Sunteți pe pagina 1din 18

Istorie

Programarea neuro-lingvistică, abreviată NLP, a fost creată in jurul anului 1976 de Richard Bandler
(matematician şi student în terapia gestalt) şi John Grinder (lingvist). Ei şi-au propus să descopere
structura excelenţei umane. La început ei şi-au îndreptat atenţia asupra studierii amănunţite a magicienilor
terapeuti a vremii, cum au fost Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) si Milton
Erickson (hipnoterapie). Cei doi initiatori si grupul de persoane care au contribuit la dezvoltarea sa
ulterioară, au preluat si sintetizat o serie de concepte apărute anterior in cibernetică si teoria sistemelor, a
caror reprezentanti au fost Gregory Bateson, Virginia Satir si Milton Erickson.
La inceputul anilor 1980, NLP'ul era considerat un progres important in psihoterapie si consiliere,
atragând astfel interesul cercetatorilor din consiliere si psihologie. La mijlocul anilor 1980 analizele
publicate în "The Journal of Counseling Psychology" si "National Research Council (1988; NRC)" au
aratat putine date care sa sustina teoria despre sistemele reprezentationale sau despre ideile de baza din
NLP astfel interesul cercetatorilor a scăzut.
Pentru ca numele de Programare neuro-lingvistica, te duce cu gandul la neurologie, informatica si
lingvistica, NLP'ul a fost vandut ca si o "stiinta noua". Scepticii sustin ca este o "teorie sau un mod de
tratament psihologic nedemonstrat" si una din multele psedostiintifice (sau "New Age") forme de
psihoterapie care au aparut in domeniul sanatatii mintale. Puţini practicanti si-au prezentat datele culese
pentru a fi revizuite si analizate de colegi si pe majoritatea nu ii intereseaza ca teoria sa fie validata
empiric.
[modifică] Obiectivul
NLP poate fi definită ca „studiul structurii trăirilor subiective“, având ca obiect de studiu descoperirea
(elicitarea) si modificarea structurilor („programelor“) care iau nastere din interactiunea complexă dintre
creier/sistem nervos („neuro“), limbaj („lingvistic“) si mediul inconjurator. Demersul lui Bandler si
Grinder a fost îndreptat spre gasirea răspunsurilor la întrebarea cum anume functionează oamenii şi mai
puţin la cea privitoare la cauza comportamentului uman. De aceea orientarea acestei metode este pe
solutie si pe proces.
In esenta ei, NLP desemneaza o atitudine de curiozitate, pasiune şi dedicare în studiul comportamentului
uman şi al modalităţilor de îmbunătăţire al lui.
[modifică] Definirea termenilor
Programare - aptitudinea fiecăruia de a "produce" şi "transpune" în practică o variată şi complexă gamă
de programe comportamentale.
Neuro - functionarea corpului si psihicului uman se bazează pe functionarea sistemului nervos. Alcatuit
din miliarde de celule nervoase (neuroni) interconectate, acesta constituie baza fiziologica a perceperii,
gandirii, simtirii si functionarii intregului sistem uman.
Lingvistică - mijloacele de comunicare apelate, respectiv la comportamentul nostru verbal şi nonverbal.
NLP este o stiinta a comportamentului uman cu urmatoarele aspecte:
1. ca epistemologie ea detine un sistem de cunostinte si valori
2. ca metodologie ofera procese si proceduri pentru aplicarea cunostintelor si a valorilor
3. ca tehnologie ofera tehnici (tools) de aplicare a cunostintelor si a valorilor
[modifică] Idei de bază în NLP / Axiomele NLP
1. "Harta" despre lume este diferită de "teritoriul" pe care îl reprezintă;
2. Fiecare comportament are la bază o intentie pozitivă, în cadrul hărtii despre lume a persoanei in cauzâ;
3. Nu putem să nu comunicăm, orice comportament (chiar şi tăcerea) fiind semnificativă pentru
interlocutorul nostru;
4. Nu există greseli, ci doar feedback;
5. Orice comportament este orientat către adaptare la mediul ambiant;
6. Înţelegem mult mai uşor şi mai bine ceea ce ne este deja familiar.
7. Oamenii se comportă perfect, iar comportamentul lor prezintă o structură anumită.
8. Oamenii posedă deja toate resursele necesare dezvoltării personale
9. Corpul si sufletul uman fac parte dintr-un sistem complex, in cadrul căruia se influentează reciproc

Glosar de termeni folositi in NLP

Programarea neuro lingvistica (NLP) reprezinta explorarea modului in care


comunicam, gandim si producem schimbari. Acest tip de explorare are ca rezultat
cresterea abilitatilor de comunicare, a increderii, a motivatiei si a nivelului personal
de succes. Domeniile din viata si din afaceri in care NLP are aplicatii sunt multiple,
cateva dintre ele sunt: -formularea si atingerea obiectivelor; -comunicarea eficienta;
-tehnici de invatare rapida; -leadership; -coaching pentru performanta.

