Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In cadrul metabolismului intermediar, procesele biochimice din metabolismul glucidic ocupa un loc central.
de dizaharidaze
organismul este in activitate; b) depozitata sub forma de glicogen in ficat si muschi sau c)convertita in compusi
endogeni, in conditiile unui exces de glucoza.
Hexokinaza (HK) este activa in toate celulele si are afinitate mare pentru
glucoza (Km=0,01mM). Prezinta mai multe izoenzime si poate fosforila si alte oze:
fructoza, manoza. Nivelul crescut al glucozo-6-fosfatului (G-6-P) inhiba activitatea
hexokinazei.
In ficat, reactia este catalizata si de glucokinaza (GK), izoenzima a HK ce are
afinitate mica pentru glucoza (Km=10mM) si care fosforileaza numai glucoza.
Enzima este activa numai cand organismul are consum crescut de glucide
(postprandial) si formeaza G-6-P pe care ficatul il depoziteaza sub forma de
glicogen. Nu este inhibata de G-6-P si este indusa de insulina.
Glucozo-6-fosfatul este un intermediar comun al mai multor cai metabolice si ocupa un rol central in
metabolismul glucozei (Figura ).
Glicoliza
Glicoliza este procesul prin care glucoza este degradata pana la piruvat, in
conditii aerobe, sau pana la lactat, in conditii anaerobe.
Este prima cale metabolica a carei secventa a fost elucidata in prima parte a secolului 20 de catre
Warburg, Meyerhoff si Embden, de unde si numele de calea Embden - Meyerhoff.
Din punct de vedere intracelular, enzimele ce intervin in acest proces sunt localizate in citoplasma tuturor
celulelor.
Degradarea glucozei pana la piruvat, respectiv lactat se face prin 10, respectiv
11 etape impartite, in functie de intermediarii pe care-i contin, astfel:
faza1 faza esterilor hexozofosforici, etapele 1-5;
faza 2 faza esterilor triozofosforici etapele 6-11.
Secveta glicolitica este urmatoarea:
70%
30%
FFK-1 este o enzima allosterica, tetramer, ce se gaseste sub doua forme interconvertibile: forma
relaxata (R) activa si forma tensionata (T) inactiva. Enzima prezinta doua izoenzime: FFK tip M ce se gaseste
predominant in muschi, creier, ficat si FFK tip L care predomina in ficat, rinichi, tesut adipos. Aceasta enzima
este punctul major de reglare a glicolizei. Efectorul allosteric pozitiv al acestei enzime este fructozo-2,6-difosfatul
(format sub actiunea FFK-2 in ficat sub controlul glucagonului) ce mareste fluxul de glucoza spre glicoliza, iar
efectori allosterici negativi sunt ATP-ul si acidul citric.
88%
12%
Enzima este un tetramer ce are in centrul activ o grupa SH dintr-un rest de cisteina. G-3-P se leaga covalent la
+
grupa SH a enzimei oxidandu-se apoi pe seama NAD aflat, de asemenea, in centrul activ al enzimei. Este o
etapa foarte importanta deoarece odata cu oxidarea G-3-P are loc formarea unei grupe fosfat macroergice.
Pentru ca energia din ATP provine din oxidarea unui substrat, gliceraldehid-3fosfatul, reactiile 6 si 7 constituie un proces de cuplare energetica cu 1,3-DPG drept
intermediar comun, care transforma o reactie imposibila termodinamic intr-un proces
posibil. Formarea ATP prin transferul grupei fosfat de la un substrat se
numeste fosforilare la nivel de substrat, fiind un mecanism diferit de cel
al fosforilarii oxidative cuplate cu respiratia celulara.
In eritrocit calea glicolitica este deviata la acest nivel de reactia:
Desi in alte celule 2,3-DPG este in urme, in eritrocit concentratia sa este 5 mM, fiind un important modulator
allosteric al oxigenarii hemoglobinei, legarea sa la aceasta scazand afinitatea hemoglobinei pentru oxigen.
8. Izomerizarea
3-fosfogliceratului
la
2-fosfoglicerat
(2-PG) in
prezenta fosfoglicerat mutazei, enzima dependenta de prezenta ionilor Mg2+ (G =
4,4 kJ/mol).
