140

VERONICA PRISACARU

Economia intreprinderii

B ihliografie
1. BERCA, M. Ingineria ;;i managementul resurselor pentru dezvoltare ruralii.
Bucure;;ti: Editura ,,Ceres", 2003. 192 p. ISBN 973-40-0622-3.

141

CAPITOLUL 8. MIJLOACELE
FIXE ALE iNTREPRINDERll

2. CAlA, I.; MAGAZIN, P.; STEFAN, G. Economieagrarii. Ia;;i: Editura,,Ion

Ionescu de la Brad", 1998. 252 p. ISBN 973-98424-1-0.
3. CIORNAI, N.; BLAJ, I. Economia finnelor contemporane. Chi;;iniiu: Editura
,,Prut International", 2003. 311 p. ISBN 9975-69-462-4.

8.1. Esenfa, insemniitatea ~; clasificarea mijloacelor fl.Xe

4. DONA, I. Economie ruralii. Bucure;;ti: Editura economicii, 2000. 495 p. ISBN

973-590-102-1.

Activitatea unitatilor agricole este imposibila rara o atitudine

responsabila, economa fata de mijloacele fixe. Insuficienta mijloacelor fixe reduce posibilitatile de marire a productiei, ingreuneaza
desra~urarea proceselor de munca, implica cre~terea consumului de
energie biologica a oamenilor ~i a animalelor de tractiune, mare~te
eforturile fizice ale producatorilor, reduce productivitatea muncii.
Experienta tarilor dezvoltate releva rolul deosebit pe care 1-a avut
modernizarea tehnica, cre~terea inzestrarii muncii cu mijloace
mecanice in obtinerea unor randamente mari la hectar, precum ~i in
cre~terea productivita!ii pamantului ca principal factor de productie
din agricultura. Totodata anume insuficienta sau starea nesatisracatoare a mijloacelor fixe este constatata ca fiind unul din factorii
care franeaza dezvoltarea multor intreprinderi agricole din tara
noastra la etapa actuala.
Mijloacele fixe reprezinta activele materiale, al caror pre!
unitar depa~e~te plafonul stabilit de legislatie (3000 lei), planificate
pentru utilizare in activitatea de productie, comerciala ~i alte activitati, in prestarea serviciilor mai mult de un an, sunt destinate inchirierii sau in scopuri administrative.
Principalele caracteristici ale mijloacelor fixe pot fi redate astfel:
- au o durata lunga de folosire;
- nu-~i modifica forma initiala in timpul folosirii;
- au o valoare mare;
- i~i transmit treptat valoarea totala in costul produselor obtinute.
in componenfa natural - substanfiala a mijloacele fixe intra:
cladiri;
construe/ii speciale;
insialafii
transmisiune;
maf}ini :ji utilaje care, la randul sau, se impart in:

5. OANCEA, M. Managementul modern ill unitatile agricole. Bucure;;ti:

Editura ,,Ceres", 2003. 639 p. ISBN 973-40-0595-2.
6. VOICU, R.; DOBRE, L. Organizarea $i strategia dezvoltarii uniti'ifilor
agricole. Accesibil pe Internet <URL: http://www. biblioteca-digitala.ase.ro.>
7. MHHAKOB, A. H !J,p. 3KOHOMHKa arpacJieif AITK. MocKBa: KoJiocC,
2004. 464 c. ISBN 5-10-003823-3.
8. For de muncii ill Republica Moldova. Ocupare ;;i ;;omaj 2009. Biroul
National de Statisticii al Republicii Moldova. Chi;;iniiu, 2009. 368 p. ISBN 978-99754034-8.
9. Anuarul statistic al Republic ii Moldova, 2010. Biroul National de Statisticii
al Republicii Moldova. Chi;;iniiu: Editura ,,Statistica", 2011. 576 p. ISBN 978-99754068-0-2

Vevo~: (...Q

1;0 /
I

fc,.,,9""1."2

~J:~.-

t~'),/0

Ci.

sa_, c..o_y--1..(
I

'

c.,"t ;s:""~l._
'

't>'l"t'l?F"""''ld.?..-,,
u p;.,5'/'-1.
2 ol 1

~-18- j<j

). Off

~O~f

'f-S- G ~ -1S6-5

de

......~
142

VERONICA PRISACARU

- maini i utilaje de foqa;