abilitate (eng. capability) = stăpânire desăvârşită a unei întregi clase de


comportamente — a şti cum să faci ceva. Abilităţile provin din dezvoltarea unei
hărţi mentale care ne permite să selectăm şi să organizăm grupe de
comportamente individuale. În NLP, aceste hărţi mentale iau forma strategiilor
cognitive şi metaprogramelor.

a da forţă (engl. empowerment) = procesul de a da unei persoane vitalitate, energie


şi noi resurse pline de forţă; când spunem vitalitate ne referim la nivelul neuronal,
la schimbarea obiceiurilor.

a doua poziţie (engl. second position) = punct de vedere; a fi conştient de modul în


care percepe realitatea o altă persoană.

a treia poziţie (engl. third position) = a percepe lumea din punctul de vedere al unui
observator; vă vedeţi atât pe voi cât şi pe ceilalţi oameni.

acordare (engl. matching) = adoptarea caracteristicilor modului de exprimare a


unei alte persoane (comportament, cuvinte etc.) pentru o mai bună raportare.
acordare în viitor (engl. future pacing) = procesul prin care o persoană repetă
mental trecerea printr-o situaţie viitoare pentru a mări şansele ca acel
comportament dorit să se petreacă în mod natural şi automat; procesul de a trăi
mental un eveniment înainte ca acesta să se petreacă. Este unul dintre procesele
cheie pentru a asigura permanenţa unui rezultat, un ingredient cheie foarte
frecvent utilizat în majoritatea intervenţiilor NLP.

acuitate senzorială (engl. sensory acuity) = a fi conştient de lumea exterioară, de


simţuri, a face distincţii rafinate cu privire la informaţia senzorială pe care o
recepţionăm din lumea înconjurătoare.

analoagă (engl. analogue) = o sub-modalitate analoagă variază continuu de la o


extremă la alta, pe când o sub-modalitate digitală are doar două variante (la fel ca
un comutator, pornit/oprit). De exemplu, putem vedea o imagine fie asociat, fie
disociat.

ancorare (engl. anchoring) = procesul prin care un răspuns intern se asociază cu


unele declanşatoare externe (similar condiţionării clasice), astfel încât răspunsul
poate fi rapid, uneori ascuns, reaccesat. Procesul prin care un stimul sau o
reprezentare (interioară sau exterioară) este legată de şi, prin urmare, ajunge să
declanşeze un anumit răspuns. Ancorele apar în mod natural şi în toate sistemele
de reprezentare. Pot fi utilizate intenţionat / conştient, cum este de exemplu cazul
accentuării analoage, sau al numeroaselor tehnici de schimbare personală, cum
este procedeul de distrugere/prăbuşire a ancorelor. Conceptul NLP referitor la
ancore derivă de la reacţia pavloviană de tip stimul-răspuns, care este un exemplu
clasic de condiţionare. În cadrul studiului lui Pavlov, diapazonul era stimulul
(ancora) care îl făcea pe câine să saliveze.

asociere (engl. association) = un proces opus disocierii. În cazul disocierii, ne vedem


pe noi înşine "acolo". În general, disocierea înlătură emoţiile pe care le implică
experienţa. Atunci când suntem asociaţi experimentăm informaţia în mod direct şi
prin urmare şi emoţional.

auditiv (engl. auditory) = referitor la auz sau la simţul auzului; simţul auzului, unul
dintre sistemele principale de reprezentare.
avantaj secundar (engl. secondary gain) = apare atunci când un comportament
aparent negativ sau problematic îndeplineşte, de fapt, unele funcţii pozitive la un alt
nivel. De exemplu, fumatul poate ajuta o persoană să se relaxeze sau o poate ajuta
să se încadreze într-o anumită imagine de sine.

buclă calibrată (engl. calibrated loop) = tipar inconştient de comunicare în care


indiciile comportamentale ale unei persoane declanşează răspunsuri specifice din
partea unei alte persoane într-o interacţiune în desfăşurare.

buclă / ciclu (engl. loop) = un cerc, un ciclu, o povestire, o metaforă sau o


reprezentare care se reia de la început, astfel încât ajunge să realizeze un circuit
închis. Un ciclu / circuit deschis: un lucru neterminat. Un ciclu / circuit închis: un
lucru încheiat. În cazul strategiilor, ciclurile se referă la a fi prins într-un set de
procedee, fără cale de ieşire.

cadru (engl. frame) = context, mediu, metanivel, o modalitate de a percepe ceva


(ex.: cadrul scopului, cadrul “as if”, cadrul backtracking etc.)

cadrul "ca şi cum" (engl. as - if frame) = "a pretinde." A presupune, a spune că


"aceasta este situaţia" şi a acţiona apoi ca şi cum ar fi adevărată. Acest fapt
încurajează rezolvarea creativă a problemelor prin deplasarea mentală dincolo de
obstacolele aparente către soluţia dorită.

calibrare (engl. calibration) 1. Procesul de învăţare pentru a citi inconştientul altei


persoane, răspunsurile non-verbale dintr-o interacţiune în desfăşurare prin cuplarea
indicilor/indicatorilor comportamentali observabili cu un răspuns intern specific. 2.
Acordarea la starea şi la operaţiunile de procesare senzorială interioară ale celuilalt
prin interpretarea semnalelor non-verbale observate anterior.

