Diferenţa care face diferenţa

Pune culoare în viaţa ta

workshop
cu tehnici NLP

2014
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Chestionarul lui Proust

Testul, chestionarul sau lista lui Proust poate reprezenta o modalitate serioasă,
dar și distractivă, de a afla cât mai multe despre personalitatea sau lumea interioară a
unor persoane, prieteni ori cunoștiinţe.

1. Calitatea pe care o admiri la un om

2. Ce apreciezi cel mai mult la un prieten

3. În ce imprejurări obișnuiești să minţi

4. Ce iubești cel mai mult pe lume

5. Ce înseamnă pentru tine Fericirea

6. Care este cea mai mare teamă pe care o ai

7. Dacă nu ai fii tu, cine ai fi vrut să fii

8. În ce ţară ţi-ai fi dorit să trăieşti

9. Culoarea şi florile preferate

10. Care consideri că este cea mai mare realizare personală

1
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

11.Care e principala ta trăsătură de caracter

12. Când și unde ai fost cel mai fericit

13. Ce cântec obișnuiești să cânţi sub duș

14. Ce dispreţuieşti cu adevărat cel mai profund

15. Un dar de la natură pe care ţi-ai dori să îl ai

16. Cum ţi-ai dori să mori

17. Cartea ta preferată

18. Care sunt lucrurile greşite pentru care ai cea mai mare toleranţă

19. Care sunt Hobby-urile tale

20. Motto-ul preferat

21. Dacă l-ai întâlni pe Dumnezeu, ce ai dori sa-ţi spună

22. Care este starea ta de spirit actuală

2
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Introducere în Programarea Neuro-Lingvistică

Programarea neuro-lingvistică (NLP) a fost dezvoltată în comun în timpul anilor

1960 și 1970 de către Richard Bandler, student al Facultăţii de Psihologie și profesorul
său de lingvistică, John Grinder, sub tutela lui Gregory Bateson - antropolog, om de
știinţă socială, lingvist și cibernetician la Universitatea din California, Santa Cruz.

Totul a pornit de la un studiu prin care Richard Bandler și John Grinder au înregis-
trat și analizat câteva personalităţi ale vremii din domneniul psihoterapiei care aveau
rezultate remarcabile în domeniile lor de activitate. În scurt timp cei doi au ajuns la con-
cluzia că acești oameni au ceva în comun. E vorba de câteva asemănări legate de
trecerea cu maiestrie peste rezistenţa clientului și de anumite pattern-uri de comporta-
ment, de limbaj și de gândire pe care acești maestrii ai schimbării le foloseau cu usurinţă.

Bandler și Grinder au preluat și asimilat acele pattern-uri și au început să obţină

rezultate asemănătoare cu mentorii lor. Astfel, această nouă abordare a crescut rapid în
domeniul terapiei și au creat o metodologie proprie, bazată pe abilitatea de modelare.
Acestea au fost primele scântei a ceea ce numim astăzi „modelare” în Programarea
Neuro Lingvistică. Rezultatele acestor proiecte au fost utilizate pe scară largă și inte-
grate în multe alte domenii, de la sănătate, justiţie, terapie până la hipnoterapie și
coaching.

Primele trei persoane modelate de către Grinder și Bandler au fost Fritz Perls (cel
care a creat Gestalt Therapy), Virginia Satir (terapie de familie) și Milton H. Erickson (cel
mai renumit și nonconformist hipnoterapeut. Abordările lui le găsim astăzi în hipnoza
ericksoniană). Aceste persoane au fost considerate extrem de competente în domeniile
lor, iar pattern-urile consistente și abordările lor au devenit baza NLP.

Programare Neuro-Lingvistică este un set de tehnici, axiome și credinţe pe care

practicienii le utilizează în principal ca o abordare pentru dezvoltarea personală.
Termenul "programare neuro-lingvistică" se referă la un set de modele și principii
menite să exploreze modul în care mintea și neurologia (neuro), modelele lingvis
tice (lingvistic) si organizarea percepţiei umană în modele sistemice (programare)
interactionează pentru a crea realitatea subiectivă și comportamentele umane.

3
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Bazat pe pattern-urile de limbaj și indiciile obţinute din limbajului corpului derivate

din observarea mai multor terapeuţi de renume mondial, Nlp s-a concentrat pe modul în
care realitatea subiectivă influentează sistemul de convingeri, percepţiile, comporta-
mentele și prin urmare pe modul în care acestea se pot schimba și transforma în altele
care aduc mai multă libertate clientului.

Abordarea și filosofia NLP au fost, de asemenea, descrise ca fiind mai aproape de

o tehnologie decât o știinţă și de multe ori identificate ca fiind similare cu partea tehnică
a ingineriei, în sensul că NLP se concentrează mai degrabă pe "ceea ce funcţionează"
decât pe "ceea ce este adevărat". Produsele sale finale sunt mai degrabă modele și
abordări practice care pot fi utilizate sistematizat pentru a produce schimbarea.

