emiterii
acordului sau acordului integrat de mediu, denumita n continuare procedura completa de
autorizare de mediu, pentru proiectele aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra
mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila tip B care poarta inscriptia: "Se supune CAU.
Face obiectul procedurii de mediu cu acord/acord integrat de mediu".
Cererea nsotita de fisa tehnica prevazuta, completata cu datele de identificare a
amplasamentului si activitatilor aferente, va fi prezentata de catre solicitant reprezentantului
autoritatii publice competente pentru protectia mediului, care va completa pe cerere:
a) ncadrarea obiectivului n functie de impactul asupra mediului;
b) tipul de procedura si, dupa caz, etapele procedurale specifice;
c) documente necesare autorizarii, dupa caz.
Pe baza ncadrarii activitatii, titularul depune urmatoarele documente, dupa caz:
a) memoriu de prezentare a proiectului, continnd descrierea acestuia si informatii din
care sa rezulte date privind impactul asupra mediului, conform modelului;
b) documente doveditoare privind informatiile declarate n cerere si/sau n fisa tehnica;
c) dovada de plata a tarifului.
Reprezentantul autoritatii publice pentru protectia mediului verifica daca au fost depuse
toate documentele prevazute si daca proiectul este corect ncadrat n categoria activitatilor cu
impact redus sau semnificativ asupra mediului.

2. Etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului

asupra mediului
n termen de 20 de zile lucratoare de la primirea solicitarii pentru proiecte aferente
activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului, autoritatea publica pentru
protectia mediului va realiza urmatoarele etape din procedura:
a) verifica daca proiectul este prevazut n anexa nr. I.1 sau I.2 si pozitia acestuia fata de
ariile din reteaua ecologica NATURA 2000 si stabileste, n functie de aceasta, urmatoarea etapa
de parcurs a procedurii, astfel:
pentru proiectele prevazute n anexa nr. I.1 sau situate n una din ariile retelei ecologice
NATURA 2000, care sunt obligatoriu supuse evaluarii impactului asupra mediului, stabileste
trecerea la etapa de definire a domeniului evaluarii;
pentru proiectele prevazute n anexa nr. I.2 stabileste trecerea la etapa de ncadrare a
proiectului;
pentru alte proiecte care nu sunt incluse n aceste anexe, dar despre care autoritatile
publice competente pentru protectia mediului considera ca au un potential impact asupra
mediului prin natura, dimensiunea si localizarea lor, stabileste ncadrarea acestora n categoria
activitatilor cu impact redus asupra mediului si parcurgerea procedurii simplificate de avizare n
vederea emiterii acordului unic;
b) evalueaza solicitarea si verifica amplasamentul; rezultatul evaluarii si al verificarii
amplasamentului se consemneaza ntr-un proces-verbal conform modelului. Pentru proiectele
aferente activitatilor prevazute n anexele nr. I.1 si I.2 procesul-verbal va contine anexata Lista
de control completata conform Ghidului metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n
procedura de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si
protectiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile proceduriicadru de evaluare a impactului asupra mediului. n procesul-verbal se vor mentiona si eventuale
solicitari privind depunerea unor documente sau informatii suplimentare;
c) ntocmeste anuntul public conform modelului pentru toate proiectele supuse evaluarii
impactului asupra mediului si l publica n presa nationala sau locala;
d) comunica n scris solicitantului: decizia privind continuarea procedurii cu una dintre
variantele descrise la lit. a); necesitatea furnizarii, dupa caz, a unor informatii suplimentare,
precum si anuntul public ntocmit n vederea afisarii de catre titular.
Toate proiectele prevazute n anexa nr. I.2 se supun, n termen de 15 zile lucratoare de la
primirea solicitarii sau, dupa caz, a informatiilor suplimentare cerute de la beneficiar, etapei de
ncadrare a proiectului pentru a se stabili daca este necesara efectuarea evaluarii impactului
asupra mediului. n acest scop autoritatile publice competente pentru protectia mediului:

a) analizeaza informatiile si dupa caz, documentele cerute suplimentar si primite de la

titular;
b) convoaca colectivul de analiza tehnica constituit si comunica solicitantului data
stabilita pentru prezentarea proiectului n colectivul de analiza tehnica;
c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind parcurgerea
etapei de ncadrare;
d) redacteaza si transmit titularului de proiect, n termen de 15 zile lucratoare de la
sedinta, Decizia Colectivului de analiza tehnica privind etapa de ncadrare, ntocmita pe baza
observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice reprezentate, n acesta sau,
dupa caz, punctul de vedere al acestora.
Toate proiectele pentru care n etapa de ncadrare a fost stabilita necesitatea efectuarii
evaluarii impactului asupra mediului se supun n continuare etapei de definire a domeniului.
Toate proiectele pentru care s-a stabilit n etapa de ncadrare ca nu este necesara
efectuarea evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate.
Parcurgerea etapei de ncadrare se face de autoritatile publice competente pentru protectia
mediului conform indicatiilor continute n Ghidul metodologic privind etapa de ncadrare a
proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul
ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.
Informarea publicului asupra deciziei privind etapa de ncadrare a proiectului se
realizeaza n termen de 10 zile lucratoare de la emiterea acesteia de catre autoritatea competenta
pentru protectia mediului si de catre titularul proiectului.

3. Procedura simplificata de avizare

n termen de 5 zile lucratoare de la ncadrarea solicitarii n cadrul proiectelor aferente
activitatilor cu impact redus asupra mediului sau pentru proiectele pentru care s-a decis ca nu
este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului, autoritatea publica competenta
pentru protectia mediului comunica decizia privind:
parcurgerea procedurii simplificate de avizare prin aplicarea stampilei tip B "fara
acord de mediu"; sau
respingerea justificata a solicitarii.
Aplicarea stampilei tip B "fara acord de mediu", pe fisa tehnica anexata cererii se face
numai pe baza memoriului tehnic si a fisei tehnice corect completate si care contin anexate
documentele ce dovedesc afirmatiile declarate.

Avizarea fisei tehnice se va face cu impunerea obligativitatii solicitarii si obtinerii

autorizatiei de mediu la punerea n functiune a investitiei aferente activitatilor cu impact redus
asupra mediului.

4. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind

studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru toate proiectele care, fie sunt prevazute n anexa nr. I.1, fie sunt situate n una
dintre ariile retelei ecologice NATURA 2000 sau care, n urma parcurgerii etapei de ncadrare,
necesita evaluarea impactului asupra mediului, titularul de proiect furnizeaza, dupa caz,
autoritatii publice pentru protectia mediului toate informatiile solicitate.
n termen de 20 zile lucratoare de la comunicarea deciziei finale privind etapa de
ncadrare a proiectului sau, dupa caz, de la primirea informatiilor si documentelor solicitate
suplimentar, autoritatea publica pentru protectia mediului deruleaza etapa de definire a
domeniului de evaluare, dupa cum urmeaza:
a) analizeaza, dupa caz, informatiile si documentele cerute suplimentar si primite de la
titularul proiectului; definitiveaza lista de control anexata la procesul-verbal de verificare a
amplasamentului;
b) convoaca colectivul de analiza tehnica si comunica solicitantului data stabilita pentru
prezentarea proiectului n colectivul de analiza tehnica;
c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind continuarea
procedurii, cu parcurgerea etapei de definire a domeniului;
d) completeaza, pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati
publice, ndrumarul/lista de control cu probleme specifice pentru efectuarea studiului de evaluare
a impactului asupra mediului si lista actelor de reglementare emise de alte autoritati, necesare
eliberarii acordului de mediu,.
Parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluarii se face de catre autoritatile publice
competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute n Ghidul metodologic
privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare,
aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.
Continutul ndrumarului/listei de control trebuie sa reflecte aspectele relevante pentru
protectia mediului, identificate n raport cu anexa nr. 4 la HG nr. 1213/2006 si continutul
ndrumarului/listei de control va fi ntocmit conform modelului si instructiunilor prevazute n
Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la
studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.
Pentru proiectele de activitati si/sau instalatii pentru care se emite acord integrat de mediu
conform anexei nr. I.1, ndrumarul va specifica si necesitatea aplicarii cerintelor specifice

autorizarii integrate de mediu, inclusiv cele referitoare la stabilirea limitelor de poluanti n emisii
n raport cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.
Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substantele periculoase si cantitatile
prevazute n anexa nr. 2 din prevederile legale privind controlul activitatilor care prezinta
pericole de accidente majore n care sunt implicate substante periculoase (SEVESO II) se va
specifica necesitatea elaborarii si prezentarii rapoartelor de securitate n exploatare pentru
prevenirea riscurilor de accidente majore (rapoarte de securitate).
n termen de 20 de zile lucratoare de la data efectuarii etapei de definire a domeniului n
cadrul colectivului de analiza tehnica, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului
transmite titularului de proiect ndrumarul mentionat .
Pe baza ndrumarului primit titularul de proiect realizeaza, printr-o persoana juridica sau
fizica independenta de titularul proiectului si atestata potrivit legii, studiul de evaluare a
impactului asupra mediului, finalizat printr-un raport care se nainteaza autoritatii publice
competente pentru protectia mediului. Continutul-cadru al raportului la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului este cel recomandat n Ghidul metodologic privind etapa de definire
a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul
ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.
Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substante periculoase, titularul
proiectului nainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului si raportul de
securitate ntocmit conform cerintelor legale SEVESO II.

5. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului
n termen de 5 zile lucratoare de la primirea raportului privind studiul de evaluare a
impactului asupra mediului si, dupa caz, a raportului de securitate, autoritatile publice pentru
protectia mediului stabilesc, de comun acord cu titularul proiectului, oportunitatile de participare
a publicului la luarea deciziilor legate de proiect, pe care le anunta prin mass-media.
Sub ndrumarea autoritatii publice competente titularul de proiect organizeaza dezbaterea
publica n cadrul careia prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
n termen de 40 de zile lucratoare de la primirea de la titularul proiectului a anexei
la raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, care contine solutiile de
rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului, autoritatea publica competenta pentru protectia
mediului:
a) analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului, anexa continnd solutiile de
rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului, precum si informatiile si documentele primite
de la titular, inclusiv raportul de securitate, dupa caz;
b) convoaca colectivul de analiza tehnica;

c) prezinta colectivului de analiza tehnica concluziile privind raportul la studiul de

evaluare a impactului asupra mediului, raportul de securitate (dupa caz), solutiile de rezolvare a
propunerilor/comentariilor publicului si propunerea privind continuarea procedurii.
Autoritatile implicate n colectivul de analiza tehnica analizeaza n cadrul sedintei
raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si anexa la acesta cu solutiile de
rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului.
Parcurgerea etapei de analiza a calitatii raportului se face de catre autoritatile publice
competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute n Ghidul metodologic
privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului,
aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.
Ca urmare a examinarii raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului, a anexei la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si a
concluziilor autoritatilor implicate, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului
consemneaza opiniile colectivului de analiza tehnica privind realizarea proiectului analizat pe
amplasamentul respectiv si stabileste, prin consultarea colectivului de analiza tehnica, emiterea
sau respingerea motivata a acordului de mediu/acordului integrat de mediu.
n termen de 10 zile lucratoare de la definitivarea deciziei colectivului de analiza tehnica,
autoritatea publica pentru protectia mediului transmite titularului, dupa caz, decizia de emitere
sau respingere a acordului de mediu/acordului integrat de mediu si continutul anuntului public
spre publicare n mass-media.
n termen de 20 de zile lucratoare de la publicarea anuntului de emitere a unui acord de
mediu si n lipsa unor observatii din partea publicului, care sa necesite informatii noi sau
continuarea investigatiilor, autoritatea publica pentru protectia mediului emite acordul de
mediu/acordul integrat de mediu.
n toate situatiile n care observatiile primite din partea publicului justifica aprofundarea
evaluarii si solicitarea de noi informatii sau investigatii suplimentare, autoritatea publica pentru
protectia mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitarii acestor informatii, cu plata
tarifelor aferente etapelor corespunzatoare reevaluarii.
Modelul si continutul minim al acordului de mediu sunt prezentate n anexa.
Pentru proiectele de investitii care urmeaza a fi finantate din fonduri comunitare (ISPA,
SAPARD etc.) parametrii instalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu
vor avea n vedere conditiile de emisie/evacuare de poluanti stabilite prin legislatia Uniunii
Europene. Se pastreaza limitele nationale n situatiile n care acestea sunt mai restrictive dect
cele stabilite de legislatia Uniunii Europene.

6. Ghid metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n procedura de

evaluare a impactului asupra mediului

Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului (EIM), si anume aceea prin care autoritatea competenta pentru protectia
mediului stabileste daca proiectul unei activitati propuse, pentru care s-a solicitat eliberarea
acordului de mediu, va fi sau nu supus efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Aceasta
etapa va fi numita n continuare etapa de ncadrare n procedura EIM sau, prescurtat, ncadrare.
Prezentul ghid metodologic este structurat astfel:
1. Locul si rolul etapei de ncadrare ca parte componenta a procedurii EIM
2. Aspecte practice ale realizarii etapei de ncadrare
3. Folosirea listelor de control
4. Luarea deciziei etapei de ncadrare
ncadrarea implica 3 elemente principale:
A) Existenta unor informatii
Lista informatiilor necesare n etapa de ncadrare:
Date de recunoastere ale titularului
Caracteristicile proiectului
Localizarea proiectului
Caracteristicile impactului potential
O scurta descriere a impactului potential cu luarea n considerare a urmatorilor fac
tori:
impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotsi
vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural, si asupra interactiu-nilor
dintre aceste elemente;
extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/ speciilor afectate);
magnitudinea si complexitatea impactului;
probabilitatea impactului;
durata, frecventa si reversibilitatea impactului;

 masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediu-lui;

natura transfrontiera a impactului;
B) Identificarea posibilitatii ca proiectul sa aiba efecte asupra mediului
C) Estimarea semnificatiei efectelor
Folosirea listei de control pentru etapa de ncadrare
Lista de control cuprinde o serie de ntrebari care vor fi luate n considerare pentru a
identifica posibilitatea ca proiectul supus analizei sa aiba sau nu efecte semnificative asupra
mediului. Lista de control este organizata n doua parti corespunznd primelor doua criterii de
selectie ale fazei de ncadrare prezentate anterior, si anume:
a) caracteristicile proiectului;
b) amplasarea proiectului.
n ambele parti exista n coloana 1 un numar de ntrebari principale, fiecare dintre acestea
fiind urmata de alte ntrebari subsidiare. ntrebarile principale se refera la posibilitatea aparitiei
unei actiuni/efect ca o consecinta a caracteristicilor sau amplasarii proiectului att n faza de
constructie, ct si n fazele de functionare si dezafectare.
Cel care foloseste lista va raspunde la fiecare ntrebare subsidiara cu unul dintre
urmatoarele 4 raspunsuri posibile:
Da - daca este posibil sa apara un efect;
Nu - daca nu este de asteptat sa apara un efect;
? - daca este incerta posibilitatea sa apara sau nu un efect;
NC (nu este cazul) - daca ntrebarea nu este relevanta pentru proiectul n cauza.
Raspunsurile se nscriu n coloana 2.
Pentru cazurile n care s-a raspuns prin "Da", urmatorul pas este de a decide daca este
posibil ca efectul respectiv sa fie semnificativ.

7. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda
urmatoarea structura:

1. Informatii generale
- informatii despre titularul proiectului
- informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si
al raportului la acest studiu
- denumirea proiectului;
- descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare,
demontare/dezafectare/nchidere/postnchidere);
- durata etapei de functionare;
- informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite n scopul producerii
energiei necesare asigurarii productiei;
- informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa, unde prin tipul poluarii se ntelege: zgomot, radiatie electromagnetica,
radiatie ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi);
- alte tipuri de poluare fizica sau biologica;
- descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor
alegerii uneia dintre ele;
- localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la
proiect;
- informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea
teritoriala n zona amplasamentului proiectului;
- informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta
2. Procese tehnologice
a. Procese tehnologice de productie:
- descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare;
alternative avute n vedere;
- valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici
disponibile
b. Activitati de dezafectare

Echipamentele, instalatiile, utilajele, cladirile ce urmeaza a fi dezafectate: descriere; substante

continute/stocate (inclusiv azbest si PCB); tehnologia de dezafectare aferenta; masuri,
echipamente si conditii de protectie.
c. Deseuri
Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor.
d. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si
masuri de reducere a acestora:
Descrierea si analiza impactului potential datorat att perioadei de constructie, ct si
perioadei de functionare a proiectului.

Apa: conditiile hidrogeologice ale amplasamentului:

- starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri si concentratii de
poluanti;
- caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta fata de
prizele de apa, abundenta apei n zona;
- informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata;
- informatii de baza despre apa subterana: orizontul, adncimea, capacitatea;
- descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane, corpuri de apa de suprafata,
sursa de alimentare cu apa a localitatii respective si conditiile tehnice ale alimentarii cu apa a
localitatii, ape pluviale etc.);
- descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare.
Alimentarea cu apa:
- caracteristici cantitative ale sursei de apa n sectiunea de prelevare;
- instalatii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnica;
- motivarea metodei propuse de alimentare cu apa;
- masuri de mbunatatire a alimentarii cu apa;
- informatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici;
- motivarea folosirii apei potabile subterane n scopuri de productie, daca este cazul;
- alti utilizatori de apa curenti sau prognozati n zona de impact a activitatii propuse;

Managementul apelor uzate:

- descrierea surselor de generare a apelor uzate;
- cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale,
pluviale etc.);
- regimul/graficul generarii apelor uzate;
- refolosirea apelor uzate, daca este cazul;
- alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti etc.;
- sistemul de colectare a apelor uzate;
- locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate: n canalizarea oraseneasca, n
statia de epurare sau direct n receptori naturali etc.;
- conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate n reteaua de canalizare a altor obiective
economice;
- indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti;
- instalatiile de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metoda de
epurare folosita;
- gospodarirea namolului rezultat.
Dupa caz:
- ncarcarea cu poluanti a apelor evacuate n reteaua de canalizare oraseneasca sau direct
n statia de epurare, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002); sau
- ncarcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orasenesti provenite sau nu din statii de
epurare evacuate n receptorii naturali, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA
001/2002);
- receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate
descarcate direct: numele receptorului, caracteristicile acestuia, eventuala amplasare n zone
sensibile, conditiile initiale de calitate a apei, amplasamentul descarcarii fata de coordonatele
receptorului etc.
Masuri de diminuare a impactului:
- masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de
apa;

- alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale
acestora;
- zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica n jurul surselor de apa,
lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor
de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice;
- masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor.

Aerul
Date generale:
- conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona;
- informatii despre temperatura, precipitatii, vnt dominant, radiatie solara, conditii de
transport si difuzie a poluantilor;
- scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente n zona, surse de
poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona
amplasamentului obiectivului.
Surse si poluanti generati:
- identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici
Vor fi identificate si caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare, mobile,
dirijate, nedirijate, punctuale, liniare, de suprafata, de volum, elaborndu-se un inventar complet
al emisiilor specific obiectivului.
Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidentia poluantii toxici si periculosi
(inclusiv mutageni si cancerigeni).

