STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND

CURGEREA FLUIDELOR IN MEDII POROASE

1. MEDIUL POROS
1.1 Descrierea mediului poros

n general putem defini mediul poros ca un material care are goluri interiore (interstiii, spaii poroase sau
pori), ce pot comunica ntre ele si sunt distribuite aleator ca forma si marime.
Mediile poroase pot fi:
a) naturale: solul, rocile sedimentare (nisipurile, gresiile, calcarele, dolomitele, argilele i marnele).
b) artificiale: beton, caramizi, ceramica, vata minerala, filtre, etc
Exemple de medii poroase:
a)seciune transversal prin firul de pr;
b)seciune longitudinal prin rdcina
firului de pr;
c) plmn uman;
d) seciune radial n lemn;
e) seciune transversal n lemn;
f) aur poros folosit n medicin;
g) material folosite n construcia
protezelor;
h) roc poroas;
i) spum metalic (burete metalic).

1. MEDIUL POROS
1.1 Descrierea mediului poros

Mediul poros este format din mai multe faze:

- faza solida;
- faze fluide: lichide si gaze;
Reprezentarea schematica a mediului poros:

Exist dou moduri de definire a proprietilor locale ale unui mediu poros:
- prin noiunea de volum elementar reprezentativ (VER);
- prin noiunea de funcii aleatoare.

1. MEDIUL POROS
1.1 Descrierea mediului poros

Mrimea VER trebuie s fie:

- suficient de mare pentru a conine un mare numr de pori, astfel nct s se poat defini o

proprietate medie global, cu asigurarea c efectul fluctuaiilor de la un por la altul este neglijabil;
- suficient de mic pentru ca variaiile parametrilor de la un domeniu la altul s poat fi reprezentate
prin funcii continue, pentru a putea utiliza analiza infinitezimal (fr a introduce astfel erori caracteristice
aparatelor de msur la scar microscopic;

1.2 Porozitatea

Dac se consider un anumit volum dintr-un mediu poros, raportul dintre volumul porilor i volumul total al
rocii se numete porozitate total (sau absolut). n cazul rocilor consolidate unii pori sunt nchii. Astfel n
calculul porozitii efective se ia n considerare doar volumul porilor aflai n interco-municaie. Nisipul i
gresiile au o porozitate total de aproximativ 30 %. Exist i roci compactate (calcarul i dolomitele) care

au o porozitate mare. Rocile cristaline i metamorfice au o porozitate de 1..5 %.

Din punctul de vedere al condiiilor genetice ale porilor, acetia pot fi:
1. porii primari:
2. porii secundari:

Porozitatea poate varia n timp datorit cimentrii rocilor granuloase sau tasrii.

Porozitatea total n se definete:

=

unde: Vp este volumul porilor;

Vs- fazei (scheletului) solid;

Indicele porilor e se defineste:

(1)

(2)

1.3 Porozitatea i granulozitatea

Pentru mediileporoaseneconsolidate se poateanaliza, princernere, compoziiagranulometric a
materialuluirespectiv reprezentata de:

- curba granulometric, care reprezintvariaiaprocentului (n volume saugreutate) din particulele care

traverseaz o sit cu ochiuri de diametru dat.

Se numetediametrueficace (d10) dimensiuneapentru care 10% din

elementelemediuluisuntmaimicidectd10.

Pentru o seciune a mediuluiporos se poatedefini:

- porozitatea de suprafatotalns:
=

(3)

Dac distribuiamrimiiporilorestealeatoare, porozitatea de suprafaesteindependent de

orientareasuprafeeistudiatei are aceeaivaloare cu porozitatea de volum.

- suprafaa specificSsp:
=

Ssp variazfoartemult de la un mediu la altul, fiind cu attmai mare cu ctmediulestemaidivizat (mai fin).

