Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat la disciplina
Servicii i Comunicare bancar
-Cardul de credit-
Profesor coordonator:
Hlaciuc Anamaria
Realizat de:
Miron Alexandra - Mihaela
Cardul de credit
Introducere
Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor
deosebite in domeniile informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduri
prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intrat
definitiv in familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor
componente s-a dovedit eficienta, adica preturile echipamentelor si retelei au devenit
accesibile, atat bancilor cat mai ales populatiei, principalul beneficiar, care putea efectua plati
fara a mai folosi numerarul.
Din punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul 1946, la New York, cand
o banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs Charge It, care
consta in emiterea unui bon valoric numit scrip, pe baza caruia clientii puteau efectua
cumparaturi de la comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantii
depuneau bonurile la banca emitenta si incasau contravaloarea bunurilor vandute, banca
facand transferul banilor din conturile clientilor in conturile comerciantilor. In 1950 apare, tot
in America, cardul de plastic pentru consum si calatorii emis de o firma Diners Club si
preluat apoi de banci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960
prin Bank of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA
International), care in 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori.
In Europa, prima lansare a unui card european are loc dupa 1967, in Franta, prin
Carte Bleu, un card care necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile se
remiteau la banca pentru incasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate
pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD si MAESTRO. In Romania, primele carduri
(VISA) au fost lansate in 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea si
utilizarea instrumentelor de plata electronica pe teritoriul tarii noastre au fost stabilite de
2
transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si exec utate
3
-banca acceptatoare;
-banca emitenta;
-organizatia internationala sub sigla careia este emis cardul.
-sunt confecionate din material plastic i au aceleai dimensiuni tipizate i standardizate de ISO;
-prezint pe recto denumirea i simbolul emitentului i o hologram tridimensional vizibil la
lumina ultravioletelor, numrul cardului, data expirrii, numele posesorului autorizat;
-pe verso-ul cardului prezint o band magnetic i un panel de semnatur.Culorile de fundal i
desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. n afara numelui posesorului imprimat n relief,
apar cuvinte marc pentru identificarea tipului cardului i simboluri ce indic tipul de posesor.
Cardurile cu microprocesor
n ultima perioad (cu ncepere din anul 1992) a aprut o generaie de carduri care conin
ncorporate un microprocesor i o component de memorie (chip). Acestea se numesc chipcarduri i prezint un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scar larg de societile
emitente: VISA Internaional i MASTER CARD.Crile au fost dotate progresiv cu
microprocesoare ncorporate (chips" ). Aceste instrumente, standardizate pe plan internaional,
integreaz date informatice susceptibile unei lecturi optice n cadrul aparatelor de distribuit
bilete, facilitndu-se astfel evidena i verificarea ordinelor primite de la clieni. De asemenea, se
economisesc hrtia i timpul pentru verificarea autenticitii semnturilor (spre deosebire de cec).
Cardurile cu microprocesor se mai numesc i SMART CARDURI. SMART-CARD-urile au o
serie de caracteristici, printre care se numar:
-sunt rezistente la ncercrile de spargere i protejeaz informaia personal;
-izoleaz calculele sensibile, legate de securitate (mai ales cele legatede autentificare sau
semnturi digitale), de alte pari ale sistemului care nu trebuie s stie";
-asigur portabilitatea informaiilor incluse ntre calculatoare isisteme, independent de
arhitectura de baz ale acestor sisteme.
card multifuncional.
Cardul de credit: ca instrument de plat d dreptul posesorului de a utiliza o linie de
credit pe o anumit perioad de timp, egal de regul cu termenul de valabilitate al cardului.Pe
baza acestei linii de credit titularul poate face pli i retrageri de numerar pn la un plafon
prestabilit. Banca poate s modifice acest plafon n funcie de solvabilitatea clientului.Plafonul
de creditare constituie o mputernicire dat de banca emitent centrului de autorizare pentru a
autoriza orice operaie n limita acestuia n cazul lipsei disponibilului.