III. STUDIU DE CAZ EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

A UNUI SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE EPURARE APE
UZATE
1. DATE GENERALE
Denumirea proiectului: Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate.
Amplasamentul: comuna Vistea de Jos, jud. Brasov.
Proiectantul lucrarii:

Titularul activitatii: Consiliul Local al comunei Vistea de

nr.132, jud Brasov

Jos cu sediul n Vitea de Jos

2. DESCRIEREA ACTIVITII PROPUSE

2.1. Scop si necesitate
Necesitatea realizarii unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere este justificat prin
faptul ca exista sistem centralizat de alimentare cu apa, iar problema canalizarii si epurarii apei
uzate nu este rezolvata.
2.2. Descrierea
Proiectul prevede constructii, dotari cu utilaje conform normelor UE si o tehnologie
adecvata.
Etapele de realizare a proiectului sunt:
- proiectarea propriu-zisa;
- obtinerea avizelor;
- executia proiectului;
- obtinerea autorizatiilor de functionare;
- desfasurarea activitatii propriu-zise.
Realizarea obiectivului se va face n baza unui proiect si a avizelor impuse conform
legislatiei n vigoare. Perioada de executie a obiectivului este 24 de luni, durata activitatii este
nelimitata.
Planul de ncadrare n zona si planul de situatie sunt prezentate n Anexa.
Primaria comunei Vistea de Jos detine o suprafata de 52664 m 2, din care pentru statia de
epurare se va aloca 480 m2. n prezent terenul este liber de constructii.
Proiectul prevede urmatoarele obiective de investitii:
1. Reteaua de canalizare menajera
Canalizarea localitatii se va amplasa pe strazile existente si va fi din tuburi PVC cu
diametrul de 250 mm, n lungime de 4450 m. Pe traseul canalizarii sunt prevazute 88 camine de
vizitare, amplasate la distanta de maxim 60 m ntre ele. Reteaua va subtraversa n doua puncte
DJ.
2. Statia de epurare ape uzate menejere

Statia de epurare a localitatii a fost proiectata tinand cont de prescriptiile Normativului

pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti - Partea a-IIIa: Statii de epurare cu capacitate mica 5<Q50 l/s si foarte mica (QS5 l/s) indicativ
NP 089/2003.
Statia de epurare analizata se ncadreaza n categoria statiilor foarte mici (cu debit<
5 I/s) fiind destinata epurarii apei uzate menajere provenite de la cca 700 locuitori.
La proiectarea statiei de epurare s-au luat n considerare posibilitatile financiare si
normativul NTPA 001/2005 indicatori de calitate a apei la evacuare n apele de suprafata.
Pentru proiectul analizat s-a propus realizarea unei statii de epurare mecano-biologica cu
capacitatea de 150 m3 I/zi.
Statia este conceputa ca tehnologie n doua trepte:

treapta de epurare mecanica, unde au loc procese fizico-chimice;

treapta de epurare biologica, cu eliminarea pe cale biologica a substantelor

organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare -denitrificare
heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete.
Statia va cuprinde urmatoarele elemente:
gratar rar, amplasat ntr-un camin cu diametrul de 1,5 m si adncimea de 2,17 m,
distanta dintre bare va fi de 20 mm.
deznisipator -separator de grasimi vertical, cilindric cu diametrul de 2 m, cu
adncimea de 4 m, volum util 4 m3.
bazin pentru colectare grasimi, sub forma unui bazin cilindric , cu diametrul de
1,5 m, adancimea de 4 m, avand volumul util de 3 m3 si bazin de stocare-spalare -scurgere nisip
sub forma unui bazin cilindric, cu diametrul de 1,5 m, adncimea de 2,2 m, avnd volumul util
de 2 m3 prevazut cu radier drenant si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei napoi n
deznisipator .
bazin de egalizare- omogenizare cilindric, avnd doua compartimente cu
capacitatea totala utila de 32 m3 echipat cu un mixer submersibil. Primul compartiment are
diametrul de 3 m si adncimea de 6,5 m; al doilea are diametrul de 2 m si adncimea de 7 m fiind
prevazut cu doua pompe submersibile pentru ape uzate.
blocul de tancuri de epurare biologica tip RESETILOVS suprateran cu naltimea
de 5 m, amplasat pe o platforma betonata. Acest bloc ocupa o suprafata de 13 m2 si cuprinde:
tanc de sedimentare primara;

 camera de coagulare;
tanc de hidroliza-fermentare;
tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si
dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotant;
tanc de nitri-denitrificare hetero - autotrofa cu sistem de aerare cu bule
fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix;
tanc de nitrificare autotrofa;
Blocul de tancuri este prevazut cu suflanta submersibila si pompe. Acest bloc este
furnizat de SC DANEX CONSULT SRL Bucuresti. De asemenea aceasta societate fumizeaza si
modul de operare al statiei. Acest tip de statii de epurare au Agrement tehnic din partea
Consiliului Tehnic Permanent pentru Constructii Bucuresti .

unitate de dezinfectie cu ultraviolete cu naltimea de 1,5 m, ocupnd o suprafata de 1,5

m2.
bazin de colectare si pompare namol cu diametrul de 3 m, adncimea de 4 m, avnd
volumul uti1 de 16 m3, echipat cu un mixer si o pompa submersibila.

unitate de deshidratare namol.

De asemenea este prevazuta o conducta de evacuare a apei epurate din PVC, cu diametrul
de 250 mm, pe o lungime de 52 m.
Gura de varsare va fi o constructie din beton armat racordata la profilul albiei prului
Comlod. Malul prului va fi consolidat pentru protejare cu pereu din piatra de ru pe o lungime
de 5m n amonte si 10 m n aval de gura de varsare.
Din punct de vedere structural bazinele care cuprind gratarul, deznisipatorul-separatorul
de grasimi precum si bazinele de omogenizare si pompare apa menajera sunt subterane. Blocul
de epurare biologica, unitatea de dezinfectie UV si un container (camera pentru personal, grup
sanitar, laborator) vor fi amplasate suprateran.
Toate constructiile subterane vor fi din beton armat, protejate la interior cu o hidroizolatie
pe baza de ciment aplicata n minim 2 straturi iar la exterior cu protectie pe baza de bitum
aditivat. Bazinele vor fi acoperite cu plansee din beton armat monolit prevazute cu capace
metalice.
n cazul n care va fi necesara dezafectarea statiei de epurare (uzura morala, fizica) sunt
necesare urmatoarele masuri:
- obturarea accesului apelor uzate n statie si dirijarea lor catre o alta statie de epurare;

- golirea si curatarea bazinelor;

- blocul de tancuri se va dezafecta ca atare;
- bazinele se vor dezafecta.
Pentru nchiderea statiei si dezafectare se vor lua toate masurile conform legislatiei n
vigoare, lucrarile vor fi descrise (inclusiv deseurile rezultate cantitativ si calitativ cu destinatia
acestora) n cadrul unui plan de nchidere n baza caruia se va solicita autoritatii de mediu un
acord de dezafectare.
Amplasamentul statiei va fi mprejmuit cu gard.
Proiectul prevede instalatii de alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si
canalizare.
Descrierea activitatii
Statia de epurare este proiectata pentru urmatoarele debite: -debit zilnic mediu Quzimediu
= 3,47 l/s respectiv 150 m2/zi.
Pentru dimensionarea statiei si calculul concentratiilor poluantilor apei brute s-a plecat de
la numarul de locuitori echivalenti, respectiv 700 si de la ncarcarea cu poluanti conform
Normativului N 089/2003 ( MTS =30 g/loc/zi, CBOs =30 g/loc/zi, CCOCr = 55g/loc/zi si
NH4 =5,3 g/loc/zi).
Conform Normativului P66/2001, pentru cei 700 locuitori echivalenti, debite1e care se
iau n calcul sunt:
-debit zilnic mediu Qu zi mediu = 116,28 m3/ zi
-debit zilnic maxim Qu zi max = 145,35 m3/zi
-debit orar maxim Qu orar max = 2,75 l/s
n functionarea retelei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele
procese:
Colectarea apelor uzate menajere - apele uzate din gospodarii ajung gravimetric n
reteaua de canalizare stradala, respectiv n statia de epurare;
Epurarea apelor uzate colectate ntr-o statie de epurare mecano-biologica.
Apele uzate intra n statia de epurare prin jgheabul de alimentare al gratarului, executat
din beton armat. Distanta ntre bare va fi de 20 mm. Curatarea gratarului se va face periodic,
manual cu ajutorul unei greble. Retinerile vor fi tratate cu biopreparate stabilizatoare, ncarcate

n saci / container si depozitate temporar pe platforma betonata si vor urma circuitul deseurilor.
Apa uzata intra n deznisipator.
Deznisipatorul este cuplat cu separatorul de grasimi, fiind de tip vertical si va permite
retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea nisipului cu dimensiuni
mai mari de 0,2 mm. Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational pe masura acumularii
acestora ntr-un bazin de colectare grasimi. n acest bazin se vor adauga biopreparate (de tip
BICHEM 2000) cu rol de descompunere a substantelor organice. Dupa umplerea bazinului
grasimile vor fi evacuate prin vidanjare (cca o data pe an). Nisipul decantat va fi evacuat cu
ajutorul unei electropompe portabile ntr-un bazin de stocare - spalare si scurgere msip. Nisipul
spalat si tratat cu biopreparate (de tip BICHEM DC 1008) n scopul stabilizarii acestuia se va
ncarca n saci / containere si se va depozita pe platforma destinata deseurilor. Apa rezultata din
spalarea nisipului este dirijata din nou n deznisipator.
Dupa separarea nisipului si grasimilor, apa trece n continuare n bazinul de omogenizare.
Bazinul de egalizare-omogenizare are o tripla functonalitate:
-omogenizeaza compozitia apelor uzate prin agitare cu un mixer electro mecanic;
-preia vrfurile de debit n special debitele mici din timpul noptii, prin nmagazinarea
unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica;
-asigura pomparea debitului maxim orar de apa uzata, n unitatea de epurare biologica
compacta.
Dupa omogenizare se masoara debitul apei uzate intrate, cu un debitmetru
electromagnetic, dupa care apa intra n treapta de epurare biologica.
Epurarea biologica are loc ntr-un modul compact containerizat suprateran. Procesul de
epurare biologica va fi automatizat si controlat permanent.
n blocul de epurare biologica au loc mai multe procese:
-separare mecanica cu ajutorul unui gratar fin, distanta dintre bare fiind de 2 mm.
-coagulare ntr-o camera unde se adauga polielectrolit si are loc flocularea si
sedimentarea compusilor pe baza de fosfor. Coagulantul (polihidroxic1orura de aluminiu) se
dozeaza automat. Materia sedimentata trece n tancul de sedimentare primara, dotata cu decantor
cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor n suspensie. Evacuarea sedimentului
primar (namol) se va realiza cu ajutorul unei electropompe. n vederea mineralizarii substantelor
organice continute de sedimentul primar se va adauga un biopreparat care realizeza fermentarea
n profunzime a materialului decantat. Apa astfel limpezita trece n compartimentele unde se
realizeaza epurarea biologica propriu-zisa.

