MARl~A CRlzA ECO NOMJC,\ DIN 19291 933

CRlZA ECONOMIC.A. MONDIAL.A. DIN AL'lII 1929-1933

~I MANIFESTARlLE SALE iN ROMANIA

Lectii pentru criza aetuaHi:

1. Nu trcbuie caIcata in picioare mandria nationala a vreunui popor
(greci, portughezi etc.). Aqjunea aceasta .,poate na~te mon?tri".
2. Solutille pc termen lung in economic sunt preferabile solutillor
pe termen scurt.
3. Politicile contraciclice ~unt de preferat politicilor prociclice,
conditia sa existe spatjll fiscal/monetar penau cle.

Cll

'

4. Excesele in aplicarea oridirei [eOrll trebuie evitate: a fost probabil

o are?eaia resaangerea de catre Fed ell 0 treime a masei monetare
in~1929-1933, dar tot 0 gre~eala a fost ~i cre~terea cu 300 la suta
a bilan~ului acestei instituVi in perioada 2007-2011.

Prof. uruv. dr. Victor A.,'(ENCIUC

Membru de onoare al Academiei Romane
Permitetj-mi in primul rand sa felicit Banca Napona!a a Rom5.niei
~i pcrsonalul sau la aruvcrsarea a 132 de ani de la fondarea cclci rnai
importante institutii financiare a r,arn, cu rol fundamental in viap
economica. Totodata, adresez fclicitari organizatorilor simpozionului
anua! de istorie ~i civilizape bancad "Cristian Popi~teanu" la cea de-a
~"'{-a edipe, care se des8i~oad astazi.
De regula, atunci d.nd in viap sociaHi apar l aqioneaza anumite
procese sau fenomene majore repetabile, cercetatorii aduc in cliscupe,
cu folos pentru cunoa~tere, pc edc similare din treeut, indeosebi cu
mcarcarura cea mai completa de manifestare, in vederea unci analize
cat mai cuprinz:hoare in plan istoric a fenomcnului derulat in prezent.
Acesta este, cred, i cazul dezbaterii noastre asupra crizel economice
din anii 1929-1933.
Tema referitoare la rela9-iJe crizei economice din Romania ell criza
mondiaHi, desfa~uratc in 1929-1933, sau mai precis determinarea cruei
din Romania de catre criza mondiaHi, 0 voi expune din perspectiva
urmatoarelor aspecte:
tarilc industrializate, care formcaza regiunea dezvoltata a lumii,
functioneaza ca generatoare ale evolupei ciclice a propriilor
economll $i a economici moncliale;
tari1e slab dezvoltate, non-industrializate, sunt atrase in sistemul
de evolu~je ciclica a economiei mondiale;

48

49

"JAR1:'\ CRIZ'\ ECO NO IIllCA DIN 192<) 1933

argumente smtistice - pcincipa.lii indicatoD ai crizei economlce

din anii 1929-1933 in patru ~arj dezvoltate ~i in Romania.
inainte de a intra in subiect, menponez d. ciclicitatea evolupei economice este 0 terna pe larg abordatii la rovel national ~i international,
referitoare ad.t la ciclurile medii, cat ~i la ceIe de lunga durara; ea a
produs 0 vasta literatura economka - teoretico-metodologid., analitidi
~i istorica; bazele conceptjei initjale au fost formulate de ~tiint.a
economidi. clasidi in secolul al XIX-lea. Marea diversitate de abordari
cu privire la cauzele, durata, formele de manifestare, factorii interru
~i externi etc., pc langa rezultatul pozitiv al marii varied.? de opinii ce
au vizat subiectul ciclicidilfli ~i al crizelor indeosebi, aceasta pluralitatc
de explicalfli ~i analize a creat ~i 0 clispersare dificil de unificat intr-o
conccprje
, obiectiva ' de la cauze economlce, financiare, politice la
cauze subiective de politici ~i institupi, la mentalidi.p ~i comportamente
colective, ~i chiar pana la cauze psihologice.
in secolul al x..-'C-lea, impulsul cel mai puternic in cercetarea ciclurilor
~i, respectiv, a crizelor I-a dat criza economica din anii 1929-1933, cea
mai adanca, cu drnata cea mai lung.,l (4-5 ani), cu pierderi fid precedent
in domeniul economico-social, dar ~i cu inovatii insemnate in teoria
economidi, in politicile economice, in rolul statului in viap econonllca.
De~i de la criza din 1929-1933 au trecut opt decenii, tema sa, difcritele
sale aspecte teoretice ~i istorice sunt indo studiate ~i cercetarea lor
se revigoreaza la fiecare noua manifestare a unei crize, cea din anii
1929-1933 dcvcnind, intr-un fel, etalon al crizclor secolului al XX-lea.
Prirnul aspect al acestei probleme porne~te de la constatarea di rrccerea,
in secolul al XL'{-lea, a economici primelor liiri - Anglia, Fran!", SUA
~i Germania - la rna~i.nism, respectiv 1a un nou tip de reproduqje, cea
Hrgita, a generat un nou model de cre~tere, ciclica, de cvolutje, care se
instaleaza in funqionalitatea economiilor industriale; astfcl, regiunea
dezvoltara industrial a constiruit ~j va constirui. pentru intreaga evolupe
economidi mondiaHi, centruJ mecanismulw ciclicitiipi.