- maini i utilaje de lucru;
- aparate i instalatii de masurare i reglare i utilaj de
laborator;
- tehnica de calcul;
- alte maini i utilaje etc.;
mijloace de transport;
unelte .;i scule, inventar de produc/ie .;i gospodaresc .;i
alte tipuri de mijloace fzxe;
animate de producfie .;i reproduc/ie;
plantafii perene;
alte mijloace fixe (fondurile de biblioteca, investitiile,
valorile muzeale, exponatele lumii animale in managerii, investitiile
ulterioare in mijloacele fixe arendate ).
Mijloacele fixe pot fi clasificate in mai multe grupe, in functie
de diferite criterii (I, p. 54 ):
a) dupa destinatia economica:
direct productive - participa direct in procesul de productie
(tractoarele i mainile agricole, animalele de reproductie,
plantatiile );
indirect productive - nu influenteaza direct nivelul
productiei, darin procesul de productie sunt indispensabile (magazii,
constructii de locuit, cai de comunicatie );
b) dupa modul in care participa la procesul de productie:
active fzxe in func/iune;
active fzxe in rezerva;
active fixe in conservare;
active fzxe in lichidare.
c) dupa destinatia ramurala: mijloace fixe ale industriei,
agriculturii, transportului, construcfiilor, comer(ului, invafamdntului, ocrotirii saniitafii, culturii etc.
d) dupa apartenenta proprietara: mijloace fzxe proprii .;i arendate.
De rand cu criteriile mentionate mai sus, tipurile de mijloace
fixe mai pot fi delimitate in functie de gradul de influenta asupra
obiectului muncii in (7, p. 285):

Economia intreprinderii

143

mijloace fee active - care au influenta nemijlocira asupra obiectului muncii (~ini i utilaje, linii tehnologice, mijloace de transport);
mijloace fixe pasive - care nu exercita influenta nemijlocita
asupra obiectului muncii (cladiri, constructii .a.).
In cadrul unitatilor agricole este reprezentativa i distinctia
mijloacelor fixe dupa domeniul de implicare in:
mijloace fixe de producfie cu destinafie agricola;
mijloace fzxe de producfie cu destinafie neagricolii (incadrate
in activitati de prelucrare, servicii productive etc.);
mijloace fixe neproductive
La analiza mijloacelor fixe ale unei intreprinderi in aspect
calitativ este semnificativa structura acestora. Deosebim structurii
de producfie, tehnologica .Ji de vdrstii a mijloacelor fzxe (7, p.286).
Prin structura de producfie se desemneaza propoqia diferitor tipuri
de mijloace fixe dupa componenta natural-substantiala in valoarea
medie anuala totala a acestora.
Structura tehnologica a mijloacelor fixe reprezinta ponderea
mijloacelor fixe repartizate pe subdiviziunile structurale ale
intreprinderii in valoarea lor medie anuala totala.
Structura de vdrsta a mijloacelor fixe caracterizeaza ponderea
mijloacelor fixe cu diverse perioade de aflare in functiune in valoarea
lor medie anuala totala.
8.2. Evaluarea, reeva/uarea !ji uzura mijloace/or ftxe
Evaluarea i reevaluarea mijloacelor fixe reprezinta o atributie
importanra in procesul de gestionare a acestora. In functie de scopul
propus pentru care se efectueaza evaluarea mijloacelor fixe, sunt
prevazute urmatoarele forme de apreciere valorica a acestora (9, p. 107):
- valoarea de intrare - reprezinta suma mijloacelor baneti
achitate sau a echivalentelor acestora sau valoarea venala sub forma
de compensare, acordata ia achizitionarea sau crearea activelor pe
termen lung. Valoarea de intrare a obiectelor create de intreprindere
(cladiri, constructii speciale etc.) este egala cu costul lor efectiv, iar
pentru cele construite prin metode de antrepriza - cu valoarea
contractului neizociat de amhPlP n~rfr

:i
j

'

'
I

' f;
I

'

