Suport Curs P - New

1.
START
Salut
Cine sunt eu
Ce caut eu aici

2. NLP
Ce este
Origini
Cum invatam
Domenii de aplicare
Curriculum
Axiome

3. Niveluri neurologice ale schimbarii
Niveluri echilibru congruenta cu sine
Piramida proprie

Piramida grupului

4. Sisteme de reprezentare
Dominante
Distinctii subtile in gandire
Administrarea procesului gandirii
Identificarea preferintelor senzoriale
Oglindirea

5. Sistemul de canalizare a informatiilor
Detectarea tiparelor inconstiente
Tipare nonverbale

6. Contact
Raport
Calibrare
Pacing
Leading

7. Proprietatile experientei
Partile componente ale memoriei
Emotii codificate
Submodalitati
Metamodalitati
Elicitarea submodalitatilor
Submodalitati critice

8. Stari, perceptii, formate
Stari
Perceptii
Formate
AsperaCurs_NLP Practitioner
9. Atingerea obiectivului
Limbaj
Zona de influenta
Senzorial concret
Context
Ecologie
Recunoastere

10. Ancorare
Tehnici
Calitati

11. Metaprograme
Filtre de sortare
Metaprograme simple
Metaprograme complexe

12. Metamodelul pentru limbaj
Omisiuni
Generalizari
Distorsiuni

13. Comunicare eficienta
Stima de sine
Piramida lui Maslow
Motivare corecta
AT
Feedback

14. Test 1 bilant partial

15. Modelul Milton
Omisiuni
Generalizari
Distorsiuni
Limbaj indirect
Recunosterea starilor spontane de transa

16. Invatare eficienta
Vechea invatare
Noua invatare
Curba de retinere
Rolul pauzelor
Tehnici de invatare

17. Time-line
In timp
In afara timpului
Schimbarea istoriei
A 70-a aniversare

18. Strategii
Macrostrategii
Microstrategii
Walt Disney strategy

19. Metafora

20. Complexe
Culpabilitate
Oedip
Abandon
Inferioritate

21. Reframing
Cadrare
Decadrare
Recadrare
Resemnificarea contextului
Resemnificarea continutului
Resemnificarea partilor
Modelul Partilor
Six step reframing

22. Convingeri
Istorice
Interpretative cauzale
Generalizarea importantei convingerilor
Ciclul schimbarii convingerilor

23. Test 2

24. TEST-IVAL FINAL

TRAINERI:

Iuliana MIHAI Master Trainer ARONLP, Fellow Member Trainer IANLP, membru acreditat SRC
Marcel MIHAI Master Trainer ARONLP, Trainer DVNLP, membru acreditat SRC


START

Salut
Cine sunt eu
Ce caut eu aici


NLP

Ce este
Origini
Cum invatam
Domenii de aplicare
Curriculum
Axiome


LIMBAJ
CREIER
COMPORTAMENT
(SCHIMBAREA DORITA)

D. GORDON: metafora
K. PRIBRAM: cibernetician
RICHARD BANDLER: matematician
JOHN GRINDER: lingvist
P. WATZLAWICK: constructivism
terapie
dezvoltare personala
G. BATESON: teoria sistemelor si comunicarii V. SATIR: terapie de cuplu
F.PERLS:terapia Gestalt
M. ERICKSON: hipnoza
R. DILTS: nivelurile logice ale
schimbarii
atingerea telurilor
modele
comunicare
invatare
management, afaceri
NLP
10.07.2006 - v7


ORIGINILE
NLP

1 970
AVANTAJ= SIMPLITATE, ETICA, ECOLOGIE

CUM?
PENTRU CE?
CE?
De la cine?
CINE?
A invata NLP; dar cum?
Seminar
practician
master
trainer
Prelegeri
Literatura
In grupuri de studiu
noi perspective
profesionale
private
experienta personala
dezvoltare personala
dezvoltare spirituala
aptitudini
autocontrol
echilibru interior
orientare catre proces
comportament
raport
congruenta
respect
continuturi
notiuni de baza
cadru de schimbare
modele NLP
etica
trainer
coach
terapeut NLP

Durata
Testarea practica
Continut minim
Testarea scrisa
Criterii de evaluare
si certificare
criterii
29.01.2011- v6
>144 ore in decurs de minimum 18 zile
2 zile de examinare
facultativ 15 ore de supervizare
permite absolventului sa demonstreze
congruent integrarea axiomelor NLP
si a tehnicilor NLP alese, in special:
definirea problemei si a telului
raport, perceptie, flexibilitate, feedback
realizarea contactului si realizarea lui
pacing si leading
calibrarea
sisteme de reprezentare
Metamodelul si Milton-modelul
ramele telului
suprapunerea si transpunerea sistemelor de reprezentare
recunoasterea si utilizarea transelor spontane
crearea de metafore
rame: contrast, relevante, ca si cum, backtrack
ancorarea VAK
feed-back senzorial activ si pasiv
managementul resurselor
reformularea contextuala si semnificativa
strategii, inclusiv modelul TOTE
linia timpului
axiome
definirea telului
raport
ancorare
sisteme de reprezentare
Meta si Milton modelul
linia timpului
strategii
submodalitati
tehnici
ecologie NLP
cunoaste si integreaza procesual axiomele NLP
cunoaste
notiuni de baza
aptitudini
tehnici
diagrame(patterns)
metode
concepte NLP
si este capabil sa le
aplice
utilizeze
aptitudinile de
baza -practician
NLP
contactul
claritatea telului
perceptia clara
flexibilitatea
orientarea resurselor
actiune ecologica

21.Baza pentru comunicare si schimbare eficienta este raportul
9.Fiecare comportament are, pentru persoana
respectiva, o Intentie initiala" buna" si asigura persoanei
ceva
17." Rezistenta" in munca de schimbare reprezinta lipsa
de ecologie a schimbarii dorite sau/si lipsa de flexibilitate
a terapeutului
6.Telul este largirea posibilitatilor de traire si de
comportament
19.Diferite stari psihice oglindesc diferite stari fizice si
reciproc. Cele din urma sunt perceptibile din exterior
16.Schimbarile trebuie sa fie ecologice
10.Pentru fiecare comportament exista contextul potrivit
7.Indivizii dispun de toate resursele necesare pentru
rezolvarea problemelor lor
3.Limba este numai o metafora pentru adevarata traire
18.Individul poate verifica ecologia numai
intr-o stare de concentrare interioara (transa)
22.Ancorele conduc la amintiri (principiul conditionarii clasice)
11.Comportamentul se poate schimba daca intentia sa
pozitiva ascunsa poate fi asigurata pe alte cai
20.Schimbarile acceptate conduc la fiziologii congruente,
concordante
15.Procesele de schimbare nu trebuie sa aiba loc la nivelul
constientului
8.Fiecare comportament este o calitate care iti permite
sa faci bine ceva
1.Fiecare individ are o harta despre lume si despre el
in aceasta lume, dar aceasta nu este lumea insasi
12.Schimbarea frecventa a perspectivei conduce la perceptia
complexitatii si la impacarea cu parti respinse (refulate) ale personalitatii
2.Confirmarea propriei " harti" depre lume are loc prin
perceptia selectiva si prin profetii care se autoimplinesc
14.Subconstientul este mai puternic si mai de baza decat constientul
23.Schimbarile trebuie sa aiba loc repede si sa fie placute
5.Interventia NLP este orientata catre solutie si nu
catre problema
24.Nu exista probleme ci numai posibilitati de dezvoltare
4.Interventiile neurolingvistice sunt interventii in
proces si nu in continut
13.Subconstientul alege pentru comportament drumul cel mai
eficient pe care-l cunoaste in acel moment
AXIOMELE NLP


Niveluri neurologice ale
schimbarii

Niveluri echilibru congruenta cu sine
Piramida proprie
Piramida grupului

1. Mediul inconjurator
Ex.2
4. Convingerile
7. Apartenenta
2. Comportamentul
Exercitiu 1
3. Abilitatile
8. Misiunea
5. Valorile
6. Identitatea
NIVELURILE LOGICE
ALE SCHIMBARII
Robert Diltz
Ce vezi, ce auzi...?
Unde? Cand? Cu cine?
Piramida grupei 30 min
Important
Care sunt convingerile noastre comune?
Ce este intr-adevar important pentru noi?
Care este misiunea noastra?
De ce fac asta? Pentru ce fac
asta? Ce doresc sa realizez?
In ce cred eu? In ce nu cred eu
niciodata?
Carei comunitati apartin eu ?
Cine inca? Sunt o parte din...
Ce faci tu acolo? Ce nu
faci tu niciodata?
Care este rezultatul
comportamentului tau?
fiecare participant isi face propria
piramida-10min
cauta partenerul cu care ai cele mai
putine aspecte comune
crearea piramidei pentru 2, 4 persoane;
piramida grupului
Cat de precis faci ceea ce faci?
Ce poti tu cel mai bine? Ce e al tau?
De ce ai nevoie ca sa faci ...?
Pentru ce exist eu? De ce traiesc eu?
Structura: cuvinte unice (iubire,
putere)
De ce este pentru tine important
ceea ce faci?
La ce ai fi dispus sa renunti pentru ceea
ce faci?
Cine sunt eu?

NIVELURILE
LOGICE ALE
SCHIMBARII
Robert Dilts
MISIUNE

APARTENENTA

IDENTITATE

VALORI

CONVINGERI

ABILITATI

COMPORTAMENT

MEDIUL
INCONJURATOR


mediu
comportament
abilitati
convingeri
valori
identitate
apartenenta
misiune

se refera la tot ceea ce este "in afara
noastra" (locul de munca, familie, prieteni,
etc.)
ceea ce facem si ce spunem
este ceea ce lumea din jurul nostru poate
vedea si auzi de la noi
resurse (calitati) cum ar fi: flexibilitatea,
adaptabilitatea, creativitatea
sunt puncte de vedere despre noi insine,
despre altii si despre situatiile pe care noi le
consideram adevarate
sunt puncte de vedere emotionale, nu bazate
pe fapte
setul de convingeri in functie de care luam
decizii si ne conducem viata
ele exprima ceea ce suntem
defineste constiinta noastra de sine si modul
cum ne raportam la noi insine
exprima conexiunile noastre cu
sisteme mai mari
valorile cu care contribuim in sistemele mai
mari din care facem parte


A fi de accord cu tine insuti
Nivelurile neurologice ale
schimbarii
Robert Dilts

Sisteme de reprezentare

Dominante
Distinctii subtile in gandire
Administrarea procesului gandirii
Identificarea preferintelor senzoriale
Oglindirea


VIZUAL
KINESTEZIC
AUDITIV
CANALE DE COMUNICARE
stralucire
claritate
a contempla
contrast
culoare
a distinge
a intrevedea
a examina
orizont
iluzie
a ilustra
intensitate
luciditate
luminos
a observa
a privi
afectiv
caldura
miscare
a atinge
a palpa
umiditate
relaxat
consistenta
greu
presiune
sensibil
temperatura
tensiune
robustete
textura
vascozitate
timbru
tonalitate
volum
ritm
a amplifica
zgomot
a canta
a dialoga
a emite
ecou
simfonie
sonoritate
a rezona
muzical
a dialoga
a asculta


Sistemul de canalizare a
informatiilor

Detectarea tiparelor inconstiente
Tipare nonverbale

V
c
A
c

K

V
a
A
a
D
i

Contactul

Raport
Calibrare
Pacing
Leading

Raport
Pacing
Calibrare
Leading
CONTACTUL
construirea relatiei
pastrarea relatiei
calibrare
pacing
leading
observa
comportamentul
particularitati
culturale
fiziologie
pozitia corpului
mimica
gestica
respiratia
limba
modul de a vorbi
canalul
senzorial
preferat
continut
oglindeste comportamentul
observarea starii emotionale
recunoasterea starii emotionale
pacingul starii emotionale
cunoasterea directiei discursului
folosirea raportului
directionarea discutiei


Proprietatile experientei

Partile componente ale memoriei
Emotii codificate
Submodalitati
Metamodalitati
Elicitarea submodalitatilor
Submodalitati critice

Partile componente
ale memoriei
Metamodalitatile
Submodalitatile
emotii codificate
PROPRIETATILE
EXPERIENTEI
imagini
zgomote
simtiri
gusturi
mirosuri
discontinuu
ex: asociat/disociat
nuantari continue
ex: tare, incet,
luminos, intunecat

SUBMODALITATILE

Schema de intrebari pentru metamodalitati si submodalitati

Metamodalitatile:
Asocierea: asociat disociat.

