MINISTERUL EDUCAIEI

NAIONALE
Universitatea Transilvania din Braov
www.unitbv.ro

Student : Dinca Traian

Anul 2014

BUJIILE - ELEMENTE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE

FUNCTIA bujiilor este aceea de a produce scanteia electrica necesara aprinderii

amestecului carburant in cilindrii motorului.
CONSTRUCTIE
Partile componente ale bujiilor sunt :

1 - corp;
2 izolator
3 - electrod lateral
4 - electrod central
5 - tija de legatura
6 - garnitura de etansare inferioara
7 - garnitura de etansare superioara
8 - piulita de strangere
-

Corpul executat in general din otel, prevazut cu

profil hexagonal la

partea superioara pentru stangere, iar la partea inferioara cu filet (lungimea

filetului = grosimea peretelui filetat al chiulasei). Filetul poate fi obisnuit L =
12,7mm sau lung L = 19 22mm.
-

Izolatorul - aflat in partea centrala a bujiei, functioneaza in conditii extrem

de grele. De aceea trebuie sa indeplineasca anumite conditii : sa reziste la
solicitari

mecanice,

la

variatiile

de

presiune

din

camera

de

ardere

(70daN/cm2),

la

variatiile

de

temperatura

(-15 +2400 C),

sa

aiba

conductibilitate termica mare, sa reziste la tensiuni de 30KV, la actiunea

chimica a produselor de ardere, la temperaturi mari. Datorita depunerilor si
imbatranirii izolatorului, rezistenta de izolatie in stare rece poate scadea de
la 1000 5000M la bujiile noi , la 1.0 0.5M la bujiile uzate. Izolatorul se
executa

din

borcarindon

steatit (silicat

de

(oxizd de aluminiu).

magneziu),
Suprafata

silimanit,
exterioara

corundit,
este

piranit,

smaltuita

in

scopul imbunatatirii calitatilor izolante si micsorarea gradului depunerilor de

impuritati. Forma izolatorului trebuie sa asigure distantele necesare fata de
suprafetele metalice exterioare pentru a evita conturnarile si ale suprafetei
partii inferioare (ciocul) pentru a corespunde valoarii termice dorita.
-

Electrozii (lateral si central) materialele folosite trebuie sa indeplineasca

anumite conditii privind posibilitatea de ionizare, rezistenta la temperaturi
ridicate, rezistenta la actiuni chimice, dilatare termica, posibilitatea de a fi
deformat pentru reglarea distantei intre electrozi. Pentru bujiile obisnuite se
folosesc aliaje crom-nichel, iar pentru cele speciale argint si platina.
Distanta dintre electrozi se stabileste in functie de raportul de compresiune
( d = 0.7 0.8 mm pentru = 4.5 5.5 , d = 0.4 0.5 mm pentru = 7 9).
Pentru buna functionare a bujiei este necesar ca ciocul izolatorului sa aiba
temperatura de 450 580 C in timpul functionarii, pentru ca toate rezurile
(praf de carbune, stropi de ulei) sa fie arse, iar electrozii si ciocul
izolatorului

sa

fie

curate.

Aceasta

temperatura

se

numeste

de

autocuratire. La temperaturi de 800 900 C electrodul central devine

incandescent, functionarea motorului se inrautateste datorita preaprinderilor
sau aprinderilor prin incandescenta. La temperaturi mai mari incepe topirea
electrozilor si ciocului

izolatorului ceea ce duce la aparitia pe electrodul

cental a unor particule metalice (perle). Daca functioneaza la temperaturi

sub 400 C se ancranseaza, se afuma si iese repede din functiune. De
aceea bujia se alege astfel incat echilibrul termic sa se stabileasca pentru
temperatura de autocuratire. Transmisia caldurii si echilibrul termic la
valoarea temperaturii dorite depinde de echilibrul factorilor care influenteaza
incalzirea ( raportul de compresie, turatia, sarcina motorului) si de cei ce
influienteaza racirea (lungimea si forma ciocului izolatorului, spatiu dintre
izolator si corpul metalic, conductibilitatea calorica a ciocului izolatorului,
electrodului

central, materialelor de

etansare). Proprietatile termice ale

bujiilor sunt caracterizate prin valoarea termica W (warmewert) sau indicele

3

termic care exprima capacitatea bujiei de a transmite caldura de la

electrodul central catre exterior. Aceasta se masoara indirect prin timpul
(secunde

sau

zecimi

de

minut)

de

la

pornirea

motorului

pana

la

temperatura de preaprindere. Astfel bujiile calde au valori termice mai mici,

ciocul

izolatorului

este

mai

lung

(evacueaza

mai

greu caldura),

au

temperatura de regim mai ridicata si se utilizeaza la motoare cu <7.