Cursurile de formare NLP nu predau o metodă știinţifică pentru a evalua dacă un

proces de schimbare este conform descoperirilor știinţidică sau nu. Ele învaţă prac-
ticienii să observe indicii verbale și non-verbale subtile și sa-și dezvolte anumite abilităţi
pe care le pot folosi oricând în scopul dorit. Dezvoltatorii originali au afirmat că nu sunt
interesaţi de teorie și NLP învaţă un practician să se concentreze pe "ceea ce
funcţionează".

Cu toate acestea, acest lucru nu împiedică în nici un fel practicienii să creeze și să

promoveze propriile lor teorii în spatele NLP, iar unii au făcut acest lucru, bazându-se pe
o sinteză NLP combinată cu alte teorii personale cum ar fi new age, psihologie, con-
cepte neurologice etc. Unii formatori predau aceste teorii, ca parte din NLP.

De aceea NLP s-a dezvoltat într-un ritm inimaginabil și putem găsi tehnici specifice
aplicate în domenii cum ar fi vânzări, psihoterapie, comunicare, educaţie, instruire,
sport, managementul afacerilor, relaţii interpersonale, precum și zonele mai puţin
obișnuite, cum ar fi seducţie și spiritualitate.

4
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Pentru o viziune mai largă despre NLP, iată câteva perspective ale acelor oameni
care au pus bazele acestui curent și care au avut o contribuţie semnificativă în dezvoltar-
ea și perpetuarea continuă a tehnicilor.

“NLP se ocupă cu studiul excelenţei umane.”

Richard Bandler

„Constă în studiul sistematic al comunicării umane.”

Alix Von Uhde

„Este o atitudine și o metodologie care lasă în urmă un șir de tehnici.”

Richard Bandler

„NLP este de fapt epistemologia reîntoarcerii la ceea ce am pierdut – o stare de graţie.”

John Grinder

„NLP se ocupă cu studiul structurii subiective.”

Richard Bandler

“Este o metodă de modelare a excelenţei în orice domeniu, astfel încât aceasta să poată
fi reprodusă oriunde. “
John Grinder

“NLP este orice are funcţionalitate. “

Robert Dilts

“Este o strategie de învăţare accelerată care se referă la detectarea și utilizarea mod-

elelor din lumea înconjurătoare. “
John Grinder

“NLP reprezintă procesul de creare a unor modele ale excelenţei umane, în care utili-
tatea și nu veridicitatea reprezintă cel mai important criteriu al succesului. “
Steve Andreas

5
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Presupoziţiile teoretice ale Programării Neuro-Linvistice

Orice știinţă sau curent deţine într-o oarecare măsură un fundament teoretic. Aici
intervine partea mai filosofică din NLP, constituită dintr-un set de credinţe, din care
rezidă atitudinea specifică unui practician orientat spre a produce schimbări benefice și
mai puţin spre a teoretiza și a pune la îndoială veridicitatea credinţelor.

Fondatorii și membrii comunitaţii NLP au afirmat încă de la început că programar-

ea neuro-lingvistică este un model, nu o teorie. Diferenţa constă în aceea că teoria ne
argumentează De Ce un anumit sistem funcţionează, pe când un model ne descrie pur si
simplu Cum funcţionează.

Harta nu este teritoriu

Acest principiu ne trimite direct la percepţiile noastre asupra realităţii, ceea ce

înseamnă că fiecare percepe realitatea într-un mod personal, conform credinţelor, valo-
rilor, experienţelor, concluziilor, deciziilor și a altor aspecte mentale interne legate de
modul în care vedem noi lumea și cum relaţionăm cu universul. Astfel, toate acestea
filtreză și influenţează percepţia noastră asupra exteriorului, reprezentându-ne o hartă
mentală a realităţii. Hărtile noastre conţin elemente ale prezentului (Acum și Aici),
trecutului (memoria) și viitorului (imaginaţia).

Deci avem doua nivele ale fenomenelor – realitatea exterioară și cea interoara,
subiectivă.

În alcătuirea hărţii mentale, primul rol, care se dovedește a fi foarte important îl

au cele cinci simţuri prin care experimentăm realitatea: VAKOG sau vizual, auditiv, kines-
tezic ( emoţii și sentimente), olfactiv și gustativ. Simţurile noastre nu pot culege toate
informaţiile din exterior, de exemplu, nu putem auzi gama completă de sunete. Asta
inseamna că harta sau modelul construit de noi despre ce este în afara noastră, în reali-
tate, va fi întotdeauna limitat pentru că nu dispunem de informaţia completă și prin
urmare..

6
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Oamenii răspund în conformitate cu hărţile lor interioare

Noi nu operăm direct cu lumea din exterior, ci cu reprezentările subiective despre

lumea obiectivă. Având acestă diferenţă între hartă și teritoriu răspudem exteriorului,
realităţii, nu așa cum există ea, ci în acord cu propriile hărţi. Răspunsul pe care-l emitem
are legătură cu partea internă subiectivă care e influenţată de propria percepţie și de
aceea..

Suntem creatorii propriilor experienţe

Fiecare persoană este responsabilă pentru propriile-i stări și pentru rezultatele pe

care le obţine. Ca persoane responsabile ne putem folosi mintea cum dorim și asfel să
controlăm propriile procese de gândire, emoţiile și acţiunile noastre. În una din cărţile
sale Richard Bandler afirma: “Majoritatea oamenilor nu își utilizează propria minte, în
mod activ și deliberat, ei par să creadă și să acţioneze ca și cum mintea este ceva ce nu
se poate folosi.”

