Sunteți pe pagina 1din 7

Academia Naional de Informaii

Mihai Viteazul
Studii Universitare de Masterat

- Diplomaie i gestionarea crizelor -

Proiect: GAFE DIPLOMATICE GENERATE


PE FONDUL INADVERTENELOR
CULTURALE I RELIGIOASE

Titularul disciplinei

Profesor: Sergiu MEDAR

Masterand: Adrian BUCUR

Bucureti 2012

Diplomaie i diferene culturale


n istoria diplomaiei ca practic, activitate, art ori ca tiin, nu sunt menionate
n mod expres nume de mari psihologi ori sociologi care s fi influenat sau s fi contribuit
efectiv la statuarea unei decizii la nivel de stat, naiune, la nivel internaional. Cu toate
acestea, acei lideri care au dispus de cunotine solide de psihologie politic, de psihologie
social, ori de psihologia comunicrii au fost ferii de grave greeli, de erori cu implicaii
nefaste.
Perceperea i nelegerea unui minimum de cunotine la nivelul diplomaiei pare
n prezent un fenomen implicat n formarea celor din domeniu, dar nu trebuie uitat faptul c
nelegerea psihosocial de sine stttoare nu este suficient. Negociatorii, diplomaii sunt
selectai datorit unui set de deprinderi, de atitudini, de motivaia intrinsec raportat la acest
domeniu, i se formeaz cu multe eforturi personale de filtrare n conduit, n gndire, n
decizii sau n acte voluntare.
Observarea comun care se impune este c negocierea nrudit cu diplomaia
(teoretic i practic) au deprins i au impus oamenilor exerciiul rbdrii, tactica de a
nvinge cu armele adversarului, cu balana puterii, cu influene voalate etc. Diplomaia
presupune tactici i strategii care pot influena nu doar domeniul politic internaional, dar pot
modifica, n timp, chiar soarta umanitii, prin politica extern.
Limbajul colocvial i insuficiene ale traducerii
Inclusiv la nivel inalt, n diplomatia international, s-au nregistrat o serie de gafe
in traduceri care au produs efecte de la penibil la hilar, pn la confuzie si distorsionare a
mesajului din limba sursa. Oricat de bun ar fi un translator, sunt momente cand este depasit de
nuantele fine de limb, de clieele de exprimare, de diferenele interculturale ori de obiceiurile
locale.
Spre exemplu, de la nceputul mandatului sau, ministrul romn Adrian Cioroianu
s-a facut remarcat de mai multe ori prin declaratii sau gesturi nepotrivite, catalogate drept
gafe de presa romn, ceea ce i-a afectat credibilitatea. Nu de putine ori a trebuit sa lucreze
sub imperativul lui a demisiona. Scurta cariera a lui Cioroianu ca sef al diplomatiei a fost
marcata de ceea ce presa a ajuns sa cuprinda ntr-o sintagma gafele lui Cioroianu, gestul de
bunavointa si tonul colocvial pe care le-a abordat la o ntalnire cu suveranul Spaniei, Juan
Carlos, sau de expresia de notorietate good points.

La 29 iunie 2007, n cadrul unei vizite n Macedonia, Cioroianu a confundat


Georgia cu Azerbaidjanul. Dupa patru luni, ministrul de Externe a semnat un document
european n care a fost folosita sintagma limba moldoveneasca. Cioroianu nu a avut niciun
fel de obiectie fata de continutul acestui act.
n cadrul unei ntalniri cu ministrul sarb de Externe, Vuk Jeremic, Cioroianu a
apelat, din nou, la limbajul amical. ntampinandu-l la sediul MAE, seful diplomatiei de la
Bucuresti si-a apelat omologul de la Belgrad cu exprimarea Vuk, my friend!. Ulterior,
Cioroianu s-a aparat, declarand presei ca relatia dintre el si ministrul sarb este una foarte
destinsa.
Rolul ceremonialului si protocolului n relatiile internationale
Ceremonialul creeaza cadrul si atmosfera in care urmeaza sa se desfasoare
raporturile pasnice dintre statele suverane. Protocolul codifica regulile care guverneaza
ceremonialul, al carui obiect este de a oferi fiecarui participant prerogativele, privilegiile si
imunitatile la care are dreptul. Atat ceremonialul, cat si protocolul, garanteaza egalitatea in
drepturi a natiunilor, care permite fiecareia dintre ele sa-si faca auzita in mod liber vocea. Si
unul si celalalt impun curtoazia care trebuie sa guverneze raporturile intre oamenii de buna
credinta. Ceremonialul si protocolul guverneaza, de asemenea, negocierea, incheierea si
intrarea in vigoare a actelor internationale. Ambele au o incidenta zilnica asupra vietii si
activitatii diplomatilor si consulilor.
Ceremonialul care guverneaza evenimentele internationale este, intr-adevar, de cea
mai mare importanta. Se cunoaste atentia pe care guvernele o acorda pregatirii marilor
reuniuni internationale si in ce masura pompa care le insoteste conditioneaza reusita acestora.
Grija care se manifesta pentru pregtirea receptiei unui sef de stat, unui ministru, unui
ambasador, semnarii unui tratat, celebrarii unui eveniment de interes comun, indica nivelul la
care doua guverne doresc sa prezinte stadiul relatiilor lor, directia in care doresc sa le vada
evoluand, imbunatatirile pe care ele ar dori sa le aduca acestora. Solemnitatea ceremoniilor,
amploarea receptiilor, evolutia discursurilor, atribuirea decoratiilor care are loc in asemenea
ocazii permit sa se intrevada punctul pana la care si un guvern si celalalt doresc sa faca
publice acordul lor, prietenia si colaborarea lor. Acestea constituie un ghid sigur si elemente
de masura carora, atat specialistii cat si natiunile le acorda, pe buna dreptate, intreaga lor
atentie.