Submodalitatile:
Localizarea: Unde precis este asta?
Tipul / felul: Ce (precis)este asta?
Continuitate / stabilitate: Intotdeauna sau numai uneori? Totdeauna la fel sau variabil?
Calitatea: Cat de precise sunt detaliile?

V A K O G
META SI SUBMODALITATILE

METAMODALITATILE
SUBMODALITATI

In timp ce sistemele reprezentationale sunt modalitati de a gandi, de a experimenta lumea, submodalitatile sunt distinctii interne care
dau sau construiesc sensurile experientelor, felul in care sunt structurate acestea.
Sarcina terapeutului este de a identifica acele submodalitati care structureaza sensul unei experiente sau amintiri pentru a putea
interveni spre a schimba intr-un sens sau altul aceasta semnificatie.
Clientul este ghidat in procesul schimbarii de la o stare initiala problematica catre o stare finala adaptiva.
Schimbarea (modificarea)submodalitatilor va schimba radical felul in care ne raportam la amintiri.
Intrebari pentru submodalitati:
Localizare: Unde mai precis este asta?
Tipul: Ce precis este?
Continuitate / Stabilitate: Intotdeauna sau numai uneori?
Calitatea: Cat de precise sunt detaliile?

Submodalitatile sistemului vizual Submodalitatile sistemului auditiv Submodalitatile sistemului kinestezic
- color sau alb-negru;
- incadrat sau neincadrat;
- localizarea: stanga-dreapta;
- distanta fata de imagine (daca e disociat);
- stralucirea;
- contrastul;
- claritatea (clara sau in ceata);
- miscarea (imagine statica sau film ce se
deruleaza);
- viteza (desfasurare mai lenta sau mai rapida);
- numarul de imagini;
- dimensiunea.
- stereo sau mono;
- cuvinte sau sunete;
- volum: mai tare sau mai incet;
- tonuri: inalte sau joase;
- localizarea sunetului;
- distanta fata de sursa sunetului;
- durata;
- continuu sau discontinuu;
- viteza: mai lent sau mai rapid
decat uzual;
- claritatea sunetului.
- localizarea senzatiei ;
- intensitatea ;
- presiune: greu sau usor ;
- extensia, dimensiunea (mare,
mica) ;
- textura : aspru sau moale ;
- greutatea : greu sau usor ;
- temperatura ;
- durata ;
- forma.

LISTA SUBMODALITATILOR CRITICE

Lista submodalitatilor critice Experienta 1 Experienta 2 Experienta 3
Descrierea experientei traite:
Domeniul vizual
Localizarea: in fata, in lateral
(stanga/dreapta), in spate

Stralucire: stralucitor, sters, intunecat
Claritate: clar, cetos, sters
Marime: mai mare decat marimea naturala,
de marime naturala, mai mic decat marimea
naturala

Culoare: plin de culoare, ce culori, umbre
de gri, partial color, alb/negru

Distanta: apropiat / departat
Felul imaginii: static / film
Viteza (continuitate): rapid/incet, stabil in
spatiu, de durata

Secventa (imagini): in ordine, la intamplare,
simultane

Incadrare: au un cadru, panoramice
Domeniul auditiv
Localizarea: in fata, in lateral
(stanga/dreapta), in spate, deasupra, in
interiorul capului

Volum: tare, mediu, incet, soptit
Viteza: repede, incet
Distanta: apropiat, indepartat
Voce/sunet:voce, sunete, a cui este vocea,
ce ton are

Inaltinea sunetelor: inalta, medie, joasa
Continuitate: continuu, intermitent
Domeniul kinestezic
Localizarea: locul simtirii, marime, forma,
limite, miscare

Felul simtirii: presiune, durere,tensiune,
apasare, gadilare

Continuitate: durata, cand apare, dinamica
(constant, in crestere, in descrestere)

Calitatea simtirii: intensitate,
temperatura, suprafata (neteda, rugoasa,
umeda, ascutita), greutate, viteza, directie

Domeniul olfactiv
Domeniul gustativ
Asociat / disociat

ELICITAREA SUBMODALITATILOR

Obiectiv: Perceperea constienta a submodalitatilor

B intra in raport cu A si il pastreaza pe toata durata exercitiului
1. A se gandeste la o situatie neutra din viata cotidiana (spalat pe dinti, dus,
micul dejun, etc) si retraieste situatia.
2. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale in trairea situatiei
(formulari constient deschise).
3. Cand A poate retrai situatia cat mai complet posibil B incepe sa intrebe
metamodalitatile si submodalitatile pe care le trece pe lista.

SUBMODALITATI CRITICE

Obiectiv: Perceperea constienta a submodalitatilor

B intra in raport cu A si il pastreaza pe toata durata exercitiului
1. A se gandeste la o situatie placuta si o retraieste.
2. B il conduce pe A prin toate canalele senzoriale in trairea situatiei
(formulari constient deschise).
3. Cand A poate retrai situatia cat mai complet posibil B incepe sa intrebe
metamodalitatile si submodalitatile pe care le trece pe lista.

4. A se gandeste la o situatie neplacuta si o retraieste. B il conduce pe A prin
toate canalele senzoriale si eliciteaza submodalitatile pe care le trece pe
lista.
Inca din timpul interogarii vor fi schimbate prin intrebari
submodalitatile experientei negative.

In ce masura schimba submodalitatile perceptia situatiei negative?

C observa la care reactii fiziologice minimale ale lui A poate el (C) prezice
partial raspunsurile acestuia (A).


Stari, perceptii, formate

Stari
Pozitii perceptuale
Formate
STARILE
Perceptia
Rama formatelor NLP
STARI, PERCEPTII,
FORMATE NLP
1.soc total
nimic nu mai merge, blocat
starea de transa
2.problema
starea din care doreste sa iasa
starea de transa
3.separator
intreaga perceptie este
concentrata AICI si ACUM;
complet lucid
4.tel atins
starea in care se afla A cand a
atins telul
starea de transa
5.de resursa stare in care A are acces la
toate resursele necesare
moduri de perceptie
asociat
disociat
relatia NLP
A - actor (client)
B - terapeut (coach
pentru A)
C - coach (si persoana
resursa pentru B)
pozitii de perceptie
1.OBSERVATOR - disociat
2.EU - asociat
3.TU - identificat cu alta persoana
4.META - observa ce percep 1,2,3
indici fiziologici
culoarea fetei
ochii: clipit, umiditate, luciu, marime
buze: marime, culoare, forma, umiditate
respiratia
mainile: temperatura, umiditate, tremur
gestica si miscarea
tinuta:tensiunea, simetria, schimbarea
raport
formulare precisa a problemei
formulare precisa a telului
clarificare:
Ce l-a stanjenit pe A pana
acum sa-si atinga telul ?
Ce resurse sunt disponibile?
De ce resurse ar mai fi nevoie?
FORMATUL NLP (interventia de schimbare)
Controlul ecologiei
Testarea
Pacing


POZITII DE PERCEPTIE
exercitiu

1. Stabilesc pozitia perceptuala pe care am adoptat-o intr-o situatie in care
nu sunt multumit de felul in care am reactionat;

2. Stabilesc canalul pe care l-am folosit (in relatia cu mine: ce mi-am spus,
ce am vazut/simtit/mirosit/gustat );

3. Stabilesc ce pozitie perceptuala as dori sa fi avut;

4. Pe canalul gasit la pct 2 stabilesc ce ar fi trebuit sa schimb;

5. Aliniere pe celelalte canale in noua pozitie perceptuala;

6. Testare / future pace.


Atingerea obiectivului

Limbaj
Zona de influenta
Senzorial concret
Context
Ecologie
Recunoastere
Vorbire
(limbaj)
Recunoasterea
telului atins
Ecologia
Zona de influenta
Contextul
Senzorial concret
TELUL
Atingerea
obiectivului
propus
POZITIV
Ce exact vreau?
nici o negatie
ABSOLUT
nici o comparatie
FARA
VERBE
MODALE
as dori, doresc sa...
ar trebui, ar fi nevoie
Tel atins? Cum ti-ai dat seama?
Succes intermediar?
Cum l-ai remarcat?
avantajele/dezavantajele situatiei prezente?
avantajele/dezavantajele telului?
Pretul platit pentru atingerea telului
Primul pas?
Poate fi atins singur?
fara ajutor din afara?
Cand?
Unde?
Cu cine?
Cand am atins telul ce...
vad eu?
aud eu?
simt eu?
miros eu?
gust am eu?


TELUL

1. Formuleaza telul
pozitiv
absolut
fara verbe modale

2. Stabileste zona de influenta
singur/ajutor din afara.

3. Ai atins telul.
Ce vezi?
Ce auzi?
Ce simti?
Ce mirosi?
Ce gust ai?

4. Context:
Cand?
Unde?
Cu cine?

5. Ecologie :
Avantaje/dezavantaje situatia prezenta ;
Avantaje/dezavantaje tel ;
Pretul platit ;
Primul pas.

6. Recunoasterea telului atins:
Tel atins cum ti-ai dat seama?
Suces intermediar?
Cum l-ai remarcat?


Ancorare

Tehnici
Calitati

reproductibila
claritatea ancorei
momentul potrivit
starea dorita
ANCORARE
exact reproductibila
precisa in submodalitati
plasata intr-o zona accesibila
stimul clar
evitarea zonelor "supra-ancorate"
in crestere
inaintea atingerii intensitatii maxime
clara
precisa
curata, fara impuritati
traita intens


"stivuirea" ancorelor
"inlantuirea" ancorelor
distrugerea ancorelor
negative
ancore "glisante"
ANCORARE
mai multe resurse pe aceeasi ancora
ancora este deosebit de puternica
ancoreaza pasii intermediari
declanseaza-i unul dupa altul
produce starea de realizare a
obiectivului propus
ancoreaza o resursa puternica
ancoreaza situatia problema
declanseaza simultan ambele ancore
ancoreaza o resursa puternica
intensifica trairea (experienta)
in acest timp gliseaza ancora
ancora glisanta intensifica experienta


ANCORARE

1. Stabilileste resursa dorita.

2. Gaseste o experienta trecuta in care ai avut resursa.

3. Stabileste care va fi ancora.

4. Traieste experienta asociat.

5. Aproape de punctul de intensitate maxima

de traire a resursei - ancoreaz-o.

