Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Programarea neuro-lingvistică, abreviată NLP, a fost creată in jurul anului 1976 de Richard Bandler
(matematician şi student în terapia gestalt) şi John Grinder (lingvist). Ei şi-au propus să descopere
structura excelenţei umane. La început ei şi-au îndreptat atenţia asupra studierii amănunţite a magicienilor
terapeuti a vremii, cum au fost Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) si Milton
Erickson (hipnoterapie). Cei doi initiatori si grupul de persoane care au contribuit la dezvoltarea sa
ulterioară, au preluat si sintetizat o serie de concepte apărute anterior in cibernetică si teoria sistemelor, a
caror reprezentanti au fost Gregory Bateson, Virginia Satir si Milton Erickson.
La inceputul anilor 1980, NLP'ul era considerat un progres important in psihoterapie si consiliere,
atragând astfel interesul cercetatorilor din consiliere si psihologie. La mijlocul anilor 1980 analizele
publicate în "The Journal of Counseling Psychology" si "National Research Council (1988; NRC)" au
aratat putine date care sa sustina teoria despre sistemele reprezentationale sau despre ideile de baza din
NLP astfel interesul cercetatorilor a scăzut.
Pentru ca numele de Programare neuro-lingvistica, te duce cu gandul la neurologie, informatica si
lingvistica, NLP'ul a fost vandut ca si o "stiinta noua". Scepticii sustin ca este o "teorie sau un mod de
tratament psihologic nedemonstrat" si una din multele psedostiintifice (sau "New Age") forme de
psihoterapie care au aparut in domeniul sanatatii mintale. Puţini practicanti si-au prezentat datele culese
pentru a fi revizuite si analizate de colegi si pe majoritatea nu ii intereseaza ca teoria sa fie validata
empiric.
[modifică] Obiectivul
NLP poate fi definită ca „studiul structurii trăirilor subiective“, având ca obiect de studiu descoperirea
(elicitarea) si modificarea structurilor („programelor“) care iau nastere din interactiunea complexă dintre
creier/sistem nervos („neuro“), limbaj („lingvistic“) si mediul inconjurator. Demersul lui Bandler si
Grinder a fost îndreptat spre gasirea răspunsurilor la întrebarea cum anume functionează oamenii şi mai
puţin la cea privitoare la cauza comportamentului uman. De aceea orientarea acestei metode este pe
solutie si pe proces.
In esenta ei, NLP desemneaza o atitudine de curiozitate, pasiune şi dedicare în studiul comportamentului
uman şi al modalităţilor de îmbunătăţire al lui.
[modifică] Definirea termenilor
Programare - aptitudinea fiecăruia de a "produce" şi "transpune" în practică o variată şi complexă gamă
de programe comportamentale.
Neuro - functionarea corpului si psihicului uman se bazează pe functionarea sistemului nervos. Alcatuit
din miliarde de celule nervoase (neuroni) interconectate, acesta constituie baza fiziologica a perceperii,
gandirii, simtirii si functionarii intregului sistem uman.
Lingvistică - mijloacele de comunicare apelate, respectiv la comportamentul nostru verbal şi nonverbal.
NLP este o stiinta a comportamentului uman cu urmatoarele aspecte:
1. ca epistemologie ea detine un sistem de cunostinte si valori
2. ca metodologie ofera procese si proceduri pentru aplicarea cunostintelor si a valorilor
3. ca tehnologie ofera tehnici (tools) de aplicare a cunostintelor si a valorilor
[modifică] Idei de bază în NLP / Axiomele NLP
1. "Harta" despre lume este diferită de "teritoriul" pe care îl reprezintă;
2. Fiecare comportament are la bază o intentie pozitivă, în cadrul hărtii despre lume a persoanei in cauzâ;
3. Nu putem să nu comunicăm, orice comportament (chiar şi tăcerea) fiind semnificativă pentru
interlocutorul nostru;
4. Nu există greseli, ci doar feedback;
5. Orice comportament este orientat către adaptare la mediul ambiant;
6. Înţelegem mult mai uşor şi mai bine ceea ce ne este deja familiar.
