Tehnologi Web c5

Universitatea Constantin Brncui din Trgu-Jiu
Facultatea de Inginerie
Departamentul de Automatic, Energie i Mediu
Tehnologii Web
Lector univ. dr. Adrian Runceanu
Curs 5
Mediul de lucru n Web
Curs 5
1. Introducere n Web
2. Browserul Web
3. Serverul Web
4. Serverul de aplicaii
5. Serverul de baze de date
6. Instrumente pentru dezvoltarea aplicaiilor
3
Tehnologii WEB - curs
Internet-ul ofera utilizatorilor o serie de

servicii, dintre care amintim:
posta
electronica (e-mail)
transferul de fisiere (FTP File Transfer Protocol)
conectarea la distanta (telnet)
World Wide Web-ul (cunoscut si sub numele de
WWW sau WEB)
4
Curs 5
2. Browserul Web
3. Serverul Web
5
1. Introducere in Web
Fara indoiala, cel mai dinamic si mai de success

dintre serviciile Internet este World Wide Web-ul.
In acest curs prezint o scurta introducere in Web:
definitii ale serviciului
ale aplicatiilor si site-urilor Web
prezentarea componentelor mediului de lucru care
ofera posibilitatea dezvoltarii si utilizarii acestora
6
Serviciul World Wide Web

Web-ul reprezinta un spatiu informational
alcatuit din resurse situate in locatii cunoscute
sub numele de noduri, utilizate prin
intermediul unui sistem hypertext, folosind
modul de identificare denumit URI (Uniform
Resource Identifier).
7
Resursele
Web-ului sunt organizate in

pagini Web si livrate utilizatorilor de
catre un program denumit server Web.
Utilizatorii
folosesc pentru vizualizarea

paginilor Web un program-client
cunoscut sub numele de browser sau
navigator Web.
8
Tim
Bernes-Lee a scris primul browser

(cunoscut sub numele de
WorldWideWeb) si primul server Web
(denumit httpd, fiind acronimul pentru
Hyper Text Transfer Protocol Daemon),
elaborand totodata si specificatiile
initiale pentru URL-uri, HTTP si HTML.
Primul sit Web a fost realizat la CERN si
plasat online in data de 6 august 1991.
9
Situri si aplicatii Web

O colecie de pagini Web nrudite i
interconectate aflate n proprietatea unui
instituii, organizaii, companii sau persoane
gzduite pe unul sau mai multe calculatoare pe
care ruleaz un server web, avnd asociat o
adres vizibil utilizatorilor din Internet, se
numete sit (site sau website, n limba englez).
10
Un
site web poate fi disponibil si in

cadrul unui intranet, adica intr-o retea
privata a unei organizatii, care utilizeaza
tehnologiile Internet.
De asemenea, un site Web poate fi
disponibil si intr-un extranet, acesta
reprezentand o retea privat folosita in
scopul partajarii informatiilor sau
operatiunilor unei organizatii cu
parteneri de afaceri.
11
Aplicaie Web = O colectie

interconectata de pagini Web avand un
continut generat dinamic (determinat
partial de optiunile utilizatorului), creat cu
scopul de a oferi o functionalitate specifica:
magazin virtual
motor de cautare
client de e-mail
client pentru accesarea bazelor de date
12
Una
dintre explicatiile, succesului inregistrat

astazi de serviciul World Wide Web, consta
fara indoiala in posibilitatea personalizarii
interactiunii utilizatorului cu aplicatie Web, care
inseamna generarea unui anumit continut, in
functie de datele de intrare/optiunile furnizate
de acesta.
Tipul de interactiune amintit nu ar fi putut fi
implementat fara folosirea tehnologiilor Web
pentru server.
13
O aplicatie Web rezidenta pe un server,

fiind accesata prin intermediul unei retele
(Internet sau intranet) de catre utilizatori, care
folosesc un client Web (browser), functioneaza
in mod obisnuit pe trei niveluri:
1. Nivelul I - browserul Web
2. Nivelul II (sau nivelul intermediar)
tehnologia utilizata pentru generarea
dinamica a continutului(server de aplicatii)
3. Nivelul III surse de date, reprezentate de
baze de date (BD) si/sau fisiere XML
14
Server
Surse de
date
BD, XML
Client
Java Script
plugin-uri
Scripturi
CGL, PHP, ASP,
JSP
continut
static
continut
dinamic
Server Web
15
continut
static
continut
dinamic
Server Web
Figura 1. Arhitectura generala a unei aplicatii Web