“Lumea mea interioară îmi crează lumea exterioară. Imi analizez gândurile și le păstrez
doar pe acelea care mă susţin.”
T. Harv Eker

Mintea și trupul sunt părţi ale aceluiași sistem și se influenţează reciproc

Ceea ce gândești influenţează felul cum te simţi și invers; iar felul cum te simţi
influenţează modul în care acţionezi.
În termeni practici, aceasta înseamnă că o persoană își poate schimba starea și
emoţiile, fie prin schimbarea directă a ceea ce cred ei sau prin schimbarea fiziologiei lor.
De asemenea, o persoană își poate schimba fiziologia și atunci se schimbă și starea și
modului în care gândesc.

7
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Nu există eșec, ci numai feedback

Cum ar fi dacă am înlocui tot ceea numim eșec sau insucces cu feedback? Oare
câte lucruri care pot fi învăţate foarte ușor trec pe lângă noi atunci când noi ne concen-
trăm asupra eșecului? Cu o astfel de presupoziţie integrată în viaţa de zi cu zi accelerăm
procesul de învăţare într-un mod de-a dreptul fabulos.

Oamenii deţin deja resursele interioare de care au nevoie pentru a reuși

Fiecare dintre noi avem resursele necesare să ajungem unde ne dorim, doar e
nevoie de a conștientiza acest imens rezervor de posibilităţi care ne ajută să producem
schimbările necesare.

“ Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.”

Constantin Brancuși
Dacă ceva nu funcţionează fă altfel

Oamenii au capacitatea să înveţe foarte rapid, fiind o abilitate extraordinară a

creierului. Fiecare persoană își crează de-a lungul timpului anumite tipare dupa care
funcţionează, dar care la un moment dat s-ar putea să fie învechite și să nu mai fun-
cioneze foarte eficient. Oamenii, lucrurile și relaţiile se schimba mereu, viata este ea
însăși într-o continuă schimbare. Nu mai suntem oamenii care eram acum un an, doi sau
cinci. Dacă ceva nu funcţionează acţionează într-un mod diferit.

“Dacă nu fac nicio greșeală timp de cinci ani, nu sunt mai inteligent decât eram cu cinci
ani înainte, sunt doar cu cinci ani mai bătrân.”
T. Harv Eker

8
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

9
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Iniţial conceput și dezvoltat de John Grinder și Richard Bandler, Programarea

Neuro Lingvistică a început ca un model despre cum comunicăm și interacţionăm cu noi
înșine și cu alţii. Modelul de comunicare NLP explică modul în care procesăm informaţia
care vine din afară și ce facem cu ea în mintea noastră.

În NLP, spunem că "harta nu este teritoriul", astfel reprezentările interne pe care

le facem cu privire la un eveniment din afara nu sunt, în esenţă, evenimentul în sine.
Ceea ce e relevant este că există un eveniment extern despre care vom rula o percepţie
prin prelucrarea noastră internă.

Noi ne facem o reprezentare internă (RI) al acelui eveniment. Apoi acea reprezen-
tare a evenimentului se combina cu o fiziologia pentru a crea o stare. Cuvânt "stare" se
referă la starea emoţională internă a individului - fericit, trist, motivat, supărat etc.

Reprezentarea internă include imaginile noastre interne, sunetele și dialogul,

sentimentele, precum și gusturi și mirosuri. Deci, un eveniment ajunge la noi prin cana-
lele noastre senzoriale, care sunt:

Vizual- Include semnele pe care le vedem sau modul în care cineva se uită la noi;
Auditiv- Include sunetele, cuvintele pe care le auzim și modul în care oamenii ne
vorbesc;
Kinestezic- Sentimente interne sau externe, care includ o simplă atingere de
cineva sau ceva, presiunea, si textura, precum și emoţiile noastre;
Olfactiv- Mirosul sau facultatea care ne permite să distingem mirosurile;
Gustativ- Gustul sau facultatea de a distinge gusturile dulce, acru, amar și sărat

Deci, evenimentul extern vine prin canalele de intrare senzoriale și este filtrat și
gestionat de neurologia nostră prin câteva procese cum ar fi ștergere, distorsiune și
generalizare.

Ai observat vreodată că oamenii își tratează percepţiile diferit? Unii oameni "văd"
anumite relaţii între lucruri, în timp ce alţii trebuie să "le audă", iar alţii trebuie să
"obţină o înţelegere sau un sentiment". Aceasta este esenţa modelului de comunicare
NLP.

10
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Submodalităţi. Difernţa care face diferenţa

Chimia creierului este influenţată de modul în care interpretăm evenimentele și

modul în care gândim. Starea noastră mentală descrie modul în care chimia creierului
nostru acţionează în fiecare moment.
Eliberarea minţii vine din următorul principiu: Realitatea depinde întotdeauna de
modul în care o percepem.
Dacă înveţi cum să percepi lumea într-un mod mai folositor atunci lumea ta se va
schimba în totalitate.
Acest principiu reflectă ceea ce oamenii de știinţă de top au spus de zeci de ani,
misticii au spus de secole, iar filosofii au susţinut timp de milenii. În tot acest timp, destul
de puţini l-au folosit de fapt pentru experimenta lumea.

