Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
-
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Obiectivele temei:
identificarea principalilor indicatori de msurare a rentabilitii;
dezvoltarea abilitii de a construi i aplica modele de analiz structural i factorial a profitului i ratelor de
rentabilitate;
identificarea cauzelor care influeneaz rentabilitatea unei firme i a msurilor pentru reglarea activitii;
caracterizarea legturii care exist ntre rentabilitate i risc.
2
1.
Indicatori
Valoare
%
2006
Sume
14.075
100
17.033
100
13.980
99,32%
16.955
99,54%
13.949
99,78%
16.865
99,47%
95
0,68%
78
0,46%
1.Venituri totale
1.1. Venituri din exploatare
1.1.1. CA
2005
Sume
Din analiza structurii veniturilor acestui agent economic in dinamica constatam urmatoarele: venitul din exploatare este
preponderant in venitul total si are tendinta de a avea o pondere mai
importanta de la un exercitiu la celalalt, ceea ce inseamna ca managerul
este preocupat de asigurarea continuitatii activitatii.
In structura veniturilor din exploatare predomina veniturile din
vanzari ceea ce inseamna ca probabilitatea de realizare efectiva a
veniturilor prin incasare este mai mare, in concluzie, creste gradul de
atractivitate al acestei afaceri pentru potentialii investitori. Urmarind insa
dinamica vanzarilor si a structurii acestora constatam ca de la un
exercitiu financiar la celalalt vanzarile au o pondere mai mica ceea ce
conduce spre concluzia ca aparitia unor noi concurenti in sector a
determinat pierderea pozitiei concurentiale a firmei.
3
Indicatori
Valoare
2005
2006
Sume
Sume
187
100
91
100
277
148,13%
232
254,95%
276
99,64%
231
99,57%
- 90
- 141
0%
0%
RCA = CA Ch CA
Ch CA 2006 = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9947 * 16.723 =16.634
Ch CA 2005 = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9978 * 13.703 =13.673
RCA 2006 = CA Ch CA = 16.865 - 16.634 = 231
RCA 2005 = CA Ch CA = 13.949 - 13.673 =276
Se constata din analiza structurii rezultatelor evolutii asemanatoare veniturilor ceea ce inseamna confirmarea
ipotezelor anterioare. Urmarind insa ponderea rezultatului exploatarii in rezultatul total al exercitiului observam valori mai
mari decat a veniturilor corespunzatoare ceea ce inseamna ca activitatea de exploatare se desfasoara ce respectarea corelatiilor
de echilibru specifice.
4
Indicatori
2005
2006
Indici
13.980
16.955
121,28
1.1. CA
2. Cheltuieli de exploatare
13.949
13.703
16.865
16.723
120,90
122,04
13.673
11.565
1.285
427
16.634
14.223
1.577
439
121,66
122,98
122,72
102,81
292
69
285
112
97,60
162,32
65
95
185
165
0
0
14075
13887
87
78
219
169
0
0
17033
16942
133,85
82,11
118,38
102,42
0
0
121,02
122
Scopul acestei analize este de a identifica vulnerabilitatile specifice la nivelul fiecarei categorii de activitate.
Analiza echilibrului financiar pe baza informatiilor din CPP constituie punctul de plecare in investigatia unei activitati si
reprezinta cam 60% din informatiile relevante intr-un raport de analiza. Elementele care apar in raportul de analiza ulterior acestor
corelatii au menirea de a certifica concluziile acestei prime parti.
Constatam ca la nivel de ansamblu al acestei activitati exista ineficienta economica. Fiecare leu consumat de intreprindere
atrage o pierdere financiara importanta, drept pentru care continuam cu investigarea in profunzime a corelatiilor de echilibru.
Se observa o ineficienta a consumurilor, deci remunerarea personalului nu se efectueaza in accord cu munca depusa si astfel
trebuie studiata politica de personal: cum se angajeaza personalul, care este corelatia intre nivelul de pregatire al personalului si
nivelul de pregatire cerut de post, care este corelatia intre dinamica salariului mediu annual si dinamica productivitatii anuale.
