Sunteți pe pagina 1din 18

http://www.liviu.8m.net/cgi-bin/i/images/muschi.

jpg

Sistemul muscular

Muchii scheletici

Muchii netezi

Muchiul cardiac

Tendoanele

Structura muchilor

Grupele muchilor

Proprietile muchilor

Contraciile musculare

Grupele muchilor
Dup poziia n organism, muchii somatici se mpart n: muchii capului, gtului, trunchiului i
membrelor.
Muchii capului sunt: muchii mimicii, muchii cutanai grupai n jurul orificiilor orbitale,
nazale i orificiului bucal (orbicularul buzelor), muchii masticatori (maseteri i temporali), muchii
limbii i muchii extrinseci ai globului ocular.
Muchii gtului sunt: pielosul gtului, ternocleidomastoidieni i hiodieni.
Muchii trunchiului sunt: muchii spatelui i ai cefei (trapez, marele dorsal), muchii
toracelui (pectorali, dinai, intercostali, diafragma) i muchii abdomenului (drept abdominal, oblici).
Muchii membrului superior sunt: muchii umrului (deltoid), muchii braului (biceps i
triceps brahial), muchii antebraului (pronatori i supinatori ai antebraului, flexori i extensori ai
degetelor) i muchii minii.
Muchii membrului inferior sunt: muchii fesieri, muchii coapsei (croitor, cvadriceps
femural, biceps femural, adductori ai coapsei), muchii gambei (gastrocnemian, pronatori i
supinatori ai piciorului, flexori i extensori) i muchii piciorului (extensori ai degetelor i plantari).
Dup aciunea lor principal, muchii pot fi clasificai n: flexori i extensori, abductori i
adductori, supinatori i pronatori, circulari (sfinctere) etc. Acelai muchi poate determina una sau
mai multe micri ale unor segmente corporale (exemplu: tricepsul brahial poate determina
adducia, rotaia i extensia braului).

http://www.esanatos.com/anatomie/membrul-inferior/Muschii-regiunii-anterioare-a-95415.php
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSE

M. TENSOR AL FASCIEI LATA


Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, el prezinta insa o unitate
de dezvoltare si inervatie cu m. fesier mijlociu.
Origine: spina iliaca antero-superioara si
extremitatea anterioara a crestei iliace
Insertie: tractul iliotibial (formatiune fibroasa
aflata in partea laterala a coapsei si terminata pe
condilul lateral al tibiei).

Inervatie: ram din nervul fesier superior

Actiune: complexa. Prin contractie pune


in tensiune fascia coapsei si tractul iliotibial, fixand
articulatia genunchiului in extensie. De asemenea
poate fi si flexor al gambei cand miscarea a fost
initiata de alti muschi. Cu punct fix pe pelvis, este
flexor si abductor al coapsei si imprima o usoara
miscare de rotatie laterala a gambei prin contractia sa,
el apasa pe trohanterul mare al femurului,
comprimand capul femural in acetabul.
Rol in mentinerea echilibrului in statica si mers,
pe piciorul de sprijin, prin inclinarea pelv 454b16e
isului de aceeasi parte, incercand sa aduca centrul de
greutate al corpului deasupra punctului de sprijin.
1.1.1.1.1.1 M. CROITOR (M. SARTORIUS)

.138 M. CVADRICEPS

Este cel mai lung muschi al corpului, strabatand in diagonala regiunea anterioara a coapsei,
trecand peste doua articulatii (este biarticular) (. 137).

Origine: spina iliaca anterosuperioara (coxal).


Insertie: fata mediala a tibiei (sub condilul medial)printr-o expansiune aponevrotica (laba de gasca sau pes
anserinus- . 65) care reprezinta insertia comuna a trei
muschi: croitor, gracilis, semitendinos.

Inervatie: ram din nervul femural.

Actiune: fiind biarticular, este atat flexor, rotator extern,


abductor al coapsei cat si flexor al gambei

pe coapsa.