“Eistein vorbea despre călătoria pe o rază de lumină. Să presupunem că aţi putea

călători pe o particulă de lumină, un foton. O altă persoană s-ar îmbarca pe un alt foton.
Prin ce se deosebește aceasta faţă de a sta pe un pod și a privi cum oamenii trec pe
lângă tine călătorind pe fotoni? Ce-ar fi dacă doi oameni de pe doi fotoni și-ar arunca o
minge unul altuia? Din perspectiva celor de pe fotoni, mingea ar părea că parcurge o
traiectorie dreaptă. De pe pod, când cei doi trec pe lângă el, mingea ar părea că se
deplasează oblic.
Datorită lui Eistein, învăţasem că lucrurile nu sunt obiective. Sunt relative. Depind
de punctul vostru de vedere.” (Richard Bandler în “Vremea pentru schimbare”)

Ceea ce experimentăm în vieţile noastre este filtrat prin ceea ce noi considerăm a
fi adevărat. Convingerile noastre determina modul în care experimentăm universul.
Astfel, niciodată nu experimentăm lumea așa cum "este ea". Experimentam lumea mai
degrabă cum "suntem noi".
Acest principiu se reduce la înţelegerea că lumea se schimbă în funcţie de modul
nostru de a gândi despre lume.
Chimia creierului nostru afectează modul în care privim lucrurile, influeţează
modul cum vom ajunge la concluzii cu privire la ceea ce se întâmplă de fapt și cum ne
hotărâm să acţionăm în faţa acestor evenimente.

Adesea, avem același număr de probleme, fie că suntem într-o pasă bună, proac-
tivă, plină de resurse sau într-o pasă proastă, având o stare neproductivă. Diferenţa este
că în primul caz vom acţiona mai eficient.

11
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Fie că ești conștient de asta sau nu, orice experimentezi este un rezultat al filtrării
informaţiei prin cele cinci simturi VAKOG: vizual (ceea ce vezi), auditiv (ceea ce auzi) ,
kinestezic (ceea ce simţi și atingi), olfactiv (ceea ce mirosi) și gustativ (ceea ce guști).
Acestea sunt cele cinci căi prin care experimentăm lumea exterioară și sunt
cunoscute și ca modalităţi senzoriale. Noi preluăm informaţia din lumea exterioară
folosind cele cinci simţuri iar apoi le utilizăm în interior pentru procesarea informaţiei.
Astfel vedem imagini, auzim sunete și avem sentimente în interior. Deci altfel
spus, orice facem în mintea sau în corpul nostru putem descrie în termini vizuali, auditivi,
kinestezici, olfactivi sau gustativi.
La începutul NLP, structura experienţei subiective era studiată ca un o secvenţă
compusă din acește modalităţi senzoriale, atât externe cât și interne, purtând numele
de strategii, ulterior fiind descoperite intrumente mult mai fine, cunoscute sub numele
de submodălităţi.
Termenul de submodalitate se referă la anumite sub-distincţii în calitatea imag-
inilor, sunetelor și simţirilor. De exemplu, o imagine internă poate fi strălucitoare sau
ștearsă, alb-negru sau color, un sunet poate fi ascuţit sau mai moale și așa mai departe.
La fel cum un televizor care are butoane pentru a regla luminozitatea, culoarea sau
volumul și creierul are propriile butoane de control.

Aceste butoane determină ce simţim și cât de intens simţim o stare.

Submodalităţile sunt pietrele de temelie ale experienţelor interne, un fel monedă

de schimb a minţii – schimbăm ceva ce nu ne place cu ceva care ne e mai benefic, de
aceea este un intrument crucial pentru controlul emoţiilor și a minţii.

Fiecare experienţă pe care o ai de-a lungul vieţii are cu siguranţă un set de submo-
dalităţi, iar ordinea, succesiunea și proprietăţile submodalităţilor codifică experienţele în
harta ta mentala.
Deși nu putem schimba evenimentele din trecut, putem schimba modul în care
percepem și ne reprezentăm o amintire.
Din perspectiva submodalităţilor, atunci când producem anumite schimbări ale
reprezentărilor interne vom produce o schimbare și la nivelul semnificaţiilor acelor
reprezentări.

„Dacă mintea/corpul este capabil să facă vreo deosebire, atunci trebuie să existe
o modalitate prin care să o faca; iar aceasta modalitate se realizează prin intermediul
diferenţelor din interiorul sub-modalităţilor, prin care alternativele deosebirilor sunt
reprezentate interior.”
Wyatt Woodsmall

12
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Tipuri de submodalităţi

Există două tipuri de submodalităţi din punct de vedere al modului de funcţionare:

digitale și analoage. Cele digitale funcţionează ca un întrerupător. Fie pornit, fie oprit. De
exemplu: O imagine nu poate să se miște și să fie statică în același timp, sau un sunet nu
poate fi și puternic și slab la un moment dat. O submodalitate analoagă variază pe un
interval continuu de poziţii. Imaginaţi-vă că aveţi o telecomandă cu care puteţi modifica
calitatea unei imagini de pe ecran , puteţi reduce luminozitatea, să-i măriţi contrastul, să-i
modificaţi dimensiunile etc.

