Curs 2

1. Mecanismul economic notiune, forme, factori, realitati

2. Acumularea de capital notiune, forme
3. Banul public

1.Mecanismul economic = format din totaliatea relatiilor ce se stabilesc intre

persoane, pe de o parte si intre acestea si stat, pe de alta parte. Relatii economice,
juridice, morale, tehnice. Aceste relatii se stabilesc intre participantii la mecanismul
economic, adica intre persoane, fizice sau juridice adr si relatia dintre acestea si
stat, intre structurile statului, deoarece acesta e abstract.
Formele mecanismului economic:
Despre prima forma putem vorbi odata cu aparitia primelor relatii intre
persoane. Existau relatii economice, dar nu exista statul. Statul a aparut pt ca
trebuiau aparate comunitatile umane, 2 mari valori: viata si proprietatea. Apare si o
a treia valoare acum, in prezent: mediul. Primele forme de relatii au generat si
prima forma de mecanism economic.
Umanitatea a cunoscut in intreaga evolutie 4 forme ale mecanismului
economic:
a.
b.
c.
d.

Economia
Economia
Economia
Economia

naturala
deschisa
liberal
interventionist

Particularitatile mecanismului economic:

a. Forma de proprietate - 2 forme de proprietate: publica si privata. Toata
celelalte sunt derivate ale celor doua.
b. Sistemul juridic si institutional nivelul de dezvoltare la care au ajuns
actele normative si institutiile statului care pun in aplicare aceste NJ
c. Pozitia participantilor la viata economica = agenti economici pot avea 2
pozitii: fie sa aiba o libertate decizionala deplina, fie o libertate decizionala
limitata
d. Rolul statului statul poate fi un ocrotitor, fie el insusi sa fie participant
active si la viata economica
Economia naturala
A existat pana sa apara statul. A existat doar proprietatea private pt ca nu
exista statul. Sistemul juridic si institutional nu era, eventual erau cutume, dare le

nu sunt sisteme juridice, tot pt ca nu era stat. Pozitia participantilor: fiecare facea ce
vrea, nu avea cine sa l incrimineze. Gasim prima particularitate doar.
Statul de drept = forta legii. Legea sa se respecte si sa fie aplicata in mod
egal. Opusul lui e legea fortei, adica fiecare face ce vrea.
Ceata primitiva
Ginta
Tribul
Uniuni de triburi
Poporul
Natiunea
In momentul in care comunitatea umana, care s a dezvoltat, la finalul gintii,
oamenii au simtit nevoia sa creeze ceva sa apere societatea. Astfel am trecut la
economia deschisa. Particularizata prin: 2 forme de prop, private si publica, pt ca
statul pt a interveni si pentru a se intretine, a si realize functiile, avea nevoie de o
sursa. Trebguie sa protejeze cele 2 valori=> apar forme care sa protejeze, inclusive
constrangerea pt apararea vietii si prop. Apar si institutii specializate: primele forme
de manifestare juridical si institutionale. Pozitia agentilor economici = libertate
decizionala deplina, nimeni nu le cenzura decizia.
Conditiile necesare pt existent statului: teritoriu, populatie, banii.
Prin sec 7-8-9, inceputul mileniului trecut, locul economiei deschise a fost luat
de economia liberala, care a dainuit pana spre sf sec 19-inceputul sec 20.
Particularitati: ambele forme bine conturate; predomina prop private. Sistem juridic
foarte bine alcatuit, care priveste aproape toate relatiile sociale, pe care le regl si
devin NJ. Sistemul institutional e dj draconic. Libertate decizionala deplina a
agentului economic. In ceea ce priveste rolul statului, acesta e mult mai present in
viata societatii si intervine deseori in reglementarea, aplicare dr, vegheaza sa fie
respectat relatiile sociale, dreptul.
La sf sec 19, incepand cu deceniul 8: daca pana la acea perioada exista acea
productie unicat, dupa s a trecut de la productia unicat la productia de serie, cand
un American a inventat productia pe banda. Acest lucru a dus la o multiplicare a
agentilor economici si a marfurilor, produselor. Cand apar mai multi agenti care
realizeaza acelasi produs genereaza concurenta, rezistand cel care produce mai bun
si mai ieftin. Concurenta duce la disparitia din sistemul economic a acelor
producatori care nu sunt competitivi. In plan economic dispar anumite produse, iar
social duce la pierderea locului de munca. Aceasta din urma genereaza proteste,
prin urmare se ajunge la dezechilibre in plan economic si social. Dezechilibrele