(4)

2. CURGEREA PRIN MEDII POROASE

2.1. Tipuri de curgere

Vom defini sistemul curgerii intr-un mediu poros (SCMP) ca avand ca elemente: mediul poros, unul sau mai
multe lichide, aerul.
Curgerea saturata- este atunci cand porozitatea mediului poros este total ocupata de lichid;
Curgerea nesaturata- cand porozitatea este partial umpluta cu lichid, restul cu aer;
Curgerea partial saturate (variabil saturata)- cand mai multe zone saturate si nesaturate pot
coexista;
Curgerea omogena- este atunci cand mediul poros este complet saturat cu o singura faza;
Curgerea eterogena- cand mediul poros este saturat cu cu cel putin doua faze. Faptul ca prin
mediul poros are loc curgerea unui singur fluid, nu nsemneaza neaparat ca este o curgere omogena.
Curgerea 1D sau unidimensionala (unidirectionala): viteza miscarii este descrisa de o singura
variabila spatiala;
Curgerea 2D sau bidirectionala (plana sau axial simetrica): viteza miscarii este descrisa de doua
variabile spatiale;
Curgerea 3D sau tridimensionala (spatiala): viteza miscarii este descrisa de trei variabile spatiale;
Curgerea 3D variabil saturata, la densitate constanta: in acest caz, sunt doua faze : aer si lichid
variabil saturate.

Fenomenul curgerii prin mediile poroase este foarte complex si poate fi evaluat numai pe cale
indirecta, pe modele sau prin masurarea unor marimi macroscopice care descriu curgerea. Curgerea va
putea fi abordata in doua moduri: la scara micro si la scara macro.

Miscarea fluidelor ntr-un mediu poros are loc ca urmare a actiunii a patru forte care pot intervin n
procesul miscarii: motoare, de frecare, de interfata si de gravitatie.

2.2 Legi fenomenologice

2.2.1 Legea lui Darcy

Din punct de vedere microscopic ninteriorulmediuluiporos are loc o curgerefoartecomplicat care depinde
de geometriamediului . De aceea se introduce o vitezmedie, viteza de curgereprinseciunea de arie Sa
tubuluiumplut cu mediuporos. Astfel, ncazulunidimensional, pentru un regim laminar de curgere, Darcy a
stabilitlegturadintredebitul specific q=Q/S numiti flux de curgeresauviteza Darcy, isarcinahidraulic:
==

(5)

2.2 Legi fenomenologice

2.2.1 Legea lui Darcy

Putem scrieecuaiadiferenial a curgerii:

(6)

nformvectorial, legealui Darcy se poatescrieastfel:

= (7)

Pentrucazul tridimensional, vitezamedie se poatedefini cu ajutorulvolumuluielementarreprezentativ (VER).

Astfel viteza de filtraieva fi:

undeVfesteparteaVERocupat de fluid;

(8)

2.2.1 Legea lui Darcy

Se poatedefini ivitezaintrinsecmedie:

(9)

Deoarecemediulporosestesaturat cu fluid, Vf =Vpiinndcont de definiiaporozitii (n), se

obinelegaturantrevitezadarcianivitezaintrinsec (relatiaDupuit-Forchheimer):

(10)

n cazultubuluiinclinat, legealui Darcy nformvectorialva fi:

= + = + (11)

Unde: =

se numetepermeabilitate;

- vscozitateadinamic a fluidului;

2.2.2 Ecuatia lui Richards

Ecuatiile curgerii in 3D variabil saturate sunt obtinute inserand legea lui Darcy in ecuatia de
conservare a masei. Astfel, se obtine ecuatia generala a curgerii in medii poroase variabil saturate sau
ecuatia lui Richard :

(12)

n care: C este capacitatea specific de udare (specific moisture capacity)

Se- saturaia efectiv
S- coeficientul de stocare
- tensorul de permeabilitate
- vscozitatea dinamic
kr- permeabilitatea relativ
f -densitatea fluidului
g- acceleraia gravitaional
D- cota pe vertical
Qs- debit volumic pe unitatea de mediu poros pentru sursa de fluid.
t - coeficient de scalare opional

3. MODELAREA CURGERII PRIN MEDII POROASE

3.1 Metode de abordare a modelarii

Abordarea determinista: in acest caz, componentele sistemului vor fi descrise cu ajutorul

modelelor matematice care respecta principiul conservarii masei si principiul conservarii energiei. Astfel,
se expliciteaza ecuatiile matematice ale fenomenului studiat, prin luarea n considerare a urmatoarelor

aspecte:

- natura si caracteristicile mediului poros studiat,

- interactiunea lichid-solid;

- conditii de margine.