categoriile Satir (engl. Satir categories) = cele cinci poziţii corporale şi stiluri de
limbaj care indică modalităţi specifice de a comunica: mediatorul, cel care
învinuieşte, cel care se auto-compătimeşte, cel care analizează şi cel care distrage,
aşa cum sunt ele descrise de Virginia Satir.
căutare transderivaţională (engl. transderivational search) = procesul de căutare în
trecut prin amintirile înmagazinate şi reprezentările mentale ale unei persoane,
pentru a găsi experienţa de referinţă de la care a fost derivat un comportament sau
răspuns prezent.

citate (engl. quotes) = un tipar prin care un mesaj pe care doriţi să-l transmiteţi
poate fi întrodus în citate ca şi cum altcineva ar fi spus acel mesaj.

comportament (engl. behavior) = 1. acţiuni şi reacţii fizice specifice prin intermediul


cărora interacţionăm cu oamenii şi mediul din jurul nostru. 2. orice activitate în care
ne implicăm, de la activităţile motorii grosiere, până la acţiunea de a gândi.

condiţii de formulare corespunzătoare (engl. well-formedness conditions) = un set


de condiţii pe care ceva trebuie să le satisfacă pentru a produce un rezultat ecologic
şi eficient. În NLP, un scop anume este bine formulat dacă poate fi: (1) afirmat în
termeni pozitivi, (2) definit şi evaluat conform dovezilor bazate pe simţuri, (3) iniţiat
şi menţinut de persoana care doreşte scopul, (4) realizat pentru a păstra efectele
secundare pozitive ale stării prezente şi (5) contextualizat corespunzător pentru a
se potrivi ecologiei externe.

conducere (engl. leading) = schimbarea comportamentului propriu după stabilirea


raportării astfel încât cealaltă persoană să ne urmeze. Prin conducere se testează
cât este de bună raportarea.

congruenţă (engl. congruence) = 1. se manifestă atunci când toate credinţele,


strategiile şi comportamentele interne ale unei persoane se află în acord total şi
sunt orientate către garantarea unui rezultat dorit. 2. o stare în care reprezentările
noastre interioare sunt în armonie. Ceea ce spunem este în acord cu ceea ce facem.
Atât semnalele non-verbale, cât şi afirmaţiile verbale sunt în acord. Este o stare de
unitate, acord, armonie interioară şi totodată o stare non-conflictuală.

conştient (engl. conscious) = conştienţa momentului prezent. A fi conştient de şapte


+ / - două elemente de informaţie.
context (engl. context) 1. cadrul care înconjoară un eveniment particular. Acest
cadru va determina deseori cum este interpretată o experienţă sau un eveniment
concret. 2. cadrul sau procesul în care au loc evenimentele şi prin intermediul
căruia conţinutul dobândeşte o semnificaţie.

conţinut (engl. content) = elementele specifice şi detaliile unui anumit eveniment.


Conţinutul răspunde la întrebările ce? şi de ce?. Este un element opus procesului
sau structurii.

crezuri (engl. beliefs) 1. generalizări atent păstrate referitoare la (1) cauza, (2)
înţelesul şi (3) graniţele din (a) lumea din jurul nostru, (b) comportamentul nostru,
(c) capabilităţile/abilităţile nostre şi (d) identităţile noastre. Crezurile funcţionează la
un nivel diferit de realitatea concretă şi servesc la a ghida şi interpreta percepţiile
noastre despre realitate, adeseori conectându-le la criteriile sau sistemele noastre
de valori. Crezurile sunt notorii ca fiind greu de schimbat prin reguli tipice de
gândire logică sau raţională. 2. Generalizările pe care le facem referitor la
cauzalitate, semnificaţie, noi înşine, ceilalţi, comportament, identitate, etc. Crezurile
noastre sunt ceea ce considerăm ca fiind "adevărat" în orice clipă. Crezurile ne
ghidează în perceperea şi interpretarea realităţii. Crezurile sunt foarte apropiate de
valori. Programarea neurolingvistică include unele tipare de schimbare a crezurilor.

criterii (engl. criteria) = valorile sau standardele pe care o persoană le foloseşte


pentru a lua decizii şi a emite judecăţi.

cuantificatori universali (engl. universal quantifiers) = o generalizare pornind de la


un eşantion către întreaga populaţie - termeni universali (fiecare, tot, niciodată,
niciunul etc.). O afirmaţie care nu permite excepţii.

cvadruplă (engl. four tuple / 4-tuple) = o metodă din stenografie folosită pentru a
nota structura oricărei experienţe particulare. Conceptul de cavdruplă păstrează
faptul că orice experienţă trebuie să fie compusă dintr-o combinaţie de patru clase
reprezentări primare — (A, V, K, O) — unde A = auditiv, V = vizual, K = kinestezic şi
O = olfactiv/gustativ.
descriere multiplă (engl. multiple description) = procesul de a descrie acelaşi lucru
din poziţii perceptuale diferite.