6. Verifica ancora.

7. Cum vei folosi ancora in viitor?

asperacurs_NLP Pracitioner

CERCUL EXCELENTEI

asperacurs_NLP Pracitioner
RESURSA 1
RESURSA 4
RESURSA 2
RESURSA 3

Metaprograme

Filtre de sortare
Metaprograme simple
Metaprograme complexe

fi l tre de sortare
metaprograme
compl exe 2
fi l tre
de rel ati e
metaprograme
si mpl e
metaprograme compl exe 1
fi l tre pentru i nterese PRIMARE
METAPROGRAME
mecanisme de ordonare si sortare a
informatiilor
departe/'catre - avantaje/probleme
functioneaza totdeauna inconstient
dependent de rol si de context
sunt previzibile
valoare neutrala (nu exista bune sau rele)
toate filtrele ce privesc comportamentul in
relatiile interumane
concentrarea atentiei
catre sine
catre ceilalti
acest filtru nu se controleaza
prin intrebari
stilurile de comunicare
(atitudini de supravietuire)
reactii de aparare atunci cand in
comunicare se simt amenintati
pacifist
acuzator
rationalist
evitator
aprecierea
propriei
activitati
relatia de sine si cu ceilalti
autoaprecierea
aprecierea prin altii
"atat/cat si"
comportamentul
in echipa
reactii de aparare atunci cand in
comunicare se simt amenintati
individualist
cooperant
descriu cum
este organizat comportamentul exterior
se structureaza procesele interne
are loc preferential adaptarea la mediu
exemple
extrovertit/introvertit
ganditor/simtitor
apreciativ/perceptiv
(critic/observator)
descriu mecanismele de sortare din anumite
puncte de vedere
Oameni: CINE?
Locuri: UNDE?
Lucruri: CE?
Activitate: CUM?
Informatii: DE CE? CARE?


apropiat de scop / indepartat de
scop
asociere / disociere
potrivire / nepotrivire
asemanari / deosebiri in mic / in mare
general / particular
ansamblu / detalii
placere/ evitarea neplacerii
trecut / prezent / viitor
FILTRE DE SORTARE
in relatia cu sine si cu ceilalti
- apropiat de scop: a gandi la ceea
ce iti doresti
- indepartat de scop: a gandi la ceea
ce nu iti doresti
ex. a slabi
Capacitatea de a intra intr-o stare de
asociere sau disociere este o abilitate
fundamentala in NLP
Asociere: emotii, sentimente pozitive
Disociere: emotii, situatii neplacute,
traumatizante
tiparul "da dar..." folosit in conversatie
vomamana activitatile pe care le consideram
neplacute pana cand a nu le face produce o
neplacere mai mare decat a le face
indreptarea atentiei catre trecut:
ce a fost, ce a facut
indreptarea atentiei asupra prezentului;
clipa prezenta
indreptarea atentiei catre viitor:
ce va face


Metamodelul pentru limbaj

Omisiuni
Generalizari
Distorsiuni

1. Reprezentarile noastre (VAKOG) opereaza
ca o harta neurologica a experientei
2. Cuvintele au rol de simboluri ale
reprezentarilor senzoriale; ele ne
formeaza o harta lingvistica a
hartii neurologice
3. In masura in care cuvintele
corespund realitatii, ele ne ofera o
harta precisa sau distorsionata a
realitatii
Cu ajutorul cuvintelor putem abstractiza,
conceptualiza (placere, confort) experientele
rezultand o harta la nivel superior
Meta-modelul precizeaza cum putem folosi
limbajul pentru a clarifica, a ne reconecta
la experienta
METAMODEL
PENTRU
LIMBAJ


OMISIUNI
DISTORSIUNI
GENERALIZARI
METAMODELUL PENTRU LIMBAJ
Arta de a pune intrbari
Omisiunea simpla
1.verbe nespecifice
2.substantive
nespecifice
3.comparatii
Aprecierile
Lectura gandurilor
Presupozitiile
Echivalente complexe
Relatiile cauza-efect
Nominalizarile
Fantezii
Judecati absolute
Cuantificatorii
universali
Operatorii
modali
Afirmatiile
nespecifice

omisiunea simpla
aprecieri
2.substantive
nespecifice
3.comparatii
1. verbe
nespecifice
OMISIUNILE
ignoram anumite informatii
in detrimentul altora
E greu sa inveti NLP.
Pentru cine?
Cum iti dai seama ca...?
lipseste baza de apreciere
Ciocolata nu e buna.
Cine sustine aceasta?
Copilul a avut un accident.
Cine mai precis...?
Ce mai precis...?
Lasam in urma un termen al comparatiei

Comparativ cu cine (ce)?
Cum isi dau seama ceilalti ca...?
ambii parametri "mai...decat
cine (ce)?
"Sunt mai putin pregatit."
"Mai putin pregatit decat cine?"
"Cum isi dau seama ceilalti ca esti mai
putin pregatit?"

Evidentiem actiunea fara a
spune cum a fost realizata
Invat pentru examen.
Cum anume?
Cine anume?
Ce anume?

1.Cuantificatori
universali
3.Operatori
modali
2. Afirmatii
nespecifice
GENERALIZARILE
cuvinte si expresii care introduc
o generalizare
tot, toata lumea, nimeni, niciodata,
totdeauna, de fiecare data, tot timpul, etc.
"Nimeni nu ma intelege."
"nimeni?" (interogativ)
"Daca inteleg bine, niciodata nimeni
nu v-a inteles?" (paradoxal)
"Nu a existat niciodata un moment in
care...?" (exceptia)
de posibilitate
indica o imposibilitate fara a specifica
felul in care functioneaza
" pot" , " nu pot" , " posibil" , imposibil"
Asa sunt eu, nu ma pot schimba.
Nu pot sa-l refuz.
"Imi este imposibil sa-i spun adevarul."
"Ce anume va impiedica sa...?
"Ce s-ar intampla daca ati face lucrul
respectiv?"
de necesitate
vehiculeaza reguli de conduita ale caror
motivatie si consecinte nu sunt explicit
formulate

Trebuie sa ma gandesc intai la ceilalti!
Nu trebuie sa vorbesc cu astfel de oameni!
Trebuie sa salut persoanele pe care le
intalnesc!
" trebuie" , " nu trebuie"
judecati de valoare (afirmatii) a
caror origine este ignorata, pierduta
" Asta nu se face." " Nu este bine sa..."
"Scoala nu ajuta la nimic."
"Cine face aceasta afirmatie
si pe ce se bazeaza el (ea)?"

JUDECATI
ABSOLUTE
ECHIVALENTE
COMPLEXE
FANTEZII
NOMINALIZARI
LECTURA
GANDURILOR
RELATII
CAUZA-EFECT
PRESUPOZITII
DISTORSIUNILE
Sunt situatii in care contrariul este valabil?
...fara nici o exceptie?
Analogie intre o propozitie specifica si una generala

au la baza generalizarea experientei proprii
disocierea celor doi termeni ai echivalentei
"Nu ma priveste, deci este suparat pe mine."
" Daca te-ar pri vi ar i nsemna ca nu este suparat?"
Cum poti sa vezi, auzi...ca...?
Inlocuirea verbelor de actiune prin
substantive "ingheata" procesul
utilizarea cuvintelor abstracte: dragoste,
libertate, decizie, fericire, speranta
Schimba substantivul in verb!
Ce te impiedica sa fii/faci (substantiv)...?
"Doresc reusita copiilor mei."
Ce anume doresti ca ei sa reuseasca?
1.O persoana crede ca stie ce gandeste altcineva

" Sti u di nai nte ce spune cand va i ntra."
"X este deprimat."
"Era enervat, dar i-a fost greu sa recunoasca acest fapt."
verbel e " a gandi " , " a crede" , " a presi mti "
" El gandeste, probabi l , ca-i consum prea mul t ti mp."
" Da, este posi bi l , dar cum va dati seama de acest fapt?"

"Daca m-ai iubi ai sti ce-mi doresc!"
"Ar trebui sa stii ca-mi place acest lucru!"
i nduce posi bi l i tatea unor nei ntel egeri grave !!!!
2.Acordam celorlalti puterea de a citi in mintea noastra
"George nu ma iubeste."
" Cum sti i ca George nu te i ubeste?"
"Pentru ca nu face niciodata ceea ce-i spun!"
" Intel eg, a face ceea ce ti se spune este pentru ti ne o
dovada de i ubi re."

Cauza X determina efectul Y
"X ma enerveaza..., ma supara..."
"Patronul ma impiedica sa..."
"As pleca in vacanta, dar nu am masina"
Deci Y nu apare decat cand X...?
"El ma face sa ma simt rau."(diateza pasiva)
Ce mai precis face el ca tu sa te simtiti rau?
Trecerea verbului "a face" de la diateza pasiva la cea
activa evidentiaza responsabilitatea fiecaruia pentru
ceea ce simte si modul in care reactioneaza.
Ipoteze care au la baza experienta noastra anterioara

"Daca nu stii ce cauti, ne vei gasi nimic."
"Nu gasesti decat ceea ce cauti."
"De ce nu esti atent?" (Nu esti atent.)
"Ce va face sa credeti ca...?"