Aceste modele sunt de o mare varietate, incepand de la modele globale (nedistribuite in spatiu)
care exprima numai bilanturi globale, pana la modele distribuite spatial care descriu comportamentul
sistemului cu ajutorul ecuatiilor cu derivate partiale, care sunt rezolvate cu metode numerice.

Legea lui Darcy permite din punct de vedere teoretic, calcularea vitezelor lichidului n mediul
poros. Aceasta abordare prezinta urmatoarele dezavantaje:

3. MODELAREA CURGERII PRIN MEDII POROASE

3.1 Metode de abordare a modelarii

- n cazul fenomenului de transfer al poluantilor n sol, fenomen ce implica un aport suplimentar de

ecuatii a caror integrare unitara nu este simpla;

- Scara de modelare, n cazul n care modelul se valideaza cu experiente de laborator, este foarte
importanta, pentru ca este aproape imposibil a se garanta ca experientele de laborator se repeta la aceeasi
scara n natura;

- Uneori este foarte dificil a cunoaste toti parametrii care intra n ecuatie;

- Rezolvarea numerica a unui model determinist poate duce la aproximari prea mari;

- Daca scrierea determinista este foarte detaliata, ea nu poate fi generalizata pentru a fi folosita si la
alte cazuri.

Cu toate acestea, aceasta modelare este foarte buna n cazul n care se pune problema cuantificarii
unor fenomene ale sistemului studiat si de aceea ea reprezinta un instrument de cercetare util pentru studiul

curgerii n subteran.

La ora actuala cele mai multe programe existente n oferta de specialitate se bazeaza pe acest tip de
modele.

3.1 Metode de abordare a modelarii

Abordarea statistica: un mediu poros natural (mediile subterane) are un mare grad de
neomogeneitate si nu se pot stabili caracteristicile lui in mod determinist. Evaluarea acestor caracteristici se
va face utilizand metode statistice aplicate masurarilor multisuport: punctuale, lineare (prin foraj), pe
suprafete (prin analiza interfetelor). Pentru obtinerea modelului numeric al terenului se vor folosi metode de
interpolare.
Abordare de tip cutie neagra: in acest tip de abordare, se foloseste asa numita tehnica bazata pe
retele neuronale, care utilizeaza un set de date de intrare si de iesire observate si determina relatia de
legatura ntre acestea, relatie pe care o aplica ulterior pentru modelul luat n calcul. Modelarea este redusa
de fapt, la cea mai simpla relatie posibila, neexistnd relatii fenomenologice, geometrie sau conditii la
limita de ndeplinit. Acest tip de modelare nu este deocamdata folosit pentru curgerea apei n medii
subterane, datorita numarului mare de parametrii experimentali necesari pentru calibrarea modelului.
Abordarea stohastica: Proprietatile fizico-mecanice ale unui mediu poros prezinta mari fluctuatii
n timp si spatiu si de aceea si parametrii care trebuie studiati pentru descrierea fenomenelor de transport a
poluantilor prezinta aceste fluctuatii.
Fenomenele de transport si de transfer de poluanti ntr-un mediu poros sunt considerate posibil a fi
cuantificate prin modele stohastic. De exemplu n cazul legii lui Darcy, conductivitatea hidraulica a
mediului natural poate fi considerata ca un proces stohastic. Din aceasta ecuatie va rezulta viteza de curgere
prin pori, deci ea la rndul ei este un proces stohastic.
O alta metoda de modelare stohastica este cea a functiilor de transfer, care au rolul de a stabili o
relatie stohastica ntre un semnal de intrare si ceea ce rezulta la iesirea din sistem (din mediul poros
traversat), astfel, se poate nota: Qc- debitul de iesire din mediul poros si cu Qi- cel de intrare;