50

CRI ZA ECO NO .\lI c;A MO NDI I\ L.A DIN AN ti 19291 933 SI 1I1,\NlFESTAR1LE. SALE iN RO M,\;":I,\

Conform teorici reproductiei largite ~i experientei istociei econonllce

mod erne ~j contemporanc, ciclul economic, schematic, parcurge in
general patru faze succesive: criza, stagnare-dcpresiune, revigorare
~i avant; aceasta succesiune de faze nu se intilne~te intotdeauna in
realitate. Dupa cum se cunoa~te, in cazuJ unor diferite cicluri, in diferite
~rL!.i ~i 1n diferite condi)ii economice ~i politice, se produc modificari: in
durata ciciurilor, in durata fazdor, in succesiunea ~i manifestarile lor,
dar ~i in efectele asupra economiilor respective.
Faza determinanta a ciclului estc criza economidi. Istoria a cunoscut
~i cicluri eliptice de fenomenc de criza - economia evoluand in
avant urrnat de depresiune ~i apoi de revigorare - sau alte orrulli de
succesiune, durata cicluriJor ilind variabila, in medie l.otre 6-10 ani.
Incliferent insa de fotmde concrete istorice pc care Ie imbradi difcrite
cicluri economice, acest mod de evolupe a ramas, pana in prezent,
o constanta a dezvoltarii economlilor moderne capitalistc.
Nu intd.in planul expunerii noastre analiza mecanismului de funq:ionare
a ciclicitatii economiei, care sc presupune a fi cunoscut. Urmarim sa
adcim di dupa profil, structura, niveluri de dezvoltare, decalaje de
civilizatje etc., in componenr,a sa, interbelica, economia mondiaHi se
delimiteaza, relativ, in doua intinse zone sau reciuro economlce cu rol
"
djferit in generarea ~i funq:i.onarea ciclului economic.
Prima regiune, a ~a.rilor industrial-fmanciare, inca de la mijlocul
secolului al XIX-lea, dupa cum am aratat, genera, prm reproduc~a
largita, ciclurile economice necesare reglarii funcrjonalitatii
,
, lor. Este
cunoscut ca aceasta zona reprezinta cea mai puternidi i superioara,
din punct de vedere calitativ Y~j concurenrial
forra
industriaIa , tchnica
,
'
,
~i tehnologka, prccum ~i financiad. a planetei, care detcrmina cursul
~i direqja evolutjei economiei mondiale. in structuriJc sale regiunea
industriala a lumii este produditoare a tuturor elementeIor reproductiei
- de la capital, pia~a, tehnologie, ~ti.in~1, pana la foqa de mundi; dar
furnizeaza, prin natura ei, 0 produqje de bunuri carc depacj>tc periodic

51

CRI Z/\ ECO NO )'l'lIcA MO ND IALA DI N ,\NIl 19291933 SI ;\IANIFESTARILE SALE iN ROMANIA
MAREACRlzA ECQ NOMIcA DIN 1929 1933

capaeitatea pie~ei interne, avand nevoie de debu~euri externe. La fd se

inrampJa ?i in cazul surplusului de capital, dupa cum 0 produq:ie mereu
sporita devanseaza adesea resurseJe proprii de materii prime naturale,
fund necesare importuri din ~arile agrare slab dezvoltate.