Vizual Auditiv Kinestezic

LUMINOZITATE VOLUM INTENSITATE

(întunecat-luminos) (tare-încet) (puternic slab)

DIMENSIUNE TONALITATE SUPRAFAŢĂ

(mic-mare) (joasă-înaltă) (mic-mare)

CULOARE ÎNĂLŢIME TEXTURĂ

(alb-negru-color) (acut-grav) (aspru-moale)

MIȘCARE TEMPO DURATĂ

(rapid/lent/static) (rapid-lent) (constant/intermitent)

DISTANŢĂ DISTANŢĂ TEMPERATURĂ

(aproape-departe) (aproape-departe) (rece-fierbinte)

FOCALIZARE RITM GREUTATE

(clar-estompat) (greu-ușor)

LOCALIZARE LOCALIZARE LOCALIZARE

ADÂNCIME
(2D/3D)

13
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Schimbarea submodalităţilor pot avea efecte absolut fantastice, însă nu toate au

același efect. Unele pot avea un efect foarte redus sau chiar deloc. Submodalităţile care
au cel mai mare impact asupra schimbării se numesc submodalităţi critice. Dimensiunea
sau luminozitatea unei imagini fac parte de cele mai multe ori din această categorie,
astfel încât schimbarea celor doi parametrii poate avea efecte importante.

Asociere Vs Disociere

Acești termeni sunt folosiţi în mod diferit în NLP faţă de cuvintele similare utilizate
în modelul psihologic. Asocierea și disocierea sunt cuvintele pe care le folosim pentru a
descrie modul în care ne observam propriile imagini mentale. În NLP asocierea și diso-
cierea sunt caracteristici ale poziţiei de percepţie.

Atunci când avem în minte o experienţă și o privim prin proprii ochi, așa cum s-a
întâmplat în realitate, atunci spunem că suntem asociaţi în acea experienţă. Când privim
o experienţă și suntem în poziţia unui observator văzându-ne propria persoană în imag-
ine atunci spunem că suntem disociaţi.
Disocierea vă permite distanţarea de emoţii atunci când abordaţi perspectiva unui
observator.

Când oamenii sunt disociaţi, sunt mai capabili să analizeze experienţa și mai
degrabă să se gândească la ceea ce se întâmplă decât să se implice. Când sunt asociaţi,
vor fi “în” experienţă și o vor trăi din plin.

În NLP, capacitatea de a se asocia și disocia sunt considerate aptitudini. Nu este

una "mai bună" decât cealaltă. Avantajele și dezavantajele fiecărei depind de flexibili-
tatea și gradul de adecvare a utilizării lor în diferite contexte.
Cei mai mulţi oameni au tendinţa de a favoriza o variantă în detrimentul celeilalte, însă
se pot aduce înbunătăţiri prin practică.

14
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Submodalităţi și limbaj

Oamenii tind să vorbească în calupuri de verbe, adverbe și adjective specifice

sistemelor reprezentaţionale (VAKOG) și în același timp oferă informaţii despre submo-
dalităţi prin limbajul folosit.

Observaţi cu atenţie ceea ce spun oamenii și vă puteţi da seama de felul în care își
construiesc realitatea internă.

Dimensiune:

Sunt copleșit de dimensiunea problemei.

Situţia mă depășește.
A început ca o problemă minoră, însă acum a luat proporţii.
E o problemă destul de seriosă.
Nu pot face faţă situaţiei.
Să privim imaginea de ansamblu.

Culoare:

Am nevoie de puţină culoare în viaţa mea.

Văd situţia doar în alb și negru.
Totul pare atât de șters.
Are un trecut colorat.
Viaţa mea e cenușie.
Am vazut negru în faţa ochilor.

Luminozitate:

E o perioadă întunecată pentru mine.

Viaţa mea e prea monotonă.
Mi-ai luminat ziua.
Până la urmă situaţia s-a luminat.
Ai un viitor luminos.

15
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Direcţie:

Problema mă urmează oriunde merg.

Soluţia mi-a apărut direct în faţă.
Nu știu încotro să mă îndrept.
Sper să pot trece peste și să las problemele la o parte.

Unghi:

Am nevoie să privesc dintr-un alt unghi de vedere.

Vreau să privesc dintr-o altă perspectivă.

Asociere/Disociere

Mă văd și acum cât de bine mă simţeam.

Nu mă pot vedea trăind așa.
Vreau să ma disociez de toate problemele.
Parcă se întâmplă chiar acum.

Mișcare/Static

Totul e prea rapid.

E un raliu ce are loc în mintea mea.
Sunt blocat și nu văd vreo ieșire.
Imi trec amintiri prin cap, ce se mișcă foarte repede.

Focus:

Nu mă pot concentra pe soluţii.