I I
I

144

VERONICA

PrusACARu

- valoarea de bilanf - suma cu care mijloacele fixe sunt

evaluate la data mtocmirii bilantului contabil, diminuata cu uzura
acumulata la aceasta data;
- valoarea corectata a mijloacelor fTXe - valoarea acestora,
determinata dupa efectuarea unor investitii in cazul imbunatatirii
starii lor (reparatie capitala, modernizare, reconstructie );
- valoarea reevaluata - valoarea mijloacelor fixe determinata
ca urmare a reevaluarii acestora;
- valoarea venala - suma cu care un activ ar putea fi schimbat in
procesul unei operatiuni comerciale - se mai nume~te valoare de piata ~i
se determma prin expertiza estimativa, efectuata de speciali~ti calificati;
- valoarea uzurabila - valoarea de intrare a obiectului de
mijloace fixe diminuata cu valoarea probabila ramasa;
- valoarea ramasa - suma neta (valoarea bunurilor materiale
utilizabile) pe care mtreprinderea prevede sa 0 obtina la expirarea
datei de utilizare a mijloacelor fixe. Acesta poate fi, de exemplu,
valoarea metalului uzat la scoaterea din uz a ma~inilor, utilajelor,
mijloacelor de transport sau valoarea materialelor de constructie
care se obtin la demolarea cladirilor;
- valoarea sau suma de recuperare - expresia valorica pe care
intreprinderea presupune sa o recupereze ca rezultat al utilizarii
activului, inclusiv valoarea ramasa m cazul ie~irii din functiune a
acestuia. Matematic aceasta suma este egala cu valoarea uzurabila
plus valoarea ramasa.
Reevaluarea sau evaluarea ulterioara a mijloacelor fTXe este
impusa de necesitatea modificarii valorii acestora ca rezultat al
schimbarii conditiilor activitatii economice (inflatie, modificarea
brusca a pre!llfilor la obiectul respectiv pe piata ~.a.). Drept reper la
reevaluarea mijloacelor fixe serve~te valoarea venala a acestora.
Frecventa reevaluarii depinde de variatiile m valoarea venala a activului respectiv ~i se determina de intreprindere de sine statator.
Obiectele de mijloace fixe, a caror valoare venala se modifica permanent ~i considerabil, se reevalueaza anual. Daca la anumite obiecte
de mijloace fixe valoarea venala se modifica nesubstantial, acestea
se reevalueaza o data la trei ani.

Economia intreprinderii

145

Uzura mijloacelor fTXe este desemnata ca repartizarea sistematica a valorii uzurabile pe parcursul perioadei de functionare utila.
Mijloacele fixe sunt supuse uzurii fizice ~i morale. Uzurafizica
(propriu - zisa) a unui obiect oarecare este determinata de intensitatea
folosirii acestuia, mtretinerea, repararea, asistenta tehnica etc. Uzura
morala a activului se produce sub influenta schimbarilor in
tehnologiile de productie a acestuia, a modificarii cererii la produsele
obtinute sau serviciile prestate, precum ~i in rezultatul unor restrictii
juridice, aparute ca urmare a expirarii termenilor contractuali de
mchiriere, spre exemplu.
La calcularea uzurii mijloacelor fixe, de rand cu valoarea ramasa
probabila, 0 msemnatate decisiva 0 are durata de funcfionare utila a
acestora. Durata de functionare utila probabila a unui obiect sau a
unei grupe de obiecte omogene este determinata de mtreprindere de
sine statator la momentul punerii acestuia in functiune ~i poate sa se
exprime prin perioada pe parcursul careia mtreprinderea prevede
utilizarea activului sau cantitatea de unitati de productie /sau volumul
de servicii, pe care intreprinderea preconizeaza sa le obtina sau presteze
din utilizarea obiectului. Factorii care stau la baza determinarii
perioadei de funqionare utila sunt:
experienta de lucru cu un asemenea activ sau cu unul similar
(avand experienta respectiva, intreprinderea cunoa~te deja ce
perioada acesta poate fi util);
. experienta altei illtreprinderi ill folosirea obiectelor analogice
sau similare;
starea fizica reala a obiectului;
necesitatea de a fi sau a nu fi supus reparatiei capitale (daca
se va decide sa fie efectuata reparatia capitala, obiectul va avea o
perioada de functionare utila mai mare ~i invers);
tendintele modeme in domeniul fabricarii produselor la care
participa obiectul pus ill functiune;
conditiile cliftiaterice;
conditiile de pastrare;
conditiile utilizarii activului in procesul de productie.
Factorii susnumiti determina atat uzura fizica, cat ~i morala.