Fosfoenolpiruvatul (PEP) este unul dintre compusii cu cel mai inalt nivel de energie.
Piruvat kinaza are doua izoenzime: tip M care se gaseste in muschi si tip L
ce actioneaza predominant in ficat.
Piruvatul rezultat din aceasta etapa este folosit in mod diferit in functie de
disponibilitatea in oxigen a tesutului. In conditii de aerobioza, aceasta este ultima
etapa glicolitica, piruvatul rezultat patrunde in mitocondrii si este convertit in
acetilCoA ce va fi degradata complet pana la CO2 si H2O prin respiratie celulara,
procese prezentate ulterior.
Metabolizarea piruvatului in conditii anaerobe se desfasoara diferit la diverse
organisme. La drojdii metabolizarea se continua prin fermentatie, iar la alte
microorganisme si la organismele superioare prin transformare in lactat.
In celulele fara mitocondrii (hematia) sau in conditii de deficit de oxigen (cornee, muschi in contractie),
piruvatul este metabolizat in continuare intr-o alta etapa din glicoliza.
11. Reducerea piruvatului sub actiunea lactat dehidrogenazei este reactia prin
care se reoxideaza NADH format sub actiunea gliceraldehid-3-fosfat dehidrogenazei.
Celulele care nu au mitocondrii nu il pot reoxida prin lantul respirator, iar in conditiile
unei activitati musculare intense se produce mai mult NADH decat poate fi reoxidat.
Astfel se regenereaza NAD+ necesar pentru desfasurarea continua a glicolizei.
Lactatul acumulat in muschi este responsabil de crampele si febra musculara, fiind preluat de ficat si utilizat
pentru gluconeogeneza.
Metabolizarea anaeroba a piruvatului prin fermentatie
Lactatul produs prin fermentatia lactica de unele microorganisme este responsabil de gustul amar al
laptelui acru si de gustul si mirosul sucului de varza murata:
1. glucoza glucozo-6-fosfat
3. Fructozo-6-fosfat fructozo-1,6-difosfat
7. 1,3-difosfoglicerat 3-fosfoglicerat
10. Fosfoenolpiruvat Piruvat
Bilant
ATP
consumat
1
1
2
ATP sintetizat
2
2
4
In cazul in care degradarea incepe de la glicogen se vor forma 3 moli de ATP pentru ca glucozo-6fosfatul rezulta direct din glicogen prinfosforoliza, deci fara consum de ATP.
Reglarea glicolizei
Din cele 11 etape ale glicolizei, 3 sunt ireversibile si sunt catalizate de enzime ce au rol in controlul
sensului pe care il ia transformarea intermediarilor glicolitici in functie de necesitatile organismului:
Glucozo-6-fosfatul, ATP, acetilCoA, citratul sunt inhibitori ai unor enzime din glicoliza, iar AMP, fructozo-2,6bisfosfatul si fructozo-1,6-bisfosfatul sunt activatori.
Corelatii clinice
a. Procese tumorale. Captarea glucozei si glicoliza se desfasoara mult mai rapid in tesutul tumoral decat
in cele necanceroase, deoarece initial acestora le lipseste o retea intensa de capilare, fiind obligate sa
functioneze in conditii de hipoxie. In plus acestea au si un numar redus de mitondrii pentru a realiza o degradare
completa a glucozei. Acestea produc in cantitate crescuta anumite enzime glicolitice, intre care o izoenzima
a hexokinazei care nu este inhibata de glucozo-6-fosfat. Sinteza excesiva a enzimelor glicolitice este controlata
de proteinele codificate de oncogene sau genele supresoare tumorale, de exemplu p53.
b. Glucokinaza este o enzima a carei actiune este stimulata de insulina. In diabet zaharat, actiunea
enzimei este deficitara datorita reglarii ineficiente.
Corelatii clinice
a) Deficitul de fructokinaza este caracterizat de metabolizarea ineficienta a
fructozei cu eliminarea acesteia in urina, boala numita fructozurie esentiala.
b) Calea poliol este o cale metabolica de transformare a ozelor in care intervin
doua enzime: aldozo reductaza, enzima care transforma glucoza in sorbitol
si sorbitol dehidrogenaza, enzima ce intervine in transformarea sorbitolului in
fructoza.