Aplicatiile Web au devenit deosebit de populare, odata cu

raspandirea clientilor pentru accesarea acestora, instalati pe
diverse platforme (Windows, UNIX/Linux, Mac OS).
Odata cu dezvoltarea WWW, a aparut necesitatea ca aplicatiile
Web sa prezinte, macar partial, caracteristicile aplicatiilor
desktop.
In acest scop, au fost dezvoltate tehnologii Web, atat pentru
client (in special), cat si pentru server.
Functionalitatile aplicatiilor Web sunt oferite, in cea mai mare
parte, de server, fiind livrate utilizatorilor prin intermediul unei
retele (Internet sau intranet).
Din acest motiv, utilizatorii folosesc un client care nu necesita
performante deosebite, numit thin client (adica browserul Web).
In schimb, aplicatiile desktop sunt bazate pe un client cu
performante deosebite, numit thick client (sau fat client), care
ofera cea mai mare parte a functionalitatilor acestora.
16
Componentele mediului de lucru

Pentru
a implementa, depana si extinde

aplicatiile Web este necesar un ansamblu de
instrumente software, cunoscut sub numele
de mediu de lucru.
Excluzand software-ul de sistem (sistemul de
operare), mediul de lucru utilizat pentru
crearea si utilizarea aplicatiilor Web are
urmatoarele componente:
17
Componentele mediului de lucru

1.
2.
3.
4.
5.
un browser Web folosit pentru afisarea interfetei cu

utilizatorul a aplicatiei
un server Web livreaza continutul (static sau
dinamic) browserului
un server de aplicatii utilizat (printre altele) pentru
generarea dinamica a continutului si pentru
interactiunea cu sursele de date
un server de baze de date folosit pentru stocarea si
gestionarea unor date folosite de aplicatie
un instrument software utilizat pentru facilitarea
dezvoltarii aplicatiei
18
Curs 5
2. Browserul Web
3. Serverul Web
19
2. Browser-ul Web
Browser-ul (sau navigator-ul)

Web este un program care
ruleaza pe calculatorul
clientului, fiind utilizat in
principal pentru afisarea
interfetei cu utilizatorul a
aplicatiei Web.
Exista un numar mare de
navigatoare, ruland pe
diverse platforme (Windows,
UNIX/Linux, Mac OS).
Internet Explorer
Firefox
Safari
Netscape Communicator
Opera
Google Chrome
mai sunt utilizate si alte
navigatoare dintre care
enumeram:
Maxthon
Konqueror
Amaya
SeaMonkey
Lynx (ruleaza in mod text)
20
Caracteristici
Navigatoarele Web actuale:
asigura support:
pentru limbajele de marcare (HTML, XHTML)

pentru unele limbaje de programare utilizate in paginile
Web (JavaScript, VBScript)
si pentru foi de stiluri folosite in scopul obtinerii, unor
modalitati de afisare a continutului unitare (CSS, XSLT)
ofera posibilitatea realizarii listelor de adrese ale

siturilor favorite (numite in functie de browser,
Bookmarks sau Favorites), precum si accesul la istoricul
navigarii (History)
21
asigura suport pentru aplicatii care extind

functionalitatile principale.
O astfel de aplicatie este cunoscuta sub numele
de plugin, fiind utilizata in scopul accesarii unor
tipuri speciale de date (continut graphic vectorial
in cunoscutele formate Flash si SVG)
asigura securitatea transmiterii datelor confidentiale
ofera utilizatorului posibilitatea de a configura si
controla unele caracteristici ale modului de afisare si
navigare
22
Curs 5
2. Browserul Web
3. Serverul Web
23
3. Serverul Web
In Web sunt utilizate un numar mai mare de servere pentru

servirea continutului.
Cele mai cunoscute sunt (in ordinea descrescatoare a popularitatii),
conform statisticilor oferite de Netcraft Inc.
(http://www.netcraft.com/):
Apache
Microsoft IIS (Internet Information Server)
nginx
Google
Zeus
Sun ONE Web Server
24
3. Serverul Web
Conform acelorasi
date, in februarie
2011, Apache
este utilizat de
circa 60.10% din
totalul siturilor,
urmat, la distanta,
de Microsoft IIS
(20,04%).
25
Continutul servit browserului de catre serverul Web

poate fi:
1.
2.
static - stocat in fisiere de pe calculatorul server

dinamic - generat de programe/scripturi sau
API-uri apelate de serverul Web
Este de remarcat ca livrarea continutului static este

mai rapida decat cea a continutului dinamic, mai
ales in situatia in care in cazul ultimului tip date
sunt extrase din baze de date.
26
3.1. Caracteristicile serverelor Web