Situatia este una de eficienta economica, cu pastrarea corelatiei de echilibru financiar. Trebuie analizata politica de investitii
(tipul de amortizare utilizat si impactul acestuia asupra rezultatului) si cum au fost utilizate acestea in cadrul afacerii pentru
eficientizarea in continuare a activitatii din acest punct de vedere.
2.
Venituri
Vnzri de
mrfuri
Producia vndut
2005
2006
Cheltuieli
619,69
Prod.stocat(debit)
2005
2006
SIG
Producia
2005
2006
Indici
2420,75
2739,93
113,19%
603,26
637,19
110,53%
27,46
17,50
exerciiului
0
2420,75
603,26
0
2793,93
637,19
1985,13
2274,4
Impozite, taxe,
vrsminte asimilate
Cheltuieli de personal
630,9
-292,05
3,46
277,4
584,54
-285,34
32,26
231,71
Amortizri i proviz.
Alte chelt. ptr. expl.
94,56
0
77,85
0
187,2
0
90,98
0
Consumuri
provenind de la teri
1038,88
1156,72
Valoarea adugat
1985,13
2274,4
114,51%
69,38
112,27
Rezultatul brut al
exploatrii
630,9
584,54
92,65%
1284,85
64,91
1577,59
99,75
Rezultatul
exploatrii
277,4
231,71
83,53%
Cheltuieli financiare
184,76
218,58
Rezultatul curent
187,2
90,98
48,60%
Chelt. extraordinare
Impozit
68
35,45
Rezultat
extraordinar
Rezultatul net al
exerciiului
119,2
55,53
46,59%
La aceasta intreprindere se observa ca nu este respectata corelatia de echilibru ceea ce inseamna ca ponderea
impozitelor, taxelor, varsamintelor assimilate si a cheltuielilor de personal creste in total VA.
Din punct de vedere al activitatii firmei nerespectarea corelatiei semnifica remunerarea salariatilor
neproportional cu productivitatea muncii. Cresterea ponderii impozitelor si taxelor nu tine neaparat de managementul firmei
ci de politica fiscala in stat. cheltuielile de personal au crescut nejustificat de la 1284,85 in 2005 la 1577,79 in 2006 iar
cheltuielile cu impozite si taxe au crescut d e la 69,38 la 112,27 in 2006. Rezulta ca intreprinderea are probleme in ceea ce
priveste gradul de exploatare al obiectelor ce constituie materie impozabila si ar trebui sa faca o analiza in detaliu a
mijloacelor fixe detinute pentru a stabili oportunitati de crestere a acestui grad.
al exercitiului. Intreprinderea duce o politica financiara ineficienta care se datoreaza modificarii legislatiei fiscale care este
independenta de managementul societatii.
2005
2006
329%
357%
65%
69%
9,27%
6,83%
104,6%
91,74%
1,98%
1,37%
1,33%
0,54%
1,33%
0,54%
1. RVA= VA / Qex
Interpretare:
1. Rata Valorii Adaugate a avut o evolutie favorabila pentru intreprindere, inregistrand o crestere in 2006 fata de 2005 cu 28%, ceea
ce semnifica o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti in structura productiei exercitiului.
2. Rata contributiei factorului uman a crescut la 69% in 2006, cu 4% fata de anul precedent reprezentand o evolutie nefavorabila in
activitatea intreprinderii si ducand la diminuarea rezultatului brut din exploatare.
3. Rata remunerarii intreprinderii a scazut cu 2,44% in 2006 fata de 2005 ca urmare a scaderii profitului net si ca urmare a cresterii
ponderii cheltuielilor de personal, cu impozite si taxe, financiare, cu amortizari si provizioane in structura VA.
