tans Cu rts, sigur 58 stu dupa moarte daca mai sunt it sau ul” - adovar 0 adevarul.ro Cu Internetul, sigur o si stiu dup moarte dac& mai sunt citit sau nu!“ Ana-Maria Onisei, ‘i & Neagu Djuvara povesteste miituga sa, ca si isi poatd publica prima carte in Franga, a fost nevoit si vind’ cu 10.000 de fianci vechi un smarald, mostenire de la ‘Neagu Djuvara ured treptek interioare din piatra ale casei din centrul Bucurestiului pang la etajul al doilea, unde locuieste. La cei 96 de ani, poarti o cimasi de un galben solar. Rade cu pofta, fird umm de oboseali: ,Scarile astea or sA mi omoare!", Joi urma si-si intilneascd cititorii la Libriria Humanitas Kretzulescu, unde urma si-si lanseze edifia aniversard, a zecea, a volumului de memorialisti ,Amintiri din pribegie', Adevarul": Suntefiistoric, jurist, dar si scritor. Care e povestea primei cirti pe care afi publicat-o?Neagu Djuvara: Eram in Franga cind ‘ora mame, ih varsté de 90 de ani, find pe moarte, mi-a trimis, printr-un diplomat striin, un smarald de o mare frumusefe, L-am vandut cu 10,000 de franci vechi si am impartt banii cu fratele meu, Cu partea mea, 5.000 de franci, am reusit si public editia primei meke cdrfi de filozofia istoriei. Carevasizici, ii datorez publicarea volumului ,Civilizafii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizailor" matusii mele si acestui smarald. Va citesc generatii de oameni, fiecare carte a dumneavoastra devine um bestseller. Afi gisit 0 explicatie pentru acest succes? Explicatile sunt de la Dumnezeu citire. Mi-e greu si mi autoanalizez, dar dacd-mi cere, totusi, 0 parere, cred cA lucrul care place la mine e c& mu vorbesc o limba savanta. Transpun istoria pe infelesul omului hipsladeruLrofcuturaarolu-nternots-sigur—stiv-moarte-ma: clit t_S0aesGeS7e42dso6626b900indoxrint 18ssa014 OU torr, sigur 088 su dips reat dad ma sunt i sau ul" adowr.r0 clementar. Un exercifiu de simplitate pe care am deprins din timpul liceului, cfnd, la sfatul unui profesor excelent, citeam in fiecare seara cate o pagina din romanul istoric ,Salammb6'", al lui Flaubert. Primiti des complimente de la cititor?? Da, Dar mie fried de laude! Fiinded, uitindu-ma in istorie, descopar cd, pe misura ce esti mai Kiudat cand traiesti, cu atdt esti mn uitat dupa moarte. As fi preférat sa am soarta tui Van Gogh, cfruia nu i s-a cumparat aproape niciun tablou cat a tit si acum e unul dintre cei mai bine vandufi pictori din Jume.(rdde) Dar dacé afi fi avut soarta lui Van Gogh, afi fi fost chinuit in timpul viefi, nu v-agi fi putut bucura.Am avut odata o discufie interesanti cu Andrei Plegu sie musai si mi intore la ea. imi spunea: ,Ce-fi pasa si fii cunoscut dupa moarte, findc& n-o sa stil", Atunci mam avut replicd, O am acum, pomind de la parabola cu bogatul nemilos si sérmanul Lazar, din Evanghelia dupa Luca: daca, in uma cu doua mii de ani, se puteau face corespondente intre lad, Rai si Pamant, va inchipuifi c acum, cu Internet-ul, sigur o s& stiu dup’ moarte daca ‘mai sunt citit sau mu! (ride) Andrei Plesu scria c afi trait totul, Vii mai emotionea7a ceva? Sandra, nepoata mea, Are 45 de ani, o fica: de 10 ani si este pe jumiitate americanca, pe sfert romnca si pe sfert franfuzoaic’. E directoarea unui ONG american care are birouri peste tot in lume, Asti vard ne-am intinit cu tofi, cele patru generafi, ramsifele familiei Djuvara, pentru o vacanfa in Bretania, si scdpdm de canicult. $i Sandra ne parasea din cand in cand, se ducea intr-o cafenea unde si fe liniste si cu laptopul, cu telefonul, ii conducea treburile din Jakarta, din Sumatra... E atat de 2dravan’ si de energica!Cum era cititorul Neagu Djuvara, ce c&rfi eau influenfat cdnd erafi tindr? Primele cArqi care m-au pasionat au fost romanele istorice. Am citi ined de la varsta de 10 ani imi aduc aminte, in ranjuzeste, o serie de volume despre epoca napoleoniant a doi autori alsacieni. De asemenea, in romineste, am citit cu mare plicere o istorie