economice le genereaza pe cele sociale, care pot duce la razboi civil, care afecteaza
politicul, care afecteaza statul, deci pot duce la disparitia acestuia. Statul a fost
obligat sa gestioneze aceste dezechilibre. Statul intervine in primul rand in
gestionarea dezechilibrelor economice, prin 2 solutii: I. din Roma, prin ajutoare:
subsidii, acum subventii si II. Finantarea.
Ca urmare a primului razboi mondial apar cele doua sisteme. Primul razboi
mondial a generat, in ceea ce priveste regimul politic, regimul democratic si
totalitar => convietuirea a doua sisteme economice. Statul democrat a generat un
system economic bazat pe piata = economia de piata, iar regimul totalitar un
system economic economie centralizata=totalitara.
Sistemul economiei de piata: sistem juridic bine organizat. Libertatea
decizionala e limitata la decizia legata de ce, cat si cum sa produca. Atunci apare
planificarea. Statul e insusi participant, e agent economic. In toate structurile
statului, pt a si realize functiile, au nevoie de material, echipamente etc. Se
comporta ca un agent economic cand face achizitii publice. Statul are deci un rol
coplesitor.
Sistemul economiei centralizate: 70% prop publica. Sistemul juridic devine
dj unul care e atat de strict reglementat, incat totul e incorsetat, sistemul
institutional e dj draconic. Libertatea decizionala e foarta limitata. Rolul statului e
omnipresent.
Si cel de al doilea razboi a generat o serie de dezechilibre si s a constatat ca
cele 2 sisteme aveau si avantaje si dezavantaje. In final, se judeca prin cat de
favorabil ii e cetateanului si s a constatat ca economia de piata satisface
majoritatea populatiei, fata de cea centralizata, care satisface doar o parte. In anii
60, a aparut mai ales in Anglia, teoria convergentei: cele doua sisteme sa
convearga, sa se apropie, sa ia avantajele fiecaruia sis a se renunte la dezavantaje
sis a se creeze un mechanism bazat tot pe interventia statului, care sa
multumeasca o parte si mai mare a statului, pt ca pe toti nu I poti multumi
niciodata. Acest nou mechanism se numeste economia sociala de piata. Daca in
economia de piata e aceasta batalie intre agenti, companii, care duce la falimente,
aici se vrea ca sa creeze conditi care sa asigure prosperitatea majoritatii membrilor
societatii. Aici ne aflam noi, in aceasta trecere.
II. Acumularea de capital
Rost: trecerea de la o forma de prop la alta se face prin acumularea de capital
= preluarea in anumite conditii si cu anumite mijloace de catre un grup de indivizi a
unei parti din avutia publica/comuna. Deci din publica avutia devine personala. In
functie de conditii si mijloace se cunosc 3 acumulari:

1. Naturala s a realizat pana la aparitia statului. = preluarea de catre

individ a unei parti din avutia comuna. Necesara pt ca e valorificat la un
nivel superior capitalul.
2. Salbatica = preluarea unei parti din avutia publica prin mijloace violente,
nelegale.
3. Legala = exista un cadru juridic si institutional

Curs 3
Banul public
In societate intalnim asa numitele mijloace banesti. Acestea sunt formate din
totalitatea semnelor monetare emise de autoritatea monetara a statului (Banca
Centrala, la noi BNR singura pt ca e o institutie independent, altfel s ar implica
politica, Guv si s ar ajunge la inflatie). Corespuzator celor 2 forme de prop vom
intalni 2 categ de mijloace banesti:
-

Publice: banul public

Private: ale pers fizice si juridice care nu fac parte din structurile statului

Banul public e format din totalitatea mijloacelor banesti puse la dispozitia

statului, care stat administreaza, gestioneaza banul public pt beneficiul societatii.
Sursele de formare ale banului public
-

Fiscalitatea: taxe + impozite, constituie in obligatia fiscal; proportie de 80%

Veniturile cuvenite statului din proprietatile sale din bunurile publice si
private
Sursa parafiscala care nu e prevazuta de lege, dar e posibila mai ales pt
autoritatile locale, care daca nu au surse de finantare de la bugetul local
creeaza aceasta sursa