3.2. Modele si programe existente

Exista douatipuri de modele, modelechimicesimodelehidrologice(studiaza evolutiadebitelor, a infiltratiilor

ntr-un bazin). Modelele hidrologice se bazeazapeurmatoareaecuatie de continuitate:

= ()

(13)

precum sipelegile de comportare a bazinuluihidrografic care se definescprintr-o functie de

legaturantrecantitatea de apaacumulatan sol, S, cantitatea de apainfiltrata, I, sidebitul de apatranzitoriu Q sub
forma:

= [ , ]

(14)

Modelehidrologiceintervinnstudiul de impact al poluantilor asupra solului, cu ocazia transferarii

poluantilor in sol de catre ploi.
Geochimiasolurilorpune ncafoartemulteproblememodelariimatematice. Programele de calcul din
acestdomeniusuntncaputinesiiaunconsiderarecalculetermodinamice de echilibrare a solutiilor care vin n
contact cu rocile.
Modelul MIKE SHE -esterealizat de catre Danish Hydraulic Institute. Modelulestehidrologic care
simuleazamiscareaapeisi a transferuluipoluantilornbazinehidrografice. Acest soft are un modul central
MIKE SHE WM care simuleazamiscareaapeisi la care pot fi adaugate module specifice cum ar fi:
- MIKE SHE AD pentrumodelareaconvectieidispersieipoluantilordizolvati;
- MIKE SHE GC pentrumodelareaproceselorgeochimice;
- MIKE SHE SE pentrumodelareaeroziuniisolului;
- MIKE SHE IRpentrumodelareairigatiilor.

3.2. Modele si programe existente

Modelul MODFLOW : un program de calcul n diferente finite pentru rezolvarea curgerii n

subteran n 3D (trei dimensiuni). La acest modul principal i se pot atasa diferite alte module care sunt
pentru generarea transportului de particule (PMPATH), transportul de solutii (MT3D) utilizeaza la
rezolvarea ecuatiei diferentiale a conventiei-dispersiei elementele hibride Euleriene si Lagrangiene. n plus
acest program poate tine cont si de reactiile chimice care au loc n apele subterane.

Modelul MARTHE - realizat de catre BRGM pentru realizarea modelarii hidrodinamice si

hidrodispersive a curgerii apei n medii poroase. Programul cuprinde: un modul de calcul hidrodinamic si
dispersiv un modul de preparare, gestiune si reprezentare grafica a datelor si rezultatelor modelarii
Avantajul folosirii acestui program este acela ca acopera diferite domenii cum sunt gestiunea acviferelor,
ingineria mediului n ceea ce priveste transportul poluantilor, depozitarea subterana a deseurilor industriale,
exploatari miniere, etc.

Alte modele

DEDALE 3D care a fost creat de Laboratorul de Hidraulica Francez (LHF) mpreuna cu Centrul de
Cercetari Hidraulice si al Structurilor (CRIS) Italia.
SIMUSCOP realizat de catre Institutul Francez de Petrol, BURGEAP si de societatea italiana Grup
ENI care a realizat interfata.
LEACHMP realizat de catre New Zork State College of Agriculture si Life Science Cornell
University, USA.

Exista n literatura de specialitate nca multe alte modele, lucrarea de fata propunndu-si sa faca o
prezentare a celor care sunt cele mai raspndite si implicit prin aceasta, cele mai testate modele matematice
la ora actuala.