pentru cei tineri seris& de Grigore Tocilescu, Isoria a fost sia rimas dragostea viii mele, chiar daca am profesat in Drept. Pe vremea end eram la liceu, in Franfa, in fiecare joi dup3-amiazA eram liberi de lt cursuri. $i, in loc s4 mii duc si mi distrez sau si mi relaxez, eu mi repezeam lao bibliotecd publicd, si citesc istorie!Spuneati cd istoria se scrie cu sufletul, finde’ e despre cetilat sipe ceBilalt nul poti infelege decat asa, Cititorul simte daci carte e scrisi cu sufletul?Banuiesc e& da. Alt, de ce-ar gisi-o mai interesantd decat pe cea care este prea stiinfificd gi rece? ins noi, autorii, nu stim niciodata ce are sanse de a dainui, de a avea perenitate o carte dintre cele pe care le-am seris. Sa va spun nu o anecdott, ciun adevar istoric. La mijlocul veacuhui al XIX-lea finja un pictor de talent pe care-I chema Eugene Fromentin, elev de-al lui Delacroix. Else voia un mare pictor, ins a fost doar unul bun. in schimb, la maturtate, a scris ce avea pe suflet, un roman despre prima lui mare dragoste, inttulat ,Dominique". Dominique" e considerat de critic lterari ca unul dintre cele mai bune romane intimiste din literatura ffancez. Asa cd gieu, care am o paleti destul de largi de scrieri, stau simi gindese: te pomenesticii peste 0 sutd de anin-o si se mai citeased dec _Amintiri si povesti mai deocheate"... V-a fost mai greu si scrieti memorialisticd sau filozofia istoriei?Filozofia istoriei, Acolo am muneitingrozitor! Mi-a trebuit o documentare colosali. Ultimii sase ani de scriere a c . Civilizati i tipare istorice. Un studiu comparat al civlizatilor" iam ficut in Affica, unde cu greu imi procuram carfle de care aveam nevoie. Din fericre, ffancezii, cnd au parisit colonia Niger, au fficut un centru cultural aliniat cu Biblioteca National Francezi si, prin acest sistem, puteam s& capit c&rji pentru céteva hi la Niamei, Scriam mereu in camera, sub ventilator, pe niste cdlduri nistrugnice. Aveam un ceainic alituri si scriam doar simbati dupa-amiazi si duminica, finded simbti dimineafa munceam. Scriam si foarte incet. Nu mai mult de 0 pagina pe zi, Reciteam de o suti de ori, ciopleam fiaza.Pe cine afi pre{uit mai mult, pe Cioran sau pe Eliade? I- ati cunoscut pe améndoi,Pe Emil Cioran Lam iubit, ce mai tura-vura! Tipul e genial! De aceea mi suprd ci in Rominia e mai putin venerat decat Mircea Fliade, Cioran era mult mai autentic, in timp ce Eliade era, in primul rand, un egocentric. Cioran, cu toate ci sunt convins c& isi didea seama de valoarea hui, o sfida! Era, mai inti, de o inteligenta sclipitoare, dar era sinemilos, Pe cine nu-| iubea, il atingea de nu se vedea! Cioran chiar era convins ca societatea noastra se duce la picire. Pesimismul lui triit.Ce v-a apropiat de Cioran?S-a imprietenit cu mine cand a aflt c& scriu o carte despre moartea civilizatiei occidentale. {i plicea foarte mult ideea, Cat am Incrat in Affica, aveam doud luni si jumtate de vacant in Europa. fi telefonam imediat cnd ajungeam la Paris si pater rofcuturatartoewnternot sigue moarie-ma cin t_S0aes6eS7eA2ASe5636b90UIndexerin 20ssa014 OU torr, sigur 088 su dips reat dad ma sunt i sau ul" adowr.r0 elma intimpina cu mult prietenie. Ne plimbam impreund noaptea. Ne plimbam si discutam... $iel, care aproape devenise un fel de pustnic, era pasionat de povestile mele despre moravuri si femeile afficane. Cu omul sta care scria atit de pesimist, puteai sa te strimbi de ras! Vedea adevarul si, vizndw-1, radea de el ca si nu plinga. Afi scris despre moartea Occidentului si, iatd, e 0 teza din ce in ce mai actualé, Nu trebuie sf fii Mafalda ca sa fi dai seama cnd, de pilda, viite7i Franfa, c& populatia este formati, intt-o mare proporfie, din oameni de fumea a treia. O spun sistatisticile. Indoeuropenii care reprezint majoritatea populafiei din Europa sunt pe duca findes mi mai fac copii. Or, legea fizicd spune c atunci cénd se face un gol, el se umple cu un lichid din alt parte. in anii 