Principalele caracteristici ale server-elor
Web:
1. utilizarea modulelor (legate sau ncrcate
dinamic) care ofera posibilitatea extinderii
capabilitatilor de baza oferite
2. asigurarea suportului pentru conexiuni
securizate prin criptarea fluxului de date
27
3.
4.
5.
gestionarea simultana a mai multor site-uri Web,

asigurand asa-numita gazduire virtuala (virtual
hosting), folosind aceeasi adresa IP (modalitate
utilizata de toti furnizorii de servicii Internet
Internet Service Provider)
asigurarea compresiei continutului (folosind
codificarea gzip), pentru reducerea marimii
raspunsului
posibilitatea de a fi codificate prin intermediul unui
fisier text sau al unei interfete grafice (serverul Web
Apache poate fi configurat prin intermediul fisierului
text denumit httpd.conf)
28
3.2. Serverul Web Apache

Cel
mai popular (incepand cu aprilie 1996)

si unul dintre cele mai rapide, eficiente si
functionale servere Web este Apache.
Acesta
este dezvoltat de Apache Software

Foundation (http://www.apache.org/), in
regim open source.
29
Serverul
isi are originea intr-o serie de

corectii (patch-uri) create de NCSA Web
Server, iar denumirea sa provine de la
APAtCHy server.
Apache
a fost dezvoltat initial pentru

platformele UNIX, Linux si BSD, fiind
modificat si utilizat ulterior si pe platforma
Windows.
30
Serverul
Web Apache este alcatuit dintr-un nucleu

relativ mic, impreuna cu o serie de module.
Acestea din urma pot fi compilate static in
server sau de cele mai multe ori incarcate
dinamic la executie (runtime).
Adresa Web a proiectului Apache HTTP Server
este http://httpd.apache.org/.
Documentatia referitoare la instalarea,
structura si utilizarea Apache poate fi gasita la
adresa http://httpd.apache.org/docs/2.2.
31
Dupa
descarcarea si instalarea serverului Apache

se instaleaza si programul Apache Monitor, care
poate fi accesat din bara de task-uri (taskbar).
Acesta poate fi utilizat pentru:
oprirea (optiunea Stop)
pornirea (optiunea Start)
sau restartarea serviciului Apache (optiunea
Restart)
precum si pentru deschiderea ferestrei
Services
32
Pentru ca modificarile efectuate in fisierul de configurare

al serverului Web Apache sa devina actuale, este necesara
restartarea serviciului corespunzator dupa fiecare astfel
de setare (operatiunea este echivalenta cu oprirea
acestuia, urmata de repornirea sa).
Radacina sitului Web (DocumentRoot) va fi situata implicit
in folderul
C:\Program Files\Apache Group\Apache2\htdocs.
In htdocs, se va crea folderul programareweb in care
vor fi salvate aplicatiile/scripturile prezentate in
cursuri.
Puteti obtine informatii detaliate despre instalarea
serverului Web Apache pe platforma Windows de la
adresa
http://httpd.apache.org/docs/2.2/platform/windows.html
33
Curs 5
2. Browserul Web
3. Serverul Web
34
4. Serverul de aplicatii
Exista tehnologii care permit serverului Web sa
realizeze mult mai mult decat trimiterea fisierelor
(X)HTML cerute de client.
Acestea (numite tehnologii Web pentru server serverside Web tehnologies) ofera posibilitatea generarii
dinamice a continutului Web oferit utilizatorului
folosind diverse surse de date (baze de date, fisiere
text, documente XML, stream-uri multimedia) - dar si
efectuarea unor calcule si procesari complexe.
35
Unul
dintre motivele succesului inregistrat

astazi de serviciul World Wide Web, consta in
posibilitatea personalizarii interactiunii
utilizatorului cu aplicatiile Web, care inseamna
generarea unui anumit continut, in functie de
datele de intrare/optiunile furnizate de acesta.
Tipul
de interactiune amintit nu ar fi putut fi

implementat fara folosirea tehnologiilor Web
pentru server.
36
4.1.Generarea dinamica a continutului

Web
Din punct de vedere istoric, prima metoda de
generare dinamica pe server a continutului Web
este reprezentata de standardul de facto
CGI(Common Gateway Interface).
Metoda permite serverului Web sa transfere unei
aplicatii externe (numit script CGI) o cerere venita
de la un client Web (browser) si sa ii trimita
acestuia continutul generat in urma executiei
aplicatiei.
37
Aplicatiile
externe utilizate prin intermediul

interfetei CGI sunt numite si programe gateway,
deoarece se comporta ca o poarta intre serverul
Web si sursele de date existente pe server.
Din
punct de vedere cronologic, etapa urmatoare

in evolutia metodelor de generare dinamica a
continutului Web a fost utilizarea interfetelor de
programare NSAPI(Netscape Server API) si ISAPI
(Microsoft Internet Services API), acestea
functionand conform modelului CGI.
38
Astazi,
39
cel mai des utilizate sunt

limbajele/platformele de programare pentru
server denumite servere de aplicatii,
functionand de obicei ca extensii ale serverului
Web.
In raport cu CGI, serverele de aplicatii prezinta o
serie de dezavantaje dintre care le mentionam
pe urmatoarele:
suportul pentru sesiuni
utilizarea unor conexiuni persistente cu
bazele de date
asigurarea load-balancing-ului
cresterea securitatii aplicatiilor create
4.2 Limbaje si platforme de programare

pentru server
Cele mai utilizate limbaje/platforme de
programare pentru server sunt:
1. PHP (initial, acronimul pentru Personal Home
Page, ulterior pentru PHP: Hypertext
Preprocessor) este un limbaj (combinatie de
C, Perl si Java) ale carui baze au fost puse de
Rasmus Lerdorf in 1994.
PHP este utilizat de cele mai multe ori
impreuna cu serverul Web Apache
40
2.
Perl (Practical Extraction and Report