10
4. Rata EBE masoara excedentul brut din exploatare la 100 lei productia exercitiului si a avut o evolutie descendenta in 2006 fata de
2005, scazand cu 12,86%. Acest lucru se datoreaza cresterii mai rapide a consumurilor provenind de la terti, a cheltuielilor cu
impozite si taxe si a cheltuielilor de personal decat cresterea usoara a productiei exercitiului in 2006 fata de 2005.
5. Rata rezultatului din exploatare masoara eficienta activitatii de exploatare evidentiind profitul la 100 lei venit. In cazul nostru,
activitatea de exploatare se desfasoara cu ineficienta economica deoarece profitul la 100 lei venit a scazut de la 1,98% la 1,37% in
anul 2006 ca urmare a cresterii relative a cheltuielilor din exploatare.
6. Rata rezultatului curent a inregistrat aceeasi evolutie ca si Rata rezultatului brut, avand in vedere ca nu exista venituri si cheltuieli
din activitatea extraordinara, si o evolutie asemanatoare cu cea a Ratei rezultatului din exploatare, si anume o scadere de la 1,33% in
2005 la 0,54% in 2006.
Rezultatul curent la 100 lei venituri din activitatea curenta a inregistrat o scadere, deci activitatea curenta se desfasoara in conditii de
ineficienta economica, adica se inregistreaza cresteri relative de cheltuieli care nu sunt acoperite suficient de venituri aferente.
q * p q * c q * p(1
1.1. q
q* p
2. mb
q *c )
q* p
1.2. p
2.1. g
2.2. p
2.3. c
Indicatori
q* p
2. Ch monetare q * c
1. Vt monetare
3. Ip
11
N-1
13976,87
16912,77
13346
16352,33
108,5%
4. Vt monetare recalculate
5. Ic
6. Ch monetare recalculate
* p0
* c0
7. Mb (1-2)
8. mb
15587,81
107.5%
15211,47
630,87
0,045
560,44
0,033
Dezvoltarea factoriala:
Mb = Mb1 Mb0 = 560,44 630,87 = - 70,43 u.m.
1.
q* p= q
* p1 *
mb0 -
1.1. q = mb0 ( q1 * p 0 -
1.2. p = mb0 ( q1 * p 1 -
2. mb =
2.1. g =
2.2. p =
2.3. c =
* p0 *
* p0 )
* p0 )
q
q
* p 1 [(1 * p 1 [(1 -
q
q
q
q
* c0
* p0
* c0
* p1
* p 1 [mb1 - (1 -
q
q
* c0
* p0
15211.47
) 0.045] = -362 u.m.
15587.81
)] = 16912,77 [(1-
15211.47
15211.47
) - (1)] =
16912.77
15587.81
q
q
* c0
* p1
Interpretare
12
15211.47
)] = - 1133,16
16912.77
Concluzii generale:
Pe baza rezultatelor obtinute se observa o reducere a marjei brute aferente cifrei de afaceri cu 70,43 u.m. Aceasta
reducere a marjei brute va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, profitului current si profitului net,
respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a remunerarii actionarilor prin dividende.
Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar
numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.
Modelul II
Mb = Mb1 Mb0 = 560,44 630,87 = - 70,43 u.m.
1. q = Mb0 * Iq - Mb0 = 630,87*
15587.81
- 630,87 = 630,87 *1,12 630,87 = +79,70 u.m.
13976.87
Interpretare
Concluzii generale:
La intreprinderea analizat, Marja bruta a evoluat n sensul reducerii cu 70,43 u.m, aceasta va genera efecte nefavorabile asupra
profitului din exploatare, profitului current si profitului net, respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a
remunerarii actionarilor prin dividende La aceast evoluie au contribuit n sensuri i cu intensiti diferite urmatorii factori de
influen. Astfel:
modificarea volumului productiei vandute n sensul cresterii a avut o influen favorabil asupra marjei brute, determinnd
cresterea acesteia cu 79,70 u.m.
structura productiei vandute, a dus la modificarea Rezultatului Brut din Exploatare n sensul reducerii cu 330,23 u.m..