Totul îmi pare neclar.
Văd ca prin ceaţă.
Totul se învârte în jur și nu reușesc să mă focusez pe nimic.
Am o idee tulbure despre situaţia în care sunt.

NOTĂ: Acestea sunt doar câteva dintre expresiile pe care le întâlnim

frecvent în limbajul oamenilor. Pe măsură ce te familiarizezi cu ele,
poţi adăuga altele care ţi se par relevante.

16
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Elicitarea Submodalităţilor

VIZUAL Întrebări pentru elicitarea diferenţelor

Colorat/ Alb-negru Ai o imagine colorată sau alb-negru?

Un spectru întreg de culori?
Culorile sunt vii sau spălăcite?

Luminozitate În acel context, e mai luminoasă sau mai

întunecată decât normal?

Contrast E un contrast viu sau spălăcit?

Focus Este focusată sau neclară?

Detalii Există detalii în prim plan și/sau în fundal?

Observi detaliile ca făcând parte din tot sau
e nevoie să-ţi muţi atenţia pentru a le vedea?

Mărime Ce dimensiune are imaginea? Estimează.

Distanţă Cât e de apropiată imaginea? Estimează.

Formă Ce formă are imaginea? Patrată/Dreptunghiulă/Rotundă

Încadrare Imaginea e încadrată? Are vreun chenar? Cât e de gros?
Ce culoare are?

Localizare Unde este localizată? Arată-mi cu mâinile. Dacă ar fi să

pui mâna pe ea, unde s-ar afla?

Mișcare:
În interiorul imaginii E un film sau doar un stop cadru?
Cât de repede sau încet se mișcă faţă de realitate?

Imaginea în întregime E o imagine stabilă sau se mișcă? În ce parte? Cât de

rapid?

Asociat/Disociat Te vezi pe tine în imagine sau vezi evenimentul prin ochii

tăi ca și cum s-ar întâmpla acum?

Perspectivă Din ce parte vezi imaginea? Unghiul. Dacă e disociat, te

vezi din stânga sau din dreapta, din faţă sau din spate?

17
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Proporţii Ceea ce vezi în imagine se află în proporţii normale sau există unele
aspecte de dimensiuni mai mari sau mai mici decât în realitate?

Dimensiune E plată sau tridimendională?

Singular/Plural E o singură imagine sau mai multe? Le vezi una după cealaltă
sau toate dintr-o dată?

AUDITIV

Localizare Auzi sunele ca venind din interior sau din exterior? Din ce parte vin?

Înălţime Este înalt sau jos? Cum e faţă de realitate?

Tonalitate Ce fel de tonalitate are: nazală, plin și bogat, strident?

Armonie E molodios sau monoton?

Inflexiuni Pe care parte e pus accentul?

Volum Cât de tare e?

Tempo E rapid sau lent?

Ritm Are un ritm, o bataie?

Durată E continuu sau intermitent?

Mono/Stereo Auzi sunetul într-o parte, în ambele sau ai senzaţia că te înconjoară?

KINESTEZIC

Calitate Cum ai descrie senzaţia: furnicături, cald, rece, relaxat, tensionat,

înnodat, difuz.

Intensitate Cât de puternică e senzaţia?

Localizare Unde anume o simţi în corp?

Mișcare E o senzaţie care se mișcă? E o mișcare continuă sau vine în valuri?

Direcţie De unde începe senzaţia? Unde se oprește?

Viteză Are o tendinţă de crește progresiv sau se manifestă dintr-o dată?

Durată E continuă sau intermitentă?

18
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Tehnică de schimbare a crezurilor

(Paternul Swish pentru crezuri)

Pasul 1. Gândește-te la un crez limitator pe care nu vrei să-l mai

ai. De exemplu, că vei avea o anumită problemă pentru tot
restul vieţii sau cel puţin pentru o bună bucată de timp.

Pasul 2. Gândește-te la un crez plin de resurse pe care vrei să-l

ai. De exemplu că te vei elibera de acea problemă pentru tot
restul vieţii.

Pasul 3. Studiază submodalităţile certitudinii și incertitudinii.

Pasul 4. Imaginează-ţi cum crezul limitator de care vrei să scapi

se distanţează fulgerător și se instalează rapid în submodal-
ităţile incertitudinii.

Pasul 5. În același timp, imaginează-ţi cum crezul plin de resurse

se apropie fulgerător și se instalează rapid în submodalităţile
crezului puternic.

Pasul 6. Repetă procesul de 3-4 ori din ce în ce mai rapid.

19
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Fast Fobia Cure

Pasul 1. Gândește-te la o fobie pe care o aveţi. Gândește-te la un

moment când aţi trăit acea fobie ( sau la situaţia imaginară care
vă definește fobia).

Pasul 2. Imaginează-ţi că sunteţi într-o sală de cinema și pe

ecran, vă vedeţi pe voi trecând prin experienţa
înspăimântătoare.

Pasul 3. Imaginează-ţi că ești ăn cabina de proiecţie din cinema,

că te uiţi în sală și te vezi pe tine cum te uiţi la tine însuţi pe
ecran, trecând prin acea experienţă.