Protocolul

asigura reprezentantilor permanenti

si

temporari ai

statelor straine

imunitatile care le permit sa-si indeplineasca, fara obstacole, misiunea, precum si


prerogativele care le garanteaza respectul autoritatilor si al populatiei tarilor de resedinta.
3

Protocolul pune problema regulilor care determina ordinea de precadere intre


diplomatii rezidenti in aceeasi tara. A fost nevoie sa se depuna eforturi timp de secole pentru a
pune capat conflictelor de orgolii care au facut sa rasune, nu de putine ori in trecut, curtile
si cancelariile.
Acestea sunt, pe scurt, motivele esentiale pentru care ceremonialul si protocolul
sunt neaparat strans legate de desfasurarea libera si armonioasa a vietii internationale.
Elemente de cromatic
Culorile exprima lucruri diferite pentru fiecare om sau cultura in parte. Culorile
semnifica sentimente, emotii, popoare, tari sau traditii. Fundamentul cultural al simbolismului
culorilor poate avea un impact foarte pronuntat atunci cand se incearca comunicarea intre
oameni de pe diferite meridiane, facand posibile neintelegeri sau chiar reactii negative.

Incident diplomatic generat de ctre membrii delegaiei


Romniei n China
Femeile din delegaia Romniei n China s-au mbrcat n alb, simbol al
doliului (articol din data de 9 august 2011)
Presa autohton a surprins vestimentaia inadecvat a doamnelor din delegaia
condus de premierul Emil Boc n vizita oficial efectuat n China, criticnd dur nclcarea
regulilor de protocol i etichet.
tefania Ferentz, efa de cabinet a premierului, nu s-a documentat, n prealabil, cu
privire la obiceiurile chinezeti, aceasta optnd pentru o inut de culoare alb, cromatic ce
simbolizeaz moartea n China. La ntlnirea cu preedintele Republicii, nu a avut prul prins.
Aceeai gaf a fost fcut i de Andreea Paul Vass, consiliera premierului romn, care s-a
prezentat la ceremonie cu o inut n care culoarea alb predomina.
Daniela Drghia, directorul Companiei de Drumuri i Autostrzi din Romnia, a
mestecat gum n timp ce se afla la mas cu premierul Republicii Populare Chineze, Wen
Jiabao.
Ioana Muntean, purttor de cuvnt al guvernului, a fcut un alt gen de greeal,
aprnd n faa oficialilor chinezi n pantaloni.
Doina Tnase, consilier de imagine al ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, sa prezentat la ntlnirea cu premierul chinez ntr-o inut inadecvat, care friza indecentul.

Incident diplomatic ntre Israel i Norvegia


Israelul are tot mai multe obiecii referitoare la politica rilor scandinave. Astfel,
ministrul israelian al Afacerilor Externe, Avigdor Lieberman, reproeaz Guvernului
norvegian c a decis s comemoreze naterea scriitorului Knut Hamsun (1859-1952). Am
fost ocat s aflu c Guvernul norvegian a decis s comemoreze 150 de ani de la naterea lui
Knut Hamsun, care era admirator al nazitilor, a afirmat acesta. n 1943, Hamsun i-a dat lui
Joseph Goebbels medalia premiului su Nobel pentru Literatur, pe care o obinuse n 1920 i
chiar l-a elogiat pe Hitler, spunnd c lupt pentru umanitate, a subliniat Avigdor Lieberman.
Norvegia a scos, la nceputul lunii august, un timbru i a inaugurat un muzeu n amintirea
scriitorului. Dup ce de-al Doilea Rzboi Mondial, Knut Hamsun a devenit un paria din cauza
simpatiilor sale naziste, dar treptat a fost reabilitat. Cel mai cunoscut roman al su este
Foamea. eful diplomaiei israeliene a mai reproat Norvegiei c este una dintre puinele
ri care nu au boicotat discursul preedintelui iranian, Mahmud Ahamdinejad, n conferina
ONU despre rasism, din luna aprilie.