:.\

-,

146

VERONICA PRISACARU

Uzura se deterrnina pentru toate mijloacelor :fixe aflate in exploatare,

reparatie, rezerva, modernizare. Nu se calculeaza uzura fondurilor
bibliotecare, a valorilor muzeelor ~i de arta, cladirilor ~i constructiilor
speciale, considerate monumente de arhitectura ~i arta, animalelor
productive ~i de munca (exclusiv caii), plantelor perene neroditoare,
mij loacelor :fixe care se afla in conservare, in conformitate cu legislatia
in vigoare, a mijloacelor fixe ale intreprinderii in timpul reconstruirii
sau utilizarii acesteia, cand este oprita :functionarea ei, a mijloacelor
fixe a caror uzura a fost complet calculata, dar care prelungesc sa
:functioneze, a activelor materiale in curs de executie (3, p. 4 7).
Pentru calcularea uzurii mijloacelor fixe se recomanda
urmatoarele metode (3, p.47-52) :
a) metoda casarii liniare;
b) in raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda
de productie );
c) metoda soldului degresiv;
d) metoda degresiva cu rata descrescatoare.
Metoda casarii liniare consta in repartizarea uniforma a valorii
uzurabile a obiectului pe parcursul duratei de :functionare utila. Astfel,
suma anuala a uzurii nu depinde de intensitatea utilizarii activului ~i
se deterrnina prin raportarea valorii uzurabile la numarul de ani ai
duratei de :functionare utila. Norma uzurii se va deterrnina, impaqind
100 la numarul de ani ai duratei utile de folosire a obiectului.
Fiind simpla ~i accesibila, metoda casarii liniare este eel mai
frecvent utilizata in cadrul intreprinderilor agricole autohtone.
Casarea valorii amortizabile a activului proportional volumului produselor (serviciilor) se realizeaza prin trecerea la consumuri ~i cheltuieli a sumei uzurii in :functie de volumul produselor
(serviciilor) obtinute. Metoda respectiva se recomanda de a fi aplicata
la calcularea uzurii utilajului tehnologic care participa nemijlocit la
fabricarea produselor sau prestarea serviciilor.
La utilizarea metodei soldului degresiv marimea uzurii
calculate pe toata durata de :functionare utila se miqoreaza treptat.
Metoda degresiva cu rata descrescatoare (cumulativa)
presupune calcularea uzurii prin produsul unui coeficient ~i a valorii .

Economia intreprinderii

147

uzurabile. Acest coeficient se calculeaza anual prin raportul

numarului de ani ai duratei de :functionare (in ordinea descrescatoare)
catre suma anilor duratei de :functionare utila (numarul cumulativ).
Astfel, daca obiectul are durata de :functionare utila egala cu cinci
ani, numarul cumulativ de ani ai duratei de funqionare va fi
l+ 2+ 3+4+5 = 15, iar coeficientul respectiv in primul an va fi:
5:15=0,33. In al doilea an coeficientul va fi: 4:15=0,26.
Intreprinderea de sine statator alege acea metoda, care
corespunde intereselor ei ~i situatiei financiare.

8.3 Evaluarea disponihilitafii, starii ~i

circulafiei mijloacelor ftxe
Nivelul de dezvoltare a unitatilor agricole in mare parte este
conditionat de asigurarea acesteia cu mijloace fixe de productie.
Pentru evaluarea disponibilitatii de mijloace fixe se utilizeaza
indicatorii (6, p. 123):
asigurarea intreprinderii cu mijloace fzxe de produc/ie - se
deterrnina prin raportarea valorii medii anuale a mijloacelor fixe de
productie la suprafata terenului agricol;
inzestrarea muncii cu mijloace fixe de produc/ie - se
determina prin raportarea valorii medii anuale a mijloacelor fixe de
productie la numarul mediu anual de lucratori.
De rand cu indicatorii generalizatori ai asigurarii intreprinderii
cu mijloace :fixe de productie, se <listing o serie de indicatori particulari,
care releva disponibilitatea de componente separate ale acestora:
asigurarea cu energie mecanica - reprezinta capacitatea
energetica a intreprinderii in calcul la o unitate de suprafata agricola
sau arabila;
inzestrarea cu energie mecanica -exprima capacitatea
energetica a intreprinderii in calcul la un lucrator mediu anual;
Resursele energetice ale unei intreprinderi includ ma~inile
agricole, mijloacele de transport, motoarele ~i instalatiile electrice,
animalele de tractiune ~.a., iar capacitatea lor totalii se exprimii in
cai - putere.
asigurarea cu energie electrica - exprimii cantitatea de