Un exernplu de astfel de Stat este Coreea de Sud, ai carm principali

indicatori economici, pentru patru decenii de transformare radicala,
sunt prezentatj in tabelul urmator 1:

A doua regiune economica a lUmll, cea mai populara, cea mill bogata
in reSUIse natuIale dar cu un Divel tchnico-economic scazut, este slab
dezvoltata; ca atare, ea nu are capacitatea sa asigure nccesarul de tehnidi
industriala , de investitii
, , de produse industriale pentru consum intern ~i
rnci posibilitatea valorificirii autohtone a resurselor naturale.
In cursul istoriei, evolutja ~i dezvoltarea economidi a celor doua categorii
de tiri s-au desRi~urat intr-un sistem de simbioza, de intcrdependen~a,
gc~ednd, printr-o diviziune mondiala a muncii, nccesitarj ?i resurse
reciproce, dar structural ~i calitanv difcrite, reie~ite din nivclul lor de
dezvoltare.
Sfera de cuprindere ~i structura eeonomica a cclor doua rcgiuni,
polarizatoare ale dezvolrarii ~i subdezvoltarii, sunt in permancnra
dinamica. in secolele al XIX-lea ~i al XX-lea, deplasarea s-a realizat
intr-un singur sens, spre industrializare; unelc state subdczvoltate care
folosesc anumite conditii ~i oportunitap specifice promoveaza industria
~i ajung in clubul cclor dezvoltatj, aceasta datodndu-sc in mare parte
resurselor de capital, tehnologiilor din tarile dezvoItate care, plantate
intr-un teren ferril de mentalitap ~i comportamente eficiente economice
~iintr-o conjunctw:a favorabila, au schimbat, in cateva decenii, destinul
economiilor respective.
Revolu~a ma~inista a propulsat Anglia ca prima tara industriaLi
la incepurul secolului al XIX-lea, urmata de Fran~a, SUA, apoi de
Germania, Austria etc., iar in secolul al x...'C-lea majoritatea tirilor din
Europa de Vest, Centrala ~i de Nord, precurn ~i cateva state din alte
continente au realizat industrializarea.

Populap:1. (mil. locuitoci)

PIB (dolari SUA/locuitor)
Exporrul (doJ!\ci SUA/locuitoc)

1.2

Prodllqia dc ctlcrgie dcctcid

(k'\'V'h/locuitor)

21

28

32

38

42

106

260

1620

3530

6.3

26

461

1445

298

1049

2213

Un aIt exemplu il reprezinta Japonia, care in anul 1913 avea un venit

naponal pc locuitor mai redus ded.t eel al RomaDiei agrare, dar
dezvoltarea ei eficienta in deceniul al patrulea ~i :in anii postbelici a
situat-o pe primcle locuri intre ~arile industriale.
Secolul al XX-lea aduce modificiri in Strllctura pc grade de dezvoltare,
chiar ?i in interiorul regiunii slab dezvoltatc ?i indeosebi in interiorul
unor mari state, precurn India, Brazilia, Argentina etc., unde coexisra
dezvoltare industriala in uncle zone cu subdezvoltare in alte zone.
Cu toata aceasra tendin~a ~i cu eforturile Nafiunilor Unite, in cele
trei decenii din a doua jumatate a secolului al x...'C-Ica, consacrate
eradicirii subdezvoltarii, regiunea neindustrializata. a lumii mmane inca
predominanra la Divel mond.ial. Un progres mai rapid I-au inregistrat
in aceasta perioada in Europa ?i Asia 0 serie de ~fu:i aflate sub regirnul
comunist, care a fortat industrializarea ~i rnoderruzarea lor. Uncle
clintre aces tea, dupa scrumbarea regirnului politic ~i a sistemului social,
au suferit un proces invers, de dezindustrializare, lirgind, ca exceppe de
la cursul istoriei, regiunea slab dezvoltara a lumii

52

20

Sursa: Acad. Tlldord PostOlache (coordonator), ECOflomia RomOfliei - seta/If/ XX.

Editur:1. Acadcmiei Romane, Bucure~ti, 1991, p. 563.