Structura productiei vandute s-a modificat in sensul scaderii ponderii produselor cu o marja de profit mai mare decat media
pe intreprindere.
costul de productie unitar are influena nefavorabila asupra marjei brute determinnd scaderea acesteia cu 1140,86 u.m.,
fiind factorul cu cea mai intensa influenta negativa asupra rezultatului brut din exploatare.
influenta favorabila si intensa are pretul de vanzare pe produs care a crescut ducand la cresterea marjei brute cu
1324,96u.m.
14
Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar
numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.
RCA
1. q
ChCA0 =
CA0
16865
* Chexp l0
*16723 16634
Vt exp l0
16955
2. g
ChCA1 =
CA1
13949
* Chexp l 1
*13703 13672
Vt exp l 1
13980
3. c
4. p
Indicatori
N-1
13949
16865
13672
16634
277
231
4. Ip
108.5
5. Ic
107.5
15544
15474
q* p
1. CA
2. Ch aferente CA
q*c
3. RCA (1-2)
6.
7.
q1 * c 0
* p0
Interpretare
Concluzii generale:
La finele perioadei analizate s-a inregistrat o reducere a profitului afferent cifrei de afaceri cu 46 u.m.. reducerea profitului aferent
vanzarilor influenteaza negative rezultatul exploatarii, rezultatul brut si rezultatul net al exercitiului si indicatorii de eficienta
constituiti pe baza acestora.
Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar
numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.
Modificarea structurii CA in favoarea unor produse cu o marja de profit superioara celei medii pe
intreprindere
Modelul II
RCA = RCA1 - RCA0 = - 46
1. qp = ( q1 * p1 q 0 * p 0 ) * pr0 = 2916 * 0,02 = +58.32 u.m.
1.1. q = ( q1 * p 0 q 0 * p 0 ) * pr0 = 1595 * 0,02 = +31,9 u.m.
1.2. p = ( q1 * p1 q1 * p 0 ) * pr0 = 1321 * 0,02 = +26,42 u.m.
2. pr = ( pr1
2.1. g =
2.2. p =
2.3. c =
pr0
q
q
q
* p1 1
* p1
q * p
q * p
q1 * c1 q1 * c 0 = 16865 (- 0,986 + 0,918) = - 1146.82 u.m.
q1 * p1 q1 * p1
* p 1 (1
q *c
q * p
Interpretare
18
Reducerea profitului aferent vanzarilor s-a datorat in exclusivitate reducerii marjei medii de profit la un leu vanzari, cifra de
afaceri sporind a determinat cresterea masei profitului aferent vanzarilor.
CA a crescut fata de anul precedent cu 2916 u.m. contribuind la sporirea profitului cu 58,32 u.m.. Aprofundand influenta CA
prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constata ca volumul fizic al productiei vandute a influentat pozitiv in sensul cresterii
profitului cu 31,9 u.m., in timp ce majorarea preturilor medii de vanzare unitare a avut ca effect sporirea profitului cu 26,472 u.m..
Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute este mai intense ca a pretului, ceea ce inseamna ca societatea reuseste sa isi
fidelizeze clientele sis a atraga din clientii concurentei, desi duc o politica de crestere a preturilor.
Scaderea profitului mediu la un leu vanzari cu 0,006 u.m., ceea ce semnifica o diminuare a ratei rentabilitatii comerciale la
nivel de intreprindere, a avut ca rezultat reducerea profitului mediu la un leu cifra de afaceri cu 101,19 u.m..
Influentele factorilor indirecti care actioneaza asupra profitului afferent CA (structura, preturi, costuri) se interpreteaza similar
modelului I, prezentat mai sus.
Modelul II are o valoare informationala superioara modelului I deoarece pune in evidenta, prin factorii de gradul 1, cele doua
directii principale de crestre a profitului, si anume: prin sporirea rulajului vanzarilor si modificarea marjei medii de profit la 1 leu
vanzari.