Comunicare eficienta

Stima de sine
Piramida lui Maslow
Motivare corecta
AT
Mecanisme de aparare
Feedback
1. A respecta sentimentul stimei de
sine a celuilalt
6. A nu raspunde la mecanismele
de aparare ale interlocutorului cu
propriile mecanisme de aparare
2. A nu desconsidera trebuintele
celuilalt
3. A-l motiva corect pe
interlocutorul nostru
5. A putea intelege tranzactiile
interumane
4. Arta de a pune intrebari care sa
duca la o buna intelegere a
interlocutorului si o buna
exprimare
7. A primi o reactie inversa (feed-back)
COMUNICAREA
EFICIENTA


Protejarea stimei
de sine proprii
Protejarea stimei
de sine a partenerului
STIMA DE SINE
este unitatea centrala a existentei noastre la
care ne raportam toate actiunile noastre
pe scurt: a aparea intr-o lumina favorabila in
ochii celuilalt
concordanta dintre comportament si
propria constiinta
reactii pozitive ale autoimaginii
Recunoasterea rezultatelor activitatii
relatia interumana
!!sexualitate
pretuirea persoanei


Abraham MASLOW Trebuintele umane
TREBUINE DE BAZ
Hran, adpost, odihn, ap, sntate, sexualitate
SECURITATE
Ordine, protecie, siguran, structur, stabilitate
SOCIALE
Apartenen, susinere, ncredere,
empatie
RECUNOATERE
Respect, recunoatere, acceptare,
aprecierea valorii, atenie

AUTOREALIZARE
Autenticitate,
creativitate,
mplinire,
spiritualitate

poate fi
determinare
cum?
motivare
vs
manipulare
pozitiva
negativa
motive ale esecului
in motivatie
MOTIVATIA
a motiva pe cineva =a-l determina sa renunte
la o atitudine veche in favoarea alteia noi
constienta - persoana se indreapta
constient spre telul sau
inconstienta - persoana nu stie ce
a determinat-o sa actioneze astfel
fiecare motivatie izvoraste dintr-o nevoie
fiecare nevoie are drept scop satisfacerea
ei si duce la o anumita conduita
formarea unei deprinderi presupune un nou
proces de invatare
orice proces de invatare presupune timp
durata procesului poate fi diminuata prin
evidentierea succeselor poartiale
vizualizarea mentala clara a scopului
usureaza realizarea lui
manipulare =satisfacerea trebuintelor proprii
motivatie corecta =satisfacerea trebuintelor
ambilor parteneri
motivatie pozitiva
lipsa constrangerii
implica un control minim
LAUDA, LAUDA, LAUDA!
motivatie negativa
constrangere
control sistematic
in lipsa controlului intervine delasarea
atentie la metaprograme!
lipsa cuvintelor laudative
lauda eronata
ex: unei persoane interesata de
imbracaminte ii apreciem punctualitatea


nevoie
(trebuinta)

scop

conduita
(deprindere)

motivatie

COPIL
A
PARINTE
ADULT
P
C
ANALIZA
TRANZACTIONALA
este starea cea dintai care se dezvolta;
in ea se ascunde toata zestrea
instinctuala cu care se naste un copil
dorintele copilului
spontaneitate
creativitate
curiozitate
sentimente si exteriorizarea lor
invidie
ruutate
manipulare
manifestari verbale:
Ce este aceasta?
Cumfunctioneaza?
La ce foloseste?
Ce parere are specialistul?
manifestari nonverbale:
gestica si mimica cu caracter meditativ
cumpanire
degetul sprijinit pe nas
impletirea degetelor
inglobeaza toate corectiile,
prohibitiile impuse de parinti:
asa numita morala
institutia cugetului
prejudecatile
interdictiile
dispozitiile interioare
cuprinde: gandirea, intelectul, capacitatea de
a analiza
functia lui consta in analizarea datelor si
faptelor, interpretarea lor, stocarea,
calcularea posibilitatilor si, in final, tragerea
concluziilor
Asa sa faci!
Nu se poate una ca asta!
Ce vor spune vecinii?
Nu ai voie sa faci asa ceva!
Intotdeauna faci totul pe dos!
Esti imposibil!
Asa ceva nu este permis!
amenintarea cu degetul
miscari de a atrage atentia
ridicarea sprancenelor
atitudine binevoitoare
Mi-e bine! Nu mi-e bine!
Imi place asta! Nu-mi place asta!
Vreau asta!
Vreau sa incerc si eu!
Nu vorbesc cu tine!
Fii atent ce pot sa ...
Eu pot mai bine!
Al meu e mai frumos!
a salta, a rade, a sari, a se bosumfla
a-si tine respiratia
a-si batai piciorul


In comunicare o persoana se
poate simti atacata
atacul poate fi
A comunica eficient inseamna a nu raspunde la
mecanismele de aparare ale interlocutorului cu
propriile mecanisme de aparare
La o reactie de aparare se
raspunde, de cele mai multe ori, cu
o alta reactie de aparare
Dintr-o comunicare eficienta au de
castigat toti participantii (win-win)
Dupa o comunicare marcata de reactii de
aparare nu exista decat invinsi si presupusi
invingatori
A nu raspunde la
mecanisme de aparare
real
imaginar


situatii
tehnici
FEEDBACK
feedback =reactie inversa (de raspuns)
cine este interesat de a primi feedback:
de obicei transmitatorul
- parintele de la copil
- seful de la subordonat
- vanzatorul de la client
transmitatorul se asigura ca primitorul
l-a inteles corect
primitorul se asigura ca a inteles corect
parafraza
a reda mesajul cuiva cu propriile cuvinte
scopul folosirii parafrazei:
- limpezimea exprimarii
- evitarea neintelegerilor
- adoptarea unei atitudini binevoitoare
intrebare cu
raspuns sugerat
intrebarea contine si raspunsul asteptat
poate determina interlocutorul sa adopte
raspunsul sugerat
intrebarea directa
intrebare la care se poate raspunde cu "da"
sau "nu"
este clara
usureaza comunicarea
intrebarea indirecta
nu se poate raspunde cu "da" sau "nu"
determina interlocutorul sa-si exprime parerea


Modelul Milton

Omisiuni
Generalizari
Distorsiuni
Limbaj indirect
Recunosterea starilor spontane de transa

UP TIME
DOWN TIME
UP TIME
DOWN TIME
concept NLP ce reuneste starile n care
atentia ne este orientata catre
lumea externa, de veghe vigilenta;
concept NLP ce reuneste starile de constiinta
modificata, lumea interioara (hipnoza, visele diurne sau
din timpul somnului, reveriile, transele cotidiene, starile
de contemplare, starile meditative sau transpersonale)
practic toate starile prin care se manifesta acele
parti ale sinelui total al fiintei umane care ies n
afara constiintei obisnuite, de veghe
elementele comune ale starilor cuprinse n Down Time:
focalizarea atentiei asupra proceselor interne profunde;
trairea starii de bine subiectiv si de relaxare;
gndirea holistica, n viziuni globale;
activarea proceselor intuitive si creative;
accesarea resurselor inconstientului;


omisiunile
permiterea
asocierilor
sugestii
utilizare
generalizari
limbajul permisiv
distorsiuni
MILTON MODEL
formulari vagi
comparatii
alternative aparente
aprecieri (lauda, lauda, lauda)
nespecifice
care vor sa continue experiente personale
in presupozitii ascunse
in comenzi incluse
in povesti si citate
utilizarea (formarii) timpului
descrierea comportamentului
recadrarea obiectiunilor
cuantificatori universali
sugerarea securitatii
sugestii posthipnotice
verbe modale
ocolirea rezistentelor
deschiderea de noi posibilitati de alegere
pacing
legate prin "in general, oamenii"
permisiunea schimbarii
"exista..., se afla...,se spune ca..."
verbe modale
formulari deschise, vagi
declansarea de
transe de cautare
inducerea in eroare
propozitii incomplete
vorbire cu mai
multe intelesuri,
ambiguitate
conjunctii
nici o legatura cu tema
inducere in eroare la inceput
adancirea transei
cuplarea de formulari independente
citirea gandurilor
infiltrarea observatiilor proprii
descrieri neasteptate
presupozitiile
vor fi acceptate ca adevarate
raman constiente
fanteziile
largirea prudenta a imaginii despre lume
metafore
logica transei
judecati
pozitive
pentru stabilizarea transei

vizual
auditiv
kinestezic
MILTON MODEL
PREDICATE
Vad ce zici tu.
Asta nu arata chiar corect.
Am nevoie sa vad mai clar aceasta idee.
Acum chiar ca am ramas orb.
Acest lucru arunca o raza de lumina asupra
subiectului.
Avem nevoie de o noua perspectiva
Este un exemplu plin de culoare.
Aceasta suna ca un clopotel.
Te ascult.
Suna bine pentru mine.
Asculta ce-ti spun.
Acordeaza-te la ceea ce vor ei sa spuna!
M-am intrebat deja despre aceasta.
Ideea mi-a tot zdranganit in jurul capului.
Am avut un presentiment (feeling) despre
aceasta.
Pune mana pe asta.
Tu ai o propunere solida.
Esti de neclintit ca un perete.
Este o problema grea.

asperacurs_milton_predicate

Invatare eficienta

Cum invatam
Noua invatare
Tehnici de invatare
Curba de retinere
Rolul pauzelor

CUM INVATAM
(Tony Buzan)


religie

engleza

chimie

logica

matematica

botanica

zoologie

biologie

chimie

fizica

NOUA INVATARE
(Tony Buzan)


religie

engleza

chimie

logica

matematica

botanica

zoologie

biologie

chimie

fizica

a invata

a repeta
a aminti
a studia
a desena
a retine
a nota
a realiza
nivelele invatarii
relaxare
motricitatea oculara
emisferele
cerebrale
dominanta
modalitati ale
inteligentei
conditii
exterioare
reprogramarea
mintii
tehnici de
concentrare
tehnici de
memorare
TEHNICI DE INVATARE
Christian Drapeau
inconstientul inconstient
inconstientul constient
constientul constient
constientul inconstient
efecte
unde cerebrale
invatarea relaxarii
respiratia
echilibrarea
emisferelor
stanga
calcule mentale
rostirea unei idei
rationamente
scrierea
analiza
ascultarea activa
dreapta
imaginatia
vizualizare
culori
ritm
muzica
vizuala
auditiva
mana dominanta
piciorul dominant
generala
matematica si rationala
vizuala si spatiala
verbala si auditiva
muzicala si ritmica
kinestezica
interpersonala
intrapersonala
muzica
efectele culorii
uleiuri volatile
postura
alimentatie
gandirea negativa
repulsia fata de invatare
starile afective
meditatia asupra succesului
atentia
motivatia
legi ale memoriei
instruirea memoriei
programare pentru retinere
legaturi intre informatii
mediatori socanti


CURBA DE RETINERE
(Tony Buzan)


100%

75

50

25

0
Timp


CURBA DE RETINERE
(Tony Buzan)

Repetare
10 minute

Repetare
24 ore

Repetare
1saptamana

Repetare
1 luna

Repetare
6 luni

Gandire
creativa

100

75

50

25

Timp
100%

100%


1 ORA 2 ORE
FARA
PAUZA
PAUZA
DUPA
1 ORA
PAUZE
DUPA 20
MINUTE
ROLUL PAUZELOR IN PROCESUL
DE RETINERE
LEGI ALE MEMORIEI
(CHRISTIAN DRAPEAU)

1. Retinem 10% din ceea ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ce vedem si
auzim in acelasi timp, 80% din ceea ce spunem, 90% din ceea ce spunem si facem in acelasi timp;
2. Dezvatarea este de 10 ori mai grea decat invatarea ai grija sa inveti corect de la inceput;
3. Memorarea este de 5 ori mai buna atunci cand se cunoaste scopul de ce inveti, unde vei folosi
cunostintele respective;
4. Memorarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa acea data (invat pentru examenul de
maine poimaine nu voi mai sti aproape nimic);
5. Dupa promovarea unui examen cunostintele, practic dispar raman insa deprinderile;
6. Invatam mai usor ce ne place;
7. Invatam mai usor ceea ce acceptam;
8. Invatam mai usor ce este logic;
9. Invatam mai usor ceea ce intelegem;
10. Invatam ceea ce este interesant pentru noi;
11. Invatam mai usor lucrurile simple, clare, sistematizate;
12. Retinem mai usor informatiile care au legatura unele cu altele;
13. Retinem mai bine deosebirile, contrastele decat asemanarile si elementele repetitive;
14. Ambianta stimulatoare culori, arome faciliteaza memorarea.