148

Economia intreprinderii

VERONICA PRISACARU

energie electrica folosita in scopuri productive in calcul la o unitate

de suprafata agricola sau arabila;
inzestrarea muncii cu energie electricii- reprezintii cantitatea
de energie electrica folosita in scopuri productive in calcul la un
lucrator mediu anual;
asigurarea intreprinderii cu tractoare - exprima disponibilitatea de tractoare in calcul la 100 ha teren arabil;
asigurarea intreprinderii cu ma#ni ~i utilqj agricol-exprimii
disponibilitatea de ma~ini ~i utilaj agricol in calcul la 100 ha teren
arabil (pentru ma~inile ~i utilajele de uz general) sau 100 ha cu culturi
agricole concrete (pentru ma~inile ~i utilajele speciale );
coeficientul asiguriirii intreprinderii cu mijloace fixe de
producfie - reprezinta raportul procentual dintre disponibilitatea de
mijloace fixe de productie ~i necesitatile normative.
Starea ~i circulatia mijloacelor fixe de productie poate fi
exprimata prin urmatorii indicatori (8, p. 125):
coeficientul de reinnoire a mijloacelor fixe de producfie - se
determina prin raportarea mijloacelor fixe de productie noi
cumparate, construite sau primite pe parcursul perioadei la valoarea
mijloacelor fixe de productie existente la finele perioadei;
coeficientul scoaterii din uz a mijloacelor fixe de producfie
- se determina prin raportarea valorii mijloacelor fixe scoase din uz
In perioada data la valoarea mij loacelor fixe de productie la inceputul
perioadei;
coeficientul lichidarii mijloacelor fixe de producfie - se
determina prin raportarea valorii mijloacelor fixe de productie
lichidate (din cauza uzurii) la valoarea mijloacelor fixe de productie
la inceputul perioadei;
coeficientul uzurii mijloacelorfTXe de producfie- se determina
prin raportarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe de productie
la inceputul sau srar~itul perioadei la valoarea mijloacelor fixe de
productie la inceputul sau s:fiir~itul perioadei. La calcularea acestui
coeficient se iau in consideratie numai acele obiecte ale mijloacelor
fixe, carora li se calculeaza uzura;
coeficientul utilitafii (validitafii) mijloacelorfTXe de producfie

149

- se calculeaza prin raportarea valorii de bilant a mijloacelor fixe

de productie la inceputul sau srar~itul perioadei la valoarea initialii
a mijloacelor fixe de productie;
modificarea absolutii a miirimii mijloacelor fTXe de producfie
pe parcursul anului calendaristic - se determina prin diferenta dintre
valoarea mijloacelor fixe la srar~itul anului ~i nivelul ei la lnceputul
anului;
modificarea relativii a marimii mijloacelor fTXe de producfie
pe parcursul anului calendaristic - la randul sau se determina cu
ajutorul urmatorilor indicatori:
a) ritmul de cre~tere a mijloacelor fixe de producfie - se
calculeaza prin raportarea valorii mijloacelor fixe la srar~itul anului
la valoarea mijloacelor fixe la inceputul anului;
b) ritmul sporului absolut al mijloacelor fixe de producfie se calculeaza prin raportarea cre~terii anuale a mijloacelor fixe la
valoarea mijloacelor fixe la inceputul anului.
Calcularea ~i interpretarea economicii a acestui sistem de
indicatori ce caracterizeaza starea ~i ritmul reproductiei mijloacelor
fixe ofera posibilitatea corectarii programului activitatii economice,
precum ~i a politicii investitionale a lntreprinderii.
La analiza proportiilor existente intre diferite grupe de
mijloace fixe se determina indicatorii (10, p.45) :
coeficientul compozitiei tehnice a intreprinderii - reprezinta
raportul dintre valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie
cu destinatie agricola ~i valoarea medie anuala a activelor curente;
componenfa tehnologicii a mijloacelor fixe - reprezinta
raportul dintre valoarea ma~inilor, utilajelor, instalatiilor de
transmisie ~i valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie
cu destinatie agricola.

8.4 Estimarea eficien(ei economice a

utilizarii mijloacelor ftxe

"

Eficienta economica a utilizarii mijloacelor fixe de productie

exprima gradul de influenta a acestora la sporirea volumului de
productie, productivitatii muncii ~i a veniturilor lntreprinderii. Odata