2. Wa
3. pr
Indicatori
2005
2006
1. Venituri exploatare
13980,34
16955,02
2. Rezultat exploatare
277
232
0,0198
0,0137
125
123
3. Rezultat exploatare la 1
leu venituri din exploatare
(pr) =2/1
4. Numar mediu de
19
salariati (Ns)
5. Productivitatea anuala
(Wa) =1/4
111,84
137,85
Interpretare
Concluzii generale
Se constata reducerea rezultatului exploatarii in perioada analizata cu 45 u.m., de la 277 u.m. profit in 2005 la 232 u.m.
profit in 2006. Rezultatul exploatarii este format din Rezultatul aferent CA (analizat mai sus) si din Rezultatul din alte
activitati de exploatare. La aceast evoluie au contribuit n sensuri i cu intensiti diferite urmatorii factori de influen.
Astfel:
modificarea numarului de salariati n sensul reducerii cu 2 salariati in exerciiului financiar 2006 a avut o influen
nefavorabil asupra Rezultatului exploatarii, determinnd scaderea acestuia cu 5,43 u.m..
productivitatea anuala, a contribuit la modificarea Rezultatului exploatarii n sensul cresterii cu 63,37 u.m. ca
urmare a majorarii valorii sale de la 111,84 lei/salariat in 2005 la 137,85 lei/salariat in 2006.
profitul la un leu venit din exploatare are influena negativa cea mai puternica asupra Rezultatului exploatarii
determinnd scaderea acestuia cu 95,28 u.m.
ale
Numarul mediu de salariati s-a modificat n sensul reducerii cu 2 salariati . Acest lucru se intampla
atunci cand:
se inchide o linie tehnologica sau are loc o miscare accentuate de personal din motive ce tin direct de
optiunea salariatilor;
supradimensionare a activitatii ar determina cresteri exponentiale ale cheltuielilor fixe ceea ce
contribuie la inregistrarea unor pierderi relative. De aceea preocuparea managementului trebuie sa
fie intotdeauna de mentinere a unei dimensiuni a activitatii a carei gestiune sa nu implice cresteri
exponentiale ale costurilor;
scade cererea de produse care duce la folosirea la o capacitate mai mica a utilajelor direct productive
implicand un numar mai mic de muncitori
Urmarind evolutia productivitatii muncii constatam o imbunatatire din acest punct de vedere a situatiei intreprinderii.
La aceasta au contribuit unul sau mai multi factori precum: introducerea progresului ethnic, promovarea
managementului stiintific, a cointeresarii materiale, reducerea numarului de salariati, scazand astfel si cheltuielile de
personal.
Profitul la un leu venit din exploatare a scazut si prin urmare a avut o influenta nefavorabila asupra
Rezultatului exercitiului. Acest fapt se datoreaza scaderii rezultatului exploatarii si a veniturilor din exploatare
si cresterea cheltuielilor din exploatare
Model de analiz:
1.1.T
21
1.1.2.th
1.Vt
Rex = Vt * (Rex/Vt)
1.2.Wh
2.pr
gi
pr i
Venituri
Exploatare
Financiare
Extraordinare
Total
Indicatori
N-1
14074,90
125
0,013
1.600
17032,87
123
0,005
0,013
1.700
200.000
209.100
Venituri
2005
2006
gi (Vi / Vi)
2005
2006
0,07
0,08
Ri
Pr i
2005
2006
2005
2006
13980
16955
99.33%
99.54%
277
232
0.020
0.014
95
78
0.67%
0.46%
-90
-140
-1.47
-1.80
14075
17033
100%
100%
187
92
0.013
0.005
Re x Re x1 Re x 0 = - 95 u.m.
1.
Vt (Vt1 Vt 0 ) * pr0
1.1 T T1 T0
Wh0 * pr0
= + 8,28 u.m.
1.2
2.
pr Vt1 ( pr 1 pr 0 ) =
= + 26 u.m.
- 136,264 u.m.