53

i\!ARE.o\ CRI7.A ECONQ M! CA DIN 1929-1933

Desigur d. 0 rcprezenrare cornensurata prinrr-un set de indicarori

statistici) geografici, econornico-financiari, de potential ~i produqic ar
rcda 0 imagine, in dinamidi isroridi ~i in rezultate, mulr mai expresiva i
convingaroare a cclor doua regiuni de dczvoltare i a raporturilor dintre
ele; aceasta constituie 0 terna de marc actualitare tiinpfidt, care insa
depa,e,te subiecrul propus.
Chiar dad. nu aducem argumente de ordin stansoc, cunoUnIcle
economice ne ingaduie, radi. sa gre~im, sa analizim interaqiunca dintre
cde doua regiuni de dezvoltare diferitc in privinp propagaru cicJuJui
economic interbelic ~i, respectiv, a fazei de criza din anii 1929-1933.

in zona economiilor dezvolt.:'lte, mecanlsmul reproduq:iei a determinat

~i

caile modalitarile

~j

insrrumcntele de ioteractiunc cu tadle slab

dezvolt~te; propagarea, transferul facrorilor, a! infl~cnIelor ~cn~onate

catre aceste tari au produs rezultare decisive in modelarea proflluJui,

a cre~teri.i lor economice, a structurilor economico-sociale ~i. in
ansamblu, in imprimarea tipului de evolutie cictica., cu aVant ~i crize.
Dercrminarea acestora de carre foqa economidi ~i mecanlsmele
economiilor dezvoltate a generat totodara ~ i artieularea, sincronizarea
fazelor ciciuJui, indeosebi a crizelor, in ansamblul economiei mondiale,
~i a consecin~elor accstora. iodiferent de apartenen~a sursei motrice
dedan~atoare.

Faza crizei economice, cu urman grave, dupa cum nu putea sa fie

ocolitii in economiile care au produs-o, devenea tot adt de inevitabila ~i
in economiile care 0 receptau.
Ciiile ,i mijloacele de propagare a conclip.iJor ,i manifestiirilor crizelor
economice s-au modificat in func~e de nivdul ~i de structura ambclor
tipuri de econornii; in general, in continut, principalele mijloace raman
ace1ea~i. d e~j formelc lor se schlmba: mai des. Cele indcob~te cunoscutc
~i studiate de ~tiinfele economice sunt: comequl international de
marfuri. de bani i de harrii de valoare, prefUrile aeestOra, creditele ~i
irnprumuturile extcrne, cxportul de capital, de investip.i ~i circuJant,

54

CRJZ,\ ECO NO!lllw\ .\IO"'OIM.'\ DIN ANI! 1929. 1933 51 MANI FGSTt\RlI..E SALE iN RQ ... IANIA

informapile referitoare la acestea etc., precum ~i marile aqjuni

speculative.
Asupra modului de propagare a conjuncturii interne prio acestc
mijloace ~i eill in economia mondiala ~i a diferitelor tari in sensul
alimentiirii sau franarii proceselor crizei economice, un 'rol'important
il au cliferitele politici.economice nanonale d.t ~i internationale ale
orgarusmclor ~i institufiilor financiare '~i policice. Dar funep~ de se~zor
al conjuncturii este manifestata de bursele de marfuri ~i valori, nat;ionale
i internarjonale. Acestea degaja:;;i propaga, concomitent Cli informatille
asupra afacerilor, ~i 0 i'ndirditura psihoemoponaHi. furnizand prime1e
scmne ale dec1an~arii tensiunilor acumuJate in economic, cele ale crizei.
Procesde $i manifestiriJe ccizelor economice generate in economille
indusrrial-fmaneiare se repercurau in economia tarilor ao-rare slab
,
"
dezvoltate eu adt mai u~or $i eficient cu dit aeestea, pana la al Doilea
Razboi Mondial, crau in majorit.:'ltc coloM $i sernkoionii. Ele au fost
inc1use in diviziunea moncliaia a muncij cn SUIse de materii prime agricole
!iii extractive, ca piata de desfacere a marfurilor industriale ~j Cll atat mai
important ca teren de plasament al capitalului industrial ~i bancar din
metropole. Prin aceste pozipi eeonomice, pe langa cele politice, in cea
mai mare masura caracterul evolutje.i ~arilor slab dezvoltate, variafiile
conjuncturii lor eeonomice se sincronizau, se articulau cu mi~cfu:ile
economiilor dezvolmtc dorninantc ~i determinante ale tendin~elor
moncliale.