Bujiile reci au valori termice mai mari, ciocul izolatorului este mai scurt
(evacueaza mai usor si mai repede caldura), au temperatura de regim mai
scazuta si se utilizeaza la motoare cu > 7.
Exista tendinta de marire a distantei dintre electrozi pentru evitarea poluarii
aerului (ardere completa).
-

Elemente de etansare

Piulita de strangere.

CLASIFICARE
Bujiile se pot clasifica dupa mai multe criterii:
-

din punct de vedere al functionarii, adica dupa valoarea termica, se

clasifica:

bujii reci

bujii calde

dupa dimensiuni in functie de:

-

diametrul filetului,

lungimea filetului,

latura hexagonlui pentru cheie,

dupa forma si numarul electrozilor,

dupa materialele folosite.

In figurile de mai jos se pot vedea mai multe forme constructive pentru partea
inferiora a bujiei (cioc):

Dintre fabricantii de bujii amintim DENSO si BOSCH.

DENSO
Fabrica a fost fondata in 1949 sub numele Nippondenso.
Produce: -

bujii cu scanteie DENSO care reprezinta echipament original

pentru:
-

motociclete: Honda, Kwasaki, Suzuki, Yamaha,

automobile:

Daihatsu, Ford, Honda, Isuzu, Mazda, Mitsubishi,

Subaru, Suzuki, Toyata,

-

sisteme de injectie Diesel + duze de injector - echipament

original pentru motoare diesel japoneze: Daihatsu, Hyundai, Isuzu, Mazda, Mitsubishi,
Nissan, Suzuki, Toyata si piese se schimb pentru autoturisme si autoutilitare.
In

domeniul

bujiilor

cu

scanteie,

DENSO

are

patentate

doua

inventii

remarcabile:
-

electrodul de masa cu profil U

cel mai mic electrod central, din iridiu.

Caracterisicile si avantajele folosirii bujiilor cu scanteie DENSO:

-

Izolatorul este fabricat din pulbere de alumina de inalta puritate, cu

proprietati excelente de izolare electrica si conductivitate termica,

Forma celor 5 nervuri impiedica formarea arcului electric si reduce

pierderile de tensiune, ofera o izolare superioara (cu 20% mai mare
decat a bujiilor conventionale), mai ales in conditii de umezeala, la
bujii cu distanta mare intre electrozi si la tensiuni inalte,

Etansarea speciala cupru-sticla care leaga electrodul de izolator,

asigura o etansare sigura si previne scaparile de gaze rezultate din
combustie,

Invelisul de cupru al electrodului central este fabricat din aliaj Ni-Cr

inalt resistent la uzura, acoperit cu cupru,

Electrodul de masa cu profil U este una din inventiile DENSO si are urmatoarele
avantaje:

randament de aprinderie imbunatatit electrodul U prezinta 2

muchii distincte in mijlocul unei suprafete plane. Scanteia atinge
punctul cel mai inalt si cel mai apropiat, adica cele doua muchii ale
canalului,

reducerea consumului de benzina electrodul U aprinde cele mai

sarace amestecuri aer - benzina, ceea ce permite evitarea rateurilor,

functionarea mai buna a motorului scanteia si frontul de flacara nu

mai sunt limitate de spatiul dintre electrozi si creeaza un inceput
mai bun si sigur,

reducerea emisiilor electrodul cu profil U are efectul unei bujii cu

distanta mare intre electrozi.

Acest profil al electrodului asigura spatiu suplimentar intre elecrozi , deci spatiu mai
mare pentru nucleul flacarii, ceea ce inseamna o mai buna propagare, deci explozie
mai puternica si arderea completa a combustibilului.
Pentru a raspunde cerintelor de putere sporita si inalta performanta ale
motoare, DENSO a creat bujiile:
-

ZU Platinum, care sunt disponibile intr-o mare varietate de tipuri.

Aceste bujii au electrodul cental din platina, cu diametrul de 0.7mm.

ZU Platinum High Performance ofera:

-

o alternativa puternica la aplicatiile normale,

peste 100 tipuri diferite,

electrod central din platina, care la un voltaj mai scazut

genereaza o scanteie mai puternica,

pornire mai usoara si accelerare imbunatatita,

electrod de masa cu canal in U, care imbunatateste eficienta

combustiei.

DENSO IRIDIUM POWER ultimul produs DENSO prima bujie cu

eletrod central din iridiu, diametru 0,4mm, destinat curselor auto.

