Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legea inimii
Principiu: muschiul cardiac are capacitatea de a-si modifica forta de contractie in functie de :
-
Tehnica: demonstrarea se face pe preparat in situ. Se realizeaza experimental doua situatii care sa permita
-
Concentratia calciului in lichidul extracelular este un factor determinant al fortei de contractie a muschiului cardiac.
Calciul este un factor inotrop pozitiv. Forta de contractie depinde de marimea influxului de calciu. Indoze mici,
stimuleaza excitabilitatea si contractilitaea muschiului cardiac
Excesul de calciu in lichidul extracelular produce oprirea cordului in sistola (rigiditate calcica).
Absenta calciului in lichidul de perfuzie produce oprirea cordului in diastola (devine dominanta actiunea potasiului)
Ionii de SODIU
Ionii de sodiu sunt indispensabili dar nu si suficienti pentru mentinerea unei acivitati normale a muschiului cardiac.
Prezenta in exces a ionilor de sodiu produc o actiune inhibiorie asupra excitabilitatii si contractilitatii miocardului
(hiperpolarizarea membranara)
Introducerea in exces in lichidul de perfuzie produce oprirea inimii in diastola
Ionii de POTASIU
Ionii de potasiu sunt necesari mentinerii automatismului cardiac, dar intr-o anumita proportie cu ionii de Ca, Mg, si
Na.
Daca se adauga in lichidul de perfuzie KCL 1 (exces de ioni de potasiu) se produce bradicardie, scaderea
amplitudinii contractiilor pana la oprirea cordului in diastola.
Aspectul cordului in aceasta situatie este globulos si plin de lichid (inhibitie potasica)
Adaugarea in lichidul de perfuzie de acetilcolina (0.5 ml din solutie 1/1 000 000) duce la scaderea amplitudinii
contractiilor cardiace, urmata de oprirea inimii in diastola. Efectul este asemanator cu cel obtinut prin stimulare
parasimpatica.