- n tancul de hidroliza -fermentare se vor realiza urmatoarele procese: absorbtia

substantelor solide pe suprafata mediului plutitor, reducerea substantelor organice pe baza de
carbon (CBOs), reducerea materiilor n suspensie si fermentarea produsilor de hidroliza.
- n tancul de nitri-denitrificare heterotrofa se realizeaza oxidarea intracelulara a
produsilor de hidroliza si nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de
amoniu n azotiti respectiv azotati. Bacteriile heterotrofe realizeaza nitrificarea, bacteriile
autotrotrofe realizeaza denitrificarea. Procesul se desfasoara n prezenta oxigenului insuflat n
masa de apa. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a
masei organice de tip biofilm flotant. Reducerea substantelor organice prin acest proces se
realizeaza n proportie de 80%.
- n tancul de nitri-denitrificare hetero-autotrofa se continua procesele ncepute n tancul
precedent si n plus se realizeaza mineralizarea trofica cu consumare de oxigen. Tancul este
prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitiv de sustinere a masei organice tip biofilm
fix.
- n tancul de nitrificare autotrofa au loc procese de oxidare intracelulara a produsilor de
hidroliza si mineralizare trofica, n plus apar procese de nitrificare autotrofa. si acest proces are
loc cu aport de oxigen.
Aceasta tehnologie permite eliminarea succesiva a substantelor organice n diferite stadii
ale lantului trofic, transformndu-le n substanta anorganica. n tehnologiile conventionale
rezulta namol activat care este compus din masa celulara. n tehnologia propusa aceasta masa
celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene si nu se
formeaza namol n exces.
Mediile filtrante sunt construite din polietilena si aranjate sub forma unui bloc compact
constand din mai multe tuburi lipite ntre ele. Suprafata filtrului lucreaza ca o casa pentru
bacterii. Capacitatea de tratare depinde de cantitatea de bacterii "captata" de filtru (de ex. o
suprafata mai mare genereaza un numar mai mare de bacterii care la rndul lor asigura un
tratament mai bun). Cnd o membrana subtire de microorganisme se dezvolta pe suprafata unui
biofiltru aceasta membrana se numeste biofilm.Tratarea apelor uzate are loc atunci cand aceste
ape patrund n biofilm. Cnd apele patrund n mediul filtrant oxigenul din aer este absorbit n
interiorul biofilmului. Materia organica dizolvata n apa uzata se raspandeste n biofilm. Acest
biofilm cu microorganisme degradeaza apa uzata n CO 2 dezvoltand n acelasi timp noi
celule. ntr-un biofilm, oxigenul liber ( conditii anaerobice) va exista n acea parte a biofilmului
care se afla n imediata vecinatate a mediului filtrant. Procesul depinde de forma mediului
filtrant, alimentarea cu apa uzata si temperatura acesteia.
Tancul biologic este echipat cu senzori care permit controlul functionarii elementelor
acestuia, inclusiv al prezentei apei uzate reziduale.
Namolul (din tancul de sedimentare primara) este pompat catre instalatia de deshidratare,
iar apa epurata biologic trece la unitatea de dezinfectie cu ultraviolete.
Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete functioneaza cu lampi neimersate.

Razele UV cu = 253,7 nm penetreaza masa de apa

microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95 - 99 %.

producnd moartea

Apa epurata va fi evacuata gravitational prin intermediul unei conducte de polietilena (cu
lungimea de cca 52 m si diametrul de 250 mm) n raul Olt. Traseul conductei este prezentat n
Anexa, pe acest traseu va fi prevazut un camin de prelevare probe. Gura de varsare este o
constructie din beton armat racordata la profilul albiei raului Olt. La gura de varsare se va monta
un nchizator cu c1apeta contra refularii apei, iar n amonte pe o lungime de 5 m si n aval pe o
lungime de 10 m, malul prului se va proteja cu pereu din piatra de ru.
Pentru situatii extreme (defectiuni majore - lipsa energie electrice) este prevazuta
posibilitatea by-pasarii statiei printr-un deversor direct n emisar. Aceste situatii vor fi anuntate la
autorita# 20520g614u 5;ile competente.
Namolul (cu o umiditate de 98-99 %) se colecteaza ntr-un bazin echipat cu un mixer
submersibil si o pompa submersibila. De aici va fi trecut printr-un ejector unde se amesteca cu
floculant (FLOERGER FR 1023), apoi intra la unitatea de deshidratare namol, montata n
camera tehnica aferenta unitatii de epurare biologica. Instalatia de deshidratare realizeaza
reducerea umiditatii micsornd astfel volumul namolului. Namolul este trecut n saci filtranti
care permit scurgerea apei si retinerea sedimentului deshidratat care este deja stabilizat din cauza
adaosului de biopreparate ( BICHEM 2008 AN). Apa rezultata este dirijata pe flux (la bazinul de
omogenizare-egalizare), iar sacii filtranti cu sediment vor fi depozitati pe platforma de
containere. Umiditatea sedimentului (namolului) va fi de cca 80 - 85 % si va urma circuitul
deseurilor.
BICHEM 2008AN- este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate
specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiuri1or de origine anima1a si vegetala. Depozitarea
produsului se va face n loc uscat si rece, se va evita contactu1 cu agenti oxidanti concentrati. Se
vor 1ua masuri de protectie a persona1u1ui care manipuleaza produsul (haine de protectie,
manusi, masca). Produsul este solubil n apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de
risc.
BICHEM DC 1008- este un amestec microbian, care degradeaza acizii grasi, componentii
fenolici, materiile organice recalcitrante. Se recomanda pentru marirea biodegradarii apelor
uzate. Depozitarea se va face n loc rece si uscat, evitndu-se inhalarea excesiva. Se va evita
contactul cu ochii. Se recomanda utilizarea echipamentului de protectie (haine, manusi si masca).
Produsu1 este solubi1 n apa, dispersabi1 si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc.
BICHEM 2000 GL-este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate
specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiurilor de origine anima1a si vegetala. Este
recomandat pentru acumularile de grasimi si namol de 1a decantari. Depozitarea se va face n loc
uscat si rece. Se recomanda utilizarea echipamentu1ui de protectie (manusi). Produsul este
solubil n apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc.
n cazu1 biopreparate1or se recomanda reutilizarea ambalajelor goa1e iar resturile de
preparat sa fie incinerate sau utilizate ca ngrasaminte.

Statia este proiectata pentru un debit mediu zilnic de 150 m3.

n cadrul proiectului s-a dimensionat fiecare element al statiei n functie de ncarcarea
initiala a apei si cerinta de evacuare NTPA 001/2005. Precizam ca ncarcarea initiala s-a
considerat conform NTPA 002/2005, fiind ncarcarea maxim admisa pentru apa evacuata n
reteaua de canalizare stradala, conform tabelului nr. 1.
Tabelul nr. 1
Nr.c Indicator
rt

Concentratie in
Concentratie
apa
uzata bruta NTP
limita admisa
A
NTP A 001
002 (mg/l)
( mgll)

Consum biochimic de
oxigen

2
3
4
5
6

Materii totale n suspensie350

CCOCr
500
Azot amoniacal
30
Fosfor total
5
Substante extractibile
30

300

Eficienta de

Eficienta de

epurare
necesara

epurare
realizata

25

91,67

93

60
125
3
2
20

82,86
75
90
60
33,34

90
88
94
80
67

Conform HG 188/2002 modificat si completat prin HG 352/2005 pentru evacuarile

provenite din statiile de epurare a apelor uzate urbane se prevad valori limita de concentratie sau
procente de reducere.
n Avizul de Gospodarire a apelor sunt prevazute conditiile de evacuare a apelor n emisar
raul Olt, valorile parametrilor fiind stabi1iti n conformitate cu NTPA 001. Totodata Avizul mai
prevede limite maxim admise pentru pH, azotiti si reziduu fix .
Proiectantul propune reducerea poluantilor astfel nct sa se ncadreze n limite1e impuse
pentru concentratii1e acestora conform 1egis1atiei n vigoare.
Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti n aer si apa,
generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibilesunt
date n tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Parametru #
(unitate de masura)

Valori limita
Tehnici
alternative

Prin cele mai

Conform celor mai

disponibile

bune
practici
mediu
NTPA 00112005

1,82

1,82

0,5 - 1,5*

Floculant g/m3 apa epurata

Coagulant, 11m3 apa epurata
Biopreparate, g I m3 apa epurata

0,3
0,1
0,18

0,3
0,1
0,18

Emisii n apa:
Materii n suspensie, mg/l
CBOs mg/l
NH4, mg/l
CCO-Cr, mg/l
Fosfor total,mg/l
Substante extractibile, mg/l

35
21
1,8
60
1
9,9

35
21
1,8
60
1
9,9

60
25
3
125
2
20

propuse de titular bune

Energie
epurat

electric

tehnici

de

KWh/m apa

Deseuri:
namol (subst. usc.)kg/m3 apa epurata 1,1

1,1

*Conform celor mai bune tehnici n DE

Analiza proiectului propus n comparatie cu prevederile Normativului pentru proiectarea
statiilor de epurare de mica capaciatate NP 089-03.
1. Din punct de vedere a cantitatii de apa uzata 1uata n calcul la dimensionarea
e1ementelor statiei de epurare, NP 089/2003 prevede cantitati de restitutie de 80 -150
l/locuitor/zi. Pentru cei 684 locuitori ar rezulta un debit cuprins ntre 1,26 si 2,37 1/s. n cazu1
analizat s-a 1uat n ca1cu1 o cantitate de apa uzata de 150 m 3/zi. Debitu1 maxim 1uat n
considerare este Q zi max =3,47 1/s.
2. Din punct de vedere a poluantilor ncarcarea specifica a apei uzate menajere conform
NP 089/2003 este data n tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3
Indicator calitate
CBOs
CCO-Cr
ncarcare
specifica 30-40
55-75
(g/om/zi)
Cantitati
20,5-27,3 37,6-51
totale
(kg/zi)