,i

-..ii

150

VERONICA PRISACARU

cu cre~terea eficientei gestionarii mijloacelor fixe se creeaza premise

reale pentru cre~terea eficientei activitatii de ansamblu a intreprinderii, a competitivitatii ei ~i largirea orizonturilor privind dezvoltarea
intreprinderii in perspectiva.
Principalii indicatori care caracterizeaza eficienta economica
a folosirii mijloacelor fixe de productie sunt (6, p.125-126):
randamentul, capacitatea, rentabilitatea, termenul de recuperare a
mijloacelar fixe de praducfie.
Randamentul mijloacelar fzxe se determina in urmatoarele
moduri:
a) valoarea productiei globale in preturi comparabile se
raporteaza la valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie
din activitatea de baza;
d) valoarea productiei - marra in preturi comparabile se
raporteaza la valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie
din activitatea de baza;
e) venitul din vanzari se raporteaza la valoarea medie anuala
a mijloacelor fixe de productie din activitatea de baza. Indicatorul
respectiv mai poarta denumirea de caeficient al explaatarii mijloacelor fixe (10, p.47).
Randamentul mijloacelor fixe exprima productia globala,
marra sau venitul din vanzari obtinute de intreprindere la fiecare
leu al valorii medii anuale a mijloacelor fixe din activitatea de baza
~i este un indicator reprezentativ al eficientei cu care se gestioneaza
mijloacele fixe de productie de catre intreprindere.
Capacitatea mijlaacelar fixe este indicatorul invers randamentului
~i exprima valoarea mijloacelor fixe de productie care revine la fiecare
leu de productie globala, productie mar!a sau venit din vanzari obtinute
de intreprindere. Prin urmare, else va determina prin raportarea valorii
medii anuale a mijloacelor fixe de productie la productia globala, productia mar!a sau venitul din vanzari, obtinute de intreprindere in perioada
analizata. Reducerea capacitatii mijloacelor fixe are o importanta
deosebita pentru functionarea intreprinderii, deoarece aceasta semnifica
un volum mai mic de mijloace fixe de productie pentru asigurarea
proceselor de productie ~i, implicit, aloca~i mai mici de resurse.

Economia intreprinderii

151

Rentabilitatea mijlaacelar fixe de praducfie exprima profitul

obtinut la fiecare leu de mij loace fixe de productie ~i reprezinta
raportul procentual al profitului brut la valoarea medie anuala a
mijloacelor fixe de productie.
Termenul de recuperare a mijloacelor fixe de praducfie exprima perioada in care mijloacele fixe de productie ale intreprinderii
se recupereaza completamente din contul profitului ~i se determina
prin raportarea valorii medii anuale a mijloacelor fixe de productie
la profitul brut, obtinut in anul de referinta.
De rand cu indicatorii nominalizati, un criteriu foarte important
al eficientei economice a utilizarii mijloacelor fixe este considerat
raportul ritmului sparului praductivitafii muncii la ritmul sparului
fnzestrarii muncii cu mijlaace fixe de praducfie (7, p. 301). Indicatorul obtinut exprima cdte pracente de spar a praductivitafii muncii
revine la fiecare pracent de spar a fnzestrarii muncii cu mijlaace
fixe de productie ~i poate fi calculat atat la nivelul intreprinderii, cat
~i a subdiviziunilor structurale. Gestionarea mijloacelor fixe de
productie este considerata eficienta, daca la fiecare procent de spor
a inzestrarii muncii cu mijloace fixe revine eel putin 1 % de spor a
productivitatii muncii.
Analiza ~i interpretarea indicatorilor eficientei economice a
gestionarii mijloacelor fixe are o semnificatie deosebita pentru
managerii ~i speciali~tii unitatilor agricole. Rezultatele analizei
servesc la adoptarea deciziilor privind rationalizarea ~i eficientizarea
gestionarii acestora. Pentru o dezvaluire mai obiectiva a situatiei
existente la intreprindere la acest capitol, este binevenita examinarea
indicatorilor nominalizati nu doar static, dar ~i dinamic, adica in
evolutia sa pe anumite perioade de ti.mp.

8.5 Ciiile de sporire a eficien(ei economice a

utiliziirii mijloacelor ftxe
Eficienta utill:zarii mijloacelor fixe depinde de mai multi
factori, care pot fi grupati in factori externi ~i interni. La factorii
externi se refera: situatia economica generala, particularitatile
legislatiei fiscale, conditiile de obtinere a creditelor bancare ~i