Cardul de debit: asigur utilizatorului posibilitatea achiziionrii de bunuri sau servicii,
sau retragere de numerar n limita soldului disponibil n contul aferent cardului.Conditia
esential de funcionare a acestui tip de card o reprezint existena disponibilului n contul
dedicat cardului. Aceste carduri pot fi emise sub restricia unei utilizri doar n mediul electronic,
caz n care va aprea meniunea Use only electronic iar elementele de identificare nu sunt
realizate n relief. Tot aici se ncadreaz i cardurile pentru retragere de numerar care permit
deintorului s retrag numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului sau s
depun numerar, precum i consultarea soldului contului.
Card multifuncional: este un debit card care poate ndeplini i alte funcii: retrageri de
numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deintorul cardului.
prelucrarea a peste 170 milioane de bonuri de vnzri (realizate pe baza acestui tip decard).n
1966 un grup de 17 bancheri din diferite instituii financiare i-au creat propria reea prin care si accepte reciproc cardurile locale. Astfel s-a creat Asociaia Interbancar de Carduri, care se
ocupa de producerile de autorizare, clearing i decontare. n anul 1979, caurmare a dezvoltrii pe
plan internaional a acestei organizaii, numele s-a schimbat n Mastercard, care a nregistrat o
dezvoltare rapid, ca i Visa Internaional, existnd, n 1990 peste 90 milioane de Mastercard n
circulaie.
Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operatiuni de plati din
disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. Aceste operatiuni
implica emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzactiilor,
compensarea - decontarea, gestionarea intregii activitati si bineinteles o infrasructura adecvata la
banci si comercianti. In vederea functionarii, emitentii de carduri trebuie sa obtina
autorizarea Bancii Nationale a Romaniei si a organizatiei proprietare de marca. In acest scop,
emitentul prezinta BNR un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul de
card, serviciile ce se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatul
proprietarului de marca privind designul si conditiile tehnice de executare a cardului, tipul de
hardware si software, integrarea in sistemul de autorizare si decontare a tranzactiilor, un
business plan si evaluarea riscurilor care pot interveni in transferul, decontarea si
administrarea informatiei. Autorizarea are un caracter provizoriu pe o perioada de 90 de zile,
considerata perioada de monitorizare, dupa care se emite autorizatia definitiva.
magnetica). La primirea cardului, titularul este obligat sa semneze pe verso in spatiul special
desemnat.
Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea
conventiei. Toate operatiunile de incasari si plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distinct
pentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaste miscarile debitoare si creditoare si soldul
acestora si a se calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionat
de existenta la aceeasi banca a unui cont curent, fiind frecvente situatiile in care o persoana
are conturi de carduri la mai multe banci si cont curent la una dintre acestea. Lunar, titularul
contului de card primeste un extrs de cont cu toate tranzactiile efectuate si soldul contului.
Inchiderea contului de card are loc la cererea titularului sau din initiativa bancii, daca se
produc evenimente care impun acest lucru.
11
Comerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie ca este o banca locala
sau din strainatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata in cateva secunde.
12
faptul ca se poate avea acces la cash la orice ora din zi si din noapte de la un ATM fara sa fie
nevoie sa se apeleze la serviciile unei banci au impus cardul ca principal instrument de plata in
lume.
Alt avantaj de care dispune detinatorul este faptul ca poate face cumparaturi, cu anumite
tipuri de carduri, fara a dispune de sumele necesare, in limita unui plafon de credit, plata urmand
a se efectua ulterior.
Un alt avantaj al utilizarii cardului este securitatea fizica, cunoscut fiind faptul ca in acest
fel pierderile sau furturile se micsoreaza substantial. La toate acestea se adauga diferite servicii
atasate cardurilor de catre emitenti, cu scopul de a le face atractive.