7. Oamenii se comportă perfect, iar comportamentul lor prezintă o structură anumită.
8. Oamenii posedă deja toate resursele necesare dezvoltării personale
9. Corpul si sufletul uman fac parte dintr-un sistem complex, in cadrul căruia se influentează reciproc
a treia poziţie (engl. third position) = a percepe lumea din punctul de vedere al unui
observator; vă vedeţi atât pe voi cât şi pe ceilalţi oameni.
auditiv (engl. auditory) = referitor la auz sau la simţul auzului; simţul auzului, unul
dintre sistemele principale de reprezentare.
avantaj secundar (engl. secondary gain) = apare atunci când un comportament
aparent negativ sau problematic îndeplineşte, de fapt, unele funcţii pozitive la un alt
nivel. De exemplu, fumatul poate ajuta o persoană să se relaxeze sau o poate ajuta
să se încadreze într-o anumită imagine de sine.
categoriile Satir (engl. Satir categories) = cele cinci poziţii corporale şi stiluri de
limbaj care indică modalităţi specifice de a comunica: mediatorul, cel care
învinuieşte, cel care se auto-compătimeşte, cel care analizează şi cel care distrage,
aşa cum sunt ele descrise de Virginia Satir.
căutare transderivaţională (engl. transderivational search) = procesul de căutare în
trecut prin amintirile înmagazinate şi reprezentările mentale ale unei persoane,
pentru a găsi experienţa de referinţă de la care a fost derivat un comportament sau
răspuns prezent.
citate (engl. quotes) = un tipar prin care un mesaj pe care doriţi să-l transmiteţi
poate fi întrodus în citate ca şi cum altcineva ar fi spus acel mesaj.
crezuri (engl. beliefs) 1. generalizări atent păstrate referitoare la (1) cauza, (2)
înţelesul şi (3) graniţele din (a) lumea din jurul nostru, (b) comportamentul nostru,
(c) capabilităţile/abilităţile nostre şi (d) identităţile noastre. Crezurile funcţionează la
un nivel diferit de realitatea concretă şi servesc la a ghida şi interpreta percepţiile
noastre despre realitate, adeseori conectându-le la criteriile sau sistemele noastre
de valori. Crezurile sunt notorii ca fiind greu de schimbat prin reguli tipice de
gândire logică sau raţională. 2. Generalizările pe care le facem referitor la
cauzalitate, semnificaţie, noi înşine, ceilalţi, comportament, identitate, etc. Crezurile
noastre sunt ceea ce considerăm ca fiind "adevărat" în orice clipă. Crezurile ne
ghidează în perceperea şi interpretarea realităţii. Crezurile sunt foarte apropiate de
valori. Programarea neurolingvistică include unele tipare de schimbare a crezurilor.
cvadruplă (engl. four tuple / 4-tuple) = o metodă din stenografie folosită pentru a
nota structura oricărei experienţe particulare. Conceptul de cavdruplă păstrează
faptul că orice experienţă trebuie să fie compusă dintr-o combinaţie de patru clase
reprezentări primare — (A, V, K, O) — unde A = auditiv, V = vizual, K = kinestezic şi
O = olfactiv/gustativ.
descriere multiplă (engl. multiple description) = procesul de a descrie acelaşi lucru
din poziţii perceptuale diferite.
digital (engl. digital) = care variază între două stări, o polaritate. De exemplu, un
comutator electric care are două poziţii: pornit/oprit. Termenul digital auditiv se
referă la a gândi, a procesa şi a comunica folosind cuvinte, nu cele cinci simţuri.
harta realităţii (engl. map of reality) = model al lumii, o reprezentare unică a lumii
care este alcătuită în mintea fiecărei persoane prin abstractizare, pornind de la
experienţă, şi care este alcătuită dintr-o hartă neurolingvistică, adică din
reprezentările interioare ale persoanei. (vezi model despre/asupra lumii).
linia timpului /linia temporară (engl. time line) = o metaforă referitoare la modul în
care depozităm imaginile, sunetele şi senzaţiile aferente amintirilor şi imaginaţiei
noastre; o modalitate de codificare şi procesare a "timpului" construit.
meta (engl. meta) = deasupra, dincolo de, mai mult decât, la un nivel superior, un
nivel logic superior; exprimă ideea de transformare, de schimbare.