1,

J
152

,..,
VERONICA PRISACARU

marimea dobanzilor pentru creditele oferite de banci, nivelul

preturilor la maini, utilaje, mijloace de transport i alte obiecte de
mij loace fixe care se achizitioneaza din exterior, precum i la
materialele necesare pentru constructia unor obiecte, posibilitatile
de participare in diverse proiecte investitionale etc. in conditii de
flexibilitate i adaptabilitate la factorii de mediu, intreprinderea
obtine posibilitati reale pentru o mai buna gestionare a mijloacelor
fixe implicate in activitatea sa.
La factorii interni, care influenfeaza asupra eficientei utilizarii
mijloacelor fixe de catre intreprindere, se refera: specializarea
intreprinderii, tehnologiile de productie aplicate, structura
mijloacelor fixe, asigurarea i inzestrarea cu mijloace fixe, gradul
de uzura a mijloacelor fixe, sistemul de relatii care s-au stabilit in
cadrul intreprinderii i care vizeaza direct atitudinea fata de
mijloacele fixe, nivelul organizarii muncii .a.
in contextul celor relatate devine evidenta necesitatea unui
program intreg de actiuni care, fiind realizate permanent, trebuie sa
contribuie la sporirea eficienfei utilizarii mijloacelor fixe de catre
intreprindere. Astfel, in vederea unei gestionari mai eficiente a
mainilor i instalatiilor, unitatile agricole trebuie sa tina cont de
faptul ca creterea gradului de mecanizare a proceselor de rnunca in
agricultura trebuie sa coreleze cu tendinta de perfectionare a
mijloacelor mecanice. in acest scop orice mijloc mecanic, care
urmeaza sa fie procurat de intreprindere, trebuie sa fie evaluat initial
dupa urmatoarele criterii (1, p. 57):
- universalitate - proprietatea de a efectua un nurnar cat rnai
mare de lucrari, rara a fi necesar ca intreprinderea sa procure cate 0
maina pentru fiecare lucrare agricola;
- productivitate (un randament tehnic cat mai 1nalt);
- adaptabilitate la diverse condifii de efectuare a lucrarilor;
- concordanfa reciproca (posibilitatea sincronizarii cu alte
mijloace in vederea efectuarii in flux a lucrarilor);
- comoditate in exploatare;
- fiabilitate - mentinerea parametrilor proiectati pe o durata
indelungata pe timp;

Economia intreprinderii

153

- economicitate - este eel rnai complex indicator, care vizeaza

minimizarea cheltuielilor i consurnurilor la toate etapele de lucru
cu obiectul: procurarea, exploatarea, intretinerea etc.
Respectarea criteriilor rnentionate rnai sus este cu atat mai
importanta, cu cat pretul mijloacelor rnecanice este destul de mare
i implica eforturi financiare considerabile din partea unitatilor
agricole. Astfel intreprinderea trebuie sa evalueze multilateral
obiectul care urmeaza sa fie procurat in vederea obtinerii unui avantaj
cat mai mare de pe urma folosirii lui in procesul de productie.
De rand cu mainile i instalatiile, putem evidenta ca fiind de o
importanta majora pentru activitatea unei intreprinderi agricole i
mijloacele de transport. Totodata, acestea de asemenea fiind destul de
costisitoare, solicita i consurnuri mari pentru intrefinere i exploatare.
De aceea, la alegerea variantei de transport pentru un produs sau material,
trebuie sa fie luate in consideratie urmatoarele elemente:
- volurnul i greutatea acestora;
- gradul de rezistenta la transportare a produsului sau
materialului respectiv;
- distanta ce urmeaza sa fie parcursa;
- starea cailor de comunicatie;
- costul pe unitatea de produs transportata.
La adoptarea deciziilor de procurare a mijloacelor de transport,
intreprinderea trebuie sa le evalueze dupa urmatoarele criterii:
- durata medie de functionare;
- nurnarul de viteze de deplasare;
- capacitatea de a transporta diverse materiale i produse;
- posibilitatea efectuarii transportului pe diverse cai de
comunicatie i in diferite conditii climaterice.
in gestionarea animalelor de productie, ca element important
de mijloace fixe in cadrul unitatilor agricole, principalele directii de
sporire a eficientei utiliza.Qi acestora pot fi redate astfel (I, p. 62):
- imbunatatirea calitatilor productive i reproductive a acestora;
- utilizarea tehnologiilor avansate in creterea i exploatarea
animalelor;
- imbunatatirea bazei furajere a intreprinderii in aspect

'1.

J
154

""'
VERONICA PRISACARU

- asigurarea fermelor zootehnice cu personal calificat;

- motivarea adecvata a muncii lucratorilor din sectorul
zootehnic ~.a.
Directfile de eficientizare a plantatiilor perene au fost expuse succint
anterior (capitolul ,,Resursele funciare ale intreprinderii agricole").
Constructiile, in special cele gospodare~ti, au de asemenea
un rol important in activitatea unitatilor agricole ~i detin o pondere
prioritara in valoarea totala a mijloacelor fixe ale intreprinderii. Este
necesar ca, inca la faza proiectarii acestora, sa fie luate in consideratie
urmatoarele elemente:
- sa necesite investitii minime pentru creare, precum ~i
cheltuieli minime pentru intretinere;
- sa asigure comoditatea desra~urarii proceselor de munca ~i
de productie;
- sa poata fi modificate la necesitate, rara a se implica costuri
mari pentru lucrarile respective.
De rand cu cele mentionate, am putea evidentia ~i cateva directii
de eficientizare a utilizarii mijloacelor fixe cu caracter general:
- stabilirea marimii optime a mijloacelor fixe de productie
necesare intreprinderii;
- utilizarea la un nivel optim a cladirilor ~i constructiilor, care
ocupa o pondere prioritara in componenta mijloacelor fixe;
- largirea retelei de drumuri ~i imbunatatirea calitatii acestora;
- practicarea unui management performant in gestionarea
mijloacelor fixe ale intreprinderii ~.a.