2) Principalul avantaj al comerciantului consta in cresterea cifrei de afaceri ca urmare a
posibilitatii de a servi atat clientii care dispun de numerar cat si pe cei care prefera cardul. In
tarile dezvoltate acceptarea cardului ca metoda de plata este o conditie de supravietuire pe o piata
in competitie. Odata cu cresterea numarului detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa
accepte tot mai multe marci de carduri, atragand astfel mai multi clienti.
3)Avantajul bancilor de a intra in acest sistem de plata consta in eliminarea manevrarii
unei mari cantitati de numerar cu toate dezavantajele si cheltuielile legate de acesta (securitate,
numarare, depozitare, transport).
Bancile pot folosi cardurile si ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a incuraja
clientii sa se imprumute, dobanda la astfel de credite putand fi o sursa importanta de venituri.
Acest instrument de plata poate atrage si clienti care nu locuiesc in apropierea bancii. In mod
obisnuit, clientii bancilor erau cei care locuiau sau aveau locul de munca in apropierea bancilor,
aparitia cardurilor eliminand acest dezavantaj. De asemenea, detinatorii de carduri sunt potentiali
clienti si pentru alte produse bancare.
14
derulate in Romania inca din 1972, dar acest serviciu gestionat de Oficiul National de Turism,
era destinat turistilor sau oamenilor de afaceri straini care vizitau Romania.
Din anul 1992, banci comerciale romanesti, cum ar fi: Banca Comerciala Romana, Banca
Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca Romana pentru Comert Exterior, Banca
Comerciala Ion Tiriac iar ulterior din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri
in Romania, angajandu-se atat in emiterea cardurilor, cat si in crearea conditiilor pentru
acceptarea acestor instrumente de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc.
Intentiile acestor banci au fost materializate in prima faza prin aderarea lor la sistemele
mondiale de carduri VISA INTERNATIONAL si ulterior, in 1994 la EUROPAY
INTERNATIONAL, precum si prin crearea unor departamente bancare specializate, dedicate
exclusiv operatiunilor cu carduri.
15
Concluzii
Cultura cardurilor n Romnia este nc n dezvoltare. Tot mai muli romni se conving
c a cumpra cu plata prin card bancar este mai sigur i mai convenabil dect a cumpra cu
numerar, semn c piaa este foarte activ i c oamenii neleg necesitatea diminurii plilor
cash.
Pn n prezent, n activitatea de transfer electronic al fondurilor a aprut o serie de
alternative la cardurile deja existente pe baz de band magnetic sau microprocessor.Acestea
sunt rezultatul introducerii unor tehnologii electronice deosebit de nalte ale unor firme
specializate n domeniu. Au luat natere ca urmare a dorinei continue de perfecionare,precum i
datorit dorinei de stopare a fraudelor .
n viitor, se are n vedere trecerea de la o cretere cantitativ la una calitativ, de la debit
i overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu pachete de servicii, de la retrageri de
numerar la tranzacii la comerciani.
16
Bibliografie
www.wikipedia.org
www.studentie.ro
www.biblioteca-digitala.ase.ro
17
Cuprins:
Introducere Cardul de credit... 2
Capitolul I : Cardul ca instrument de plata. 3
Capitolul II : Date de identificare....4
Capitolul III : Caracteristicile tehnologice ale cardurilor5
Capitolul IV: Operatiuni cu carduri.8
IV.1. Emiterea cardurilor............9
IV.2. Operatiuni de retragere de numerar...9
IV.3. Operatiuni de plati cu carduri la comercianti11
Capitolul V : Operatiuni fraudulase cu carduri.....11
V.I.Fraude determinate de posesorii cardurilor..11
V.2.Fraude determinate de terte personae..12
Capitolul VI :Avantajele utilizarii cardurilor................................................13
Capitolul VII : Cardurile in Romania.14
Concluzii.....15
Bibiografie..16
Cuprins ...17
18