MTS
30-50

N organic N-NH4
1-2
3-6

N total
4-8

P total
1-4

20,5-34

0,68-1,3

2,7-5,4

0,68-2,7

2-4

Pentru cazul analizat s-au luat n considerare ncarcarea specifica si cantitatile de poluanti
conform tabelului nr. 4.
Tabelul nr. 4
Indicator calitate
CBOs
ncarcare
specifica30
(g/ om/zi)
Cantitati
20,5
totale
(kg/zi)

CCO-Cr
55

MTS
30

N organic
-

N-NH4
5,3

N total
-

P total
-

37,6

20,5

3,6

Valorile limita admisibile prevazute n HG 188/2002 cu modificarile si completarile

ulterioare sunt cele din NTP A 001 ntruct nu s-a considerat descarcarea apei epurate n zona
sensibila.
3. Din punct de vedere a gradului de epurare necesar conform NP 089/2003 pentru
valorile prezentate mai jos este suficienta numai treapta de epurare mecanica:
-20-40 % pentru CBOs
-20-40 % pentru CCO-Cr
-40-60 % pentru materii n suspensie
-10-20 % pentru fosfor total si azot organic.
Pentru cazul analizat gradul de epurare necesar impune o epurare mecano-biologica.
Dintre variantele posibile de epurare mecano-biologica:
- epurare mecano-biologica conventionala cu bazine cu namol activat;
- epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare, cu bazine de namol activat;
- epurare mecano-biologica cu aerare prelungita, cu bazine cu namol activat;
- epurare mecano-biologica cu filtre biologice.
n cazul analizat s-a adoptat varianta de epurare mecano-biologica cu unitate de epurare
biologica compacta de tip RESETILOVS.
4. Din punct de vedere constructiv proiectul cuprinde constructii si instalatii care pot fi
comasate n trei grupuri:
- fluxul apei;

- fluxul namolului;
-constructii si instalatii auxiliare.
Acestea sunt n concordanta cu prevederile NP089/2003.
Obiectele componente pe linia apei pentru statiile de epurare de capacitate mica pot fi:
gratar, canal by-pass de ocolire a ntregii statii, deznisipator- separator de grasimi, dispozitiv de
masurare a debitului de apa uzata, bazin de omogenizare, bloc de epurare biologica, unitate de
dezinfectie cu UV, conducta de evacuare ape epurate, gura de evacuare ape epurate n emisar.
5. Din punct de vedere a caracteristicilor tehnice ale elementelor componente:
-pentru gratar la statiile de epurare aferente localitatilor sub 5000 de locuitori se prevad de regula
gratare fine (2-3 mm).
Deznisipatorul si separatorul de grasimi pot fi grupate ntr-un singur obiect tehnologic.
Blocul de epurare biologica este compact, procesul este automatizat.
2.3.Detalii de amplasament
Comuna Vitea este situat n centrul rii, la marginea de vest a judeului Braov pe DN
1, la poalele munilor Fgra i n partea sudic a depresiunii cu acelai nume,
Amplasamentul ales pentru statia de epurare este situat n partea de est a localitatii, 1a cca
300 m de drumu1 judetean.
Distanta de la statie 1a prima locuinta este de 300 m, iar fata de raul Olt este de 20 m.
In apropierea terenului destinat statiei de epurare ( pe o raza de 2 km) nu sunt arii naturale
protejate/zone protejate.
Din punct de vedere seismic zona este ncadrata n harta de macrozonare seismica n
macrozona de gradu1 F.
2.4. Realizarea si functionarea obiectivului
Perioada propusa de rea1izare a investitiei: 12 luni
Timpul de functionare: nelimitat
Programul de functionare: non stop
3. AMPLASARE N MEDIU
Elemente de geologie

Relieful judeului Brasov este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La
nord se afl Depresiunea Fgraului i Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde
ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se
nal versantul nordic al Fgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, Munii
Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciuca i o parte din Munii ntorsura
Buzului.
Comuna Vitea cuprinde o palet larg de relief, ce se desfoar pe trei trepte.
Treapta munilor este cuprins ntre creasta Munilor Fgraului i zona submontan
denumit Sub Plai. ntregul masiv muntos denumit Vitea Mare strbtut de rul cu acelai
nume este modelat de roci dure de origine metamorfic constnd ntr-o gam variat de isturi
cristaline. Aceast zon se ntlnete n partea sudic a comunei, dincolo de satele Vitea de Sus
i Vitioara.
Treapa dealurilor este cel de-al doilea etaj geomorfologic i este format din zona colinar
nalt ( satul Vitioara) i zona colinar piemontan (satul Vitea de Sus i dealurile Rucrului)
Treapta cmpiei piemontane este rezultatul depunerilor de aluviuni. Apele au crat i
depozitat pietre, pietri, nisipuri, marne i argile nisipoase ce s-au stratificat. Aceast form de
relief se ntlnete n partea nordic a comunei n satele Olte i Rucr.
Rezervele de apa
Comuna Vitea este traversat de numeroase ape.
Cel mai important ru este Oltul care strbate comuna prin satele Vitea de Jos, Olte i
Rucr. Rul Vitea care se formeaz din doi aflueni Vitea Mare i Vitioara strbate satele
Vitioara, Vitea de Sus i Vitea de Jos.
Alte ape, mai mici care strbat satele comunei sunt Corbi, Olte, Ruginoasa i Guata.
Toate acestea se vars n rul Olt. Pe rul Olt se afl hidrocentrala Vitea, care produce energie
electric i care regularizeaz cursul Oltului. n condiii de ploi abundente cursul Oltului
producea inundaii, ce afectau cele trei sate prin care trecea.Pe rul Vitea Mare se afl sus n
muni Cascada Moara Oaghi.
Clima si calitatea aerului
n ceea ce privete clima, comuna Vitea, ca ntreag ara Fgraului aparine zonei
temperat-continentale, dominat fiind de circulaia atmosferic din nord-vest. Astfel, verile sunt
rcoroase, iernile reci i n general se nregistreaz precipitaii abundente tot timpul anului.
Datorit reliefului, clima din comuna Vitea are i anumite particulariti. Astfel prezena lanului
muntos la sud cu nlimi de peste 2500 de metri, orientarea spre nord a celor dou vi, Vitioara
i Vitea Mare, alternarea formelor de relief ( de la munte, la cmpie) duc la anumite diferene
ntre zona sudic a comunei care este mai rcoroas i zona nordic, situat dincolo de rul Olt
unde clima este mai blnd.
Temperatura medie anual este cuprins ntre 6 i 8 grade Celsius, iar media anual a
precipitaiilor este de 750 ml/ mp.

Elemente de ecologie acvatica si terestra

Relieful variat, condiiile climatice i caracteristicile solului au determinat o vegetaie
diversificat:

Vegetaia alpin se ntlnete pe versanii cei mai nali ntre 1700 i 2500 m. Cele mai
reprezentative plante sunt: lna caprei, garofia de munte, piciorul cocoului de munte. n
zona cuprins ntre 1700 i 2000m se gsete i o vegetaie lemnoas reprezentat de
arinul de munte, jneapnul i iedera. Punile ocup suprafaa cea mai ntins n aceast
zon.
Vegetaia forestier cuprinde pduri de rinoase ( molid, brad alb, pin), de fag, i de
stejar.

Vegetaia de pajiti i chiar terenul agricol a luat locul unor pduri n urma defririlor.
Specific acestei zone este cultivarea cartofului i a porumbului. Sunt de asemenea livezi,
iar n zonele de cmpie, grdini de zarzavaturi. Pmntul n cea mai mare parte este
roditor, ndeosebi n esurile de pe valea Otului. n satele Olte i Rucr, locuitorii se
ocup cu viticultura, pomicultura i legumicultura. Varza din Rucr este renumit n
ntreg inutul Fgraului.

Vegetaia de lunc este specific datorit solului aluvionar i umiditii ridicate. Aici se
gsete salcia, rchita, coada calului, mcriul i mai rar, trestia.

n ceea ce privete suprafaele de terenuri, situaia se prezint astfel: Teren arabil 1987 ha,
Pune 1750 ha , Fnee 1863 ha , Pduri 2385 ha , TOTAL 7985 ha.
Fauna:
Strns legat de vegetaie i fauna este bogat i variat: de la capra neagr din zona
alpin, la ursul brun, cerb, cprioar, veveri, jder, rs , lup, mistre, iepure i vulpe n zona
pdurilor i pn la oarecele de camp i hrciogul din zona pajitilor. Apele din comun sunt
bogate n pete, remarcndu-se n mod deosebit pstrvul.

Asezarile umane si alte obiective de interes public.

Comuna Vitea este situat pe locul 27 ntre comunele judeului Braov, n privina
populaiei, nregistrndu-se n fiecare an o scdere a natalitii i o cretere a emigrrii
populaiei tinere n ora i n strintate.
Conform ultimului recensmnt ( 2001) populaia comunei Vistea de Jos este de circa 700
de persoane, ce locuiesc n 245 de gospodrii.
Populaia majoritar este de naionalitate romn, iar n ultimul timp a crescut i numrul
familiilor de etnie rrom. n ceea ce privete vrsta, populaia este mbtrnit. Majoritatea
tinerilor au plecat la coal i apoi la munc n oraele din jur: Fgra, Braov, Sibiu sau n
strintate.

Statia de epurare va fi este situata la o distanta de cca 300 m fata de locuinte.