UNDE CEREBRALE
(CHRISTIAN DRAPEAU)

1. Undele beta au frecventa intre 13 si 35 Hz; apar in starea de veghe normala, de activitate care nu te
absoarbe complet;
2. Undele alfa au frecventa cuprinsa intre 8 si 12 Hz; apar in stare de relaxare sxau de reverie, cand
esti absorbit de ceea ce faci. Este favorabila invatarii;
3. Undele teta au frecventa intre 4 si 8 Hz; apar in activitatile subconstientului si in faza de somn lent
(5-10 min de la adormire). Se obtine in mod constient prin antrenament (meditatie si relaxare
profunda). Favorizeaza intelegerea intuitiva.
4. Undele delta au frecventa cuprinsa intre 1 si 4 Hz; este caracteristica somnului profund.

MUZICA INVATARII RAPIDE
(CHRISTIAN DRAPEAU)
J.S. Bach:
Concertul in Sol minor pentru flaut si coarde (largo);
Concertul pentru harpa in Sol Minor (largo);
Simfonia in Sol minor op. 6, nr.6;
Concertul in Do minor pentru violoncel si orchestra.
Corelli:
Sarabanda (largo) din Concertul nr. 7 in Re minor;
Preludiu (largo) Sarabanda din Concertul nr. 8 in Mi minor;
Preludiu din Concertul nr. 9 in La major (largo);
Concerto Grosso op. 6, nr. 3,5,8,9;
Concerto Grosso op. 4, 10, 11, 12;
Sarabanda (largo) din Concertul nr. 10 in Fa major.
G.F.Handel:
Concertul nr. 1 in Fa minor (alamuri, instrumente de suflat);
Concertul nr. 3 in Re, muzica pentru focurile de artificii regale;
Concertul nr. 1 in Si major op. 3 (largo) (freamatul padurii si izvoarelor);
Concerto Grosso op.3, nr. 1, 2, 3, 5;
Water Music.
L.V. Bethoven:
Concertul nr. 5 in Mi bemol major pentru pian si orchestra, op. 73;
Concert in Re major pentru vioara si orchestra.
G. Telemann:
Largo din Fantezia dubla in Sol major pentru harpa;
Largo din concertul in Sol major pentru viola si coarde.

Vivaldi:
Largo din Iarna din cele patru anotimpuri;
Cinci concerte pentru flaut si orchestra de camera;
Concert in Do pentru flaut, RV. 444;
Concert in Do pentru oboi, RV. 449.
J. Haydn:
Simfonia nr. 67 in Fa major;
Simfonia nr. 69 in si major;
Concertul nr. 1 in Do major pentru vioara si coarde;
Concertul nr. 2 in Sol major lpentru vioara si coarde;

EFECTELE ULEIURILOR VOLATILE ASUPRA MINTII
(CHRISTIAN DRAPEAU)
o lavanda si lamaia genereaza calm si armonie;
o vanilia, coriandrul si tamaia favorizeaza concentrarea si activitatea intelectuala;
o orhideea si ambra favorizeaza starea de interiorizare si de reculegere.
Masajul ( frunte, tample, dupa urechi, ceafa) cu un amestec format din urmatoarele uleiuri: coriandru,
cimbru, pin, menta, rozmarin si nuca tamaioasa favorizeaza concentrarea.
iuliana / practician / tehnici de invatare rapida / muzica uleiuri volatile

EFECTELE CULORILOR ASUPRA MINTII
(CHRISTIAN DRAPEAU)

1. Rosu culoare foarte calda, incita la actiune, stimuleaza activitatea mentala, creste presiunea
sangvina. Mult rosu te face sa te simti stanjenit. Genereaza emotie si furie. Nuantele inchise duc la
greseli frecvente si perturba sistemul nervos. Accentele usoare de rosu conduc insa la vigoare si
vitalitate.
Rosu cu nuante de maro este o culoare negativa, descurajanta.
2. Portocaliu culoare calda, placuta, nu creaza disconfort, incurajeaza rabdarea, accelereaza pulsul,
favorizeaza secretia gastrica si digestia, genereaza optimism, veselie; este stimulator emotiv, inspira
destindere.
3. Galben stimuleaza si intretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de concentrare a atentiei.
Imbunatateste vederea, stimuleaza functionarea normala a sistemului vascular, calmeaza
psihonevrozele. Este culoarea cea mai vesela si genereaza caldura, intimitate, satisfactie, dinamism.
4. Verde faciliteaza deconectarea nervoasa si imaginatia. Scade presiunea sangvina, dilata vasele
capilare. Genereaza liniste, buna dispozitie, confort, relaxare, meditatie, echilibru. Este o culoare
rece, placuta, calma, linistitoare. Verde murdar, cu nuante inchise, provoaca neliniste.
5. Albastru favorizeaza dezvoltarea procesului de inhibitie si incetinirea ritmului activitatii, inspira
destindere, scade presiunea sangvina si tonusul muscular, calmeaza respiratia si pulsul. Este o
culoare foarte rece, odihnitoare, linistitoare. In exces provoaca nostalgie sau chiar depresie.
6. Violet genereaza aspecte contradictorii (ex: optimism-nostalgie). Este o culoare rece,
nelinistitoare, descurajatoare. Nuantele deschise sunt placute, linistitoare.
7. Alb permite o concentrare mai buna, inspira puritate, raceala.
8. Maro cacao culoare linistitoare; se recomanda doar pentru decor (mobila).
9. Negru genereaza neliniste, depresie; prin contrast evidentiaza celelalte culori. Nuantele de maro
si negru sunt la limita unei caderi nervoase.

Recomandari pentru invatare:
Creaza unui fond usor excitant; foloseste culori vii, care incanta privirea, dar nu prea
intense si, in nici un caz, sterse sau murdare;
Cea mai recomandata culoare pentru fata de masa: galben;
Cromatica peretilor: tonuri de crem, verde deschis, etc;
Pentru scoaterea in evidenta a unor informatii se pot folosi relatiile de contrast; in ordine
descrescatoare acestea sunt:
o negru pe galben folosit indelungat devine obositor;
o verde pe alb;
o verde pe rosu


Linia timpului

In timp
In afara timpului
A 70-a aniversare
Rescrierea istoriei


LINIA TIMPULUI

(Seymour, OConnor)
TRECUT VIITOR VIITOR
IN AFARA
TIMPULUI
IN TIMP
TRECUT
Diferente intre in timp si in afara timpului

IN AFARA TIMPULUI IN TIMP
Occidental Oriental
Stanga spre dreapta Din spate catre in fata
Trecut / prezent / viitor Se intampla acum
In fata Nimic in fata
Existenta programata Flexibilitatea timpului
Disociat Asociat

A 70-a ANIVERSARE
Utilizarea liniei timpului pentru a obtine noi puncte de vedere si o noua intelegere
a situatiei X

1) A cauta o situatie pentru care isi doreste un alt nivel de intelegere (punct de
vedere).

2) B stabileste o pozitie META pentru aici si acum. De pe aceasta pozitie
stabileste impreuna cu A linia timpului. A stabileste ancorele de spatiu pentru
prezent, situatia X, si a 70-a aniversare.

3) B roaga pe A sa-si imagineze a 70-a aniversare de pe pozitia META.

4) Din pozitia META A intra pe linia timpului in pozitia a 70-a aniversare si se
asociaza. De pe aceasta pozitie priveste situatia X.

5) B intreaba septuagenarul/a ce sfaturi doreste sa-i dea tanarului/tinerei din
situatia X.

6) A revine in pozitia META si priveste din nou situatia X. Accepta tanarul/a din
situatia X sfaturile septuagenarului/ei sau mai are intrebari de pus
acestuia/acesteia? Daca da, repeta pasii 3-4-5-6 pana la elucidare.

7) Daca A doreste acesta poate merge pe pozitia X pe linia timpului si retrai
situatia X modificata. Iesirea are loc prin PREZENT sau/si pozitia META. Se
separa pe toate canalele disponibile.

Rolul lui C este foarte important. Continutul nu-l intereseaza. Directia concentrarii atentiei sale este de a
gasi raspunsul la urmatoarele intrebari:
1. A lasat B pe A la pct. 3 sa descrie persoana de pe linia timpului la persoana a 3-a?
2. A rugat B pe A la pct. 4 sa faca o descriere asociata (la persoana 1) in timpul celei de-a 70-a
aniversari?
3. A fost descrisa situatia X de pe pozitia a 70-a aniversare asociat sau disociat?


RESCRIEREA ISTORIEI
(Change History)

Utilizarea liniei timpului pentru a schimba trairea unei experiente negative.

1) Disociat, A stabileste, la indicatiile lui B, pozitia META, linia timpului si un
punct pentru prezent, cu ancore in spatiu. Din pozitia META, A cauta o situatie
X in care i-a lipsit o resursa.

2) A intra pe linia timpului prin PREZENT si se deplaseaza cu sentimentul (rau)
pana la situatia initiala; B calibreaza tot timpul.

3) In pozitia META A stabileste de ce resursa ar fi avut nevoie in situatia X.
Cauta si identifica pe linia timpului experiente de referinta in care aceasta
resursa a fost prezenta.

4) A intra pe linia timpului prin PREZENT si merge inapoi pana la resursa necesara.
Experienta se retraieste asociat (VAKOG) si se ancoreaza kinestezic.

5) Resursa se ia cu sine si se transporta pana in situatia problemetica X. Se
activeaza ancora de resursa si se retraieste asociat experienta necesara.

6) Separare in pozitia META.