2000, s-a ficut o statisticd in Franfa: erau intrebafi copiii din scoli care dintre ei sunt din p&ringi emigrant, 45% erau copii de emigranti! Daca ii adaugdm si pe cei care sunt nepofi de emigranfi, obinem un procent de peste 50%. Cu Romina ce se va intimpla, cine va lua Jocul roménilor?O s& creasc& proportiafiganilor. Apoi, vin turei foarte mui. $i vor veni chinezi! O tard care are un milard sitrei sute de milioane de locuitori e musai si invadeze tot restul continentelor, Curand, China se va revarsa peste noi! in orice caz, eu, la 96 de ani, nam si mai vid mai rau! (Rade) Dar nu vreau si spun ,Dupa mine, potopull", chiar daca il prevad. fn acelasi timp, tinerit nostri migreazi spre Occident...Sa sti cd proverbul Fie painea cat de rea, tot mai buni-n fara mea" era adevarat statistic in Tarile Romine. in urmii cu 40 de ani, rominii din Statele Unite ale Americii erau cei mai pugin numerosi dintre emigrani, in jur de 120.000, Cand m-am uitat care e originea Jor, toyi proveneau din fosta Austro-Ungarie, Asadar, roméinul srac din Muntenia si Moldova, cu toate c nivelului de trai era foarte jos, nu emigra. Anii de comunism au creat acest fenomen: si ajungi si ii fie searba de jara ta, Astizi, dintre intelectual tineri care prind o burs Fullbright, nu se mai intore in Romania decét 1%. E 0 tragedie. Nu putem si iesim din barlog dacd aceasta fig a creierelor continua. Cum ¢ acum Romania? Lucurile care se intémpl& astizi sunt atat de extraordinare inedt nu mai e o ghund si spui.,ca la noi, nicdieri"! Ce s-a intdmplat in Parlament, suspendarea presedintelui Basescu - o spun chiar dacd nu amo simpatie pentru el, elul in care a fost risturnat, este absolut ticdlos. Ma intreb: ce fel de Partid Liberal mai este sta care a fizionat cu buciitiea de partid, zis Conservator, a acestui individ neprizabil, Voiculescu? Eu nu mai stiu pe cine sd aleg in politica rominesca. Aga c& stau pe tusd."Dintre intelectuali tineri care prind o burs Fullbright, nu se mai intore in Roménia decat 1%, E 0 tragedie. ‘Nuputem sa iesim din barlog dacd aceasta fixgi a creierelor continud."Premiat de Academia Francezi Neagu Djuvara este autorul a numeroase volume. Prima sa carte de filozofia istoriei, , Civilzafi i tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatilor", publicatd in ffancezd in 1974 a fost premiatd de Academia Francezi. Printre cele mai importante carfiale sale se numard ,ntre Orient $i Occident. Tarile romiine la inceputul epocii modem’, ,O scurti istorie a rominilor povestitd celor tiner', ,Cum s-a niscut poporul ronsin’, , Amintri din pribegie" gi Exist istorie adevirati?", Cel mai recent tila aparut pe piatd este editia aniversara a volumuhi de memorialistic’ ,Amintii din pribegie". CV: Doctor in Filozofia istoriei si DreptNumele: Neagu DjuvaraAnul gi locul nasterit 18 august 1916, BucurestiStudille si cariera> 1937: licenfa in Istorie, Universitatea Sorbona, Paris- 1938: cena in Drept, Universitatea Sorbona, Paris- 1940: doctorat in Drept, cu teza ,Le droit roumain en matigre de nationalié", Universitatea Sorbona, Paris- 1941-1942: ofijer combatant, apoi fn rezerva, pe font; init la Odessa (Ucraina)- 1943: devine diplomat in Ministerul roman al Aficerilor Exteme, prin concurs- 1944- 1947: trimis curier diplomatic la Stockholm in dimineata zilei de 23 august 1944, rdméne in Suedia ca secretar de legatie- 1947-1961: se refigiaza in Franfa, lucrand pentru Comitetul de Asistenga a Refigiatilor Romani, Radio Europa Libera si Fundatia Universitari ,Carol I. 1961-1984: consiier diplomatic al Ministerului Afacerilor Straine din Niger, profesor de drept international side istorie economic, la Universitatea din Niamey- 1972: docenta, in Filosofia Istoriei, Universitatea Sorbona, Paris- 1984-1989: secretar general al Casei Rominesti de la Paris- 1990: revine in jardLocuieste in: Bucuresti pater rofcuturatartoewnternot sigue moarie-ma cin t_S0aes6eS7eA2ASe5636b90UIndexerin 33