Investitia nu influenteaza indicele demografic, populatia localitatii este de cca 700
locuitori. Populatia este ocupata n agricultura, majoritatea locuitorilor au vrsta
naintata.Dimensiunea familiei este relativ mica.
n apropiere nu se afla obiective de interes public, nici arii protejate.

4. Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediu

Emisii de poluanti n ape si protectia calitatii apelor
Prin natura investitiei aceasta are ca scop epurarea apelor uzate. Apele uzate menajere din
localitate vor fi colectate prin reteaua de canalizare si dirijate n statia de epurare. Aici vor fi
supuse unui proces de epurare combinat mecano biologic, ce va permite ncadrarea lor n limitele
prevazute n normative.
Apa uzata menajera rezultata din functionarea statiei, va fi colectata si dirijata n statia de
epurare.
Apele epurate evacuate n emisar vor fi contorizate.
Apele pluviale de pe amplasamentului statiei sunt conventional curate, o parte se
nfiltreaza n sol, o parte prin santurile de garda va ajunge n emisar.
Reteaua de colectare si statia de epurare vor avea un impact pozitiv deoarece n prezent
nu exista sistem de canalizare a apelor uzate menajere.
Exista pericolul impurificarii apelor freatice n cazul unor defectiuni majore la reteaua de
canalizare sau la bazinele statiei de epurare. Reteaua de canalizare va fi realizata din materiale
rezistente (tuburi PVC), bazinele statiei de epurare vor fi betonate si impermeabilizate ceea ce
micsoreaza considerabil probabilitatea aparitiei unor poluari accidentale. De asemenea
mentionam ca apele uzate menajere prin continutulor nu sunt periculoase, iar debitul acestora
este mic 5 l/s).
Concentratia poluantilor din apele uzate epurate, emisi n emisar, se va situa n limitele
prevazute n normative NTPA 001/2005. Impactul asupra emisarului poate fi considerat
mic/nesemnificativ.
Emisii de poluanti n aer si protectia calitatii aerului
Ordinul 462/1993 emis de MAPPM defineste emisia de poluanti ca fiind eliminarea n
atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi si gazosi din surse punctiforme sau de suprafata, deci din

surse stationare fixe sau mobile care evacueaza n atmosfera noxele rezulte din diferitele
activitati socio-economice.
Emisiile sunt de doua feluri:
-dirijate - evacuare prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de
esapament, etc. Acest gen de emisii sunt controlabile si cuantificabile prin masurari:
- difuze - evacuare nregistrata la: manipulari de substante si produse pulverulente sau cu
volatilitate diferita, ncarcare-descarcare rezervoare, neetanseitati, etc. Aceste emisii sunt
necontrolabile si necuantificabile prin masurari.
n perioada de amenajare a constructiilor pot sa fie emise pulberi la manipularea
materialelor de constructie. Nu putem aprecia nivelul emisiilor si nici aria de raspndire dar
consideram ca la o manipulare atenta nu vor influenta calitatea aerului.
n perioada de functionare a obiectivului, pe amplasament pot sa apara mirosuri specifice
activitatii de epurare a apelor uzate menajere.
Avnd n vedere cantitatea de apa uzata (debit sub 5 l/s) si respectiv de namol rezultat
precum si distanta mare fata de zona locuita (cca 300 m) apreciem ca activitatea din statie nu va
crea disconfort. Remarcam suprafata redusa a bazinelor din statia de epurare att pentru apa
uzata ct si pentru namol ceea ce reduce degajarea mirosurilor. n plus ntreaga treapta biologica
este un bloc compact ceea ce diminueaza impactul din punct de vedere a mirosurilor. De
asemenea adaugarea de biopreparate elimina mirosurile specifice din statie. n proiect se prevede
evacuarea ritmica a namolului rezultat de pe amplasament.
Sursele si protectia mpotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomot sunt reprezentate de:
- pompe;
-motoarele de la suflante.
Pompele sunt submersibi1e. Suflantele vor fi amplasate n spatiu nchis. Statia de epurare
este la distanta de 300 m fata de prima casa, apreciem ca zgomotul nu va crea disconfort asupra
locuitorilor.
Sursele si protectia mpotriva radiatiilor
Pe amplasament nu vor fi procesate si depozitate substante radioactive.
Gospodaria deseurilor
Aceasta investitie va genera doua tipuri de deseuri:

1. Deseu din perioada de constructie;

2. Deseu din functionarea instalatiei.
1. Deseul din perioada de constructie
Deseul rezultat este reprezentat de pamnt excavat si resturi de materiale de constructie.
Volumul total de pamnt excavat pentru pozarea conductelor, a caminelor, este estimat la
3800 m3, din aceasta cantitate 3400 m3 se vor refolosi la acoperirea conductelor iar 400 m3 se vor
evacua pe un teren pus la dispozitie de catre Primaria comunei Vistea.
Volumul de pamant excavat pentru realizarea statei de epurare (pentru realizare bazine,
fundatie cladire statie, etc.) este estimat la 130 m3, acesta se va depozita temporar pe terenul
alaturat iar dupa finalizarea lucrarilor se va nivela si nierba.
Cofrajele pentru camine (lemn) se utilizeaza la 10 cicluri de turnare dupa care se depreciaza si se
evacueaza ca si deseu. Deseul de lemn va fi valorificat la satenii din zona ca si lemn de foc.
Deseurile de materiale de constructie vor fi eliminate de catre firma constructoare.
2. Deseu din functionarea instalatiei.
-namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti cod 19 08 05 - este estimat la 44
m /an, la o umiditate de 80- 85 %. Namolul se va colecta n saci/ container si se vor depozita
temporar pe o platforma special destinata. Namolul din statiile de epurare ape uzate menajere
este clasificat ca si deseu nepericulos, se are in vedere utilizarea n agricultura. Transpotul
acestuia se poate face cu remorci.
3

-deseuri retinute pe site cod 19 08 01 - se estimeaza la 5,6 m3/an (au o umiditate de 55%),
este deseu nepericulos, este de natura deseului menajer. Se va colecta n pubele si se va evacua
de pe amplasament mpreuna cu deseul menajer.
-deseuri de la desnisipator cod 19 08 02 - se estimeaza la cca 5,6 m3/an (cu umiditate de
60%), este deseu nepericulos, este de natura deseului menajer. Se va colecta n pubele si se va
evacua de pe amplasament mpreuna cu deseul menajer. Tot n desnisipator se colecteaza
si grasimile cod 19 08 09 - cca 2 m3/an, este deseu nepericulos, se colecteaza ntr-un container si
se vor depozita mpreuna cu namolul deoarece va fi tratat cu biopreparate.
-deseu menajer cod 20 03 01, va fi n cantitate mica, numarul angajatilor este redus, se
estimeaza cca 3 m3/an. Se evacueaza de pe amplasament la un depozit de deseuri menajere.
Tipurile de deseuri si modul de gospodarire sunt prezentate n tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5
Denumire

Cantitate Starea

Cod

Cod

Cod

Managementul deseurilor-

privinc
deseu

prevazuta
fizica
a
fi generata
(m3/an)

Namol
44
Deseu retinu 5,6
pe site
Deseu de la 5,6
deznisipator
Grasimi
2
Deseu menajer
3
er

deseu

principala c1asifi- cantitate

prevazuta a

fi

proprietate care
generata (m3/an)
periculoasa statisticaValorifica- Eliminata
ta
semisolid 190805 44
semisolid 1908 01 5,6

Ramas
n stoc
-

semisolid 19 08 02-

5,6

semisolid 19 08 09-

solid

2003 01 -

Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se utilizeaza namolurile de epurare n
agricultura - prevede conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca namolul pentru a putea fi
utilizat n agricultura, conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca solul pe care poate fi utilat,
obligatiile producatorilor, respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare.
Namolurile provenite de la statiile de epuare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare
apelor uzate orasenesti pot fi utilizate n agricultura numai daca concentratiile de metale grele
sunt sub limitele admise conform tabelului nr. 6.
Tabelul nr. 6
Parametru
Cd
Cu
Ni
Pb
Zn
Hg
Cr
Co
As
*AOX
**PAH
***PCB

VMA III
namolul VMA n sol
(mg/kg s. u)
(mg/kg s. u)
10
3
500
100
100
50
300
50
2000
300
5
1
500
100
50
10
500
5
0,8
-

* AOX - suma compusilor organohalogenati

VL la cant. anuale din namol

(mg/kg s. u)
0,15
12
3
15
30
0,1
12
-

**p AH- hidrocarburi aromatice policiclice - suma urmatoarelor substante: antracen,

benzoantracen, benzofloranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, florantren, indeno
(1,2,3)piren, naftalina, fenantren, piren.
***PCB - bifenilpoliclorurati -suma compusilor PCB 28,52, 101, 118, 138, 153, 180.
Se interzice utilizarea namolurilor atunci cnd concentratia unuia sau mai multor metale
grele din sol depaseste valorile limita si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu
fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor.
Se interzice utilizarea namolului sau livrarea acestuia n vederea utilizarii acestuia pe
terenuri folosite pentru pasunat, destinate cultivarii arbustilor fructiferi, legumelor, pomilor cu 10
luni nainte de recoltare si n timpul recoltarii. De asemenera sunt prezentate n ordin o serie de
conditii care trebuie ndeplinite la mprastierea namolului. Valoarea pH-ului n solurile n care
urmeaza a fi aplicate namolurile de epurare trebuie sa fie mentinutan la valori de peste 6,5.
Producatorul de namol are urmatoarele obligatii:
1-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre eventuali
poluanti existenti n acesta;
2-sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole care ndeplinesc condiiile
necesare utilizarii namolului;
3-sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a namolului.
Pentru a obtine permisul de aplicare n baza autorizatiei de functionare a statiei de
epurare, producatorul de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente, cu eel putin o
luna nainte de perioada de mprastiere, date cu privire la:
a)-cantitatile de namol generate si cantitatile de namoluri furnizate pentru utilizarea n
agricultura;
b )-compozitia si caracteristicile namolurilor, conform indicatorilor de caracterizare
prezentati;
c )-tipul de tratament efectuat asupra namolului;
d)-datele de identificare a utilizatorilor de namoluri;
e )-datele despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa aplice namolul
f)-perioada probabila de mprastiere;
g)-tipul culturii.
4-sa asigure transportul si mprastierea acestuia.