Pasul 4. Derulează filmul până la sfârșit, până la momentul în

care ai ieșit cu bine din acea experienţă și ești în siguranţă, apoi
imaginează-ţi cum pătrunzi din nou în interiorul tău la sfârșitul
filmului.

Pasul 5. Aflându-te în interiorul tău la sfârșitul filmului, imag-

inează-ţi că îl derulezi invers, astfel încât totul să meargă
de-a-ndoaselea. Mergi de-a-ndărătelea, rostești cuvintele invers,
te miști invers, iar pe fundal asculţi o muzică de circ, până ajungi
la începutul filmului, într-un punct anterior experienţei.
Gândește-te acum la fobia ta și vezi cum te simţi.

Pasul 6. Repetă pașii 1-5 de câteva ori.

Pasul 7. Observă cum sentimentele tale sunt diferite.
Pasul 8. Future Pace

20
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Inversarea anxietăţii

Pasul 1. Gândește-te la ceva care îţi provoacă frică sau anxietate.

Pasul 2. Observă în ce direcţie se mișcă anxietatea în corp și

vizualizeaz-o folosind săgeţi roșii ale căror vârfuri indică sensul
de mișcare.

Pasul 3. Imaginează-ţi cum scoţi senzaţia din corp, o răsucești,

colorezi săgeţile în albastru în loc de roșu și o introduci înapoi în
corp, astfel încât senzaţia se va roti în direcţia opusă.

Pasul 4. Continuă să învârţi senzaţia în corp din ce în ce mai

repede și observă cum te simţi.

Pasul 5. Gândește-te la ceva care te face să te simţi cu adevărat

confortabil. Observă în ce direcţie se deplasează această sen-
zaţie.

Pasul 6. Rotește această senzaţie de confort în timp ce îţi imag-

inezi experienţa desfășurându-se extraordinar de bine și
funcţionând perfect.

Pasul 7. Pe masură ce faci asta, revino încet aici și acum.

21
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Swish Pattern

Pasul 1. Gândește-te la un comportament nedorit pe care ai vrea să-l schim-

bi, la anumite stări negative pe care le ai în legatură cu o amintire și care-ţi
dă bătăi de cap sau pur si simplu la o situaţie în care ai vrea să fii mai plin de
resurse.

Pasul 2. Trăiește acea experienţă ca și cum s-ar desfășura acum. Vezi ce ai

văzut, auzi ce ai auzit și observă care e starea pe care ţi-o declanșează.

Pasul 3. Fii atent la imaginea care-ţi vine în minte și observă submodalităţile.

Pasul 4. Break state.

Pasul 5. Creză-ţi o imagine ca și cum te-ai simţi perfect și n-ai mai avea
această problemă, de data asta într-un mod disociat.

Pasul 6. Break state.

Pasul 7. Pe ecranul minţii așează imaginea situaţiei problematice exact așa

cum îţi apare. Apoi micșoreaza imaginea în care problema e rezolvată, fa-o
alb negru și așeaz-o în colţul din stanga a imaginii situaţiei problematice, în
partea de jos.

Pasul 8. Printr-o mișcare rapidă, imaginea mică începe să se mărească și să

capete culoare, iar cea din spate dispare pur și simplu. Adaugă un sunet ca
un vâjâit Vjjjjjj în timp ce schimbi imaginile.
Repetă acest pas de 7-8 ori mărind viteza de fiecare dată. Nu uita să cureţi
ecranul de fiecare dată înainte.

Pasul 9. Future Pace 3-4 ori.

22
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Rularea unui film în sens invers

Pasul 1. Gândește-te la o amintire moderat neplăcută și privește

până la capăt filmul evenimentelor așa cum s-au întâmplat. Când
urmărești filmul obsevă orice sentiment neplăcut care apare în
acest timp. Parcurge-l cu claritate de la început până la sfârșit.

Pasul 2. Pătrunde acum în film la final și rulează-l în sens invers

în întregime, în culori vii, foarte repede, cam într-o secundă și
ceva. Va fi ca și cum ai fi în interiorul filmului și timpul s-ar scurge
invers foarte repede.

Pasul 3. Break state și revii la Pasul 2 de 3 ori.

Pasul 4. Revino la Pasul 1 și observă dacă acea amintire îţi mai

provoacă neplăceri.

23
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Explorarea Submodalităţilor Vizuale și Auditive

În grupuri de câte 2 persoane Ghid-Explorator. O persoană este A

iar cealaltă este B.

Pasul 1. Persoana A identifică o amintire din trecut, o amintire foarte

placută, una care te face să tresari de bucurie când își aduce aminte. Nu
dezvălui conţinutul; din moment ce nu povestești despre ce e vorba poţi
alege orice situaţie, fie ea și una siropoasă.

Pasul 2. După ce Persoana A a ales o situaţie, Persoana B o va ghida spre a

schimba submodalităţile amintirii unu câte una. Amintește-i să aducă
fiecare submodalitate înapoi la forma originală, înainte de a trece la pasul
următor.