descrieri bazate pe pecepţia senzorială (engl. sensory based description) =


informaţii care sunt direct observabile şi verificabile prin intermediul simţurilor; un
limbaj bazat pe acţiunile de a vedea, a auzi, a simţi, pe care îl putem testa la modul
empiric, în contrast cu descrierile evaluative.

dezacordare (engl. mismatching) = a oferi celuilalt tipare diferite de comportament,


a rupe raportarea în scopul redirecţionării, al întreruperii; a termina o întâlnire sau o
conversaţie.

digital (engl. digital) = care variază între două stări, o polaritate. De exemplu, un
comutator electric care are două poziţii: pornit/oprit. Termenul digital auditiv se
referă la a gândi, a procesa şi a comunica folosind cuvinte, nu cele cinci simţuri.

disociere (engl. dissociation) = a nu face parte dintr-o experienţă, ci, a vedea şi a


auzi din exterior, din punctul de vedere al unui spectator, spre deosebire de poziţia
asociată.

downtime (engl. downtime) = care nu se află în câmpul conştienţei senzoriale, ci "în


interiorul" minţii noastre. A vedea, a auzi şi a simţi gânduri, amintiri, procese
conştiente; o stare uşoară de transă având atenţia focalizată spre interior.

distorsiune (engl. distortion) = procesul prin care ne reprezentăm realitatea


exterioară în termenii propriei neurologii. Procesul de modelare prin care ne
reprezentăm în mod inadecvat un anumit lucru prin intermediul componentei
lingvistice sau neurologice poate crea limitări sau resurse. Distorsiunile apar atunci
când folosim limbajul pentru a descrie, generaliza, a emite teorii referitoare la
experienţă.

echivalenţă complexă (engl. complex equivalence) = un tipar de distorsiune


lingvistică prin care stabilim semnificaţia comportamentului unei alte persoane
pornind de la semnalele observabile, fără a corobora în mod direct şi alte dovezi
primite de la respectiva persoană. ecologie ecology Preocuparea pentru relaţiile
globale din cadrul propriei fiinţe, precum şi dintre noi şi mediul sau sistemul
înconjurător. Ecologia interioară: relaţiile globale dintre o persoană şi gândurile,
strategiile, comportamentul, abilităţile, valorile şi crezurile proprii. Echilibrul dinamic
al elementelor unui sistem.

elicitare / obţinere (engl. elicitation) = evocarea unei stări prin intermediul


cuvintelor, a comportamentului, gesturilor sau a oricăror alţi stimuli. A aduna
informaţii prin observare directă a semnalelor non-verbale sau punând întrebări
despre meta-model. epistemologie epistemology Teoria cunoaşterii, cum anume
ştim ceea ce ştim.

filtre perceptuale (engl. perceptual filters) = idei, experienţe, crezuri, valori,


metaprograme, decizii, amintiri specifice şi un limbaj care este unic, toate împreună
influenţând propriul nostru model asupra lumii.

fiziologic / componenta fiziologică (engl. physiologic) = partea fizică a unei


persoane.

flexibilitate comportamentală (engl. behavioral flexibility) = abilitatea de a varia


propriul comportament pentru a extrage sau asigura un răspuns de la o altă
persoană.

fragmentare (engl. chunking) = 1. organizarea sau împărţirea unei experienţe în


bucăţi mai mari sau mai mici. Fragmentarea în sus presupune trecerea la un nivel
de informaţie mai larg, mai abstract. Fragmentarea în jos presupune trecerea la un
nivel de informaţie mai specific şi mai concret. Fragmentarea laterală presupune
găsirea altor exemple la acelaşi nivel de informaţie. 2. schimbarea modului de
percepţie, parcurgând în sus sau în jos nivelurile şi/sau nivelurile logice. Trunchierea
/ împărţirea / accesarea în sus / de la mic la mare se referă la a merge mai sus cu
un nivel (a induce în sus, inducţie). Se ajunge astfel la abstractizări superioare.
Trunchierea / împărţirea / accesarea în jos / de la mai mare la mai mic se referă la a
merge mai jos cu un nivel (a deduce, deducţie). Se ajunge astfel la exemple sau
cazuri mai specifice.
generalizare (engl. generalization) = procesul prin care o experienţă specifică
ajunge să reprezinte o întreagă clasă de experienţe, unul dintre cele trei procese de
modelare ale programării neurolingvistice.

gestalt (engl. Gestalt) = un ansamblu de amintiri conectate neurologic şi care se


bazează pe emoţii similare.

gustativ (engl. gustatory) = referitor la gust sau la simţul gustului.

harta realităţii (engl. map of reality) = model al lumii, o reprezentare unică a lumii
care este alcătuită în mintea fiecărei persoane prin abstractizare, pornind de la
experienţă, şi care este alcătuită dintr-o hartă neurolingvistică, adică din
reprezentările interioare ale persoanei. (vezi model despre/asupra lumii).

identitate (engl. identity) = sentimentul nostru referitor la cine suntem. Sentimentul


nostru de identitate ne organizează crezurile, capabilităţile/abilităţile şi
comportamentele într-un sistem unic.