BOSCH
Produce printre altele si bujii pentru autoturisme de serie dar si pentru
competitii sportive auto. Bujiile folosite in competitiile sportive sunt produse speciale,

realizate exclusiv pentru acest scop, cu design si materiale speciale (marimile

variaza in functie de matarialul folosit). Produce peste 1250 variante de bujii.
Pentru Formula 1, din motive de economie de spatiu, se folosesc bujii de
numai 50 mm (1/2 din lungimea bujiilor conventionale). Electrozii sunt din platina sau
ytrium (~200euro/buc).
Sunt competitii ca Porche Carrera Cup sau Volkswagen Polo Cup unde se
concureaza cu autoturisme derivate din cele de serie si deci este nevoie sa se
foloseasca bujii conventionale. Experienta castigata de Bosch in producerea bujiilor
pentru competitii, o ajuta sa dezvolte bujii de serie din ce in ce mai performante. In
functie de motor, sunt folosite bujii din aliaj de platina sau din aliaj foarte rezistent
la coroziune, Ni-Ytrium, denumite Super Plus Ytrium. Electrodul central al acestor
bujii are diametrul de 2,1mm si asigura o aprindere optima a amestecului aercombustibil. Aceste bujii sunt dotate deasemenea cu Quick-Heat-Isolate ating mai
repede

temperatura

de

autocuratare

si

sunt

protejate

astfel

mai

bine

contra

depunerilor de calamina.
Avantajele folosirii bujiilor BOSCH:
-

aprindere perfecta pe toata durata vietii,

putere,

elasticitate,

economie de combustibil,

protectie convertor catalitic,

durata de viata mare 60 000 90 000 Km.

Bujiile BOSCH se regasesc pe : VW, Audi, Seat, Skoda, BMW, Cadrilac,

Citroen, Daewoo, Fiat, Ford, GM SUA, Holden, Lancia, Mercedes-Benz, Mitsubishi,
Opel, Peugeot, Porsche, Renault, Rotax, Ssangeyong, Toyota, Vauxhall, Volvo.
Pentru

noile

motoare

V6

si

V8

produse

de Mercedes-Benz, care dispun

de foarte putin spatiu in chiulasa pentru montarea bujiilor, Bosch a dezvoltat niste
bujii speciale, cu filet de 12mm si lungime 26.5mm. Aceste bujii au electrozii
acoperiti cu

platina prin tehnologie laser, atingand o durata de viata

de ~100

000Km. Motoarele produse de Mercedes-Benz sunt echipate in proportie de 75%

cu bujii Bosch.

APRINDERE DUBLA:
Aprindere dubla - doua bujii pe cilindru, care garanteaza o aprindere sigura a
amestecului combustibil-aer. Aprinderea dubla reduce lungimea frontului de flacara din
cilindru si astfel se imbunatateste eficacitatea-caci compresia poate fi ridicata fara sa apara
pericolul bataii. Alfa Romeo si Mercedes-Benz folosesc, in zilele noastre, cate doua bujii pe
cilindru, ceea ce italienii numesc "Twin Spark"

BUJIE INCANDESCENTA:
Bujie incandescenta - element cu rol de incalzire a camerei de ardere pentru
motoarele cu aprindere prin compresie (diesel).
Bujia incandescenta se afla de obicei in chiulasa, in capul pistonului.
Constructiv, bujia incandescenta este format dintr-un electrod cu rol de filament
electric care la trecerea unui curent electric se incalzeste.

Modul de funcionare al bujiilor incandescente (de pre-nclzire)

(0)
Auto-aprinderea amestecului aer-combustibil a unui motor diesel necesit temperaturi
mari n cilindru la sfritul comprimrii. Dac motorul este rece pornirea devine dificil.
Frecrile interne mari, pierderea de compresie sunt mai pronun ate la temperaturi sczute.
Din aceste motive motoarele diesel au nevoie de sisteme auxiliare de nclzire a
amestecului aer-combustibil pentru pornirea la rece.

Foto:

Poziia

bujiei

incandescente

chiulas

camera

de

ardere

Sursa: Bosch
Asistarea pornirii la rece a unui motor diesel se face cu ajutorul unei bujii de pre-nclzire
numit i bujie incandescent. La temperaturi sczute bujia este alimentat cu curent
electric i degaj cldur n cilindru pentru a facilita pornirea motorului.

Foto: Bujie de pre-nclzire (incandescent) pentru motoarele diesel de automobile

Sursa: Beru

Aceste bujii sunt capabile s ating temperaturi foarte nalte ntr-un timp relativ scurt, 850
C n aproximativ 4 secunde. Bujiile sunt alimentate de la bateria automobilului i
convertesc energia electric n energie termic prin intermediul unei rezisten e electrice.