Interpretare
Concluzii generale:
Se constata reducerea Rezultatul exercitiului cu 95 u.m., de la 92 u.m. profit in 2006 la 187 lei profit in 2005 . La aceast modificare
factorii de influenta au urmatoarele contributii:
modificarea veniturilor totale n sensul cresterii de la 14075 u.m. in anul precedent la
17033 u.m. in anul analizat, a avut o influen favorabil asupra rezultatului exercitiului, determinnd cresterea acestuia
cu 38,45 u.m.. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta indirecti :
o timpului in om-ore are o influenta favorabila asupra veniturilor totale si implicit asupra rezultatului
exercitiului , determinand crestererea acestuia cu 8,28 u.m.. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de
influenta asupra timpului in om-ore si indirect asupra rezultatului exercitiului :
- numarului de salariati care, ca urmare a reducerii de la 125 la 123 in anul curent, influenteaza negativ
rezultatul exercitiului determinand scaderea acestuia cu 2,91 u.m.
- timpului de lucru in ore pe salariat, are o influenta favorabila asupra rezultatul exercitiului, contribuind la
cresterea acestuia cu 11,38 u.m.
o productivitatea orara a determinat modificarea rezultatului exercitiului n sensul majorarii cu 26 u.m. ca
urmare a cresterii sale de la 0.07 lei/ora la 0.08 lei/ora in 2006.
profitul mediu la 1 leu venit total, a contribuit la modificarea rezultatului exercitiului n sensul scaderii cu 136,264
u.m. ca urmare a scaderii valorii sale de la 0,005 lei profit la 1 leu venit total n anul 2006 la 0,013 lei profit la 1 leu
venit total n anul 2005. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta :
O structura veniturilor nu a avut nici o influenta asupra profitului mediu la 1 leu venit total
23
profitul mediu la 1 leu venit pe categorii de venituri a influentat negativ profitul mediu la 1 leu venit total si
prin urmare si rezultatul exercitiului care a scazut cu 136,264 u.m. datorita acestei influente.
Model de analiz:
1. g
Rv = (Rex inaintea impozitarii / Vt) * 100
2. p
3. c
Indicatori
2005
2006
1. Venituri totale
2. Cheltuieli totale
3. Venitul total recalculat
4. Cheltuieli totale recalculate
5. Profitul brut al exercitiului
6. Rata rentabilitatii veniturilor
7. Ip
8. Ic
14075
13888
187
1,33%
-
17033
16942
15699
15760
91
0,54%
108,5%
107,5%
qi1 ci 0
qio ci 0
2.
qi1 ci 0
q c
100 1 i1 i 0 100
p 1
q p
q p
i1
i1
i1
i0
- 1,72%
25
3.
Interpretare
Conluzii generale
Se constata reducerea ratei rentabilitatii veniturilor in perioada analizata cu 0,79 %. La aceasta scadere au contribuit urmatorii
factori de influenta dupa cum urmeaza:
- structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii veniturilor cu 1,72 % ceea ce inseamna ca structura acestora s-a
modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare decat media pe
intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si luand in
considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere putem aprecia activitatea
managementului drept una nu foaret performanta;
- influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii veniturilor cu 7,86 %. Se observa
ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor si a costurilor
constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult mai intensa decat influenta
generata de cresterea costului. Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie
modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor factori conjuncturali precum: scaderea puterii
concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;
- costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii veniturilor determinand scaderea acesteia cu 6,94%, dar acest lucru este
normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor
materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.
1. g
Rrct= (Rex -inainte de impozit /Cht)*100
2. c
3. p
Indicatori
2005
2006
1. Venituri totale
2. Cheltuieli totale
3. Venitul total recalculat
4. Cheltuieli totale recalculate
5. Profitul brut al exercitiului
6. Rata rentabilitatii resurselor
consumate
7. Ip
8. Ic
14075
13888
187
1,35%
17033
16942
15699
15760
91
0,54%
108,5%
107,5%
q p
q c
q p
2. c
q c
1.
i1
i0
i1
i0
i1
i0
i1
i1
q
q
q
1 100
1 100
1 100
i 0 ci 0
1 100
i 1 ci 0
io
i1
pi 0
pi 0
27
3.
q
q
1 100
i 1 ci 1
i1
pi1
q
q
1 100
i 1 ci 1
i1
pi 0
Interpretare
Concluzii generale
La societatea analizat se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate totale s-a redus cu 0,81%.