in srructurile eeonomiilor slab dezvolrate agrare. pilonii progresului

lor, ai sectoarclor industriale ~i bancarc, constiruiau totodara ~j sursele
dcpendcnrei ~j cxploararii lor, fund reprezentate de firmele indusrriale
straine, de parcicipatil1e lor la eapitalul celor autohtonc, de bandle
strfune cu re~ea de participap.i in sectorul bancar local. Aceea~i situa~e
se rcgasea ~i in comerflll extern ~i intern, in transporturile feroviare
~i navaie, i.n toate ramuriJe mod erne care luau fiinta pana la marile
exploatatii ae:ricole de culturi de bumbac, cauciuc caf~a' ceru citrice etc
,

<oJ

"

55

CRJ /.:A ECONO:-'UC,\ ",tOND1M.A DtN ANll 1929-1933 $ 1 JI.\i\NI FI;:5TA R1LE SALE iN RO Jl.\i\ Nli\

MAREACRIZA ECONOM ICA DIN t929 -1 933

in concluzie , drile
dezvoltate din punct de vederc industrial-financiar,
,
generatoare ale ciclului economk, respectiv ale crizelor, transfera tipul de
dezvoltare ciclidi zooei econorniilor slab dezvoltate, deplasand totodadi
asupra acestora ~i 0 parte din costurile propriilor crize. La dndullor,
cconomiile slab dezvoltate, inapte sa produdi crize industrial-financiare
~i ciclicitate em afad de crize agrare care singure nu sunt cielice) pot,
prin cedarea exploararii resursele lor naturale, prin costurile recluse de
produqie i profiturile ridicate ale capitalurilor str~"tine, sa facilitcze
atenuarea crizelor din economille clezvoltatc.
Datele statisticc prezentate pentru compararea indicatorilor crizei
economice din anii 1929-1933 din patru ~fu:i dezvoltate i din Romania
sunt puncte de sprijin in judedi1e acestei analize. in Anexele 1-12 estc
prezentara evolupa principalilor indicaton macroeconomici in perioada
1928-19342 , de la intrarea ~i pana la icirea clin crlza, in patru ~fu:i
dezvoltatc - Anglia, SUA, Germarua, Fran~a - comparativ cu Romania.

Principalii indicatori ai evolupei cconom.ice in perioada 1928-1934

in patru tiiri dezvoltate ~i in Romania
Anglia

Ancxa 1

_~"~~~r- ~ ~1-~-"'-

~'!ri;1ji-;
lndic;lton ~~' ~

~~~;t.r
_...

'

_:,
..~...

An'

",

~~~~~.~~_u_______
1928 . 1929 1930 1931 1932 1933 193~

_ _,

__ j..

.. ~

Di{ercnta maxima
fai:L de
anul de boz.;
\puncre I'roccntuaIc)

Popuhl.fie: 48 milioane locuitori

Pro~ucfia

industri::1lii
(tndicc cu baza 6..'(:1, %)

93

100

89

77

82

92

-24

cu ridicat:l
(mdicc cu b:lz;' fix:', %)

100

96

61

69

67

68

-34

Exponul
[lndice cu b:\z:i fL,(:'i, %)

99

100

78

54

2Q.

50

54

-50

lmportul
(LOdicc cu baz:i fL"X:'i, %)

97

100

66

72

59

2Q.

61

-44

97

100

86

66

2..

66

72

-43

(indice cu bnz:'i 6:x:i., %)

100

77

73

28

51

66

46

-72

Rata ofici3h'i. a sconrului ('Yo)

5,5

3,5

4,0

3,0

1&

2,0

2,0

-3,5

10

16

21

22

20

17

16

+12

1,3

1.4

2.5

2.7

2.9

2.3

2,1

+1 ,6

P1"C~C

Cursu! actiunilor
(Iodice Cll baz:l fL'(:i, %)

Emisiunile de capital

Indicatorii au fost c::tlculatj folosind date di n difcrite lucdri ~i publicatii pcriodice,

dintrc care menponam:
1.

