Sunteți pe pagina 1din 3

Dezvoltarea notiunii de loisir.

Aspect istorice

Inainte de a devein obiectul reflectiilor teoretice, timpul liber si continutul sau


s-a inscris in evolutia unui anumit numar de fenomene:
La debutul capitalismului industrial, angajatorii nu vedeau in muncitorii sai un
instrument de productie. Asta pana la inceputul anilor 1919 cand acest fapt sa reflectat in profitul revendicat care ar fi derivat din consumul muncitorimii.
Timpul din afara orelor de munca a devenit un catalizator al inegalitatii
sociale
Timpul din afara orelor de munca secretau noi valori sociale la nivelul
colectivitatii. Rolul acestor valori in cadrul schimbarilor sociale a contituit
subiectul multor dezbateri sociologice ajungandu-se la concluzii conform
carora tocmai aceste valori sociale tau la baza schimbarilor sociale sau ca
aceste valori deriva din infrastructura economica a statului respectiv . (citez
Methodologie...., p 12).

Se remarca astfel ca de-a lungul timpului cresterea orelor de munca, direct


proportional si cu veniturile incasate, a fost pus in relatie directa cu o oboseala
suferita de indivizi, fenoment care a dus la o valorizare crescanda a loisir-ului.
Farmecul loisirului incepe sa captiveze incepand cu anii 1960 cand cresterea
salariilor ii confer individului o anumita libertate financiara.
In aceeasi sfera, noile conflicte sociale centrate pe reducerea orelor de munca
reprezinta o revendicare a unui timp pentru a trai (cauta cazuri, da exemple). Astfel,
reducerea orelor de munca vine in sustinerea eforturilor indivizilor de a dispune de
un timp pentru implinirea personala si pe de alta parte reducerea ratei de somaj.
Inainte de a face posibila reducerea orelor de munca in vederea obtinerii unui timp
personal au existat piedicile puse de ideologiile impuse in care conservatorismul
predomina cu cat oamenii vor munci mai mult cu atat societatea va avea mai
putine vicii (Napolen - 1807). In aceeasi ordine de idei producerea bunurilor
predomina consumerismul iar majoritatea ortei de munca provenea dintr-un spatiu
rural, populatie ce nu promova lupta politica de niciun fel. Abia incepand cu
revolutia franceza de la 1848 a fost redus numarul orelor de munca la 10 ore pe
saptaman, iar in 1919, la conferinta de la Washington se insituia legea conform
careia orele de lucru vor fi reduse la 8.

Teoriile Loisir-ului Precursori ai sociologiei loisir-ului


Sociologia loisir-ului este o bransa a sociologiei, perspectivele asupa acetui domeniu
fiind de multe ori contradictorii. Aceste pozitii antagonice se schimba in functie de
nivelul de inteligibilitate, de deferentele impuse de modele ideologice i de diferite
rezultate descoperite in urma unor cercetari empirice, poate prea fragmentare si
particulare.

Contradictia la nivelul tezelor care privesc loisirul se regaseste la nivelul modului


sau de producer, la utilizarea acestuia i la finalitatea individuala si sociala la care
duce loisirul.

aristotel
Evul mediu si renasterea readuc in prim plan prerile contradictorii asupra loisir-ului
divizarea lumii sociale, losir-ul contemplativ, arta de a trai a omului de loisir. Toate
ideile secolului xx se concentreaza in jurul raportului dintre munca si non-munc,
avand la baza ideea conform creia loisir-ul i progesul social se afla in contradictie.
Subiectul multor debazbateri a fost distinctia dintre activitatile productive si non
productive.
dintre scriitorii secolului xx MaRX analizeaz timpul liber in relatie cu timpul alocat
lucrului, punand in opozitie tiimpul din cadrul orelor de munca si timpul alocat
reconstituirii fortei de munca necesare. (p 45 le capital). Astfel, timpul din afara
orelor de munca devine o rezerva de productivitate. In cadrul acestei teorii
marxiste, timpul liber are un character de exploatare a individului in vederea
randamentului professional.