Language) este un limbaj de programare
creat de Larry Wall, care se bazeaza pe C,
precum si pe cateva utilitare UNIX.
Perl
este cea mai populara alternativa la PHP
Are
avantajul de a fi foarte flexibil, in plus

existand numeroase module/scripturi
(biblioteci) scrise pentru/in Perl (e.g., CPAN
Comprehensive Perl Archive Nertwork,
http://www.cpan.org/)
41
3.
JSP (Java Script Pages) este o

platforma de programare Web
creata la inceputul anului 1998 de
Sun Microsystems, Inc., care face
parte din specificatia J2EE (Java 2
Enterprise Edition).
Platforma
JSP utilizeaza sintaxa XML si o

serie de clase si functii Java
42
4.
5.
ASP (Active Server Pages) este o platforma de

programare Web creata de Microsoft, permitrand
utilizarea unor scripturi scrise in limbajele VBScript
(Microsoft Visual Basic Script), JScript si PerlScript,
fiind utilizata curent cu serverul Web Microsoft IIS
ColdFusion este un cadru de lucru utilizat pentru
dezvoltarea software-ului, in general, si a site-urilor
dinamice, in particular.
Cea mai importanta caracteristica a ColdFusion consta
in utilizarea limbajului de scripting: CFML (ColdFusion
Markup Language).
Desi ColdFusion este considerat adesea, sinonim cu
CFML, acesta suporta pe langa CFML si alte
limbaje de scripting
43
Mediile si cadrele de lucru enumerate

anterior pot fi utilizate in diverse scopuri,
dintre care le mentionam pe urmatoarele:
1. generarea
dinamica
si
afisarea
continuturilor site-urilor WEB
2. utilizarea postei electronice (webmail si
trimiterea de mesaje din aplicatiile Web)
3. asigurarea suportului tehnic online pentru
diverse produse (hardware sau software)
4. realizarea unor clasamente si sondaje
44
5.
6.
7.
8.
completarea si trimiterea online a

formularelor
crearea de aplicatii pentru comunitate
(forumuri, newslettere, jocuri)
realizarea unor cataloage, brosuri si siteuri de informatii publicitare
crearea unor aplicatii care necesita
conectarea serverului Web la alt server,
numit backend server (server de baze de
date)
45
9.
10.
realizarea aplicatiilor client si server

pentru serviciile Web
crearea unor aplicatii personalizate
In urma interpretarii script-urilor,

serverul de aplicatii genereaza date la
iesirea standard.
Serverul Web intercepteaza aceasta
iesire si trimite datele browserului.
46
Serverul de aplicatii PHP

Situl
Web oficial al PHP este http://www.php.net.
Pentru
a instala si configura PHP pe platforma

Windows este necesar sa se descarce de la
adresa http://www.php.net/downloads.php, din
sectiunea Windows Binaires, cel mai recent PHP
5 arhivat.
47
Curs 5
2. Browserul Web
3. Serverul Web
48

Baza de date reprezinta una sau mai multe colectii de
date aflate in interdependenta, impreuna cu
descrierea datelor si a relatiilor dintre ele.
Colectia de date reprezinta un ansamblu de date
organizat dupa anumite criterii.
Descrierea datelor se intalneste sub denumirile de:
catalog de sistem,
dictionar de date
sau metadata (adica date despre date).
49
5.1 Notiuni generale despre baze de date

Sistemul de programare care permite
construirea bazelor de date, introducerea
informatiilor in bazele de date si
dezvoltarea unor aplicatii care le
exploateaza se numeste sistem de gestiune
a bazelor de date (SGBD).
50
Un
SGBD ofera posibilitatea utilizatorului

de a avea acces la date folosind un limbaj
de nivel inalt, apropiat de cel natural,
pentru a obtine informatii, utilizatorul
facand abstractie de algoritmii aplicati
privind selectionarea datelor implicate si a
modului de memorare a lor.
51
5.1.1 Functiile sistemelor de gestiune a bazelor de