Teste de autoevaluare
1. Cum poate fl redatii esenfa mijloacelor fu:e?
+ Activele ce se intrebuinteazii numai intr-un singur ciclu de productie, se
consumii In 'intregime, pierzand forma sa naturalii ~i materialii.
+ Activele materiale, al ciiror pret unitar depii~e~te plafonul stabilit de
legislatie, planificate pentru utilizare in activitatea de productie, comercialii ~i alte
activitiiti, in prestarea serviciilor mai mult de un an, sunt destinate inchirierii sau in
scopuri administrative.
+ Cantitiiti de resurse materiale care se acumuleazii In depozitele ~i rnagaziile
unitatilor economice, intr-un anumit volum ~i o anurnitii structurii, pe o perioadii de
timp deterrninatii, cu un anurnit scop.

Economia intreprinderii

155

+ 0 parte a activelor care trebuie achitate 'intreprinderii de ciitre alte persoane

fizice ~i juridice la scadenta stabilitii prin conditiile contractului, cambiei sau ale
actelor normative.
2. Ce intra in componen{a natural-substan(ialii a mijloacelor fu:e?
+ Cliidiri, constructii speciale, instalatii de transrnisiune, ma~ini ~i utilaje,
mijloace de transport, unelte ~i scule, inventar de produqie ~i gospodiiresc ~i alte
tipuri de mijloace fixe, animale de productie ~i reproductie, plantatii anuale, furaje,
alte rnijloace fixe.
+ Cliidiri, constructii speciale, instalatii de transmisiune, ma~ini ~i utilaje,
material, sernincer, erbicide, pesticide, rnijloace de transport, unelte ~i scule, inventar
de productie ~i gospodiiresc ~i alte tipuri de rnijloace fixe, anirnale de productie ~i
reproductie, plantatii perene, alte rnijloace fixe.
+ Cliidiri, constructii speciale, instalatii de transrnisiune, ma~ini ~i utilaje,
mijloace de transport, rechizite de birou, unelte ~i scule, inventar de productie ~i
gospodiiresc ~i alte tipuri de rnijloace fixe, animale de productie ~i reproductie, plantatii
perene, alte mijloace fixe.
+ Cliidiri, constructii speciale, instalatii de transrnisiune, ma~ini ~i utilaje,
mijloace de transport, unelte ~i scule, inventar de productie ~i gospodiiresc ~i alte
tipuri de mijloace fixe, anirnale de productie ~i reproductie, plantatii perene, alte
rnijloace fixe.
3. Cum se clasijicii mijloacele fu:e dupii modul in care participii la procesul
de produc{ie?
+ Direct productive, indirect productive.
+ Active fixe 'in functiune, In rezervii, 'in conservare ~i 'in lichidare.
+ Mijloace fixe ale industriei, agriculturii, transportului, constructiilor,
cornertului, 'inviitarnantului, ocrotirii siiniitiitii, culturii etc.
+ Mijloace fixe proprii ~i arendate.
4. Cum se clasijicii mijloacelefu:e dupii destina(ia ramuralii?
+ Direct productive, indirect productive.
+ Active fixe in functiune, In rezervii, 'in conservare ~i 'in lichidare.
+ Mijloace fixe ale industriei, agriculturii, transportului, constructiilor,
cornertului, 'inviitarnantului, ocrotirii siiniitiitii, culturii etc.
+ Mijloace fixe proprii ~i arendate.
5. Cum se clasificii mijloacele fixe dupii apartenen{a proprietarii?
+ Direct productive, indirect productive.
+ Active fixe in funqiune, In rezervii, 'in conservare ~i In lichidare.
+ Mijloace fixe ale industriei, agriculturii, transportului, constructiilor,
cornertului, 'inviitamantului, ocrotirii siiniitiitii, culturii etc.
+ Mijloace fixe proprii ~i arendate.
6. Cum se clasijicii mijloacelefu:e dupii destinafia economicii?
+ Active fixe in tlinctiune, In rezervii, in conservare ~i In lichidare.
+ Mijloace fixe ale industriei, agriculturii, transportului, constructiilor,
cornertului, inviitarnantului, ocrotirii siiniitatii, culturii etc.
+ Direct productive, indirect productive.
+ Cliidiri, constructii speciale, instalatii de transmisiune, ma~ini ~i utilaje.