Fisher Irving, Booms nnd depressions: So",e Firs! Pnilciples, New York, 1932:

2. V:\rg:l E., 1...n crise iconoHliqlle, socia/c, po/itiqllc, Bure:\u des editions, Paris, 1935;
3.
4,

[World ECMo",/c Cnsis, 1848-1929, vol. I., CO!llpamtiVl: dataJor leadin%, cnpilnlisl comllric!,
OGIS, Moscow, 1937:
Societe dC:":~ N:\tions, AJlnllnin: !fIltis/ique intmlotionnl1927-1940/ 41, Geot:vc;

5. Lc:\gue of N:1.t:ions, Ecollo!!!ic Intelligellce Scrtlicc. World E collomic

Gcnev:l.;

SlIn1f(j,

1932-1935,

6, N:lcionallndustrial Conference Bo:\rd, PiC/lire of I/Iorld cc(J!Jof!1ic condilions at tile begin,,;n!,

of 1928 to 1932, New York;
7. Inscitut intcrn:ltioo:l.l de Commerce, Dossier rdnlif (i In mse iCO!IOllliqlfc llIondin/c,

Rapottul dintte ru",

~i nI". salariap (%)
~omcri

~orncri

(miliome persoanc;

sfiqit de pccio:J.d:1)

Nod: in :l.ocxcle 1-12, va..lociJe marC:ltc cu b old sunt cdc din :loul de ba;d, i:\r v:uo rile
sublini:lte rcprczim:l nivdul minim S:1U m:\xim :tl scriei dc d:ttc, dup:! c:\z.

BruxcUcs, 1933;
S.

56

Instirutul Rom:i.nesc dc Conjuncrur:i, Bulelilllrinmtnnl, :\nii 1 ~i II, numcrclc 1-4, 1933

~i 1934, Bucurc~ci .

57

CR[7..A ECONO MIa\ MO ND1Al.A D[N I\N]] 1')2<) 1933 5] MI\N] IT:STA R[LE SALE iN ROMA N]A
MARE.J\ CR[7..}. ECO NO M[ CA DIN [')291 933

Ancxa4

Ancxa2
;:o1"!J~

~:.' ":
t Indicatori .
;.~ : ........,.,

R.:lt.'l ofici:ilii. :l

scontului (Vo)

Num;'i,r ~omeri
(indicc: Cll baz:'l fL,(;'i,

%i

Anii

Dlfcrent:l ma.-cim.i
far'a de
anuJ'dcbaz.i.
(puncu: pmccntu:tlc)

Populapc: 41 milioanc: locuit~ri

Popu1a~c: 122 rnilioaoc locuirori

Productia industtiahi
(iodice Cu bad fi..xii. %)
Prcpuik cu ridiC;1t;1
(indIct: cu b:\zii [Lxii, %)
Exponu!
(Iodice Cli baza. flx:l, %)
Imponul
(lOdice Cll b:1Z:'t flx.!I, %)
Cursu! ;1ctiunilor
(mdicc: co bazi fi..x.:1, %)
Emisiunile de capital
(inclicc: cu bazil. fi.x:'[, %)

._-

~--".-.

Productia industriala
(indicc Cu b:u::'i fi.."(i, %)

91

99

100

87

66

76

71

-34

PrefUrilc cu riclicata
(judice cu ba;dl 6...:5. %)

100

99

86

73

64

62

58

-42

-70

Exportul
(indicc cu b:u:a fi.... i. %)

100

98

83

59

38

36

:l.2

-65

93

100

81

68

54

64

66

-46

100

99

89

76

L.

68

77

-33

98

100

73

46

.ll

32

41

-69

93
73
80

100
100
100

4,5

5,2

100

92

.lQ

47

70

.2l

45

76

38

33
27

32

-79

Importul
(tndicc Cll baz:i fi.x:i.. %)

92

100

90

73

51

49

.i!)

-60

14

-93

82

100

86

61

48

46

.l2

-3.7

Cursu! actiunilor
(tndicc cu baz:i. fi.xa. %)

-72

Emisiunile de capital
(lndice cu bazii fLX:\. %)

100

94

94

82

77

.li

82

-25

Rata o6oal:i
a scontului (Vo)

3,5

3,5

2,7

bl

2,5

2,5

2.7

-1,4

3,1

15,3 21,9

22,8 27.1

+24

69

31

12

3,0

2,1

2,8

25

162 200

246

258 217

+158

Ancxa3

Gcrmania

~ponul~trc

nt. ~omcn
~i nr. salariap

\yo. dcccmbrie)
Popubpc: 65 milioanc locui[ori
Produc\ia industrialil
(!Ddice co baza fixii, %)
Prc{Urile ClI ridic;1t:l
(indicc: co bflZil fLXii. %)

99

100

88

71

.@.