5-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu n cazul nerespectarii conditiilor initiale de

eliberare a permisului de mprastiere, la schimbarea terenului, sau n cazul n care utilizatorul de
namol refuza ulterior namolul.
6-sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) n cazul neobtinerii
autorizatie de mprastiere a namolului sau n cazul n care nu se gaseste loc de mprastiere.
7 -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse, cantitati de namoluri furnizate
pentru agricultura, compozitia namolurilor, destinatarul namolurilor ai locurile de utilizare.
8-sa comunice, la cererea autoritatilor competente, informatii care se gasesc n registrele
de evidenta.
9-sa realizeze studiul agrochimic de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat
namolul.
Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce nseamna cantitatea,
transportul, mprastierea namolului pe suprafete1e agricole, precum si pentru efectele acestuia
asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare.
Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati:
a)-sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii.
b)-sa realizeze ncorporarea namolurilor n sol n aceiasi zi n care s-a aplicat namolul.
c)-sa anunte producatorul de namol daca s-a razgndit n privinta utilizarii namolului,
nainte de a se realiza transportul acestuia.
n zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare a factorilor
de mediu (sol, apa, plante), n completarea sistemului national.
Pentru namolurile care nu ndeplinesc conditiile de utilizare n agricultura se vor adopta
alte metode de tratare sau eliminare a lor (incinerare n cuptoare n industria cimentului) sau
depozitare n depozite de deseuri nepericuloase. Namolurile sunt acceptate ca deseu nepericulos
conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.
Proprietarul statiei de epurare intentioneaza utilizarea acestuia n agricultura.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Conform fiselor de securitate anexate, substantele care se adauga n timpul procesului nu
prezinta toxicitate sau periculozitate. n plus cantitatile care vor exista n stoc sunt
mici.
Pentru depozitarea si utilizarea substantelor mentionate se vor respecta toate masurile
specificate n fisele de securitate, iar personalul va fi instruit.

5. Impactul produs asupra mediului incojurator

Impactul produs asupra apelor
Concentratia poluantilor din apele uzate epurate, deversate n emisar, se va situa n
limitele prevazute n normative NTPA 00112005. Activitatea va avea un impact pozitiv prin
faptul ca se vor colecta apele uzate menajere din gospodarii evitndu-se impurificarea apelor
subterane.
Activitatea nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu apa,
poluarea indusa situndu-se n domeniul nesemnificativ.
Impactul asupra aerului
Calitatea aerului nu va fi influentata de activitatea desfasurata n statie. Activitatea care
se va desfasura nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer, poluarea
indusa situandu-se n domeniul acceptabil.
Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre
Flora si fauna nu vor fi afectate n cazul respectarii cu strictete a tehnologiei si a
ritmicitatii evacuarii deseurilor.
Consideram ca activitatea nu va afecta fauna si flora din zona.
Impactul produs asupra solului si subsolului
Activitatea ce se va desfasura nu va afecta negativ solul si subsolul.
Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective
Investitia se va face n baza unui certificat de urbanism care are la baza un plan urbanistic
de detaliu.
n zona nu sunt obiective de interes public, prin masurile luate si avnd n vedere distanta
mare fata de asezarile umane consideram ca acestea nu vor fi afectate.
Starea de sanatate a populatiei este buna, va fi influentata pozitiv prin realizarea
proiectului , avnd n vedere cresterea gradului de confort a locuitorilor.
Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra
sanatatii populatiei si mediului nconjurator
Din punct de vedere seismic zona se ncadreaza n zona 6 de macroseismicitate, pericolul
cutremurelor este foarte redus.

Avnd n vedere amplasarea obiectivului fata de principalul curs de apa nu exista riscul
inundatiilor si nici a alunecarilor de teren.
Starea de sanatate a personalului angajat va fi urmarita prin medicii de familie.
6. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului
Prin respectarea prevederilor proiectului, impactul asupra mediului va fi pozitiv, prin
faptul ca se colecteaza apele uzate menajere de la locuintele racordate la reteaua de alimentare a
apelor.
7. Evaluarea impactului si concluzii
Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului nconjurator de desfasurare a
activitatii de epurare a ape/or uzate menajere s-a apelat la o metoda de evaluare comparativa
ntre starea ideala a mediului si starea posibila datorata activitatii antropice viitoare, lundu-se n
discutie trei factori de mediu: AER, APA si SOL.
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului nconjurator consta n parcurgerea mai
multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili sa reflecte starea
generala a factorilor de mediu analizati si apoi corelarea acestora ntr-o metoda grafica.
Fiecare din factorii de mediu analizati sunt caracterizati prin indicatori de calitate
reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista limite admisibile. n
acest sens, ntr-o prima etapa, se raporteaza calitatea factorilor de mediu la limitele admise de
standardele nationale, obtinndu-se indicele de poluare Ip.
Pentru Ip=0-l mediul este afectat n limitele admisibile, iar pentru valori I p> 1 mediul este
afectat peste limitele admise.
Pentru evaluarea cantitativa, se ncadreaza calitatea, exprimata prin indicele de poluare
Ip, la un moment dat, a fiecarui factor de mediu, ntr-o scara de bonitate, cu acordarea de note
care sa exprime apropierea, respectiv departarea fata de starea ideala (tabelul 1).
Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentnd starea
naturala neafectata de activitatea antropica, iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit
de grava de deteriorare a factorilor de mediu analizati.
Tabelul nr. 7
Nota de bonitate
10
9
8

Valoarea Ip
0
0-0,25
0,25-0,5

0,5-1,0

Efectul asupra omului si mediului nconjurator

Calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
Fara efecte
Fara efecte decelabile
Mediul afectat n limite admise -nivel 1
Mediul afectat n limite admise - nivel 2

1,0-2,0

5
4
3

2,0-4,0
4,0-8,0
8,0-12,0

12,0-20

Peste 20

Mediul afectat peste limite admise -nivel 1

Efectele sunt accentuate
Mediul afectat peste limite admise- nive12
Mediul afectat peste limite admise -nivel 3
Mediul degradat - nivel 1
Efectele sunt letale de durate medii de expunere
Mediu1 degradat - nivel 2
Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
Mediul este impropriu formelor de viata

Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama.

Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata triunghiechilateral (n functie de factorii de me diu luati in discutie AP A, AER, SOL) cu latura egala cu
10 unitati de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimnd starea
reala se obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai mica, nscrisa n figura
geometrica regulata a starii ideale.
Indicele starii de poluare globala a ecosistemului Ipg consta n raportul ntre suprafata
ideala Si, si suprafata reprezentnd starea reala Sr;
Ipg = Si/Sr
Cnd nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci nu exista poluare, indicele
de poluare globala Ipg are valoarea 1.
Cnd exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, indicele de poluare globala Ipg va
capata, progresiv, valori subunitare, pe masura reducerii triunghiului, deci a afectarii factorilor de
mediu.
Conform datelor din literatura de specialitate, au fost facute aprecieri asupra indicelui de
poluare globala a mediului, pentru diverse situatii, n urma carora s-a stabilit o scara de evaluare
pentru valorile Ipg de la 1 la 6, din care rezulta impactul asupra mediului.
Tabelulnr. 8
Valoarea IrG
1
1-2
2-3
3-4
4-6

Impactul asupra mediului

Mediu neafectat de activitatea antropica
Mediu supus efectu1ui activitatii umane n limite admisibile
Mediu supus efectului activitatii umane, provocnd stare de disconfort
formelor de viata
Mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata
Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata

>6

viata
Mediu degradat, impropriu formelor de viata

n acest sens pentru obiectivul analizat SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE

EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE s-a realizat ncadrarea calitatii fiecarui factor de
mediu, pe scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note:
APA-nota 9
AER-nota 10
SOL - nota 10
Reprezentarea grafica a valorilor a condus la determinarea raportului dintre cele doua
suprafete, Ipg = 1,08 - mediu supus efectului activitatii n limite admisibile.

Indicele de poluare globala obtinut (I pG < 2) estimeaza faptul ca activitatile ce se vor desfasura
n cadrul obiectivului de investitii vor produce o impurificare globala a factorilor de mediu
APA, AER, SOL ce se va situa n limitele admisibile.

8. Raport la studiul de evaluare a impactului

INFORMAII GENERALE
Introducere
Proiectul ce a facut obiectul studiului de impact va fi realizat cu finantare din fondurile
alocate conform Ordonantei 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii
din spatiul rural.
Raportul la studiul de impact este elaborat n conformitate cu prevederile urmatoarelor
acte normative:
-OU 195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 - Legea Protectiei Mediului
-Ordinul 860/2002 - Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
-Ordinul 863/2002 -Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului,
- BREF Sistemul de management comun al apelor uzate

- BREF Tratarea deseurilor;

- BREF Sistem de monitorizare.
Titularul proiectului: PRIMRIA COMUNEI Vistea de Jos, jud. Brasov
Autorul studiului de impact: ing. Irimie Emil
Denumirea proiectului: SISTEM DE CANALIZARE SI STAIE DE EPURARE ,
comuna Vistea de Jos, Judetul Brasov
Analiza alternativelor
Pentru realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere s-au studiat mai multe
alternative de statii de epurare n scopul realizarii acestui obiectiv.
Pentru amplasamentul propus nu exista o altenativa mai avantajoasa, statia va fi construita
n partea de est a localitatii, n zona nelocuita.
Din punct de vedere al schemei tehnologice de epurare s-au avut n vedere urmatoarele
variante:
-epurare mecano-biologica cu bazine de namol activ
-epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare, cu bazine de namol activ.
-epurare mecano-biologica cu filtre biologice.
n cadrul proiectului s-a ales varianta mecano-biologica cu eliminarea pe cale biologica a
substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificaredenitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete deoarece
corespunde din punct de vedere a debitului si gradului de epurare necesar. Prin procesele de
nitrificare-denitrificare pe lnga reducerea azotului se face si o reducere a fosforului.
Din punct de vedere a dimensionarii bazinului de omogenizare ape uzate si a bazinului de
colectare namol s-a adoptat solutia unei naltimi utile relativ mari pentru a reduce suprafata
ocupata de bazine si implicit suprafata de contact cu aerul (se reduce mirosul).
Din punct de vedere a gestionarii namolului s-au avut n vedere urmatoarele variante:
-utilizarea namolului ca ngrasamnt pe terenuri agricole
-incinerarea namolului
-amenajarea unui depozit de deseuri