Foto:

Componentele

unei

bujii

de

pre-nclzire

(incandescent)

Sursa: Bosch

1. terminal (conector) electric (se conecteaz cu modulul de control al bujiilor)

2. aib de izolare
3. element de etanare
4. electrod
5. carcas
6. izolator termic
7. rezistene de nclzire
8. tub de incandescen
9. pulbere de oxid de magneziu

Rezistena electric (7) este compus din dou rezistoare legate n serie cu
caracteristici diferite. Rezistorul din capul tubului incandescent este proiectat astfel nct s
se nclzeasc foarte repede i s concentreze o mare parte din energia termic
degajat. Tubul incandescent (8) trebuie s fie rezistent la coroziune ct i la temperaturile
extreme din camera de ardere.

10

Foto:

Etapele

activrii

bujiilor

de

pre-nclzire

(incandescente)

Sursa: Beru
Controlul bujiilor de pre-nclzire (incandescente)
Activarea i dezactivarea bujiilor de pre-nclzire se face indirect de ctre calculatorul de
injecie. Acesta comunic, de obicei prin protocolul CAN, cu unitatea de control a bujiilor
incandescente (GPCM) care, prin intermediul unui releu, deschide sau nchide circuitul de
alimentare al bujiilor.

Foto:

Sistemul

de

control

al

bujiilor

de

pre-nclzire

(incandescente)

Sursa: e-automobile.ro (PCM/ECM Continental, GPCU Ford, bujii Beru)

Sistemul de control al bujiilor, ca urmare a informa iei primite de la calculatorul de injec ie,
comand activarea acestora n dou faze distincte:

11

pornirea motorului: n acest faz bujiile sunt nclzite rapid pentru a asigura

aprinderea amestecului aer-combustibil

funcionare la rece: este faza ce urmeaz imediat dup pornire i presupune

utilizarea n continuare a bujiilor pentru a reduce zgomotul i emisiile de fum ale

motorului
Durata fazei de funcionare la rece, n care bujiile incandescente rmn activate, depinde
de temperatura motorului i poate ajunge i pn la 180 secunde.
Diagnosticarea sistemului de pre-nclzire
n cazul n care apare un defect cu sistemul de pre-nclzire (bujii, conectori electrici,
cablaj, modul de control, calculator de injecie) motorul prezint urmtoarele simptome:
o

la rece pornete foarte greu sau nu pornete deloc

scoate fum negru-albastru

se aprinde martorul din bord pentru defecte legate de fiabilitatea motorului

BOBINA INDUCTIE
Bobina de inductie este un transformator de curent, care transforma curentul
de joasa tensiune de 6V sau 12V in curent de inalta tensiune, de 15.000 20.000V.

Bobina de inductie este constituita dintr-o infasurare primara, formata din 200 300 de spire din sarma de cupru izolata, de circa 1mm grosime, infasurate pe un
miez de fier moale; si o infasurare secundara care are 15.000 20.000 de spire,
12

facute dintr-o sarma de cupru izolata foarte subtire (0,1 mm grosime). Aceste
infasurari sunt protejate de un invelis de tabla in interiorul caruia se afla fixat, printr-o
masa izolata, capacul de protectie, facut dintr-un material izolant(bachelita).
Capetele infasurarii primare sunt legate la cele doua borne, fixate in capac.
Infasurarea secundara are unul dintre capete legat la un capat al infasurarii primare,
iar celalalt capat este legat la borna fisei centrale a capacului izolat al bobinei de
inductie.
Functionarea:
Functionarea bobinei de inductie se bazeaza pe fenomenul inductiei
electromagnetice, potrivit caruia, prin intreruperea curentului de joasa tensiune din
infasurarea primara, ia nastere in infasurarea secundara un curent de inalta tensiune.
Acest fenomen se explica prin variatia campului magnetic, creat de infasurarea
primara, care scade de la valoarea de regim la 0 si ale carei linii de camp magnetic
(de forta) intretaie spirele infasurarii secundare.
Valoarea pana la care creste curentul in infasurarea primara si deci, tensiunea
in infasurarea secundara, depind de intervalul de timp in care contactele stau inchise.
Cand turatia motorului este mai redusa, acest interval este mai mare si deci, curentul
va creste mai mult decat in cazul turatiilor mari, cand intervalul de timp este redus.
Daca rezistenta electrica a circuitului este mica, la turatii mici ale motorului, curentul
creste mult si are loc supraincalzirea bobinei datorita efectului Joule.
Introducand in circuitul infasurarii primare intre borne o rezistenta suplimentara
(variator), a carui marime variaza cu temperatura, se va evita supraincalzirea bobinei.
La aceasta rezistenta, rezistenta sa electrica creste odata cu temperatura care, la
randul ei este in functie de intensitatea curentului ce o parcurge. De aceea, pentru a
se obtine scantei mai puternice la pornire, cand motorul este rece, se intrebuinteaza
bobine cu variator.
Variatorul se monteaza cu infasurarea primara a bobinei de inductie si are rolul
de a mari intensitatea curentului produs de bobina la pornire si la turatii mici ale
motorului.

13