Strategii

Macrostrategii
Microstrategii
Walt Disney Strategy

OMISIUNI
DISTORSIUNI
GENERALIZARI
HARTI
DE
STRATEGIE
STRATEGII
Alcatuirea hartilor
omitem deoarece nu putem sa procesam
miliardele de biti de informatie care
stimuleaza sistemul nervos in fiecare clipa
ochii nostri pot sa vada o banda foarte
ingusta a spectrului vizual
urechile noastre receptioneaza o banda foarte
ingusta a undelor sonore
interactionam cu realitatea indirect, prin
intermediul creierului si a sistemului nervos
inregistram doar o mica parte a imaginilor,
sunetelor, senzatiilor, etc
receptionam 7+/- 2 elemente de informatie
construind modele, distorsionam lucrurile,
stergand si generalizand date
experimentam teritoriul prin filtrele noastre
perceptuale
credintele si valorile care rezulta din
alcatuirea hartilor noastre ne induc stari de
constiinta care ne definesc, modeleaza,
ordoneaza
generalizam pentru a rezuma modele, a
simplifica lumea, abstractizand
generalizand dam o ordine si un inteles lumii,
pe baza abilitatilor noastre de a observa
tiparele de continut, forma, semnificatie
in urma omiterii, a generalizarii si a
distorsiunii rezulta o "harta" interioara asupra
lumii
alcatuim aceasta harta pentru a naviga prin
realitate


MACROSTRATEGII
MICROSTRATEGII
MODEL T.O.T.E.
MODEL G.E.O.
STRATEGII
Secvente ale unei ACTIUNI
pasi mari - de regula constienti
Inceputul si Sfarsitul strategiei
Fiecare pas al Macrostrategiei
Sistemele de conducere a informatiei
Comparatia
temporala
...cu Prezentul
...cu Trecutul
...cu Viitorul
Pozitia de
perceptie
cu proprii ochi
in "pantofii" altuia
ca observator neutru
sunt orientate catre proces
TEST
situatia initiala
comparatie
experienta de referinta
OPERATE
Actiunea potrivita
schimba mediul
inconjurator
TEST
noua situatie
comparatie
experiente de referinta
EXIT
sunt orientate catre tel
Goal =obiectiv
Evidence =criteriul de decizie
Operation =actiunea directa

MODELUL TOTE

IESIRE
DA
DECLANSATOR

OPERARE 3

OPERARE 2

OPERARE 1
STAREA
ACTUALA
STAREA
DORITA
Sunt
echivalente
NU
TEST OPERARE TEST EXIT
Modelul este eficient cand:
1 . Exista o reprezentare clara a scopului dorit;
2. Exista criterii si reprezentari senzoriale clare care sa determine progresul catre obiectiv;
3. Exista o varietate de operatii care conduc catre obiectiv (posibilitati de alegere) si
flexibilitate pentru implementarea acestor alegeri.
MODELUL GEO

OBIECTIV

ACTIUNE
CRITERIU
DE
DECIZIE
GOAL EVIDENCE OPERATION


CODIFICAREA ELEMENTELOR STRATEGIEI

O imagine pe care o vedem in exterior Vizual / extern - V
e

O imagine de care ne amintim Vizual / intern / amintire V
ia

O imagine pe care o cream in minte Vizual / intern / creare V
ic

Un sunet pe care ni-l amintim Auditiv / intern / amintire A
ia

Un sunet pe care il construim Auditiv / intern / creare A
ic

Un dialog interior Auditiv / dialog interior A
di

Un sentiment pe care il traim fizic Kinestezic / extern K
e

O emotie pe care o traim Kinestezic / intern K
i


stabilirea cadrului
accesarea starii
intensificarea starii
calibrarea starii
incheierea
ELICITAREA
STRATEGIEI
"Tu faci asta - foarte bine; invata- ma si pe
mine!"
Cum anume faci?
Cum te simti? (experienta pozitiva)
De ce ai nevoie ca sa faci asta?
Ce se intampla cand faci asta?
. . si ce sa simt, vad, aud. . .
Cum stii ca s-a incheiat?

!!! MENTINE POZITIA META FATA DE CONTINUT!


STRATEGIA WALT DISNEY

META


REALIST
VISATOR
CRITIC

STRATEGIA LUI WALT DISNEY

Obiectiv: Invatarea si instalarea unei macrostrategii necunoscute

B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata exercitiului.

1. A cauta o situatie X in care are nevoie de mai multe idei. De pe pozitia
META B plaseaza ancore de pozitie pentru: Visator (Visatorul poate
produce orice idee din lume; fantezia lui nu cunoaste limite); Realizator
(Realizatorul traieste punerea in practica a ideilor visatorului; el traieste
visul ca si cum ar fi adevarat); Criticul constructiv (El apreciaza informatiile
si le comenteaza; treptat apar dorinte de schimbare).

2. B roaga pe A sa intre in pozitia visatorului si sa dea frau liber tuturor ideilor
sale legate de tema X: imagini, culori, umbre... chiar si ceea ce visatorul nici
macar in vis nu si-ar permite...(daca e cazul- ancorare umar). Cand Visatorul
a realizat o imagine cu care este multumit paraseste ancora de pozitie; B
face separare.

3. B roaga pe A sa intre in pozitia Realizatorului si sa verifice noua situatie
creata. El traieste fizic si emotional ca si cum aceasta fantezie ar fi
realitate (daca este cazul ancorare brat). A paraseste ancora de pozitie si
B face separare.

4. B roaga pe A sa intre in situatia Criticului si sa auda ce critici exista, de
exemplu comentarii ale diferitor oameni sau ale vocii sale interioare. El
poate aseza vocile straine intr-o galerie, separandu-le astfel de propriul
dialog intern (daca este cazul ancorare celalalt brat). A paraseste ancora
de pozitie si B face separare.

5. Daca criticul nu este pe deplin multumit, incepe o noua runda. Visatorul isi
optimizeaza visul cu fiecare runda; cate runde? atatea cate sunt necesare.

Incheiere:A trece prin toate pozitiile fara separator.

Future Pace: In ce imprejurari vei folosi aceasta strategie si cand anume?

Important! Dupa fiecare runda schimb de idei pe pozitia META.


Metafora

LUMEA
REALA
LUMEA
METAFORICA
ANALOGIE
emotii
IZOMORFISM
PROBLEMA
SOLUTIA
METAFORICA
NOI
CONVINGERI
COMPORTAMENT
METAFORIC
COMPORTAMENTUL
DORIT
METAFORA
(D. Gordon)


METAFORA
(Sue Knight)

Daca ar fi sa desenati o metafora pentru dvs., care ar fi
aceasta?

In timp ce auzeati aceasta intrebare, probabil ca ati remarcat
o imagine care v-a trecut prin minte.

Ce era?

Ce reprezinta ea pentru dvs.?

Care sunt caracteristicile acestei metafore?

Care sunt punctele ei tari?

Care sunt punctele ei slabe?

Cum sunt legate elementele imaginii?

Ce semnifica acest lucru?

Ce lipseste si ce inseamna acest lucru?


Complexe

Culpabilitate
Oedip
Abandon
Inferioritate
1.COMPLEXUL
4.COMPLEXUL LUI OEDIP
3.MANIFESTARILE
COMPLEXULUI
DERANJANT
2.MANIERA
TRAIRII
COMPLEXULUI
3.COMPLEXUL DE CULPABILITATE
2.COMPLEXUL DE ABANDON
1.COMPLEXUL DE INFERIORITATE
COMPLEXE DE BAZA
desemneaza pur si simplu o
asociere de impulsuri
este indispensabil functionarii noastre
Complex DERANJ ANT =ansamblu de
elemente cu foarte mare incarcatura
EMOTIONALA, adunate in jurul unui nucleu
organizator INCONSTIENT
Independent de vointa, el este construit
dintr-o serie de asocieri care, in imprejurari
nefericite, s-au instalat in prima copilarie
Dotat cu un mod de functionare AUTONOMA,
el tinde sa se impuna constientului in mod
imperativ si repetitiv (aproape stereotip).
STEREOTIPII = reactia de fond este mereu aceeasi
REPETITII = faciliteaza exprimarea stereotipa
DISPROPORTIONALITATE fata de situatiile reale
SURSA DE NELINISTE intareste si mai mult complexul
CIRCUIT INCHIS complexul se autoalimenteaza; ex:"cu
cat reusesc mai putin cu atat mai mult o iau de la capat"
SUPORTAT = persoana suporta pasiv
sperand ca nimeni nu va remarca acel
complex
COMPENSAT = camuflare; actioneaza
pentru a-i determina pe ceilalti sa se
intereseze pentru un aspect valorizant al
personalitatii sale.
SUPRACOMPENSAT = se comporta astfel
incat nimeni sa nu poata nici macar banui
eventuala existenta a complexelor.

AsperaCurs_NLP
Practitioner
ORIGINE SI
MANIFESTARE
CONSECINTA
FORMA
COMPLEXUL
LUI
OEDIP
ansamblu de sentimente pozitive si negative
(dorinta de iubire si ura, cu origine
inconstienta) care se organizeaza intr-un
model al relatiei copii-parinti
se produce intre 3-5 ani (stadiul FALIC)
rol fundamental in structurarea personalitatii si
in orientarea dorintei si alegerii
FUNCTIA INPORTANTA: marcheaza alegerea
obiectului iubirii dupa pubertate, interdictia
incestului
dificultati oedipiene pentru viata sexuala a
subiectului:
-impotenta / frigiditate
-homosexualitate
POZITIVA: rivalitatea inconstienta a copilului
cu parintele de acelasi sex, datorita dorintei
sexuale inconstiente pentru parintele de sex
opus (ura inconstienta pentru parintele de
acelasi sex)
NEGATIVA: iubire pentru parintele de acelasi
sex, cu ura si gelozie pentru parintele de sex
opus

ORIGINE SI
MANIFESTARE
TRAIREA
COMPLEXULUI
COMPLEXUL
DE
INFERIORITATE
COMPLEX =reactivarea unui reflex
conditionat
Generalizarea unei inferioritati partiale la
ansamblul posibilitatilor =COMPLEX DE
INFERIORITATE
Sentimentul de inferioritate se
resimte profund in timpul
copilariei timpurii (intre 2 si 3 ani)
Studentul se simte inferior in fata
profesorului
Angajatul se simte inferior in fata
patronului
SENTIMENTUL DE INFERIORITATE ESTE
NORMAL
ACCEPTARE
renunta sa infrunte obstacolele
incearca sa treaca neobservat
ros de neliniste
inferioritatea poate fi descoperita
COMPENSARE
contrabalansarea
inferioritatii intr-un domeniu
prin fapte deosebite in alt
domeniu (-fizic/intelectual+)
denigrarea sistematica a celorlalti
DEZAVANTAJ =consummare de energie
SUPRACOMPENSARE
pretentia superioritatii in toate domeniile
discutia despre faptele deosebite
proprii sau ale apropiatilor
dezvoltarea unei competente
iesite din comun
"COMPLEXUL DE SUPERIORITATE"


ORIGINE SI
MANIFESTARE
TRAIREA
COMPLEXULUI
COMPLEXUL
DE
CULPABILITATE
Complexul se formeaza tot in perioada
copilariei.
culpabilizare excesiva a parintilor
insotita de amenintari si santaj afectiv
violenta retinuta contra unui adult
conceput ca prea puternic
o nefericire care coincide cu un gest
de violenta al copilului
persistenta fenomenului oedipian
ACCEPTARE
AUTOPEDEPSIRE PASIVA
CONDUITA DE ESEC: prevede esecul
si face totul ca sa se intample
COMPENSARE
FACE GRESELI
ARUNCA RASPUNDEREA ASUPRA ALTORA
SUPRACOMPENSARE
AUTOJ USTIFICARE PERMANENTA
AGRESIVITATE orientata asupra unei
persoane, obiect "oaia neagra"
Se identifica bucuros cu VIRTUTEA CARE
ALUNGA VICIUL


ORIGINE SI
MANIFESTARE
TRAIREA
COMPLEXULUI
COMPLEXUL
DE
ABANDON
Sentimentul (adevarat sau fals) al privarii de
dragostea materna (despartire, intarcare,
plecarea la scoala, moartea unui parinte,
mama prezenta fizic, dar absenta psihic) in
timpul copilariei timpurii
consecinta complexului: ABSENTA
CELUILALT ESTE INSUPORTABILA
PSIHOLOGIC
Nevoie de companie permanenta, nevoie de
dragoste
Dramatizeaza dezinteresul celuilalt fata de el
ACCEPTARE
"Sunt respins, negat."
Scenariul victimei care
asteapta salvatorul ideal.
Seduce, apoi provoaca abandonul
de catre partener.
COMPENSARE
"Eu sunt cel care respinge."
Evita orice atasare.
Schimba partenerul de indata ce
simte ca s-ar putea crea o legatura
(de care se teme).
SUPRACOMPENSARE
PROIECTIA
"Oamenii sunt ingrati, dupa
tot ce fac eu pentru ei."
Are grija de "abandonati", se
sacrifica pentru ei in speranta de
a primi dragoste in schimb.