3.3. Alegerea variantei de modelare

Ecuatiile ce descriu procesele hidrodinamice si de transport pot fi rezolvate utiliznd modele analitice sau
numerice.
Modelele analitice opereaza cu solutii functionale fixe, au avantajul de a fi exacte, dar sunt
aplicabile pentru solutionarea unui numar limitat de probleme. Solutionarea pe cale analitica a ecuatiilor
impune simplificarea formei si extinderii structurii.
Modelele numerice sunt capabile sa rezolve ecuatii complexe ce caracterizeaza spectrul
hidrodinamic al curgerii si transportul poluantilor. Modelele numerice folosesc aproximari pentru a rezolva
ecuatiile diferentiale ce descriu curgerea apei subterane si transportul n solutie.
Aproximarea prin metoda elementului finit structura spatiala studiata este mpartita n elemente
finite (de ex.: triunghiuri). Elementul finit este caracterizat prin:
dezvoltarea dimensionala (1D, 2D, 3D);
numar de noduri;
functia de interpolare asociata
Aproximarea prin metoda diferentelor finite presupune discretizarea structurii cu o retea
rectangulara (2D sau 3D), fiecare nod al retelei fiind caracterizat de o valoare a parametrului. n cazul
metodei diferentelor finite, domeniul de integrare coincide cu reteaua de discretizare, n fiecare nod al
retelei avem o valoare a parametrilor, aceasta fiind necunoscuta n spatiul dintre noduri. De al un element la
altul al retelei, variatia este discontinua.
n cazul metodei elementului finit domeniul de integrare este diferit de reteaua de discretizare.
Valoarea parametrilor este variabila n interiorul domeniului de integrare iar variatia este continua. Spre
deosebire de metoda diferentelor finite, n acest caz valoarea unui arametru poate fi calculata n orice punct
al domeniului de integrare al ecuatiei.

3.4. Modele matematice utilizate la ora actuala

Ecuaia Brinkman pentru curgeri rapide n medii poroase;

Legea lui Darcy pentru curgeri cu viteze sczute n medii poroase;

Ecuaia Richards pentru sisteme cu saturaie variabil.

Aceste modele sunt completate de modele de soluri:

van Genuchten

BrooksCorey

ClappHornberger

3.4. Modele matematice utilizate la ora actuala

3.4.1 Model de rezolvare numerica a ecuaiei lui Richards

(15 )

n aceast ecuaie s este permeabilitatea intrinsec iar Ks este conductivitatea hidraulic de

saturaie respectiv Ar este tensorul rapoartelor de anisotopie..
Volumul fraciunii de fluid , variaz cu Hp.
(16)

Coeficienii ecuaiei C, Se, i kr variaz n funcie de and Hp i devin constani cnd sistemul ajunge la
saturaie.

( H p ) C C ( , H p ) Se Se ( , H p ) k r k r ( , H p )

(17)

(18)

3.4. Modele matematice utilizate la ora actuala

3.4.1 Model de rezolvare numerica a ecuaiei lui Richards

Indiferent dac sistemul este saturat sau nu acesta depinde de Hp.

Dac analiza este definit n funcie de presiuni p, cantitile sunt definite n modul urmtor:
(19)

Ss [ p (1 s ) p s ] C C ( H p ) /( f g )
(20)
Pentru analiza n funcie de H
(21)
Iar pentru Hp definiiile sunt:

(22)

3.4. Modele matematice utilizate la ora actuala

3.4.1 Model de rezolvare numerica a ecuaiei lui Richards

Relaiile reteniei i permeabilitii Van Genuchten sunt definite n modul urmtor:

(23)

(24)

3.4.1 Model de rezolvare numerica a ecuaiei lui Richards

Parametrii unor tipuri de soluri pentru modelul van Genuchten model for 11 USDA soil classes.
Denumire sol
Nisip
Loamy sand
Sandy loam
Silty loam
Loam
Sandy clay loam
Silty clay loam
Clay loam
Sandy clay
Silty clay
Clay

s
0.43
0.43
0.41
0.45
0.43
0.39
0.43
0.41
0.38
0.36
0.38

r
0.045
0.057
0.065
0.067
0.078
0.1
0.089
0.095
0.1
0.07
0.068

Ks [m/s]
8.25e-5
4.05e-5
1.23e-5
1.25e-6
2.89e-6
3.63e-6
1.97e-7
7.18e-7
3.37e-7
5.78e-8
5.56e-7

[m]
14.5
12.4
7.5
2.0
3.6
5.9
1.0
1.9
2.7
0.5
0.8

m
0.627
0.561
0.471
0.291
0.359
0.324
0.187
0.237
0.187
0.083
0.083