implementare (engl. installation) = procesul de implementare a unei noi strategii


mentale (a unui nou mod de a acţiona) în cadrul ansamblului minte-corp, astfel
încât acesta să opereze automat. Procedeu adesea realizat prin intermediul
ancorelor, al unor mecanisme bazate pe pârghii, al metaforelor, parabolelor,
reîncadrării, acordării în viitor etc. în timp in time A avea o linie a timpului care
trece prin propriul corp, unde trecutul este în spatele nostru şi viitorul în faţă, iar
momentul "prezent" este în interiorul corpului nostru.

incongruenţă (engl. incongruence) = starea de a fi în contradicţie cu propria fiinţă,


de a avea părţi în conflict unele cu celelalte. Este caracterizată de-o atitudine
rezervată, de atitudinea de a nu fi total dăruit unui scop, de a exprima mesaje
incongruente caracterizate de o lipsă de aliniere/armonie sau acord între părţile
verbale şi non-verbale ale comunicării.

inconştient (engl. unconscious) = tot ceea ce nu se află în câmpul conştiinţei în


momentul prezent.
instalare (engl. installation) = procesul prin care se facilitează/înlesneşte
dobândirea unei noi strategii sau a unui nou comportament. O nouă strategie poate
fi instalată printr-o combinaţie de ancorare, indicii de accesare, metaforă şi
acordare a viitorului.

kinestezic (engl. kinesthetic) = 1. referitor la senzaţiile corpului. În NLP, termenul


kinestezic este folosit pentru a cuprinde toate tipurile de simţuri, inclusiv tactil,
visceral şi emoţional. 2. senzaţii, sentimente, senzaţii tactile la suprafaţa pielii,
senzaţii proprioceptive în interiorul corpului; este inclus aici şi sistemul vestibular
sau simţul echilibrului.

linia timpului /linia temporară (engl. time line) = o metaforă referitoare la modul în
care depozităm imaginile, sunetele şi senzaţiile aferente amintirilor şi imaginaţiei
noastre; o modalitate de codificare şi procesare a "timpului" construit.

marcare analoagă (engl. analogue marking) = utilizarea tonului vocii, a expresiei


faciale, a gesturilor sau a atingerii pentru a sublinia în mod non-verbal anumite
cuvinte, în conversaţie. Cuvintele subliniate/accentuate/marcate transmit un mesaj
adiţional / în plus.

mediu înconjurător (engl. environment) = contextul extern în care se desfăşoară


comportamentul nostru. Mediul nostru este ceea ce percepem ca fiind "în afara"
noastră. Nu face parte din comportamentul nostru, ci este mai degrabă ceva la care
trebuie să reacţionăm.

meta (engl. meta) = deasupra, dincolo de, mai mult decât, la un nivel superior, un
nivel logic superior; exprimă ideea de transformare, de schimbare.

meta-model (engl. meta-model) = un model ce prezintă anumite distincţii lingvistice


care identifică tiparele de limbaj ce ascund semnificaţia în procesul comunicării prin
intermediul distorsiunilor, al ştergerilor şi al generalizărilor. Include şi metodele de
contracarare sau întrebările specifice prin care limbajul "prost formulat" este re-
conectat la experienţa senzorială şi la structura de profunzime. Aceste metode de
contracarare specifice meta-modelului fac persoana să iasă din starea de transă.
Dezvoltat în 1975 de către Richard Bandler şi John Grinder.

metaforă (engl. metaphor) = procesul de gândire despre o situaţie sau un fenomen


ca fiind altceva, de exemplu poveşti, parabole şi analogii.

meta-niveluri (engl. meta-levels) = care se referă la acele niveluri abstracte de


conştiinţă pe care le experimentăm interior.

metaprogram (engl. meta-program) 1. Un nivel de programare mentală care


determină cum ne clasificăm, orientăm şi divizăm experienţele. Metaprogramele
noastre sunt mai abstracte decât strategiile noastre specifice de a gândi; ele
definesc abordarea noastră generală privitoare mai degrabă la un aspect particular
decât la detaliile procesului nostru de gândire. 2. Programele mentale/perceptuale
pentru sortarea şi recepţionarea stimulilor, filtre perceptuale care guvernează
procesul atenţiei, uneori al "neuro-sortării", sau meta-procesele.

meta-stare (engl. meta-state) = o stare referitoare la o altă stare, care face ca o


stare ce implică ansamblul minte-corp să se refere la o altă stare de la un nivel logic
superior, generează o stare de tip gestalt, respectiv o meta-stare; model dezvoltat
de Michael Hall.

model (engl. model) = o descriere a modului în care funcţionează un anumit lucru, o


copie distorsionată, ştearsă sau generalizată a originalului; o paradigmă.

model asupra lumii (engl. model of the world) = 1. o hartă a realităţii, o


reprezentare unică a lumii pe care o generalizăm pentru experienţele noastre. 2.
ansamblul de principii operative ale unei persoane.

