Tehnologii de propulsie alternative

Inca de la aparitia primelor motoare ce utilizau combustibilii fosili, oamenii si-au pus problema dezvoltarii
tehnologiilor de propulsie alternative. Scopul era simplificarea sistemelor de propulsie si nu reducerea
consumului sau inlocuirea combustibililor fosili. De altfel, autovehicule hibride si electrice au fost realizate
inca din secolul al XIX-lea. In anul 1839 a fost realizat primul autoturism electric de catre Sir Robert
Anderson in Scotia. Deja in 1886, pe strazile din Londra, circula un taxi cu sistem de propulsie electrica,
pentru ca in 1898 sa existe flote de taxiuri electrice in Londra si New York.

In anul 1898, Ferdinand Porsche construieste Lohner Electric Chaise, acesta avand propulsie strict
electrica si fiind prima masina cu tractiune fata. Este urmat de Semper Vivus (intotdeauna viu) in anul
1900 - primul autoturism hibrid. Autoturismul utiliza un motor alimentat cu benzina si doua motoare
electrice. Motorul cu aprindere prin scanteie antrena un dinam, energia electrica produsa fiind stocata in
bateria de acumulatori si apoi utilizata pentru propulsie de catre cele doua motoare electrice montate in
rotile fata. Viabilitatea acestui principiu de functionare este dovedita la momentul actual prin utilizarea sa
de catre concernul GM pentru modelele Chevrolet Volt si Opel Ampera.

Au urmat mai multe incercari din partea producatorilor auto in directia proiectarii si eficientizarii
autovehiculelor hibride si electrice. Dezavantajele acestora erau reprezentate de costurile de productie
ridicate si autonomia redusa. Ritmul accelerat de inovare a motorului alimentat cu benzina a marit
avantajul acestuia si a polarizat interesul conducatorilor auto, lasand in umbra prototipurile si seriile
limitate de autovehicule electrice si hibride.
Ultimele decenii ale secolului XX au readus in atentie tehnologiile de propulsie alternativa, pe fondul
cresterii pretului petrolului si al preocuparii fata de protectia mediului.
In anul 1969, General Motors a creat hibridul GM 512 ce putea rula si in mod complet electric, cu viteza
redusa.
Inginerii americani Victor Wouk si Charlie Rosen au realizat, in 1970, un prototip complet functional care
era pus in miscare de functionarea in tandem a unui motor pe benzina si unul electric. Autoturismul a fost
certificat de Agentia de protectie a mediului din SUA ca fiind conform cu standardele acesteia.
In anul 1989, Audi propune modelul hibrid Audi Duo care dispunea de un motor pe benzina ce antrena
puntea fata si unul electric ce antrena puntea spate. Acesta nu s-a dovedit eficient si a fost imbunatatit
ulterior.
In 1996 General Motors produce in serie mica modelul electric EV1 in scopul testarii comportamentului
unui astfel de vehicul in conditii reale. Toate autoturismele EV1 au fost retrase apoi de catre producator,
starnind numeroase controverse.
Adevarata era a hibridelor incepe la jumatatea anilor 90 cu modelele Toyota Prius si Honda Insight. Din
acest moment, autovehiculele hibride si, apoi, cele cu propulsie strict electrica revin in atentia publicului,
progresand constant in ceea ce priveste autonomia si afisand consumuri de combustibil din ce in ce mai
reduse. La ora actuala, modele hibrid sau electrice se regasesc in gama tuturor concernelor importante
din industria auto.

Din clasa autovehiculelor cu propulsie alternativa fac parte hibrizii, echipati cu un motor cu aprindere
interna si unul sau mai multe motoare electrice,si masinile propulsate exclusiv de motoare electrice.
Acestea din urma nu emit deloc noxe.

Hibrizii sunt impartiti in trei categorii:

Hibrizii partiali (mild-hybrid) sunt cei care nu pot rula in mod complet electric. In acest caz, motorul
electric are rolul de a ajuta motorul pe benzina, oferind un surplus de putere atunci cand este nevoie,
dar nu este suficient de puternic pentru a asigura propulsia. Motorul termic functioneaza si ca generator,
asigurand incarcarea bateriilor. De asemenea, energia eliberata in timpul franarii este transformata in
energie electrica si stocata.
Hibrizii totali (full-hybrid) pot parcurge un numar limitat de kilometri doar cu ajutorul motorului electric. In
general, motorul electric asigura pornirea de pe loc (daca accelerarea nu este brusca) sau sustine
motorul termic la punerea in miscare a autovehiculului si la accelerari puternice, beneficiind de avantajul
cuplului maxim prezent indiferent de turatie. In timpul rulajului, motorul electric poate asigura propulsia
daca se accelereaza lent si nu se depaseste o anumita viteza. Distanta posibil a fi parcursa in mod
complet electric este limitata, in functie de capacitatea acumulatorilor. La anumite modele, este propus un
asa-numit mod sailing care opreste motorul termic si foloseste numai motorul electric pentru deplasare,
atunci cand viteza este stabilizata. Motorul termic asigura si incarcarea acumulatorilor, fiind regenerata si
energia de franare. Computerul de bord monitorizeaza permanent nivelul de incarcare al acumulatorilor si
comanda trecerea de la propulsia electrica la cea asigurata de motorul termic si invers, in mod automat si
fara intreruperi in fluxul de putere. Intotdeauna este pastrat un nivel minim de incarcare al bateriei care
poate fi folosit pentru un surplus de putere. In acest fel sunt obtinute performante dinamice adecvate si
este prelungita durata de functionare a bateriei.
Hibrizii cu incarcare de la sursa externa(plug-in hybrid) sunt echipati cu acumulatori ce pot fi incarcati
la reteaua de furnizare a energiei electrice, nemaifiind necesara pornirea motorului termic, daca distanta
parcursa intre incarcari este mai mica sau egala cu autonomia oferita de baterii, emisiile de CO 2 fiind
zero. Aditional economiei de combustibil, rularea in mod electric asigura un caracter dinamic accentuat,
intrucat cuplul maxim este prezent instantaneu, la orice turatie. Dupa epuizarea energiei din bateria de
acumulatori, este pornit motorul termic care va asigura propulsia, incarcand simultan si bateria. Si in
acest caz, energia cinetica din timpul decelerarii este convertita in energie electrica si stocata in
acumulatori, in loc sa se piarda sub forma de caldura.
Un caz aparte il reprezinta modelele GM Chevrolet Volt/Opel Ampera care sunt propulsate exclusiv de
motorul electric. Incarcarea acumulatorilor se poate realiza la priza sau de catre motorul termic care nu
participa la deplasarea masinii. Totusi, atunci cand se ruleaza cu viteza ridicata, motorul termic este
conectat printr-un ambreiaj special la transmisie. In aceasta situatie, randamentul motoarelor electrice
este redus si este mai avantajoasa utilizarea motorului alimentat cu benzina.

In functie de modalitatea de interconectare a motoarelor electrice si a motorului termic se disting doua

configuratii:
Hibrid in serie- motorul cu ardere interna actioneaza generatorul de curent. Acesta furnizeaza energie
ce este stocata in baterii si utilizata de motorul electric care asigura propulsia. Motorul conventional nu
actioneaza direct rotile. Aceasta solutie este folosita de gemenii Chevrolet Volt / Opel Ampera.

Hibrid in paralel- atat motorul cu ardere interna cat si motorul electric pot actiona rotile motoare, separat
sau impreuna. De mentionat ca actionarea separata este posibila numai in cazul hibrizilor totali. Modul de
propulsie este decis de computerul central in functie de conditiile de exploatare.

Motoarele termice ce echipeaza modelele hibrid sunt, in general, de cilindree redusa, acestea avand un
randament mai bun. In timpul deplasarii, energia de franare este regenerata, fiind folosita pentru
incarcarea bateriei. In vederea recuperarii energiei degajate in timpul procesului de franare, este in curs
de dezvoltare un nou sistem ESP, care coordoneaza electronic forta de franare a motorului electric cu
cea a franei de frictiune. Astfel, energia nu se mai pierde sub forma de caldura si decelerarea este mai
eficienta.
Capacitatea cinetica a motorului electric se adauga celei a motorului cu combustie interna, astfel incat
performantele sunt comparabile cu cele ale motoarelor termice de capacitate mai mare, dar valorile de
consum sunt net mai mici. Soferul primeste permanent informatii cu privire la consumul inregistrat si
modalitatile de reducere a acestuia, prezentate pe un ecran specializat. Pentru obtinerea acestor
caracteristici concura si sistemul stop-start automat (motorul termic este oprit in timpul stationarii si
repornit automat atunci cand se doreste reluarea deplasarii), utilizarea unor materiale usoare pentru
caroserie, a anvelopelor cu coeficient de frecare redus si a unei aerodinamici intens studiate.