La aceast
0
evoluie au contribuit n sensuri i cu intensiti diferite urmatorii factori de influen. Astfel:
modificarea structurii veniturilor totale a avut o influen negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate,
determinnd reducerea acesteia cu 1,73%.
costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate n sensul diminuaii cu 6,95% avand o
influenta nefavorabila normala.
pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 7,88% ceea ce reprezinta o influenta
favorabila.
Factorii care au determinat modificrile elementelor componente ale fenomenului si Masuri care
sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate analog 7.1.
Indicatori
2005
2006
28
Cifra de afaceri
13949
16865
13672
16634
CA recalculata
15544
15473
Rezultat aferent CA
Rata rentabilitatii
comerciale
277
231
1,99%
1,40%
Ip
108,5%
107,5%
2.
qvi1 ci 0
qv c
100 1 i1 i 0 100
p 1
qv p
qv p
i1
i1
i1
i0
3.
29
Interpretare
Concluzii generale
La societatea analizat se constata ca rata rentabilitatii comerciale s-a redus cu 0,59%.
La aceast evoluie au contribuit n
0
sensuri i cu intensiti diferite urmatorii factori de influen. Astfel:
- modificarea structurii veniturilor totale a avut o influen negative asupra Ratei rentabilitatii comerciale,
comerciale determinnd
reducerea acesteia cu 1,53%.
- pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii comerciale cu 7,79% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.
- costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii comerciale n sensul diminuaii cu 6,88% avand o influenta
nefavorabila normala.
Factorii care au determinat modificrile elementelor componente ale fenomenului si Masuri care
sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii comerciale analog 7.1.
Indicatori
2005
2006
Cifra de afaceri
13949
16865
13672
16634
30
CA recalculata
15544
15473
277
231
2,03%
1,39%
Rezultat aferent CA
Rata rentabilitatii
comerciale
Ip
108,5%
107,5%
qv p
qv c
qv p
2. c
qv c
1.
3.
i1
i0
i1
i0
i1
i0
i1
i1
qv
qv
1 100
i 1 ci 1
i1
qv
qv
qv
1 100
qv
1 100
p i1
1 100
i 0 ci 0
1 100
i 1 ci 0
= - 6,56% -0,44% = - 7%
io
i1
pi 0
pi 0
qv p
qv c
i1
i0
i1
i1
1 100
Interpretare
Concluzii generale
La societatea analizat se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri s-a redus cu 0,64%.
0
La aceast evoluie au contribuit n sensuri i cu intensiti diferite urmatorii factori de influen. Astfel:
31
modificarea structurii veniturilor totale a avut o influen negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate
aferente cifrei de afaceri,
afaceri determinnd reducerea acesteia cu 1,59%.
costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri n sensul
diminuaii cu 7% avand o influenta nefavorabila normala.
pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consummate aferente cifrei de afaceri cu 7,95%
ceea ce reprezinta o influenta favorabila.
Factorii care au determinat modificrile elementelor componente ale fenomenului si Masuri care
sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri analog 7.1.
P
CA P
100
100
At
At CA
1.
CA
=n
At
2.1. g
2.
P
= Rcom
CA
2.2. p
2.3. c
Indicatori
2005
2006
Cifra de afaceri
13949
16865
13672
16634
CA recalculata
32
15544
15473
277
231
Rata rentabilitatii
comerciale(P/CA)
1,99%
1,37%
7795
13978
3,54
1,66
1,78
1,21
Rata rentabilitatii
economice
CA/At
Ip
108,5%
107,5%
0 100 = 1,21 * (1,37 1,99) *100 = - 0,75 %
2.