niveluri logice (engl. logical levels) = 1. o ierarhie internă în care fiecare nivel este
în mod progresiv mai cuprinzător şi are un impact mai mare din punct de vedere
psihologic. În ordinea importanţei (de sus în jos), aceste niveluri includ: (1)
identitatea, (2) crezurile, (3) capabilităţile/abilităţile, (4) comportamentul şi (5)
mediul înconjurător. 2. Un nivel superior, un nivel referitor la un nivel inferior, un
meta-nivel care informează şi modulează nivelul inferior.
prima poziţie (engl. first position) = perceperea lumii din propriul punct de vedere,
în mod asociat, una dintre cele trei poziţii perceptuale.
prin timp (engl. trough time) = o linie a timpului în care trecutul, prezentul şi viitorul
se află în faţa noastră. De exemplu, timpul este reprezentat spaţial, ca şi în cazul
planificării anuale.
programare neurolingvistică (NLP) (engl. neuro-linguistic programming) = 1. un
model comportamental şi un set de aptitudini şi tehnici explicite ale căror baze au
fost puse de către John Grinder şi Richard Bandler în 1975. Definită ca studiul
structurii experienţei subiective, NLP studiază tiparele sau "programarea" creată
prin interacţiunea dintre creier (neuro), limbaj (lingvistic) şi corp care produce atât
comportament eficient, cât şi ineficient. Aptitudinile şi tehnicile au fost derivate din
observarea tiparelor de excelenţă ale experţilor din diverse domenii de comunicare
profesionistă, inclusiv psihoterapie, afaceri, hipnoză, drept şi învăţământ. 2. studiul
excelenţei. Un model referitor la modul în care oamenii îşi structurează propriile
experienţe; structura experienţei subiective; cum anume îşi programează fiinţele
umane modul de a gândi, de a percepe emoţiile şi de a se comporta prin
intermediul propriei structuri neurologice, mediată fiind de limbaj şi de sistemul de
codare folosit pentru procesarea, depozitarea şi re-accesarea informaţiei.
semnale de accesare vizuală (engl. eye accessing cues) = mişcări ale ochilor în
diverse direcţii, indicând o gândire (procesare) de tip vizual, auditiv sau kinestezic.
semnale de accesare accessing cues 1. Comportamente subtile care vor ajuta atât
la a declanşa, cât şi la a indica sistemul de reprezentare pe care îl foloseşte o
persoană pentru a gândi. Exemple tipice de indicii de accesare includ mişcările
ochilor, intonaţia şi ritmul vocii, postura corpului, gesturile şi modurile de respiraţie.
2. Modul în care ne folosim componenta fiziologică şi neuronală prin intermediul
respiraţiei, poziţiei corpului, gesturilor şi mişcărilor oculare pentru a accesa anumite
stări şi moduri de a gândi. Toate acestea pot fi observate şi de către ceilalţi.
sistem preferat (engl. prefered system) = sistemul de reprezentare care este folosit
în mod obişnuit de către o persoană în gândire şi în organizarea experienţelor.
stare (engl. state) = 1. totalitatea condiţiilor fizice şi mentale în desfăşurare din care
provin acţiunile unei persoane. 2. fenomen holistic ce cuprinde ansamblul minte-
corp-emoţii, dispoziţie, condiţie emoţională; suma totală a tuturor proceselor fizice
şi neuronale experimentate de o fiinţă umană la un anumit moment dat.
stări primare (engl. primary states) = descriu acele stări de conştiinţă aferente
experienţelor noastre asupra lumii exterioare de nivel primar.
ştergere - omisiune (engl. deletion) = partea lipsă a unei experienţe, fie din punct
de vedere lingvistic, fie din cel al reprezentării.
structură de bază (engl. hard wire) = factor având o bază neurologică, conexiunile
neuronale formate în principal pe parcursul gestaţiei, componentă similară cu
partea hard a unui calculator.
structură profundă (engl. deep structure) = hărţile senzoriale (atât conştiente, cât şi
inconştiente) pe care oamenii le folosesc pentru a-şi organiza şi ghida
comportamentele.
vizual (engl. visual) = 1. referitor la văz sau simţul văzului. 2. a vedea, a-şi imagina,
sistemul de reprezentare al vederii.