Modelelor hibrid le este greu sa se impuna pe piata europeana, acolo unde motoarele Diesel au o
imagine foarte buna, obtinand consumuri reduse si performante dinamice ridicate. Dezavantajele legate
de costul acumulatorilor si al motoarelor electrice sunt mult mai usor acceptate pe pietele din SUA si
Japonia, unde motorul Diesel este considerat a fi adecvat numai pentru camioane. Autoturismele hibrid
(motor benzina + motor electric) ofera niveluri de consum similare cu cele echipate cu motoare Diesel,
dar nivel mai scazut al noxelor decat in cazul acestora. Avantajul pretului de achizitie mai mic de care
dispun motorizarile cu aprindere prin compresie la momentul actual se poate diminua o data cu
introducerea obligativitatii indeplinirii normelor de poluare Euro 6.

Autovehiculele hibrid si electrice depind in mare masura de tipul si capacitatea acumulatorilor utilizati.
Acestia pot fi:
Acumulatori nichel-metal-hidrid (NiMH)sunt n prezent sursa standard de energie pentru toate
vehiculele hibrid.
Acumulatori litiu-ion (Li-Ion) dispun de o concentrare mai mare de energie in comparatie cu bateriile
NiMH, dar sunt mai costisitori si au nevoie de sisteme speciale de racire.
Pentru a asigura o durata de serviciu cat mai mare pentru bateriile de acumulatori, constructorii auto
seteaza sistemul de incarcare astfel incat sa nu permita descarcarea completa a acestora. Nivelul de
incarcare se va situa intotdeauna intre 20-30% si 70-80% din capacitate.

Autovehiculele propulsate electric pot fi:

Autovehicule alimentate exclusiv cu energie electrica stocata in acumulatori. Motorul electric
asigura propulsia, fiind alimentat de bateria de acumulatori. Autonomia este determinata de capacitatea

acumulatorilor. Tinand cont de faptul ca acumulatorii reprezinta un procent important din masa totala a
autovehiculelor electrice, sunt depuse eforturi de catre producatorii auto pentru reducerea greutatii
bateriei, in paralel cu obtinerea unei capacitati cat mai mari de stocare. De asemenea, sunt studiate
posibilitatile de reducere a masei caroseriei, in conditiile respectarii normelor de protectie a pasagerilor.
Autovehicule propulsate cu energie electrica produsa la bord, pe baza pilei de combustie.
Deplasarea este realizata cu ajutorul unui motor electric ce este alimentat cu energie pe baza unei reactii
chimice.Sistemul este format din motorul electric, bateria de acumulatori Li-Ion, rezervorul de hidrogen si
pila de combustie. Pila de combustie realizeaza reactia chimica dintre hidrogenul comprimat, stocat in
unul sau mai multe rezervoare la bordul autovehiculului si oxigenul preluat din aer, rezultatul fiind energie
electrica si apa. Mai exact, hidrogenul trece din rezervor intr-un compartiment al pilei de combustie care
este separat de celalalt compartiment printr-o membrana. Membrana permite trecerea protonilor de
hidrogen, nu si a electronilor. Cel de al doilea compartiment contine aer atmosferic, iar protonii de
hidrogen intra in reactie cu oxigenul rezultand apa (H 2O). Electronii aflati de cealalta parte a membranei
migreaza intre polul pozitiv si cel negativ, atunci cand circuitul este conectat, generand curent electric.
Autovehicule bazate pe acest sistem de propulsie vor fi propuse in curand in productie de serie.

Costul unui kilometru parcurs cu un autovehiculul cu propulsie electrica este estimat la doar o cincime din
cel aferent parcurgerii aceleiasi distante cu un autovehicul echipat cu motor pe benzina, iar costurile de
intretinere sunt si ele cu mult mai reduse.

Estimarile arata faptul ca modelele hibride si electrice vor reprezenta aproximativ 10% din total masini
produse in anul 2020. Printre cele mai importante beneficii se numara diversificarea surselor de energie,
consumul redus de carburant si reducerea emisiilor. Comisia Europeana a adoptat recent o strategie care
prevede eliminarea automobilelor care folosesc combusitibili conventionali pana in 2050.

Posibilitatea de a conduce autoturisme silentioase, cu emisii de noxe reduse sau inexistente devine din
ce in ce mai apropiata de realitate. Pe masura ce tehnologiile vor evolua si numarul de exemplare
produse va creste, costurile de productie se vor reduce si autovehiculele propulsate electric vor fi
adoptate pe scara tot mai larga. Tehnologiile alternative de propulsie capata o importanta din ce in ce mai
mare, chiar daca motorul cu ardere interna va continua sa domine piata auto si in urmatoarea perioada
de timp.