Incident diplomatic ntre Israel i Suedia


Liderii israelieni au mai avut un incident i cu Guvernul de la Stockholm, cruia ia cerut s condamne oficial un articol din presa suedez, considerat antisemit. Incidentul risc
s se transforme n criz diplomatic ntre Israel i Suedia, care asigur preedinia UE. Nu
dorim scuze de la Guvernul suedez, vrem s condamne articolul, a afirmat premierul
Benjamin Netanyahu. Un articol al tabloidului Aftonbladet a afirmat c armata israelian ar
fi fost implicat ntr-un trafic cu organe prelevate de la palestinieni ucii. Ziarul a revenit
duminic, scriind despre un palestinian din Cisiordania, ucis n 1992 i a crui familie
suspecteaz armata israelian c i-ar fi furat organe. Cotidianul nu aduce ns nicio dovad,
redactorul-ef explicnd c a autorizat publicarea, pentru c aceast afacere ridic ntrebri
pertinente. n Israel, sute de persoane au semnat o petiie online mpotriva companiei
suedeze Ikea. Tensiunile diplomatice intervin ntr-un moment foarte prost. Ministrul suedez al
Afacerilor Externe, Carl Bildt, este ateptat n Israel, peste zece zile.
eful biroului de pres al Guvernului israelian a refuzat duminic s acorde
acreditri pentru cei doi jurnaliti ai publicaiei Aftonbladet. Acetia i-au intervievat,
sptmna trecut, n localitatea Imatten din Cisiordania, pe mama i pe fratele lui Bilal
Ahmad Ghanem, care, potrivit cotidianului suedez, era un tnr de 19 ani ucis de militari
israelieni, cu 17 ani n urm, fiind suspectat c ar fi participat la prima Intifada. Saadega

Ghanem, mama lui Bilal, afirm c la 13 mai 1992, dup ce l-au ucis, militarii au transportat
trupul nensufleit al fiului ei cu elicopterul n Israel. Acesta a fost napoiat cteva zile mai
trziu familiei, iar mama acestuia a precizat c Bilal era ntins ntr-un sac negru. Nu mai avea
niciun dinte. Corpul era deschis de la gt la abdomen i prost cusut. Publicaia scrie c fratele
mai mic al lui Bilal, Jalal Ahmad Ghanem, de 32 de ani, crede c i-au fost furate organele.
Totodat, ntrebat n legtur cu existena unor probe privind furtul organelor fratelui su,
acesta a declarat c nu deine niciuna. Purttorul de cuvnt al Ministerului israelian al
Afacerilor Externe, Yigal Palmor, a declarat pentru Aftonbladet c nu cunoate nimic
despre circumstanele particulare ale acestui caz anume. Acesta a adugat c nu exist niciun
motiv care s justifice redeschiderea unui caz clasat. Familia poate s l exhumeze i s-l
examineze, dac dorete, a adugat acesta, preciznd c va putea consulta raportul autopsiei,
cu condiia s se depun o cerere oficial.
ntr-un editorial intitulat Sptmna n care lumea a nebunit, de duminic,
redactorul-ef al tabloidului suedez, Jan Helin, admite faptul c n primul reportaj, publicat la
nceputul sptmnii, dovezile privind furtul de organe lipseau. Nu snt nazist. Nu snt
antisemit. Snt directorul publicaiei care a aprobat apariia unui articol deoarece acesta punea
un numr de ntrebri pertinente, scria acesta. ntr-un interviu acordat Aftonbladet,
ministrul suedez al Afacerilor Externe, Carl Bildt, este de prere c regatul scandinav ar trebui
s fie mai vigilent cu privire la explicarea pentru strini a felului n care funcioneaz
libertatea de exprimare i cea a presei n Suedia. Publicaia Aftonbladet este reponsabil de
coninutul pe care l-a publicat, i nu Guvernul, a rspuns acesta la ntrebarea dac ar trebui ca
directorul publicaiei s i prezinte scuze.

BIBLIOGRAFIE
1. Codul de etic i deontologie profesional a mediatorilor, [Online] disponibil la
http://www.mediator-apmr.ro/nationala.php?id=17
2.

The

Edge,

the

e-Journal

of

Intercultural

Relations,

1999,

www.interculturalrelations.com
3. http://www.evrei.net/index.php?c=277
4. http://webtv.realitatea.net/actual/femeile-din-delegatia-romaniei-in-china-au-inc
alcat-reguli-de-protocol-si-s-au-imbracat-in-alb
5.

http://independent.academia.edu/StamateMariusGerald/Teaching/24632/Curs_

Relatii_Publice_si_Protocol_Public_Relations_and_Protocol