Glicoliza
Suveica malat
-1
Fosforilarea glucozei
-1
-1
Fosforilarea fructozo-6-P
Defosforilarea 1,3-DPG
Defosforilarea PEP
2 x 1,5 = 3
2 x 2,5 = 5
6 x 2,5 = 15
2 x 1,5 = 3
30
Reactia finala:
Glucoza + 6 O2 + 32ADP + 32Pi 6CO2 + 32 ATP +38 H2O
0
2 x 2,5 = 5
2 x 2,5 = 5
6 x 2,5 = 15
2 x 1,5 = 3
32
Glicogenogeneza
Glicogenogeneza este procesul biochimic prin care se realizeaza sinteza
glicogenului, poliglucid de rezerva de origine animala. Procesul de
glicogenogeneza este un proces anabolic ce se realizeaza atunci cand exista
surplus de glucoza si contribuie alaturi de glicogenoliza la mentinerea glicemiei.
In 1957, Leloir si colaboratorii au demonstrat ca biosinteza glicogenului se
desfasoara in ficat si mai putin inmuschi, dar pe o cale complet diferita de cea a
degradarii glicogenului, proces ce se realizeaza, de asemenea, in organele
mentionate.
Sinteza glicogenului are loc in fibrele musculare albe numai in perioadele de
repaus cand glucoza este in exces.In timpul contractiei musculare, glicogenul este
degradat pentru a se obtine glucoza si, apoi, ATP.
Pentru sinteza glicogenului glucoza trebuie sa fie activata, sub forma de UDPglucoza.
Calea pentozofosfatilor
Este o cale particulara de metabolizare a glucozo-6-fosfatului care ocoleste o serie de etape glicolitice. Se
mai numeste suntul pentozofosfatilor sau calea fosfogluconatului.
b.
Conversia eritrozo-4-fosfatului
Etapele 4,5,6,7,8 sunt reversibile pentru ca atunci cand celula are nevoie de mai mult NADPH,H si nu de
ribozo-5-fosfat sa se poata desfasura procesul in sens invers pana la intermediarii glicolitici.
Utilizarea glucozo-6-fosfatului fie prin glicoliza fie pe calea pentozofosfatilor depinde de necesitatile celulei
pentru ATP, NADPH si ribozo-5-fosfat.
+
a.
b.
Daca celula necesita mai mult ribozo-5-fosfat decat NADPH, H sunt extrase din glicoliza fructozo-6fosfatul si gliceraldehid-3-fosfatul pentru a ocoli etapele din calea pentozofosfatilor unde se sintetizeaza
+
NADPH,H . Se produc doar reactiile 5, 6, 7, 8.
c.
Daca este necesar mai mult NADPH,H+, ribozo-5-fosfatul este folosit pentru a produce intermediari
+
glicolitici pentru ca glucozo-6-fosfatul sa fie folosit in producerea de NADPH,H .
1.
2. Oxidarea glucozei
UDP-glucuronatul poate transfera radicalul glucuronil pe diversi acceptori in sinteza proteoglicanilor sau
formarea glucuronoconjugatilor cu rol in marirea solubilitatii in apa a unor compusi endogeni sau exogeni.
Corelatii clinice. Lipsa xilitoldehidrogenazei (NADP ) dependenta determina eliminarea prin urina a Lxilulozei, caracteristica pentozuriei esentiale.
b.
Reprezinta o cale de metabolizare intalnita la plante si mamifere cu exceptia primatelor, cobaiului si omului. Este
localizata in microzomii hepatici.
Enzima L-gulonolactonoxidaza lipseste la mamiferele mentionate care sunt dependente de aportul de
vitamina C.
Glicogenoliza
Alimentarea glicolizei interprandial se face folosind ca materie prima glicogenul
ce se degradeaza prin procul deglicogenoliza.
Localizare tisulara. Procesul se desfasoara in ficat si in muschiul in contractie.
Degradarea glicogenului presupune scindarea legaturilor 1,4- si 1,6-glicozidice prin actiunea conjugata a doua
sisteme enzimatice distincte:
a)
Sistemul
fosforilazic care
cuprinde
enzimele
ce
intervin
in
activarea fosforilazei, enzima ce scindeaza legaturile 1,4-glicozidice din glicogen
prin fosforoliza, reactie ce implica transferul unui rest fosfat pe un rest glucozil, cu
formare de glucozo-1-fosfat;
b) Enzima de deramificare - are capacitatea de a transfera o unitate triglucidica
de pe un lant pe altul formand legaturi 1,6glicozidice si de a scinda restul de la
zona de ramificatie.