date
Principalele functii SGBD sunt:
functia de descriere - folosind un model de structura a unei baze
de date, SGBD-ul realizeaza definirea entitatilor, a caracteristicilor
si legaturilor dintre acestea, prin intermediul unui limbaj de
descriere a bazelor de date
functia de manipulare - introducerea datelor in baza de date se
realizeaza prin intermediul unui limbaj de manipulare care dispune
de anumite instructiuni.
De asemenea, limbajul de manipulare permite consultarea si
actualizarea bazei de date
functia de utilizare - este realizata, in general, in cadrul limbajului
de manipulare, care permite scrierea unor algoritmi de prelucrare
a datelor
52
5.1.2 Organizarea si implementarea bazelor de

date
Pentru organizarea bazelor de date sunt

utilizate o serie de modele conceptuale (sau
structurale), cele mai cunoscute fiind cele
numite:
retea
ierarhic
relational
obiectual
si modele hibride (obiectual-relational)
53
Pentru implementarea sistemelor de

gestiune a bazelor de date sunt utilizate
urmatoarele modele arhitecturale:
mainframe
integrat
file-server
client-server
54
Cel mai des utilizat model conceptual este cel

relational.
Sistemul software care implementeaza modelul
rational se numeste SGBDR (sistem de gestiune a
bazelor de date relationale).
Pentru implementarea SGBDR-urilor este utilizata
arhitectura client-server.
Utilizarea majoritatii serviciilor internetului se
desfasoara in regim client/server, astfel ca devine
naturala folosirea SGBD-urilor in aplicatii Internet (ebusiness, e-commerce).
55
In ceea ce priveste costurile,

SGBD-urile se pot clasifica in doua
categorii:
1.
2.
comerciale (proprietare)
open source (gratuite)
56
Sistemele comerciale - dintre care amintim:

Oracle
SQL
SERVER (Microsoft)
DB2(IBM)
- sunt scumpe, motiv pentru care sunt

practic inaccesibile unor companii/organizatii
mici, institutii de invatamant sau persoane
particulare.
In schimb, MySQL, de exemplu, este gratuit.
Cele mai multe sisteme incluse in ultima
categorie sunt folosite ca backend pentru
aplicatiile Web dinamice.
57
5.1.3 Tipuri de utilizatori ai bazelor de date

Procesul de creare si exploatare a bazelor de date
necesita existenta unor utilizatori avand diverse functii.
Principalele tipuri de utilizatori ai bazelor de date
sunt:
administratorul bazei de date persoana care stabileste si
descrie modelul bazei de date, dupa ce, in prealabil,
realizeaza o analiza detaliata a sistemului informatic
caruia ii este destinata.
Acesta va descrie toate entitatile, structura lor si legaturile dinte

ele.
58
administratorul aplicatiei persoana care, pe modelul bazei de

date si a structurii acesteia, analizeaza cerintele concrete ale unei
aplicatii, stabilind un submodel al bazei de date care va fi utilizat (
include o parte a bazei de date, vazuta din punctual de vedere al
aplicatiei ) de catre toti programatorii de aplicatii
programatorii de aplicatii persoanele care scriu programe

pentru exploatarea bazei de date, folosind descrierea data de
administratorul aplicatiei.
In acest scop, vor folosi limbajul de manipulare al sistemului
de gestiune a bazei de date
utilizatorii bazei de date persoane care utilizeaza baza de date

prin intermediul aplicatiilor realizate de programatorii de aplicatii.
59
5.2 Sistemul de gestiune a bazelor de date

relationale MySQL
MySQL dezvoltat de MySQL AB, este

cel mai popular sistem de gestiune a
bazelor de date relationale open source
utilizat in Internet, avand versiuni pentru
majoritatea platfomelor.
60
Serverul
MySQL este multifir si multiutilizator.
Dintre
caracteristicile sale, pot fi mentionate

stabilitatea si rapiditatea.
Adresa
MySQL este http://www.mysql.com/.
La
data scrierii acestui curs, cea mai recenta

versiune stabila este 5.6.16
61
Distributii MySQL
O distributie MySQL contine numai o parte sau toate
componentele urmatoare:
serverul mysqld (sau diverse variante; distributia
standard client-server pentru Windows ofera
urmatoarele servere: mysqld, mysqld-opt, mysqald-nt)
indeplineste urmatoarele functii principale:
gestioneaza bazele de date si conturile de acces

primeste cererile clientilor
obtine accesul de date
furnizeaza clientilor informatiile solicitate
62
programe-client
(mysql) sunt utilizate

in principal pentru conectarea la server,
transmiterea comenzilor si afisarea
rezultatelor primare
programe
utilitare (mysqladmin,
mysqldump, myiscamchk) sunt
folosite pentru administrarea sistemului
MySQL
63
fisiere
de tip antet si fisiere de tip

biblioteca
documentatie
sub forma unui manual
MySQL
baza
de date mysql contine, printre