S-a ales prima varianta avnd n vedere n primul rnd criteriul economic si n al doilea
rnd reducerea cantitatii de deseuri ce trebuie eliminate.
Monitorizarea
Dupa punerea n functiune se vor monitoriza urmatorii factori de mediu:
- calitatea apelor epurate deversate n raul Olt;
- namolul rezultat din procesul de epurare
Monitorizarea apei
Statia de epurare este proiectata pentru un debit foarte mic 5 l/s) va avea un sistem
propriu de monitorizare, pentru toti parametrii prevazuti in Avizul de Gospodarire al apelor.
Determinarea parametrilor apei epurate se va face prin recoltarea de probe din caminul prevazut
n acest scop, analiza lor se va face n laboratorul statiei dotat corespunzator, cu frecventa
saptamnala.
Monitorizarea namolului
Avnd n vedere compozitia predominant organica si continutul n nutrienti a namolului,
proprietarul statiei intentioneaza utilizarea lui n agricultura.
Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se utilizeaza namolurile de epurare n
agricultura - prevede conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca namolul pentru a putea fi
utilizat n agricultura, conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca solul pe care poate fi utilizat,
obligatiile producatorilor, respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare.
n vederea monitorizarii, producatorul de namol are urmatoarele obligatii:
-sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse, cantitati de namoluri furnizate
pentru agricultura, compozitia namolurilor, destinatarul namolurilor si locurile de utilizare.
-sa comunice, la cererea autoritatilor competente, informatii care se gasesc n registrele de
evidenta.
Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce nseamna cantitatea,
transportul, mprastierea namolului pe suprafetele agricole, precum si pentru efectele acestuia
asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare.
Situatii de risc
Riscul este dat de probabilitatea aparitiei unui efect negativ major cu impact dur asupra
factorilor de mediu, ntr-o perioada de timp specificata si este descris sub forma ecuatiei:

R= P/E
unde: R-riscul, P - pericolul, E - expunerea (conform Directivei Comisiei Europene 93/67/EEC).
n acest caz ne putem confrunta cu riscuri naturale reprezentate de cutremure si inundatii
si cele datorate activitatii desfasurate.
Riscurile naturale sunt extrem de reduse, zona poate fi considerata stabila deoarece:
-din punct de vedere seismic conform Normativ P 100/92, coeficientul seismic Ks = 0,08
si o perioad de colt Tc = 0,7. Conform SR 111000/1 - 91 zona este ncadrata n harta de
macrozonare seismica n macrozona de gradul VI. Adancimea de nghet este de 1 - 1,1 m.
Statia de epurare va fi amplasata pe un teren la 0 cota de +2,00 m fata de cota apei din
praul Comlod.
-statia de epurare va fi amplasata pe malul drept al prului Comlod la o distanta de 20 m
fata de acesta. Din dec1aratiile primarului comunei Milas rezulta ca aceasta zona nu prezinta
pericol de inundare.
Riscurile n functionare sunt: avarie, defectiuni, ntreruperi de curent.
- ntreruperile de curent sunt foarte rare, utilajele folosite sunt fiabile, repararea sau
schimbarea acestora se poate face n intervale mici de timp. Pentru cazuri de intreruperi ale
energiei electrice pe durate mai mari de timp, statia va fi dotata cu un grup electrogen cu puterea
de 65 Cpo.
Rezumat fara caracter tehnic
Descrierea activitatii
Statia de epurare este proiectata pentru un debit de 150 m 3/zi corespunzator apelor uzate
menajere rezultate din gospodarii ( 700 locuitori) si de la micile unitati din localitate.
n functionarea rete1ei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele
procese:
Colectarea apelor uzate menajere - apele uzate din gospodarii ajung gravimetric n
reteaua de canalizare stradala respectiv n statia de epurare.
Procesul de epurarea apelor uzate menajere este mecano-biologic si cuprinde urmatoarele
operatii:
Retinere materii grosiere se face pe un gratar. Reziduurile se colecteaza n pubela
ecologica.

Retinerea nisipului se face ntr-un deznisipator vertical, nisipul se colecteaza ntr-un

container de deseuri menajere sau n saci permeabili de rafie.
Retinerea grasimilor se face n deznisipatorul -separatorul de grasimi, acestea se trateaza
cu biopreparate dupa care urmeaza circuitul deseurilor.
Omogenizarea -egalizarea debitelor apelor uzate se face ntr-un bazin cu doua
compartimente nseriate. Omogenizarea se realizeaza cu ajutorul unui mixer submersibil.
Tratarea biologica - se face ntr-un bloc compact containerizat suprateran. Procesele care
au loc n aceasta etapa sunt : dozarea polielectrolitului, flocularea si sedimentarea compusilor pe
baza de fosfor, reducerea substantelor organice pe baza de carbon, a materiilor n suspensie si
absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor, oxidarea intracelulara a produsilor de
hidroliza, nitrificarea heterotrofa, denitrificarea hetero-autotrofa, nitrificarea autotrofa n
prezenta oxigenului.
Dezinfectia cu ultraviolete - se face cu ajutorul unei unitati prevazuta cu lampi
neimersate.
Evacuarea apei epurate - se face printr-o conducta si o gura de varsare n prul Cornlod.
Parametrii de calitate si debitul apei epurate se vor monitoriza si se vor ncadra n limitele
prevazute n legislatia n vigoare.
Namolul va fi tratat cu polielectrolit si biopreparate, se va deshidrata prin dirijarea lui n
saci filtranti. Namolul se va utiliza ca ngrasamant pe terenuri agricole.
Impactul prognozat asupra mediului
Impactulinvestitiei asupra mediului este pozitiv n sensul n care se reduce cantitatea de
ape uzate menajere evacuate direct n apele de suprafata si n ce1e subterane. Apele menajere vor
fi epurate, la evacuarea n emisar concentratiile de poluanti vor fi n limita valorilor prevazute de
normativele n vigoare. Influenta lor asupra apelor de suprafata va fi nesemnificativa. Totodata
mentionam faptul ca att apele uzate ct si namolul vor fi tratate n diferite etape ale procesului
de epurare cu biopreparate care au rolul de a reduce cantitatea de namol si de a elimina
mirosurile neplacute.
Masuri de diminuare a impactului
Pentru protejarea factorilor de mediu sunt prevazute urmatoarele masuri:
-deseurile rezultate n perioada realizarii obiectivului vor fi evacuate de pe amplasament
de firma constructoare,
- namolul va fi deshidratat si se va evacua ritmic de pe amplasament,
-punerea n functiune si exploatarea statiei va fi facuta de persoane instruite

n acest scop si cu respectarea instructiunilor de operare si intretinere (n special n primele luni

de functionare a statiei)
Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului
Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului nconjurator de desfasurarea
activitatilor la statie de epurare Vistea s-a ape1at la o metoda de evaluare comparativa ntre
starea ideala a mediului si starea posibila datorata activiattii viitoare, lundu-se n discutie trei
factori de mediu: AER, APA si SOL. n acest sens pentru obiectivul analizat, s-a realizat
ncadrarea calitatii fiecarui factor de mediu, pe o scara de bonitate de la 1 la 10si s-au acordat
urmatoarele note:
APA-nota 9
AER - nota 10
SOL - nota 10
Prognoza asupra calitatii vietii si asupra conditiilor sociale
Prin realizarea obiectivu1ui "Canalizare menajera si statie de epurare pentru comuna
Vistea de Jos, judetul Brasov", se urmareste reducerea po1uarii apelor de suprafata si a apelor din
panza freatica ca urmare a activitatilor umane n centre populate.
Prin 1ucrarea proiectata se urmareste si ridicarea gradu1ui de confort a1 locuitori1or din
localitate.
Realizarea acestei investitii face parte din sarcini1e privind reducerea po1uarii, asumate
de Romnia n negocieri1e realizate n vederea aderarii 1a Comunitatea Europeana

BIBLIOGRAFIE

Blitz E. -Epurarea apelor uzate menajere, Ed. Tehnica;

Negulescu M - Epurarea apelor uzate industriale, vol I, Ed. Tehnica;
Munteanu, Octavian-Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura Casa
Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2005;
Dan Robescu & Co- Tehnologii, instalatii si echipamente pentru epurarea apei;
Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Protectia si ingineria mediului,
Editia a II-a, Bucuresti, Editura economica, 2002;
www.anpm.ro
www.avize-mediu.ro/acord-mediu
www.europa.ro/dosare/mediu
www.guv.ro
www.mmediu.ro
www.vistea.ro

OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata, completata si aprobata prin
Legea nr. 265/2006;
Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul MAPAM nr.
210/2004 si prin Ordinul MMGA nr.1037/2005;
. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului;
Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare;
Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea
112/2006;
HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice si private;

Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de

evaluare a impactului asupra mediului;
Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea
112/2006;
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n mediul
acatic a apelor uzate, modificata si completata prin HG nr. 352/2005;
Ordinul MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind
protectia mediului si n special a solurilor cnd se utilizeaza namolurile de epurare n
agricultura;
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei nr. 61/2006 pentru modificarea si
completarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/16.06.2000, privind regimul deseurilor;
Prospect Sisteme compacte pentru epurarea apelor uzate municipale si industriale, EEC
EUROPE LTD;
Normativul NP 08912003 -pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti - statii de epurare de capacitate mica si foarte mica;