CA At1 CA1 CA0
1.
2.1. g =
CA1
At1
2.2. p =
CA1
At1
qvi1 ci 0
qv c
1 i1 i 0 ) 100 = 1,21 * (0,0825 0,0046) * 100 = + 9,43%
( 1
qv p qv p
i1
i1
i1
i0
33
2.3. c =
CA1
(
At1
Interpretare
qv
qv
qv c
1 i1 i 0 ) 100
qv p
i 1 pi 1
i1
i1
i1
ci 1
Concluzii generale
La societatea analizat se constata ca rata rentabilitatii economice s-a redus cu 1,88%. Scaderea se datoreaza atat
numarului de rotatii dar si rentabilitatii comerciale, astfel:
modificarea numarului de rotatii al activului total in sensul scaderii de la 1,78 rotatii in 2005 la 1,21
rotatii in 2006 a dus la diminuarea rentabilitatii economice cu 1,13%
modificarea structurii veniturilor totale a avut o influen negativa asupra Ratei rentabilitatii economice,
determinnd reducerea acesteia cu 1,85%.
pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii economice cu 9,43% ceea ce reprezinta o influenta
favorabila.
costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii economice n sensul diminuaii cu 8,32% avand o influenta
nefavorabila normala.
structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii economice cu 1,85 % ceea ce inseamna ca structura
acestora s-a modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare
decat media pe intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii
34
activitatii si luand in considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere
putem aprecia activitatea managementului drept una nu foaret performanta;
influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii economice cu 9,43 %.
Se observa ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor
si a costurilor constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult
mai intense decat influenta generata de cresterea costului; Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii
calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor
factori conjuncturali precum: scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;
costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii economice determinand scaderea acesteia cu 8,32%, dar acest
lucru este normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de
achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.
P
VT
AT Pn
100
100
Kp
AT Kp VT
VT
AT
AT
2. Kp
3.
Pn
VT
35
Indicatori
2005
2006
Cifra de afaceri
13949
16865
13672
16634
Venituri totale
14075
17033
Kapitaluri proprii
5203
11553
Active tiotale
7795
13978
Rezultatul net al
exercitiului (Profit)
119
56
2,31%
0,49%
VT/AT
1,81
1,22
AT/Kp
1,50
1,21
Pn/VT
0,0085
0,0033
Rata rentabilitatii
financiare
Ip
108,5%
107,5%
36
2.
3.
VT
AT1 Kp1 VT1 VT0
INTERPRETARE
Concluzii generale
Analizand comparative cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta
cu 1,82 %, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.
Toti cei trei factori au influentat negativ dar in proportii diferite astfel:
modificarea vitezei de rotatie a activelor totale a condus la scaderea ratei rentabilitatii financiare cu 0,74% ceea ce
arata ineficienta in utilizarea activelor care se poate datora incapacitatii managementului de a-si valorifica activele
totale.
factorul de multiplicare al capitalului propriu, a dus si el la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 0,29% ca
urmare a scaderii lui de la 1,21 in 2006 la 1,50 in 2005, ceea ce inseamna ca se mareste ponderea surselor
imprumutate al carui cost afecteaza profitul net. O valoare mare a acestui indicator duce la o rata a rentabilitatii
mai mare dar arata si un grad de indatorare mai ridicat.
profitului net la 1 leu venituri totale a dus la diminuarea ratei rentabilitatii financiare cu 0,81 % , aspect ce
evidentiaza ineficienta exploatarii activitatii. Acest lucru se datoreaza scaderii profitului de la 119 in 2005 la 56 in
2006, fata de cresterea veniturilor totale. Rezulta ca firma nu este capabila sa duca o politica de preturi eficienta si sa
controleze costurile.
Cresterea eficientei activitatii de exploatare prin controlul costurilor si implementarea unei politici de preturi
adecvate
BIBLIOGRAFIE
38