altele, tabelele de acordare a privilegiilor
pentru utilizatori
64
Clientul Mysql lucreaza in modul text, fara

interfata grafica.
Daca se doreste utilizarea unor clienti cu interfata
grafica, ei trebuie procurati separat.
Dintre acestia amintim SQL-Front.
Distributiile MySQL sunt de doua tipuri:
distributii client nu contin nici un server, dar contin
programele de tip client necesare pentru transmiterea
comenzilor catre un server MySQL instalat pe un alt
calculator
distributii server contin atat programele-server, cat si
programele-client si utilitare
65
Curs 5
2. Browserul Web
3. Serverul Web
66
6. Instrumente pentru dezvoltarea

aplicatiilor
Pentru dezvoltarea aplicatiilor Web sunt puse la
dispozitia programatorilor un numar foarte mare de
instrumente, atat in regim open source, cat si
comercial.
Aceste instrumente sunt:
1. editoare de text
2. sisteme de management al continutului
3. cadre de lucru
4. medii de dezvoltare integrate
67
6.1. Editoare de text

Editoarele sunt instrumente utilizate pentru editarea
codului-sursa.
Pentru scrierea/editarea scripturilor PHP pot fi utilizate
un numar mare de editoare, incepand cu cel mai
simplu, si anume banalul Notepad.
Alte editoare au facilitate suplimentare, dintre care cea
mai importanta este asa-numita syntax highlighting,
care consta in colorarea cuvintelor rezervate ale
limbajului de marcare/programare utilizat in scrierea
scriptului.
68
Din multitudinea de programe care pot

fi utilizate pentru editarea scripturilor PHP
mentionam cateva:
EditPlus
este un editor comercial pentru

HTML, CSS, PHP, ASP, Perl, C/C++, Java,
JavaScript si VBScript
(http://www.editplus.com/)
69
jEdit
este un editor gratuit, scris in Java,

avand versiuni pentru cele mai multe
platforme.
Suporta
evidentierea sintaxei pentru circa

130 de tipuri de fisiere (e.g. JavaScript, Perl,
PHP, HTML, XML, XSL)
Necesita pentru rulare o masina virtuala
Java (http://www.jedit.org/)
70
Maguma
Studio Light for PHP este un

editor open source, care suporta:
evidentierea
sintaxei HTML si PHP

operatii nelimitate copy-paste-undoredo
autocompletare pentru numele functiilor
si parametrilor
suport FTP
macro-uri, etc.(http://www.maguma.com)
71
72
Notepad++ - este un editor gratuit, care suporta

evidentierea sintaxei pentru un numar mare de limbaje.
Alte facilitate oferite de Notepad++ sunt:
stiluri personalizate
editarea simultana a mai multor fisiere
autocompletare
suport pentru editarea simultana a mai multor
documente
cautarea si inlocuirea sirurilor folosind expresii
regulate
drag & drop
zoom in si zoom out
((http://notepad-plus.sourceforge.net/uk/site.htm/)
PSPad
este un editor gratuit, suportand

evidentierea sintaxei pentru un numar de
peste 120 de tipuri de fisiere (CSS, HTML,
XHTML, Java, etc).
Editorul incorporeaza diverse tipuri de
instrumente, dintre care mentionam un
editor hexazecimal si un client FTP
(http://www.pspad.com)
73
6.2. Sisteme de management al continutului
Un CMS (CONTENT MANAGEMENT

SYSTEM) reprezinta un sistem software folosit
pentru asistenta utilizatorilor in administrarea
continutului unui site Web.
Un Web CMS este folosit pentru stocarea,
modificarea si publicarea unor documente
specifice, articolele noi, manualele tehnice,
ofertele de munca, informatiile despre angajati,
imaginile cu produse, etc.
74
Dintre CMS-urile cele mai cunoscute

amintim:
Drupal
un CMS open source care poate

sustine o varietate de site-uri Web, de la
bloguri, brosuri colective, pana la site-uri
ale unor comunitati largi
(http://drupal.org)
75
eZ
Publish un CMS si un mediu de

dezvoltare, avand ca functionalitate
dezvoltarea siturilor de comert electronic.
Poate fi utilizat sub licenta profesionala
(eZ Publish Pro sau Enterprise sau in
regim open source GPL
(http://ez.no//expublish)
76
Joomla
folosind acest cadru de lcuru

open source, pot fi dezvoltate solutii
integrale de comert electronic, sisteme de
control al inventarului, instrumente de
raportare a datelor, cataloage
personalizate cu produse, sisteme de
rezervari, etc. (http://www/joomla.org)
77
Mambo este un CMS open source foarte popular,