Thornstein Veblen the theory of leisure class, paris, Galimard, 1970 pentru
acesta loisirul repreinta consum neproductiv d timp, astfel, clasa loisir-ului este o
clasa neproductiva si consumatoare de placeri artificiale. Superflus. Veblen critica
societatea burghez american, predominant puritan, unde loisir-ul a devenit
expresia superioritatii si prestigiului social, de unde si necesitatea etalarii
ostentative a bogatiei. Pentru Veblen omul loisir-ului nu creaz niciun fel de valoare,
nicio inovatie ci constituie mai degrab o frn n dezvoltarea social i cultural.
Teza acestuia asupra clasei de loisir a fost respinsa de sociologul Joffre Dumazedier ,
care nu admit legatura intre losir i symbol de clas, societatea de consum.
In Loisir et Culture 1966, cf. methodoloe.., pg 39, loisir-ul confera un support
pentru valorile actuale si reprezinta totodat un generator de noi valori. D. vede in
cadrul loisirul mediul in care se exprima omul nou. D. elaboreaz 3 principii conform
crora loisir-ul confera echilibru ntre delsare, divertisment i dezvoltarea
personalitii. (delassement). Loisirul reprezinta o dezvoltare a resurselor simbolice
ale unei populatii (interese, valori, reprezentari sociale) in baza nevoilor societatii si
personaliatii fiecaruia.

Pentru concluzii

Loisirul este un fapt social dat ce s-a inserat in dinamica globaka a


societatilor tehnologice avansate, si este un domeniu inca departe de a fi
cunoscut pe de-antregul. Dimensiunile sale au fost indelung dezbatute si au
ridicat pb importante socilogilor. Semnificatia sa asupra echilibrului si
dezechilibrului timpului social si importanta pe kre a dobandit-o in cadrul
revolutiilor stiintifice care au continuat sa modifice timpul si mediul de lucru,
este destul de controversata.
Pentru a intelege loisir-ul trebuie sa luam in considerare cateva elemente
precum amploarea crizei economice si a somajului au contribuit la
minimalizarea consecintelor asupra reducerii duratei de lucru .

Se identifica o anumita omogenitate a anumitor comportamente privind timpul liber


(moda weekendurilor in aer liber, diminuarea practicilor religioase si politice,
extinderea domeniului sportiv, dezvoltarea activitatilor de autocrestere). Insa
diferentele culturale intre grupurile sociale nu se omogenizeaza, fiecare fiind
preocupat de o anumita maniera de a face lucrurile.

Apar noi valori associate loisir-ului sunt calitatea vietii si consumului, importanta
bunurilor culturale, satisfacere/placer polidimensionala, convivialitate. Aceste valori
au izvorat din populatia inovatoare a tineretului si reusit incet incet sa influenteze si
celelalte clase de varsta si toate categoriile sociale.

Timpul loisirului a devenit un catalizator de curente ideologice ex cu miscarea


ecologista care a reinoit legatura omului cu natura si a stimulat aparitia unei noi
branse de activitati sportive.
Suntem martorii emergentei unui mosaic de modele culturale care fie se opun fie se
juxtapun si avem de-aface in aceasta dimensiune cu anumite comportamente
adecvate timpului liber, care se fragmenteaza si se descompun din ce in ce mai
mult pentru ca in final fiekre sa aspire la o mai buna exprimare a sinelui.

Ti mpul liber si practicile de loisr constituie una dintre fatadele vietii cotidiene care
sunt conditionate la randul lor de un numar de factori. Acesti factori implica de
asemenea o evolutie a notiunii de timp liber, in context, si a celei de loisir de-a
lungul epocilor. Implica in egala masura si o diferentiere intre domeniul loisir-ului si
utilizarea timpului liber conform ideologiei care domina diferite societati. Implica
deci o repartizare distincta de fiecare data conform epocii, societatii, grupului social.