Reframing

Cadrare
Decadrare
Recadrare
Resemnificarea contextului
Resemnificarea continutului
Resemnificarea partilor
Modelul Partilor
Six steps reframing

Partile componente
ale experientei
1. RESEMNIFICAREA
CONTEXTULUI
2. RESEMNIFICAREA
CONTINUTULUI
Utilizarea
metaforelor
3. RESEMNIFICAREA
"PARTILOR"
REFRAMING
FORMA
CADRUL
cadrarea=Framing
decadrarea=Deframing
recadrarea=Reframing
Submodalitatile (VAKOG)
desfasurarea cronologica
CONTINUTUL
Cadrul problematic
face prea mult X
ex: "muncesc prea mult"
nu mai doreste sa X...
Schimbarea cadrului
temporal
spatial
schimb de roluri
cadrul potrivit pentru
comportamentul X
Cadrul problematic
Comportamentul X apare de
fiecare data in situatia Y
In acest caz X
inseamna PROBLEMA
Schimbarea continutului In acest caz X
inseamna acumSOLUTIA
Cadrari problematice diferite
Descrierea analoga a structurii problemei
Oferirea de solutii noi
Cadrul problematic
Comportamentul X este deranjat de
comportamentul Y
"Doresc sa fac X fara ca Y sa ma
deranjeze"
"Partile" duc
tratative
intre ele
...gasesc noi SOLUTII
... gasesc un OBIECTIV COMUN
...afla IDEI NOI de la PARTILE CREATIVE
...parti izolate sunt REINTEGRATE


REFRAMING

RECADRAREA CONTEXTULUI

Obiectiv: Gasirea de idei in contextul carora comportamentele indezirabile pot fi
avantajoase.
Desfasurare: B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata
exercitiului. (Aici raportul are loc si la nivelul continutului comportament
indezirabil fiind acceptat fara obiectiuni).

1. A cauta o situatie Y in care el/ea face ceva prea intens (excesiv) sau cauta o
afirmatie despre care el/ea crede ca nu este recadrabila (ex: sunt prea
irascibil, prea nervos, prea superficial, prea incet...);
2. Membrii grupei ii prezinta lui A cel putin o situatie (mult mai bine doua sau trei)
in care comportamentul indezirabil este plin de sens sau de mare ajutor,
respectiv in care acest comportament este o resursa (pentru A).

FORME DE EXCEPTIE ALE RECADRARII CONTEXTULUI

1. Cadrul de accceptare : La aparitia in decursul negocierilor ACORD PRIMAR
urmat de o CONJUNCTIE NEUTRA si apoi de ARGUMENTUL PERSONAL ;

2. Cadrul ca si cum : Formularea ca si cum este o bijuterie a gandirii
constiente care ne permite sa ne protejam convingerile pentru a nu intra in
conflict cu schema noastra de gandire (materialist dialectica);

3. Prescriptia paradoxala: prin prescrierea simptomului (comportamentului
indezirabil) are loc detasarea acestuia din sensul initial si pozitionarea sa in
contextul vreau sa fac asta acum. In multe situatii se rezolva comportamente
vicioase.


REFRAMING

RECADRAREA SIMPLA A SEMNIFICATIEI

Obiectiv: Invatarea desfiintarii stereotipurilor de tipul de fiecare data cand
traiesc situatia Y reactionez cu comportamentul nedorit X.
Desfasurare: B se sincronizeaza cu A si pastreaza raportul pe toata durata
exercitiului. (Aici raportul are loc si la nivelul continutului comportament
indezirabil fiind acceptat fara obiectiuni).

1. A cauta o situatie Y in care la el/ea apare (cu regularitate) un comportament
indezirabil X. Ce inseamna aceasta experienta Y pentru A ? (exemple: urme de
pantofi pe covor, nimeni nu ma respecta, munca multa produce stres...);

2. B ii prezinta lui A descrieri, dintr-un alt punct de vedereal intregii situatii Y, in
care comportamentul X este pastrat schimbandu-se numai semnificatia (punt de
vedere diferit inseamna aici situarea experientei intr-un cadru temporal largit,
privirea experientei de la o mai mare distanta...);

3. Ce gandeste A acum despre situatia initiala? Prin ce se schimba cel mai mult
reactia lui A ?

Pas suplimentar:
B insusi ii propune un Reframing al situatiei initiale:
fiecare descriere = o noua concluzie
ex: multe urme de pantofi pe covor inseamna ca aici sunt multi oameni
draguti; munca multa inseamna ca imi voi permite o vacanta confortabila.


In NLP exista fictiunea ca pentru fiecare stare
interioara de dezbinare exista parti interioare proprii
care sunt responsabile pentru aceasta
Aceste parti sunt tratate ca persoane si
li se vorbeste ca atare.
Initierea comunicarii cu una sau mai
multe "parti" este numita "instalare".
Toate "partile" unei persoane au, primar, o
"intentie" pozitiva. Numai ca unele parti
folosesc metode exagerate.
1. PARTILE
PROBLEMATICE
2. PARTEA
CREATIVA
3. MENTORII
PARTI
FRECVENT
UTILIZATE
MODELUL
"PARTILOR"
sunt responsabile pentru aparitia si
dainuirea problemelor si a simptomelor
primar au si ele o intentie pozitiva
este responsabila pentru producerea
de idei si alternative
simtul realitatii nu este punctul ei forte
sunt parti interioare care ne
sustin fara retinere, dau
idei si sunt consilieri fideli
copilul intern
realistul
criticul
vindecatorul intern
prietenii interni
La nevoie se poate instala orice
parte potrivita oricarei situatii


1. Instalarea partii X
2. Dezvoltarea
comunicarii cu
comportamentul X
3. Separarea
comportamentului X
de intentia pozitiva
4. Instalarea
partii creative
5. Probarea
alternativelor
6. Verificarea
ecologiei
SIX STEPS
REFRAMING
identificarea comportamentului
care va fi schimbat
"Sa numim acest comportament X.
Cum ar arata? Ce ar spune?..."
identificarea intentiei pozitive a
comportamentului X
Stabilirea unei relatii de comunicare
cu partea responsabila de aparitia
comportamentului X
"Este de acord partea responsabila de
comportamentul X sa comunice cu tine?"
Stabilirea de semnale / raspunsuri
clare pentru DA si NU
Partea va fi intrebata despre intentia pozitiva
si daca este dispusa sa renunte la avantajul
oferit de aceasta
Dezvoltarea de noi modalitati de
a-si pune in practica scopurile
Gasirea a 3 solutii pentru realizarea
intentiei pozitive
Acceptarea probarii celor 3 solutii
Daca DA, se stabileste perioada de proba
Daca NU accepta probarea se revine la pct. 4
Identificarea partilor oponente
Probarea solutiilor si a timpului de proba de
catre partea oponenta
Daca DA - se integreaza partile.
Daca nu - se revine la pct. 4

Doresc sa termin cu X dar nu pot
Doresc sa fac X dar ceva ma impiedica

Convingeri

Istorice
Interpretative cauzale
Generalizarea importantei convingerilor
Ciclul schimbarii convingerilor

CONVINGERI
ISTORICE
CAUZALE
METAPROGRAMELE
GENERALIZAREA
IMPORTANTEI
SEMNIFICATIILOR
CONVINGERI
INTERPRETATIVE
CAUZALE
CONVINGERI
FUNCTIE: evitarea unei noi traumatizari
APARITIE: O experienta primara (de obicei
refulata) a lasat o amprenta permanenta - in
NLP numita IMPRINT. De indata ce apare
declansatorul acestui IMPRINT se activeaza
reactia de salvare
STRUCTURA: Deindata ce apare X, urmeaza
Y. Deoarece Y este asa ingrozitor,
reactionez de indata ce apare X.
POSIBILITATI
TERAPEUTICE
Resemnificare
Tehnica fobiei
Change History
REIMPRINT-in Mastertraining
FUNCTIE: organizarea atentiei si perceptiei
APARITIE: pana in prezent neclara, respectiv
innascuta sau invatata foarte timpuriu.
STRUCTURA: trebuie mai intai sa avem grija de
X deoarece...pentru ca sa...altfel...are loc Y
POSIBILITATI
TERAPEUTICE
" Spalarea" convingerii
Mastertraining
Constientizare
Restructurare Cognitiva
FUNCTIE:descriptiva, descriu realitati
APARITIE: Invatarea dupa modele din familie si
din mediul inconjurator. Ierarhia importantei
anumitor valori devine realitate. Aceste
ierarhii sunt codificate submodal.
STRUCTURA: X produce Y. Cand fac X
este ca si cum as fi facut Y.
POSIBILITATI TERAPEUTICE: Destabilizarea
convingerii prin Sleight of Mouth, in special
Tranformarea submodalitatilor.
FUNCTIE: prescriptiva; produc reguli de
comportament
APARITIE: Se dezvolta treptat ca urmare a
unor consecinte neplacute (usoara
dezaprobare repetata, privare decenta de
dragoste) consecutiv anumitor
comportamente nedorite.
STRUCTURA:X produce Y. E mai bine sa
faci Z cand apare. Si asta insotit de frica
difuza cand reactia Z nu poate avea
loc." ...doar nu se poate pur si simplu
sa...!...de asemenea trebuie sa...si...!"
POSIBILITATI TERAPEUTICE: Destabilizarea
convingerii prin Sleight of Mouth, in special
Exemple contradictorii

SCHIMBAREA CONVINGERILOR CHANGE BELIEFS
(Robert Dilts)

Obiectiv: Renuntarea la o convingere limitanta si instalarea unei convingeri noi, dorite de client
Desfasurare: A cauta o convingere limitanta X (pe care o scrie pe tabla). A cauta o convingere
pe care si-o doreste Y, dar nu crede ca o poate dobandi. B probeaza ecologia fiecarei convingeri
(formulare, lungime etc inconstientul retine numai propozitii foarte scurte). B plaseaza ancore
de pozitie pentru: INDOIALA, ELIBERARE, DORINTA, IDEE, MERGE, CRED, CERTITUDINE.

CERTITUDINE
A intra cu convingerea Y si traieste asociat certitudinea
convingerii Y ancorare kinestezica separator

CRED
A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ca si cum
crede ca poate sa o realizeze ancorare kinestezica
separator

MERGE
A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea ca si cum
dorinta incepe sa se realizeze ancorare kinestezica
separator

IDEE
A intra cu conv. Y ca si cum ar avea o idee si traieste
asociat starea ancorare kinestezica separator

DORINTA
A intra cu convingerea Y si traieste asociat starea
ancorare kinestezica separator

ELIBERARE
A intra cu convingerea X si se elibereaza de ea
ancorare kinestezica separator

INDOIALA
A traieste cu convingerea X si adauga sentimentul de
indoiala separator
FAST PHOBIA CURE
Testarea ecologiei obiectivului (telului)
Avantajele fobiei ? Are sens sa renunti la ea ?