bazat pe PHP si MySQL, folosit pentru a crea si
administra stiluri printr-o interfata grafica simpla,
oferind o multime de facilitati dintre care amintim:
salvarea paginilor in cache (pentru a imbunatati
performantele site-urilor cu trafic ridicat)
tehnici avansate de realizare a sabloanelor
(templates)
versiuni pentru tiparire ale paginilor
forumuri
stiri
calendare
feed-uri RSS (http://www.mamboserver.com/)
78
osCommerce
este cea mai des utilizata solutie

open source pentru dezvoltarea siturilor de
comert electronic, fiind bazata pe PHP si MySQL
si avand versiuni pentru un numar mare de
platforme: Windows, Linux, Solaris, BSD, Mac
OS (http://www.oscommerce.com/).
Dintre solutiile CMS open source pentru comertul
electronic, bazate pe PHP si MySQL, mai amintim
Zend Cart (http://zen-cart.com/)
phpShop (http://www.phpshop.org/)
OpenCart (http://www.opencart.com/)
79
PHP
- Fusion este un CMS open source de

categorie usoara. Foloseste o singura baza de
date pentru stocarea intregului continut al sitului
(http://phpfusion.co.uk/news.php)
PHP
Nuke este un CMS si un portal open

source. Este flexibil in exploatare, dispune de
instrumente de actualizare a continutului, fiind
una dintre cele mai accesibile solutii de tip portal
gasite pe Internet (http://phpnuke.org/ )
80
Plone
este unul dintre cele mai avansate CMSuri, identificat de CMSReport si eWeek drept una
dintre cele trei variante open source din gama
sistemelor CMS enterprise (http://plone.org/)
PostNuke
este un CMS open source,

reprezentand un sistem de administrare
colaborativ, pentru comunitati si continuturi
(http://www.postnuke.com/)
81
WordPress
desi nu este un CMS open source,

poate reprezenta baza pentru site-uri mari si
complexe, indeosebi bloguri
(http://wordpress.org/)
XOOPS
este un CMS open source, in intregime

orient-obiect, scris in PHP, fiind un instrument
potrivit pentru a crea site-uri si portaluri Web
(http://www.xoops.org/)
82
6.3. Cadre de lucru. Modelul MVC

Un cadru de lucru software (software
framework) este un proiect reutilizabil pentru
dezvoltarea aplicatiilor si poate include
programe, biblioteci, un limbaj de scripting,
precum si un alt software menit sa ajute la
dezvoltarea si conectarea diverselor
componente ale unui proiect software.
83
Diversele
parti ale unui cadru de lucru pot fi

expuse (si accesate) prin intermediul unor APIuri (Application Programming Interface).
Majoritatea cadrelor de lucru utilizeaza
arhitectura MVC (Model-View-Controller),
scopul acesteia fiind de a separa modulul de
date de interfata cu utilizatorul (view), astfel
incat schimbarile de interfata sa nu afecteze
datele, iar acestea sa poata fii reorganizate fara
schimbari de interfata.
84
Arhitectura MVC rezolva aceasta problema prin

decuplarea accesului la date si a logicii aplicatiei de
prezentarea datelor si interactiunea cu utilizatorul,
introducand o componenta intermediara, numita
Controller.
Astfel, arhitectura MVC este constituita din trei
componente principale:
componenta Model constituie o reprezentare
specifica (sub forma de date) a informatiilor cu care
opereaza aplicatia
Mai multe aplicatii utilizeaza stocarea
permanenta a datelor (baze de date)
85
componenta
View (vedere) interpreteaza

modelul intr-o forma potrivita pentru
interactiune (in mod obisnuit intr-un element de
interfata). Pentru un singur model, pot fi
dezvoltate mai multe vederi, in diverse scopuri
componenta Controller (controlor) reprezinta
clasele care realizeaza comunicarea intre cele
doua componente anterioare
proceseaza evenimentele din interfata (in
mod obisnuit, actiunile utilizatorilor) si
raspunde la acestea
poate invoca schimbari in model
86
Dintre numeroasele cadre de lucru open

source avand PHP ca limbaj de scripting, se
remarca urmatoarele:
Prado
este un cadru de lucru bazat pe

componente sip e programarea condusa pe
evenimente, reprezentand acronimul penru
PHP Rapid Application Development Objectoriented (http://pradosoft.com/)
87
Smarty
este unul dintre primele cadre de lucru

(din punct de vedere cronologic) care au
implementat modelul MVC, fiind preferat de un
numar mare de programatori
(http://smarty.php.net/)
Symfony este un cadru de lucru pentru
proiectele PHP 5.
Invatarea acestuia este relativ simpla pentru
programatorii PHP care cunosc sabloanele de
proiectare ale aplicatiilor Web
(http://www.symfony-project.org/)
88
Zend
Framework este un cadru de lucru

pentru PHP 5, dezvoltata de firma Zend software
din Israel.
Acesta a fost proiectat cu scopul de a elimina
detaliile plictisitoare legate de scrierea
efectiva a codului, lasand programatorul sa-si
concentreze atentia asupra intregului proiect
pe care il dezvolta
(http://framework.zend.com/)
89
6.4 Medii integrate de dezvoltare