1.1.1.1.1.2 M. CVADRICEPS
Este cel mai voluminos si mai puternic muschi al
corpului, fiind principalul extensor al gambei (. 138). Este
compus din:

dreptul femural

vastul medial

vastul lateral

vastul intermediar

Aceste patru portiuni (de origine) se unesc intr-un singur


tendon, care inglobeaza patela si se fixeaza prin intermediul
ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.

Origine

m. drept femural: pe spina iliaca anteroinferioara (SIAI)


si deasupra acetabulului

m. vast lateral: pe trohanterul mare femural si pe buza laterala a liniei aspre


m. vast medial: pe linia aspra (pe toata intinderea ei)
m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fetei laterale si anterioare femurale.

Insertie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce inglobeaza rotula


(prin intermediul ligamentului patelar).

Inervatie: nervul femural

Actiune: m. cvadriceps are un rol de maxima importanta atat in dinamica articulatiei


genunchiului (muschiul in intregime) cat si in statica sa(stabilitatea activa a
genunchiului). Muschiul drept femural (biarticular) actioneaza atat asupra articulatiei
genunchiului cat si asupra articulatiei coxofemurale.

Actiunea asupra genunchiului se realizeaza prin:


extensia gambei pe coapsa- realizata prin actiunea tuturor componentelor, fiind
practic de neinlocuit de un alt muschi. Forta extensiei este de trei ori mai mare decat a
tuturor flexorilor la un loc.
prin contractia statica, transforma membrul inferior intr-o coloana rigida necesara
sprijinului in mers (alergare) si a statiunii verticale, de unde si dezvoltarea mare a
cvadricespului;
prin contractie dinamica, actioneaza impreuna cu ceilalti muschi ai triplei extensii,
intervenind in toate miscarile in care genunchiul si intregul membru inferior in prealabil
flectat, se extinde ridicand trunchiul vertical impotriva gravitatiei (ridicare din sezand,
ghemuit, urcatul scarilor, mers pe teren accidentat);
prin contractie dinamica (la nivelul
membrului oscilant), cvadricepsul actioneaza, in
mers, luand punct fix proximal; in faza pasului
urmator, contractia sa contribuie la lungirea pasului prin extensia brusca a genunchiului.

Actiunea asupra articulatiei coxofemurale

In acest caz actioneaza doar m. drept femural (biarticular) realizand:

flexia coapsei pe bazin (in principal- . 66);

abductia si rotatia externa a coapsei (secundar).

cand ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine in mers realizand flexia coapsei
pe bazin (coapsa este dusa dinapoi- inainte din faza pasului posterior in cea a pasului
anterior, urmata de extinderea brusca a gambei, deci la nivelul membrului oscilant,
cvadricepsul actioneaza succesiv ca flexor al coapsei si extensor al gambei;
cand ia punct fix pe tibie - m. drept femural, actioneaza asupra bazinului, realizand
balansarea sa in sagital.
Paralizia m. cvadriceps este foarte grava, genunchiul nu se poate stabiliza
impotriva greutatii corporale, facand dificila sustinerea trunchiului pe membrul de sprijin.
Lantul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps si triceps
sural.
MUSCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI (ADDUCTORII)

Sunt muschi care ocupa spatiul triunghiular dintre partea inferioara a pelvisului, corpul femurului
si linia ce uneste simfiza pubiana cu fata mediala a genunchiului. Sunt mai dezvoltati in partea
superioara unde se suprapun in trei uri, formand o piramida triunghiulara neregulata, cu baza sus
si varful in jos, la nivelul epicondilului medial femural (. 139, 140).
Sunt dispusi in trei uri:

ul superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis

ul mijlociu: m. adductor scurt

ul profund: m. adductor mare.

1.1.1.1.1.3 M. PECTINEU

Origine: creasta pectineala (a ramului superior al pubelui) (. 139).

Insertie: linia pectineala a osului femur.

Inervatie: dubla- ramuri din nervul femural si nervul obturator

Actiune:

flexor al coapsei pe bazin

adductie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului).

1.1.1.1.1.4 M. ADDUCTOR LUNG

Origine: fata laterala a marginii inferioare a pubisului (. 139, 140).