modelare (engl. modeling) = 1. procesul prin care se observă şi se realizează harta


comportamentelor de succes ale altor oameni. 2. procesul de observare şi duplicare
a unor acţiuni sau comportamente pline de succes ale altora; procesul de a discerne
între succesiunea reprezentărilor interioare şi a comportamentelor care fac o
persoană să reuşească să realizeze o anumită sarcină.
neurosemantică (engl. neuro-semantics) = 1. un model al sensurilor sau evaluării ce
foloseşte modelul meta-stărilor pentru a articula şi a lucra cu nivelurile superioare
ale stărilor, precum şi modelul programării neurolingvistice pentru detalierea
modului de experimentare şi procesare al fiinţelor umane. 2. un model care prezintă
un model mai amplu şi mai bogat ce ne oferă o modalitate de a ne gândi la şi de a
lucra cu modul în care sistemul nostru nervos (componenta neuronală) şi lingvistica
creează semnificaţiile (semantica). niveluri primare primary levels Se referă la
modul nostru de a experimenta lumea în principal prin intermediul simţurilor.

niveluri logice (engl. logical levels) = 1. o ierarhie internă în care fiecare nivel este
în mod progresiv mai cuprinzător şi are un impact mai mare din punct de vedere
psihologic. În ordinea importanţei (de sus în jos), aceste niveluri includ: (1)
identitatea, (2) crezurile, (3) capabilităţile/abilităţile, (4) comportamentul şi (5)
mediul înconjurător. 2. Un nivel superior, un nivel referitor la un nivel inferior, un
meta-nivel care informează şi modulează nivelul inferior.

nominalizare (engl. nominalization) = o distincţie lingvistică a meta-modelului, un


tipar hipnotic al limbajului specific stării de transă, un proces sau un verb
transformat într-un substantiv (abstract), un proces îngheţat în timp.

olfactiv (engl. olfactory) = referitor la miros şi la simţul mirosului.

operatori modali (engl. modal operators) = distincţii lingvistice ale meta-modelului


care indică "modalitatea" prin care "operează" o persoană: modalitatea necesităţii,
a posibilităţii, a dorinţei, a obligaţiei, etc. Predicatele (pot, nu pot, posibil, imposibil,
a trebui să, a trebui neapărat să, etc.) pe care le utilizăm pentru a ne motiva.

părţi (engl. parts) = 1. un mod metaforic de a vorbi despre programe şi strategii


independente de comportament. Programele sau "părţile" vor dezvolta deseori o
voce naratoare care devine una dintre caracteristicile lor de identificare. 2. o
metaforă pentru a descrie responsabilitatea faţă de propriul comportament sub
diverse aspecte ale psihicului nostru. Acestea pot fi văzute asemenea unor sub-
personalităţi care au "o viaţă a lor"; atunci când acestea au intenţii diferite unele
faţă de altele putem experimenta conflicte interioare şi senzaţia de incongruenţă.
poziţie (engl. position) = un punct de vedere sau o perspectivă anume. În NLP
există trei poziţii de bază pe care cineva le poate adopta în perceperea unei
experienţe particulare. Prima poziţie implică a trăi ceva prin proprii noştri ochi în
legătură cu un punct de vedere propriu. A doua poziţie implică a trăi ceva de parcă
am fi în locul unei alte persoane. A treia poziţie implică distanţarea şi perceperea
relaţiei dintre noi înşine şi ceilalţi dintr-o perspectivă disociată.

poziţie perceptuală (engl. perceptual position) 1. un punct de vedere sau o


perspectivă anume. În NLP există trei poziţii de bază pe care cineva le poate adopta
în perceperea unei experienţe particulare. Prima poziţie implică a trăi ceva prin
proprii noştri ochi în legătură cu un punct de vedere propriu. A doua poziţie implică
a trăi ceva de parcă am fi în locul unei alte persoane. A treia poziţie implică
distanţarea şi perceperea relaţiei dintre noi înşine şi ceilalţi dintr-o perspectivă
disociată. 2. punctul nostru de vedere; una dintre cele trei poziţii mentale adoptate
(prima poziţie - asociat în propria fiinţă; a doua poziţie - din perspectiva celuilalt; a
treia poziţie - dintr-o poziţie în afara celor implicaţi).

predicate (engl. predicates) = 1. cuvinte referitoare la proces (precum verbe,


adverbe şi adjective) pe care o persoană le selectează pentru a descrie un subiect.
Predicatele sunt folosite în NLP pentru a identifica sistemul de reprezentare pe care
îl foloseşte o persoană pentru a procesa informaţiile. 2. ceea ce afirmăm sau
formulăm în legătură cu un anumit subiect, termeni cu specific senzorial ce indică
un anumit sistem de reprezentare (predicate vizuale, auditive, kinestezice,
nespecificate).

presupoziţii (engl. presuppositions) = idei sau presupuneri pe care le luăm drept


bune sau le considerăm ca fiind adevărate pentru a da un sens comunicării.

prima poziţie (engl. first position) = perceperea lumii din propriul punct de vedere,
în mod asociat, una dintre cele trei poziţii perceptuale.