Un
IDE
(Integrated
Development
Environment), adica un mediu integrat de
dezvoltare este un software complex, care
ofera posibilitatea dezvoltarii altor programe
conducand programatorul prin toate etapele
necesare (editarea codului-sursa, compilarea,
depanarea,
testarea,
generarea
documentatiei).
90
De obicei, un mediu de dezvoltare este

specific unui limbaj de programare, dar exista si
medii care suporta mai multe limbaje.
Dintre IDE-urile care folosesc limbajul PHP
mentionam:
Dreamweaver este un IDE commercial larg
raspandit, produs de Macromedia, acum in
proprietatea Adobe Systems.
Produsul poate fi rulat pe programe software
variate (Mac OS, Windows)
91
PhpEd
este un IDE/editor commercial complet

personalizabil, care stie HTML, PHP, Perl,
Python, oferit de NuSphere
(http://www.nusphere.com/)
PHPEdit
este un IDE PHP commercial pentru

profesionisti, incluzand o serie de instrumente
puternice, ca de exemplu un debugger
depanator (http://www.waterproof.fr)
92
Quanta
Plus este un IDE (pentru platforma

Linux) stabil, foarte bogat in facilitati eficient si
extensibil (http://quanta.kdewbdev.org/)
Zend
Studio este un IDE commercial, produs

de Zend Software. Pe langa o multime de alte
functionalitati (profiler, analizator de cod, suport
CVS, inspectoare, suport FTP), ofera si un
debugger
Depanarea codului se poate face inclusive de
la distanta, in acest caz folosindu-se
componenta Zend Studio Server, inclusa in
pachet (http://www.zend.com )
93
ntrebri?
94

Tehnologi Web c5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologi Web c5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Constantin Brncui din Trgu-Jiu

Lector univ. dr. Adrian Runceanu

Internet-ul ofera utilizatorilor o serie de

Fara indoiala, cel mai dinamic si mai de success

Serviciul World Wide Web

Web-ului sunt organizate in

folosesc pentru vizualizarea

Bernes-Lee a scris primul browser

Situri si aplicatii Web

site web poate fi disponibil si in

Aplicaie Web = O colectie

dintre explicatiile, succesului inregistrat

O aplicatie Web rezidenta pe un server,

Figura 1. Arhitectura generala a unei aplicatii Web

Aplicatiile Web au devenit deosebit de populare, odata cu

Componentele mediului de lucru

a implementa, depana si extinde

Componentele mediului de lucru

un browser Web folosit pentru afisarea interfetei cu

Browser-ul (sau navigator-ul)

pentru limbajele de marcare (HTML, XHTML)

ofera posibilitatea realizarii listelor de adrese ale

asigura suport pentru aplicatii care extind

In Web sunt utilizate un numar mai mare de servere pentru

Continutul servit browserului de catre serverul Web

static - stocat in fisiere de pe calculatorul server

Este de remarcat ca livrarea continutului static este

3.1. Caracteristicile serverelor Web

gestionarea simultana a mai multor site-uri Web,

3.2. Serverul Web Apache

mai popular (incepand cu aprilie 1996)

este dezvoltat de Apache Software

isi are originea intr-o serie de

a fost dezvoltat initial pentru

Web Apache este alcatuit dintr-un nucleu

descarcarea si instalarea serverului Apache

Pentru ca modificarile efectuate in fisierul de configurare

dintre motivele succesului inregistrat

de interactiune amintit nu ar fi putut fi

4.1.Generarea dinamica a continutului

externe utilizate prin intermediul

punct de vedere cronologic, etapa urmatoare

cel mai des utilizate sunt

4.2 Limbaje si platforme de programare

Perl (Practical Extraction and Report

este cea mai populara alternativa la PHP

avantajul de a fi foarte flexibil, in plus

JSP (Java Script Pages) este o

JSP utilizeaza sintaxa XML si o

ASP (Active Server Pages) este o platforma de

Mediile si cadrele de lucru enumerate

completarea si trimiterea online a

realizarea aplicatiilor client si server

In urma interpretarii script-urilor,

Serverul de aplicatii PHP

Web oficial al PHP este http://www.php.net.

a instala si configura PHP pe platforma

5. Serverul de baze de date

5.1 Notiuni generale despre baze de date

SGBD ofera posibilitatea utilizatorului

5.1.1 Functiile sistemelor de gestiune a bazelor de

5.1.2 Organizarea si implementarea bazelor de

Pentru organizarea bazelor de date sunt

Pentru implementarea sistemelor de