68

85

-40

100

98

89

79

69

!i!..

70

-33

Exportul
(mdicc cu baza fix5., %)

91

100

89

71

43

36

11.

-69

100

96

74

48

33

1ll

32

-70

100

90

74

54

]2

45

52

-63

100

53

81

41

12

27

28

-83

Jmponul
Qndicc eu baz:'i. 6xa. o/~
Cursu! actiunilor
(1ocilce cu baz!i tixi, %)
Emisiunilc de capital
(indice ell baz:'l fD:1i. %)

Ra.u o6ci:ilii a sconrului (Vo)

7,0

7,1

4,9

6,9

5,2

4,0

-3,1

Num:ir :lomeri
(milio:mc persoone;
sf~it de pcrioada)

2,5

2,9

4,4

5,7

5,8

4 .0

2,6

+3,3

59
58

CRIZ,\ r;:CO NO W C'\ MO NDIAI..A DIN ""'II 19291933 $1 1I1,\ NIFESTARILE SALE iN ROM.ANti\

MAREA cruzA ECO NOMICA DI N H)291 933

Anexa 6

Ancxa 5

Romania

Indicii produq:ici industrialc in perioada 1928-1934)

in patru ~firi dezvoltatc ~i in Romania
(baza fLxa, %)

Populape: 18 milioane locuitori

P roductia indusrriala'
(mdice ~u bazii fi;I(:1. %)

93

100

97

102

Pre turile cu ridicata

(mdice cu b:\7.:1 ix.~. %)

96

100

84

Exponul
(mdice cu bazi fi.-.:i, %)

93

100

99

77

lmponul
(mdice eu baza Lxii. %)

100

94

75

Cursu! acpunilor
(mdice cu baz:'i fixii. %)

99

100

Emisiunilc d e capital
(indice cu baza fi.-.::i, %)

100

Rata oficia13
a sconrului (%)

E volufia nr. de ~ omcri

(mdice cu baz:1 full, %)

103

124

-11

-48

60

54

49

11-

-53

50

58

57

42

-63

60

38

12-

52

51

-74

98

141

47

11

15

27

-89

6,0

6,9

9,0

8.0

7,0

6,0

4,5

A ,S

84

100

93

11 1

121

82

59

+21

52

62

46

35

+21

69

65

64

58

Anglia

93

100

89

2Q.

77

82

92

SUA

93

100

81

68

64

66

-46

Gcrmania

99

100

88

71

..@.

68

85

-40

Fran p

91

99

100

87

66

76

71

-34

Rom:uua

95

100

97

102

89

103

124

-11

Ancxa 7
Indicll preturilor de gros in pcrioada 1928-1934,
in patr u tari dczvoltate ~i in ROlmi.nia
(baza fixa, %)
_~~..Jd"y -

~omcri

(mii perso:me)

47

Salariu mediu nominal

99
(mdice cu bnz:1 fix!, %)

56

100

96

85

-38

Indusui:l petfolier:l spore~tc continuu produc~:\ . de b 4,3 m ilio:me tone in :lnul 1928
b 8,7 milio:me tOne in 1936: e:l p:lrticip:i b indic:ltorul gcner:tl cu 15-18 b sud. in ~cnsul
mrlririi :\ecstui:\.

60

-24

Tarn

___

-...

A~jj

------

Dlfcfenta ma.xUna
f:l.~.-l de
1934
.mul de baz:."i
(punclC'rm)ccnrualc)

--~--___________

1928

1929

1930

1931

1932

1933

AngJia

100

96

81

69

67

-""-

68

SUA

100

99

89

76

.l

68

77

-33

Germ.:mi:1 100

98

89

79

69

.l

70

33

F ranta

100

99

86

73

64

62

58

-42

Romarua

96

100

84

64

58

52

60

-48

-34

61

CRIZA ECONO:.nC,\ II'IONDIJ\I...\ DIN AN II 1929-1933 $1 MM>JlrE.STARILE SALE iN RQ II'IAN11I

[',,[}\R EI\ C!UZI\ ECONOMICA DIN 1929-1<))3

Ancxa S

Ancxa 10

lndicii cursului aqjunilodn perioada 1928-1934,

in patru pri dczvoltatC ~i in Romania
(baza 6...'(3., %)

Inclicii vruoru cxportuJui in pcrioada 1928-1934.

in pRtrLl ~ari dezvoltate ~i in Romania
(baza ti,,:1. %)

AngU.