prin timp (engl. trough time) = o linie a timpului în care trecutul, prezentul şi viitorul
se află în faţa noastră. De exemplu, timpul este reprezentat spaţial, ca şi în cazul
planificării anuale.
programare neurolingvistică (NLP) (engl. neuro-linguistic programming) = 1. un
model comportamental şi un set de aptitudini şi tehnici explicite ale căror baze au
fost puse de către John Grinder şi Richard Bandler în 1975. Definită ca studiul
structurii experienţei subiective, NLP studiază tiparele sau "programarea" creată
prin interacţiunea dintre creier (neuro), limbaj (lingvistic) şi corp care produce atât
comportament eficient, cât şi ineficient. Aptitudinile şi tehnicile au fost derivate din
observarea tiparelor de excelenţă ale experţilor din diverse domenii de comunicare
profesionistă, inclusiv psihoterapie, afaceri, hipnoză, drept şi învăţământ. 2. studiul
excelenţei. Un model referitor la modul în care oamenii îşi structurează propriile
experienţe; structura experienţei subiective; cum anume îşi programează fiinţele
umane modul de a gândi, de a percepe emoţiile şi de a se comporta prin
intermediul propriei structuri neurologice, mediată fiind de limbaj şi de sistemul de
codare folosit pentru procesarea, depozitarea şi re-accesarea informaţiei.

raport / raportare (engl. rapport) = 1. stabilirea încrederii, armoniei şi cooperării


într-o relaţie. 2. senzaţia de a fi în legătură cu celălalt, senzaţia de reciprocitate, de
încredere, creată prin intermediul ritmării, oglindirii şi al acordării; o stare de
empatie sau de a fi în cea de-a doua poziţie.

reîncadrare (engl. reframing) = 1. un proces folosit în NLP prin care un


comportament problematic este separat de intenţia pozitivă a "părţii" sau
programului intern care este responsabil de acel comportament. Sunt stabilite noi
alternative de comportament punând partea responsabilă de vechiul comportament
să-şi asume responsabilitatea implementării altor comportamente care satisfac
aceeaşi intenţie pozitivă, dar nu au efecte secundare problematice. 2. a schimba
contextul sau cadrul de referinţă al unei experienţe astfel încât aceasta să
dobândească o altă semnificaţie.

reprezentare (engl. representation) = o idee, un gând, o prezentare a unei


informaţii bazate pe evaluare sau pe experienţa senzorială.

reprezentare interioară (engl. internal representation) = Tipare informaţionale


semnificative pe care le creăm şi le depozităm în mintea noastră, o combinaţie de
imagini, sunete, senzaţii, mirosuri şi gusturi.
resurse (engl. resources) = Orice mijloace pe care le putem face să susţină un
anumit scop: componenta fiziologică, stările, gândurile, strategiile, experienţele,
oamenii, evenimentele sau proprietăţile.

rezultate (engl. outcomes) = 1. scopurile sau stările dorite pe care aspiră să le


obţină o persoană sau o organizaţie. 2. un rezultat specific bazat pe descrierea
senzorială. 3. Un scop bine conturat care îndeplineşte criteriile aferente.

ritmare (engl. pacing) = 1. o metodă folosită de comunicatori pentru a stabili rapid


un raport potrivind anumite aspecte ale comportamentului lor cu acelea ale
persoanei cu care ei comunică — o potrivire sau o oglindire de comportament. 2. a
stabili şi a menţine raportarea cu o altă persoană alăturându-ne modelului său
asupra lumii, acordându-ne la limbajul folosit de aceasta, la crezurile, valorile,
experienţa sa curentă etc.; aspect crucial pentru stabilirea raportării.

semnale (engl. cues) = informaţiile care ne furnizează indicii referitoare la structura


subiectivă a unei alte persoane, cum ar fi: semnalele de accesare vizuală,
predicatele, poziţia corpului, gesturile, tonul vocii, tonalitatea, etc.

semnale de accesare vizuală (engl. eye accessing cues) = mişcări ale ochilor în
diverse direcţii, indicând o gândire (procesare) de tip vizual, auditiv sau kinestezic.
semnale de accesare accessing cues 1. Comportamente subtile care vor ajuta atât
la a declanşa, cât şi la a indica sistemul de reprezentare pe care îl foloseşte o
persoană pentru a gândi. Exemple tipice de indicii de accesare includ mişcările
ochilor, intonaţia şi ritmul vocii, postura corpului, gesturile şi modurile de respiraţie.
2. Modul în care ne folosim componenta fiziologică şi neuronală prin intermediul
respiraţiei, poziţiei corpului, gesturilor şi mişcărilor oculare pentru a accesa anumite
stări şi moduri de a gândi. Toate acestea pot fi observate şi de către ceilalţi.

sinestezie (engl. synesthesia) = 1. procesul de suprapunere dintre sistemele de


reprezentare caracterizate de fenomene precum circuite văz-simţ, în care o
persoană derivă senzaţii din ceea ce vede, sau precum circuite auz-simţ, în care o
persoană obţine senzaţii de la ceea ce aude. Oricare două modalităţi senzoriale pot
fi conectate. 2. o stare de "întreg" aferentă experienţei senzoriale prin intermediul a
două sau mai multe modalităţi, o legătură automată între un sistem de reprezentare
şi altul. De exemplu, o sinestezie de tipul V-K poate să implice perceperea
cuvintelor sau a sunetelor ca fiind colorate.
sistem de reprezentare primar (engl. representational system primacy) = atunci
când un individ foloseşte în mod sistematic un simţ în detrimentul altor simţuri
pentru a-şi procesa şi organiza experienţele. Sistemul de reprezentare principal va
determina multe trăsături de personalitate, precum şi
capabilităţi/capacităţi/abilităţi/aptitudini de învăţare.