Insertie: interstitiul liniei aspre a femurului (in 1/3 mijlocie)

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune:

adductie, flexie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului)

participa la pozitia croitorului (adductie si rotatie externa a coapsei)

1.1.1.1.1.5 M. GRACILIS

Este cel mai medial si mai lung din grupul adductorilor si singurul care depaseste articulatia
genunchiului (muschi biarticulari) (. 139, 140).

Origine: ramul inferior al osului pubis.

Insertie: partea superioara a fetei mediale a tibiei (pes anserinus)

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune:

flexor si adductor al coapsei;

flexor si rotator intern al gambei.

1.1.1.1.1.6 M. ADDUCTOR SCURT

Origine: ramul inferior al osului pubis

Insertie: 1/3 superioara a interstitiului liniei aspre a femurului.

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune: adductor, rotator extern si flexor al coapsei (. 139, 140).

1.1.1.1.1.7 M. ADDUCTOR MARE

Este cel mai mare, mai posterior si mai profund dintre muschii regiunii (. 139, 140).

Origine: tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana (coxal).

Insertie: interstitiul liniei aspre si tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial


al femurului.Dupa directia si insertia distala a fasciculelor musculare se disting trei portiuni:

portiunea superioara (bine individualizata);

portiunea mijlocie (mai voluminoasa si posterior de precedenta);


portiunea inferioara (cea mai posterioara
si mai groasa, intinsa de la tuberozitatea
ischiatica la tuberculul adductorilor).
Inervatie: ramuri din nervii obturator si
ischiatic.

Actiune:

adductor al coapsei (cel mai puternic);

extensor al coapsei- singurul extensor din


grupul medial, datorita faptului ca actioneaza
inapoia axului transversal al articulatiei
coxofemurale, prin originea sa pe
tuberozitatea ischiatica;
rotator extern al coapsei (prin portiunile
mijlocie si superioara);
rotator intern al coapsei (prin portiunea
inferioara).
1.1.1.1.1.7.1

Sinteza actiunii

adductorilor
Priviti in ansamblu, cei cinci adductori au un rol de maxima importanta atat din punct de vedere
dinamic cat si static. Rolul dinamic rezida in a face adductia membrului inferior aflat in abductie,
iar secundar, are rolul de flexor si extensor al coapsei pe bazin. In mers si alergare, contractia
adductorilor contribuie la miscarea inainte si inapoi a membrului oscilant.

Rolul static consta in stabilizarea echilibrului trunchiului printr-un control constant al pozitiei
pelvisului.
1.1.2. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI

(ischiogambierii / ischiocruralii / hamstrings)


Sunt muschi lungi, biarticulari si se intind intre pelvis si oasele gambei, avand origine comuna pe
tuberozitatea ischiatica si insertie pe oasele gambei.
A B

Muschii sunt antagonisti ai cvadricepsului, deci extensori ai articulatiei coxofemurale, dar flexori
asupra genunchiului (rol in statiunea bipeda si deplasarea bipeda).
1.1.2.1.1.1 M. BICEPS FEMURAL

Situat in partea postero-laterala a coapsei.

Origine: dubla- tuberozitatea ischiatica (capul lung) si 1/2 inferioara a interstitiului liniei
aspre (capul scurt).

Insertie: capul fibulei.

Inervatie: nervul ischiatic

Actiune:

extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung)

flexor al gambei

flexor al genunchiului (cand actioneaza ambele capete).

rotator externa (cand gamba este flectata)- miscare importanta in ski-ul alpin.

1.1.2.1.1.2 M. SEMITENDINOS

Este situat in partea postero-mediala a coapsei (. 141).

Origine: tuberozitatea ischiatica (prin tendon comun cu bicepsul femural).

Insertie: 1/3 superioara a fetei mediale a tibiei (prin pes anserinus), impreuna cu croitorul si
gracilisul.

Inervatie: ramuri din nervul ischiatic.

Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate.

M. SEMIMEMBRANOS

Este situat mai profund decat m. semitendinos.

Origine: tuberozitatea ischiatica.

Insertie: condil medial tibial.