99

100

78

54

Anglia

97

100

86

66

57

66

72

-43

SUA

98

100

73

46

dl

32

41

-69

SUA

73

100

76

45

27

32

-79

100

89

71

43

36

2..!.

-69

Germania

100

90

74

54

Jl

45

52

463

100

98

83

59

38

36

-65

Franla

82

100

86

61

48

46

-62

93

100

99

77

54

49

47

453

Rom:.inL'l

99

100

60

38

26

.?
>.

51

-74

Germania

Franp
Rom:inia

91

Ancxa 9

Ancxa 11
Inrucii emisiunilor de capital in perioada 1928-1934,
in patru tau dezvoltate ~i in Romarua
(ba;di fixa, %)

lndicii vruo ru importului in pcrioada 1928-1 934,

in paau ~ari dczvolt.:'1tc ~i in Romania
(bnza fi."d, %)

"..
T~ra

Angli.

-....- ~"""J; r~'"

.Aoii

~.

r Di(crcn\7t-mmnla

~~..

.. ..

~ o;

1928

1929

1930

1931

97

100

S6

r 1934 .:Jj,

r~\ade

:\nuldcb~z;\
n
rroct'nt1.1'~

1932

1933

72

59

61

33

38

-70

SUA

93

100

70

47

]!l

SUA

80

100

69

31

12

2.

14

-93

Germanin

100

74

48

33

JI1

32

-70

Gcrmania

100

53

81

41

11

27

28

-83

Fran~3

92

100

90

73

51

49

.1Q.

-<50

F~~a

100

94

94

82

77

12.

82

-25

50

38

Jl

42

-63

141

47

11

15

27

-89

Rominia

62

100

94

73

Romania

100

98

63

ONO Ml cA DIN \929-1933

~~~~'='~-------------------------------

RoMANIA iN VALTOAREA MARII CRlZE

Ancxa 12
R:lt<l oficiala a scontului in pcrioada 1928-1934,
in patru tan dezvoltatc ~i in Romania

(procente)

,."gU'
4,5

SO'"
Ge"",,"'
f r>l'l'

jJli.

5,2

Prof. univ, dr, Nicolac FAuN

Uruversitatea "Babc~-Bolyai", Cluj-Napoca

2,1

2,8

2,5

.!d.

-3,7

4,0

-3,1

7,0

7,1

4,9

6,9

5.2

4,0

3,5

2,7

3,!

2,5

2,5

2,7

-1.4

3,5

6,9

9,0

8,0

7,0

6,0

4,5

-4,5

6,0

~-

Momenre de inflcxiune in evolupa istoridi a primei jumatiip a secolului

at XX-lea sunt multe, inc1usiv in viata economidi.. Unul dintrc de a
fost chiar Marea Criza. Pcntru a 0 inteIcge, istoriografia din cpoci,
clin perioada care a urmar, dar ~i astizi, la 80 de ani distan~a, ~i-a pus
numcroase intrebari, a abordat-o sccvenrjal, dar ~i sistcmic, msa a
obfinut raspunsuri paq:iale. Nu estc lipsit de interes sa ne intrebam ~i
astizi ell privire 1a uncle aspecte:

Cat de pro fund a fost procesul de inregrare a socictipi

in mode1ul european, occidental al rimpului?

Cum s-a manifestat capitalismul occidental inspre par-tile periferice

ale continentului ~j intr-o Romanie reprezentativa pennu blocul
agrar, ell 0 economic de tranzi~e, este adev?'lIat, aflata intr-O
transforrnare mailenra. sau mai rapida a caracterului sau, dintr-unul
eminamente agricol inspre unuJ de tip agrar-industrial?

$1 dad. Romarua, in ritmul sau socia-biologic, se integra in

mi~carea de dezvoltare a capitalismului de la nivelul continenrului,
d,t de profunda era faza de marurizare a fizionomiei sale de tip
capitalist?

romine~ti

Avea Romarua arunci, dupa Marea Unite ~j 10 prima jumatate a

secoluJui a1 XX-lea, 0 strategic, 0 viziune asupra dezvoltarii unui
anumit tip de capitalism?

Cum a rcac90nat statui la provodirile socio-econorrUce ~i ce

sarcini ~i-a asumat? Au devenit aces tea 0 p rioritate :in poljricile,

65