sistem preferat (engl. prefered system) = sistemul de reprezentare care este folosit
în mod obişnuit de către o persoană în gândire şi în organizarea experienţelor.

sistem de reprezentare (engl. representational system) = 1. cele cinci simţuri:


văzul, auzul, tactilul, olfactivul şi gustul. 2. modul în care codificăm mental
informaţia folosind sistemele senzoriale: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv şi
gustativ.

stare (engl. state) = 1. totalitatea condiţiilor fizice şi mentale în desfăşurare din care
provin acţiunile unei persoane. 2. fenomen holistic ce cuprinde ansamblul minte-
corp-emoţii, dispoziţie, condiţie emoţională; suma totală a tuturor proceselor fizice
şi neuronale experimentate de o fiinţă umană la un anumit moment dat.

stare plină de resurse (engl. resourceful state) = ansamblul experienţei neuro-fizice


atunci când persoana se simte plină de resurse.

stări primare (engl. primary states) = descriu acele stări de conştiinţă aferente
experienţelor noastre asupra lumii exterioare de nivel primar.

ştergere - omisiune (engl. deletion) = partea lipsă a unei experienţe, fie din punct
de vedere lingvistic, fie din cel al reprezentării.

strategie (engl. strategy) = 1. un set de etape mentale şi comportamentale explicite


folosite pentru a obţine un rezultat specific. În NLP, cel mai important aspect al unei
strategii îl reprezintă sistemele de reprezentare folosite pentru a executa paşii
specifici. 2. o succesiune de moduri de a ne gândi şi de a ne comporta pentru a
obţine un anumit rezultat sau pentru a crea o anumită experienţă; structura
subiectivităţii ordonată în cadrul modelului linear TOTE.

structură de bază (engl. hard wire) = factor având o bază neurologică, conexiunile
neuronale formate în principal pe parcursul gestaţiei, componentă similară cu
partea hard a unui calculator.

structura de suprafaţă = cuvintele sau limbajul folosit pentru a descrie sau a


simboliza reprezentările senzoriale primare efective înmagazinate în creier.

structură profundă (engl. deep structure) = hărţile senzoriale (atât conştiente, cât şi
inconştiente) pe care oamenii le folosesc pentru a-şi organiza şi ghida
comportamentele.

sub-modalităţi (engl. sub-modalities) = 1. calităţi senzoriale speciale percepute de


fiecare dintre simţuri. De exemplu, sub-modalităţile vizuale includ culoarea, forma,
mişcarea, strălucirea, adâncimea etc.; sub-modalităţile auditive includ volumul,
intensitatea, tempoul etc.; sub-modalităţile kinestezice includ presiunea,
temperatura, textura, localizarea etc. 2. distincţiile pe care le facem în cadrul
fiecărui sistem de reprezentare, caracteristicile reprezentărilor noastre interioare.

substantive nespecificate (engl. unspecified nouns) = substantive care nu specifică


la cine sau la ce se referă.

T.O.T.E. (engl. T.O.T.E.) =dezvoltat de Miller, Galanter şi Pribram, termenul


defineşte secvenţa Test-Operare-Test-Evacuare, care descrie circuitul de bază al
răspunsului folosit pentru a ghida toate comportamentele.

translatare (engl. translating) = procesul de reformulare a unei fraze înlocuind


predicatele specifice unui sistem de reprezentare în predicate corespunzătoare altui
sistem.
uptime (engl. uptime) = o stare în cazul căreia atenţia şi simţurile sunt direcţionate
în exterior, către mediul înconjurător, toate canalele senzoriale sunt deschise şi în
alertă.

utilizare (engl. utilisation) = o tehnică în care o secvenţă de strategie specifică sau


un tipar de comportament este ritmat sau potrivit pentru a influenţa răspunsul
altcuiva. valoare value Ce este important pentru noi într-un anumit context. Valorile
noastre (criteriile) sunt ceea ce ne motivează în viaţă. Toate strategiile
motivaţionale au o componentă kinestezică.

variaţia necesară (engl. requisite variety) = flexibilitate în gândire, în perceperea


emoţiilor, în vorbire, comportament; persoana care dă dovadă de cea mai mare
flexibilitate de comportament controlează actul comunicării; legea variaţiei
necesare.

verbe nespecificate (engl. unspecified verbs) = verbe care nu descriu specificul


acţiunii, cum a fost aceasta realizată; adverbul a fost şters.

vizual (engl. visual) = 1. referitor la văz sau simţul văzului. 2. a vedea, a-şi imagina,
sistemul de reprezentare al vederii.

vizualizare (engl. visualisation) = procesul de a vedea imagini cu ochii minţii.

S-ar putea să vă placă și