Inervatie: ram din nervul tibial

Actiune: identica cu semitendinosul, cu precizarea ca m. semimembranos este mai puternic.

1.1.3.

Sinteza actiunii muschilor ischiogambieri

Sunt extensori in articulatia coxofemurala, intervin in statiunea verticala si mers, mentinand


rectitudinea trunchiului pe membrul de sprijin, iar pe membrul oscilant, realizand semiflexiunea
gambei pe coapsa, rezulta scurtarea membrului si, deci, usurarea pendularii inainte (. 143).

A.

B.

1.2. MUSCHII GAMBEI

Muschii gambei sunt situati asimetric in jurul celor doua oase ale gambei, astfel incat fata
mediala si marginea anterioara a tibiei, precum si cele doua maleole (tibiala si peroniera), raman
neacoperite de musculatura (. 144). Acesti muschi se impart in trei grupe:

Grupul anterior
-

m. tibial anterior;

m. extensor lung haluce;

m. extensor lung degete;

al III-lea peeronier.

Grupul lateral:
-

m. peronier scurt;

m. peronier lung.

Grupul posterior:
-

ul superficial:

m. triceps sural(gastrocnemian si sural );

m. tari

ul profund:

m. tibial posterior;

m. flexor lung haluce;

m. flexor lung degete;

m. popliteu.
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A
GAMBEI
1.2.1.1.1.1 M. TIBIAL ANTERIOR
(GAMBIERUL ANTERIOR)
Este cel mai medial si mai voluminos al regiunii (.
145).
Origine: fata laterala a tibiei si membrana
interosoasa.
Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul
medial.

Inervatie: ram din nervul peronier profund.

Actiune:

flexia dorsala a piciorului- intervine astfel in locomotie:

la nivelul membrului de sprijin- trage gamba inainte;

- la nivelul membrului oscilant- actioneaza pe gamba ridicand piciorul, asigurand


scurtarea membrului, necesara pendularii;
-

prin actiune statica nu permite rasturnarea inapoi a gambei;

este si rotator si adductor intern al piciorului;


-

.147
M.
EXTE
NSOR
LUNG
HALU
CE

impreuna cu peronierul lung formeaza o chinga care sustine bolta tara.


1.2.1.1.1.2 M. EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI
(extensorul propriu al halucelui)

Este situat lateral de precedentul (. 147).

Origine: fata mediala a peroneului si membrana interosoasa.

Insertie: falanga distala a halucelui.

Inervatie: ram din nervul peronier profund.

Actiune:
-

extensor al halucelui;

flexor dorsal si rotator intern al piciorului.

1.2.1.1.1.3 M. EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR


(extensor comun al degetelor)

Este situat lateral de precedentii.

Origine: pe tibie, peroneu, membrana interosoasa.

Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.

Inervatie: ram din nervul peronier profund.

Actiune:
-

flexor dorsal al piciorului si rotator extern;

abductor al piciorului.

1.2.1.1.1.4 M. PERONIER AL III LEA


( peronierul anterior)

Este cel mai extern muschi al lojei anterioare (. 146).

Origine: pe tibie, peroneu si membrana interosoasa.

Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.

Inervatie: ram din nervul peronier profund.

Actiune: cand ia punct fix pe gamba, peronierul


anterior este flexor, abductor si rotator in afara al
piciorului pe gamba, deci este un sinergist al
extensorului comun al degetelor. El mai este considerat
un fascicul extern al acestui muschi.

Alte materiale medicale despre: Membrul


inferior

Oasele piciorului: tarsul, astragalul, calcaneul, navicularul, cuboidul,


cuneiformele
OASELE PICIORULUI
Sunt reprezentate de 26 de oase, dispuse in
trei grupe: tarsul. metatarsul si oasele degetelor. 1.1.1. TARSUL [...]

Articulatiile centurii pelvine


ARTICULATIILE CENTURII PELVINE
Leaga intre ele cele doua coxale
cu sacrul, formand un inel osos numit pelvis, a carui functie pr [...]

Muschii regiunii anterioare a coapse


MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSE M. TENSOR AL FASCIEI LATA
Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, [...]