Pasul 3. Persoana A schimbă încet submodalităţile amintirii. Observă

schimbarea căreia dintre ele produce cel mai mare impact în termeni de
plăcut sau mai puţin placut. Așa cum treci prin fiecare, observă dacă modi-
ficarea unei submodalităţi produce schimbarea automată a alteia, fie chiar
și dintr-o altă modalitate senzorială. Acestea vor fi submodalităţile critice și
vor avea cea mai mare influenţă asupra amintirii.

Persoana B are grijă să noteze toate acestea.

Pasul 4. Schimbaţi rolurile. Persoana B va fi ghidată de Persoana A.

Pasul 5. Schimbă rolurile din nou și Persoana A alege o situaţie neplăcută
din trecut. Alege o amintire de o intensitate medie, ceva enervant sau
supărător.
Repetă secvenţa de schimbare a submodalităţilor ca adineaori și compară
cu prima experienţă. Schimbarea acelorași submodalităţi intensifică/di-
minuează ambele situaţii, sau există vreo diferenţă?

Pasul 6. Schimbaţi rolurile și continuaţi cu Persoana B ca explorator.

24
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Cum să vă schimbaţi amintirile neplăcute

Pasul 1. Gândește-te la o amintire la care vrei să încetezi să te

mai gândești.

Pasul 2. Observa submodalităţile. Transform-o într-un stop

cadru și redu-i dimensiunile.

Pasul 3. Sări direct la sfârșitul amintirii, fa-o stop cadru, apoi

imagineză-ţi un buton de albire pe care îl răsucești brusc, albind
totul foarte repede.

Pasul 4. Break state și revii la Pasul 3 de 3 ori.

Pasul 5. Vizualiză-te pe tine îsuţi la sfârșitul filmului și derulează-l

invers, văzând totul de-a-ndoaselea, auzint sunetele invers, apoi
rotiţi senzaţiile din corp în direcţia opusă.

Pasul 6. Când încerci să te mai gândești la acea amintire nega-

tivă, cu cât te străduiești mai tare, cu atât îţi va fi mai greu să ţi
le reamintești.

25
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Descoperiţi cum creaţi certitudinea

Pasul 1. Gândește-te la ceva în care crezi cu tărie. De exemplu că

Soarele va răsări mâine sau Respiraţia este bună.

Pasul 2. Observă ce imagini, sunete și senzaţii apar atunci când te

gândești la acest crez și certitudinea pe care o ai în legătură cu el.

Pasul 3. Parcugeţi lista cu submodalităţi și observaţi toate calităţile

acestui crez.

Pasul 4. Gândește-te la ceva de care te îndoiești sau de care nu ești

sigur. Poate să fie una, poate fi alta.

Pasul 5. Observă ce imagini, sunete și senzaţii apar atunci când te

gândești la acest crez și incertitudinea pe care o ai în legătură cu el.

Pasul 6. Parcugeţi lista cu submodalităţi și observaţi toate calităţile

acestui gând.

Pasul 7. Observaţi în special, diferenţele dintre crezul puternic și

lucrul despre care sunteţi nesigur.

26
Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Asociat/Disociat

Pasul 1. Gândește-te la o amintire de care îţi amintești cu plăcere, în

care erai plin de resurse.

Pasul 2. Retrăiește filmul evenimentelor și observă cum te simţi.

Pasul 3. Tranformă filmul într-un stop cadru și observă dacă ești

asociat sau disociat.

Pasul 4. Modifică această submodalitate și vezi dacă există

diferenţe în felul cum te simţi.

Pasul 5. Treci prin aceiași pași pentru o amintire mai puţin plăcută.

27
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Submodalități 1 2 3 4 5

Vizual Ai o imagine care îți apare în minte?

Colorat/ Alb-negru
Localizare
Luminoasă/Întunecată
Asociat/Disociat
Contrast
Focus
2D/3D
Încadrată/Panoramică
Mărime
Distanță
Formă
Perspectivă
Auditiv Există anumite sunete importante?
Localizare
Direcție
Distanță (Aproape/Departe)
Intern/Extern
Volum (Tare/Încet)
Tempo (Rapid/Lent)
Ritm
Înălțime (Acut/Grav)
Kinestezic Există anumite senzații importante?
Localizare
Intensitate (Puternic/Slab)
Suprafață (Mic/Mare)
Direcție
Textură (Aspru/Moale)
Durată (Constant/Intermitent)
Temperatură (Rece/Fierbinte)
Greutate

28
 Diferenţa care face diferenţa. Pune culoare în viaţa ta

Submodalități 1 2 3 4 5

Vizual Ai o imagine care îți apare în minte?

Colorat/ Alb-negru
Localizare
Luminoasă/Întunecată
Asociat/Disociat
Contrast
Focus
2D/3D
Încadrată/Panoramică
Mărime
Distanță
Formă
Perspectivă
Auditiv Există anumite sunete importante?
Localizare
Direcție
Distanță (Aproape/Departe)
Intern/Extern
Volum (Tare/Încet)
Tempo (Rapid/Lent)
Ritm
Înălțime (Acut/Grav)
Kinestezic Există anumite senzații importante?
Localizare
Intensitate (Puternic/Slab)
Suprafață (Mic/Mare)
Direcție
Textură (Aspru/Moale)
Durată (Constant/Intermitent)
Temperatură (Rece/Fierbinte)
Greutate

29