Fosforilaza a actioneaza asupra capatului terminal nereducator al lantului poliglucidic si scindeaza
legatura 1,4-glicozidica cu formare de glucozo-1 fosfat.
Fosforilaza nu poate sa desfaca legaturile 1,6-glicozidice actiunea sa oprindu-se la 4 resturi glucozil fata de
o ramificatie 1,6. La acest nivel actioneaza cel de-al doilea sistem enzimatic enzima de deramificare care are
proprietatea de a transfera o unitate triglucidica de pe un lant pe altul.
In zona de ramificatie ramane un singur rest glucozil care va fi scindat de aceeasi enzima ce are si actiune
1,6-glucozidazica.
In
ficat,
glucozo-6-fosfatul
rezultat
prin
izomerizarea
glucozo-1fosfatului este defosforilat sub
actiunea glucozo-6-fosfatazei rezultand
glucoza care intra in circulatia sanguina si restabileste nivelul glicemiei, fiind
apoi distribuita tesuturilor.
In muschi, glucozo-6-fosfatul intra direct in glicoliza pentru obtinerea energiei
proprii muschiului. Din punct de vedere energetic, glicogenoliza este un proces mai
eficient decat glicoliza, bilantul net fiind de 3 moli de ATP.
Ecuatia glicogenolizei este:
Glicogen(n) + 3ADP + Pi Glicogen(n-1) + 3 ATP
Catabolismul glicogenului nu este avantajos din punct de vedere energetic. Totusi organismul realizeaza acest
proces, deoarece glicogenul muscular este mai rapid metabolizat, grasimile neconstituind sursa de energie in
lipsa oxigenului si neputand contribui la mentinerea glicemiei necesare unor tesuturi glucodependente (hematie,
creier).
Gluconeogeneza
Reprezinta procesul de biosinteza a glucozei din compusi neglucidici (sinteza
de novo a glucozei). Este o modalitate de obtinere a glucozei cand aportul exogen
este intrerupt, iar rezervele de glicogen epuizate.
Procesul
este intensificat
in
inanitie, regim
alimentar
bogat
in
lipide si proteine si sarac in glucide, efort prelungit,diabet zaharat si partial, in
perioade interprandiale peste 7-8 ore.
Localizare tisulara si intracelulara. Procesul se desfasoara in ficat, rinichi,
intestin subtire pentru ca numai aceste tesuturi contin enzima glucozo-6-fosfataza,
necesara pentru formarea glucozei. Enzimele sunt localizate si inmitocondrie si
in citoplasma.
Principalii compusi
glucoformatori, glicerolul.
lactatul,
aminoacizii
Fosfoenolpiruvatul initiaza reactiile de transformare inverse celor din glicoliza pana la fructozo-1,6-difosfat
(vezi figura) ce va fo transformat prin etapa catalizata de fructozo-1,6-bisfosfataza:
Ecuatia globala:
+
2Piruvat + 4ATP + 2GTP + 2NADH,H + 6H2O Glucoza + 2NAD + 4ADP + 6Pi + 2GDP
Pentru sinteza unui mol de glucoza din piruvat se consuma 6 legaturi macroergice.
Acidul glutamic, acidul aspartic, glutamina, asparagina, triptofanul, prolina, arginina, fenilalanina
si tirozina se transforma in oxalilacetat;
Gluconeogeneza din glicerol. Glicerolul rezultat din lipoliza din tesutul adipos
si ficat este fosforilat si transformat apoi in dihidroxiacetonfosfat, intermediar
glicolitic. Gluconeogeneza din glicerol reprezinta 10% din capacitatea ficatului.
Propionatul rezultat din acizii grasi cu numar impar de atomi de carbon se transforma in oxalilacetat si apoi
in glucoza.
Glicoliza
Efectori pozitiv
Fructozo-1,6-bisfosfat
AMP
Efectori negativi
AcetilCoA
Efectori pozitiv
AcetilCoA
Gluconeogeneza
Efectori negativi
Fructozo-1,6-bisfosfat
AMP
al etanolului asupra