Cadrarea
Anamneza detaliata (nu esti in terapie psihiatrica, declansatorul fobiei evident);
Procedura a fost descrisa si oferta a fost facuta;
Clientul accepta procedura

Clarificarea situatiei in care se declanseaza fobia
Alegerea unei anumite situatii declansatoare (prima in care s-a declansat fobia);
Pozitia fricii pe o scala de la 1 la 10 (se lucreaza numai daca este sub 5);

Prescriptia imaginarii unui cinematograf
Intra in cinematograf, cauta-ti locul si descrie sala de cinema;

Prescriptia unei imagini statice
Imaginea statica alb-negru inainte de a apare reactia de frica;

Construieste treapta a 2-a de disociere
Lasa clientul sa priveasca imaginea statica;
Fa-l sa-si imagineze corpul sau ca ramane pe scaun
in timp ce el merge in cabina de proiectie
si inchide usa
ramanand acolo pana cand va fi invitat sa o paraseasca;

Lasa-l sa vada filmul alb-negru
controleaza daca usa este bine inchisa;
lasa-l sa vada filmul alb-negru al situatiei declansatoare a fricii;
stabileste daca a supravietuit situatiei;

Creaza un film color si lasa-l sa traiasca asociat cand se deruleaza inapoi
transforma ultima imagine a filmului alb-negru intr-o imagine colorata
si lasa filmul color sa ruleze invers cu viteza dubla si ton (Mickey Mouse);

Merge din nou in sala de cinema (reasocierea)
se reaseaza ca spectator pe locul sau;
intra pe ecran in film;
linisteste tanarul din film cu promisiuni de protectie
Din nou pe scaunul sau ca spectator
vizioneaza un nou film color (mai estompat) cu noul sau comportament in situatia
viitoare.

Probeaza imediat situatia de care ti-a fost frica!


Mecanisme

de

aparare
1. Refularea
2. Rationalizarea
3. Regresia
4. Proiectia
5. Deplasarea
6. Sublimarea
7. Identificarea
8. Formarea
reactionala
9. Compensarea
10. Fantasma
MECANISME
DE
APARARE
consta in respingerea dincolo de campul
constiintei a unei dorinte sau a unei
amintiri dureroase ori in uitarea unui
eveniment apropiat fata de care avem
motive de teama
este un mecanism extrem de comun, care are ca
scop justificarea propriilor actiuni, atitudini, din
ratiuni care - aparent - sunt cat se poate de logice.
Permite explicarea unui comportament intr-o
maniera relativ rezonabila , in scopul camuflarii
adevaratei motivatii.
plasat intr-o situatie de frustrare, individul se
reintoarce la comportamente si reactii
infantile
este tendinta de a atribui celorlalti propriile
sentimente si motivatii. Aceasta proiectare
asupra lumii exterioare permite reducerea sau
evitarea anxietatii provocate de recunoasterea
unor instincte si dorinte inavuabile
Un sentiment (in general de agresivitate sau de
ostilitate) pe care il incercam fata de o persoana
sau fata de un obiect e deplasat spre un substitut
al persoanei sau al obiectului respectiv. Acest
mecanism se produce atunci cand circumstantele
nu sunt favorabile exprimarii deschise si directe a
acestui sentiment.
Este procesul prin care nevoi sau motivatii care au
devenit tabu-uri pot fi exprimate intr-un mod
socialmente acceptabil (ex: sex-ul si agrsivitatea)
Este un mecanism prin care adoptam
comportamentul si maniera de a fi ale unei persoane
pe care o admiram si pe care am ales-o ca model.
Acest mecanism ne permite sa fim acceptati de catre
noi grupuri si sa ne integram in interiorul
acestora.
este tendinta prin care individul adopta
comportamente situate la antipodul celor pe
care, in sinea lui, le respinge. In acest fel el
isi poate ascunde adevaratul sentiment sau
adevarata motivatie, exprimand - in mod
vizibil - contrariul
Individul care se simte descoperit intr-un
domeniu incearca sa depaseasca unele
limite intr-un domeniu diferit. Inferioritatea
resimtita poate fi reala sau imaginara
Este tendinta de a evada intr-o lume a a
viselor si ideilor, atunci cand problemele reale
devin coplesitoare. Fantasma poate fi un
refugiu si o activitate de compensare a
incapacitatii resimtite in realitate.


PACIFISTUL
ACUZATORUL
RATIONALUL
DIVERSIONISTUL
FORME DE COMUNICARE
Virginia SATIR

Asperacurs / iuliana / forme_de_comunicare

manifestare ce declanseaza la receptor
sintaxa
traire personala
terapie
sentimentele
terapeutului
impaciuitorul
12/7/2007 - v6
impaciuitor, se auto-denigreaza, linistitor
sentimentul dominant: Te rog! Fara tine voi muri.
psihosomatica: vomitat
cuvinte: aprobator, binevoitor, nepretentios, modest
"Tot ce vrei este in ordine. decide tu!"
voce: inceata, plangareata, atenta, precauta, apasata
infatisare: precaut si incet, nehotarat, atent cu ceilalti
postura: umerii aplecati in fata, cand sta jos are o
mana deschisa in poala, respiratie redusa
sentiment de vinovatie
este cuprins de mila
doreste sa ajute
doreste sa protejeze
se infurie rau
reactioneaza cu cereri,
pretentii
exprima dispret
folosirea deasa a limitarilor, piedicilor
"daca, s-ar putea, tot, tocmai"
folosirea deasa a conditionalului optativ
"as putea, ai dori..."
intreruperea interlocutorului prin citirea gandurilor
sentiment de lipsa de valoare
neajutorare, impovarare
lipsa de vointa
incearca sa se faca utila prin faptul ca face
ceva pentru ceilalti si ca traieste pentru ei
fara ceilalti nu simte nimic
ii este permanent teama sa nu fie o povara
ii este teama sa nu supere, riscand astfel sa
fie respinsa sau parasita
cauta permanent vina la el
ii este frica de emotiile puternice
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING


PACIFISTUL

manifestare
sintaxa
traire
reactia receptorului
terapie
sentimentele terapeutului
acuzatorul
12/7/2007 - v5
acuzare, invinuire, solicitare
subaprecierea celuilalt
sentiment de baza: "Sunt singur, dar puternic! Vai
de tine daca faci altfel decat vreau eu!"
psihosomatica: crispari musculare
cuvinte: da din cap aprobator ("nu faci niciodata ceva
bine"), pretinde, dictatorial, intrerupe interlocutorul
voce: tipatoare, intensitate mare, acuta, dura, ferma
postura: deget aratator intins, aplecat in fata,
in picioare cu o mana in sold
respiratia: inspiratii si expiratii scurte, uneori stopata
generalizari frecvente - fiecare, toti,
niciodata, totdeauna,tu
folosirea intrebarilor negative: de ce nu faci
asta, cum se poate, nu poti...
conexiunile temporale si de situatie sunt
incorecte
dorinta suprema de recunoastere a parerii si
a persoanei
asteptare permanenta de a fi atacat si de a
pierde
se simte complet neinteleasa, neascultata,
lipsita de recunoastere, singura
se teme de recunoasterea propriei slabiciuni
"atacul este cea mai buna aparare"
frica, teama
retragere
sentimente de vinovatie si rugaminti, implorare
suparare
furie
insinuare ca celalalt stie exact ce face
raceala, respingere
explicatii la obiect
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING


ACUZATORUL

manifestare
sintaxa
traire
terapie
sentimentele terapeutului
RATIONALUL
12/7/2007 - v5
rationalizare negand sentimentele proprii si ale celorlalti
sentiment de baza: "Ma simt la cheremul
celorlalti"
psihosomatica: dureri de cap
cuvinte: intelegator, explicativ, justificativ; diferentiere
intre corect si gresit
voce: deseori monotona
postura: nemiscat, incordat
eliminarea trairii in exprimare: "poate fi privit" in
loc "eu vad" sau "este deranjant" in loc de "ma
deranjeaza"
generalizari: in general, deseori, se spune...
frica de enervare
frica de traire a sentimentelor
teama de a nu pierde controlul si de a fi
la cheremul celorlalti
se plictiseste
nu are nici un sentiment
se retrage
divagheaza pentru a introduce trairi
incepe, la randul lui, sa tina prelegeri
se simte mic si neinsemnat
il admira si venereaza pe emitator
se simte neluat in seama si face reprosuri
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING


RATIONALUL

manifestare
sintaxa
traire
terapie
sentimentele
terapeutului
DIVERSIONISTUL
12/12/2007 - v8
divagheaza, evita, se neaga pe sine, neaga contextul
sentiment de baza: "Nu apartin nimanui"
psihosomatica: gol
cuvinte: fara legatura, clovnerii, schimbari de teme si
accente; in caz extrem, cuvinte fara sens, evitarea
oricarei concretizari
postura: stangaci, necoordonat, bizar, surprinzator,
infatisare interesanta
trecere rapida prin celelalte forme sintactice
rareori se raporteaza la situatia prezenta
doresc sa relationeze, dar le este teama
sentimente de singuratate si lipsa de sens
teama extrema de sentimente
lipsa de orientare
singurul obiectiv este sa-l deruteze si pe
celalalt
foarte diferita, functie de comportamentul
emitatorului
iritatie, confuzie
teama
instrainare, dezamagire profunda
respingere
oboseala
insingurare, sentimentul de a fi neinteles
suparare si ura, de la lipsa de speranta
pana la furie si disperare
MASTERTRAINING
MASTERTRAINING


DIVERSIONISTUL

CUM?
CAND?
CRITERII
FORMA CONGRUENTA
DE COMUNICARE
Virginia SATIR
Persoana transmite prin toate canalele si la
toate nivelurile mesaje congruente
Congruenta este posibila doar atunci cand
contactul cu sine este realizat.
STIMA DE SINE ridicata
COMUNICAREA:clara, directa, specifica,
concordanta, favorizand "cresterea"
REGULI: deschise, corespunzatoare,
flexibile, libertate de exprimare a parerilor
REZULTAT: raportat la realitate, potrivit,
constructiv, creste stima de sine
Teme si tranzactii complete
Limitele in interiorul familiei si in afara ei sunt
clare
Forta exterioara si cea ascunsa sunt la aceeasi
persoana
Exista intimitate - intreaga gama de sentimente
este disponibila
Conflictele sun considerate SANSE si pot fi
rezolvate
Exista individualitate - diferentele in gandire, traire
si comportament sunt acceptate si privite ca
posibilitate de invatare
Partenerii actioneaza preponderent aici si
acum
Exista credinta ca relatiile vor continua, chiar
daca se vor schimba; aceasta implica consum
de energie si munca - satisfactia va fi pe
masura
Interactiunile se bazeaza pe "doze de
mangaiere" pozitive

Asperacurs / iuliana / forme congruente satir

Suport Curs P - New

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs P - New

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

S-ar putea să vă placă și