Taxele si impozitele sunt stabilite de Parlament, conform princip niciun impozit

inafara legii. Sunt regl numai prin lege. Dar exista o lege prin care se gestioneaza
banul public, Legea bugetara anuala, considerate de unii a doua dupa C.
Cine contribuie la formarea banului public:

Are calitate de contribuabil orice persoana (fizica sau juridica) care realizeaza un
venit impozabil sau casabil si detine un bun din categoria celor impozabile sau
casabile pe teritoriul fiscal al statului (teritoriu + teritoriile misiunilor diplomatice +
ale reprezentantilor diplomatic, daca e conventie bilateral + navele si aeronavele
sub pavilion romanesc aflate in misiune inafra teritoriului national). Nu toti, numai
cei care realizeaza venituri sau au respectivele bunuri.
Contribuabil nu e egal cu contributor (statele membre UE care contribuie la
formarea bugetului UE).
Calitatea de contribuabil
In societate vom intalni 3 categ de pers fizice:
1. Cei care au venituri, sunt bogati, au mosii, care vor veni cu sume importante
la formarea banului public
2. Venituri modeste, salariatii
3. Persoane care obiectiv nu reusesc sa si asigure existent intr o etapa a vietii
lor: tinerii pana se angajeaza, persoanele in varsta care nu sunt pensionari,
cei care indifferent de varsta si din diverse cause fizice sau psihice nu si pot
asigura existent
Societatea trebuie insa sa aiba grija toti, sa ii ajute sa se dezvolte. Atunci exista
un system care se numeste depersonalizarea veniturilor publice. Nu e cunoascuta
provenienta unei sume.
De acolo executivul urmeaza sa repartizeze sumele in functie de legea bugetara
anuala, altfel ar comite deturnare de fonduri.
Destinatia: foarte multe, pt ca exista multe prob. Nenumarate forme care
trebuiesc finantate. Noi le am stabilit ca fiind 4+1:
-

Finantarea activitatilor sociale: educatie, pensii

Finantarea activitatilor economice: achizitii de stat
Cheltuieli de aparare
Cheltuieli pentru functionarea aparatului de stat
Cheltuieli pt situatii de criza din rezerva de stat aflata la discretia Guv

Daca comparam : sursele sunt limitate, trebuintele limitate si aici intervine arta
de decizie a Parlamentului, care trebuie sa aleaga si sa duca la dezvoltarea
societatii.
Finantele publice sunt formate prin totalitatea relatiilor sociale de natura
economica care apar in pocesul constituirii si repartizarii in forma baneasca a
resurselor neccesare deplinirii functiilor statului, care se formeaza sub forma
baneasca, adica pot fi exprimate in ??? . Termenul provine din Franta sec 18, fiind

utilizat cu termen de ban public, venituri publice necesare indepliniri functilor

statului.
In leg cu finantele publice, in literatura de specialitate s au conturat 2 teorii: cea
a finantelor publice clasice, specifica liberalismului politic instituit in maj statelor
europene la sf sec 19 inceputul sec 20. Statul e preocupat mai putin de initiative
private, de activitatea economica, isi limiteaza activitatea la functiile traditionale,
apararea nationala, ordine publica, justitie si diplomatie. Aceasta conceptie a
finantelor publice a mai fost denumita si a guvernului ieftin intrucat viza utilizarea
venitului national doar pentru dezvoltarea industriei si a comertului, nu si pt
activitati neproductive. In opozitie se afla finantele publice modern, care au in
centru un stat interventionist care are un rol activ in influentarea vietii economice.
Teooria finantelor publice moderne se contureaza in special in doua jumatate a sec
20, dupa marea criza financiara din 1929-1933 si vizeaza impozitele, pe langa
instrumente necesare colectarii veniturilor publice si modalitati de interventie in
economie.
Ex: cel mai bun impozit indirect prin care statul poate sa intervina: taxele
vamale.
Continutul economic al finantelor publice
Pt satisfacerea nevoilor generale ale societatii e necesara constituirea unor
fonduri importante care e formeaza pe baza PIB, fiind utilizata pt satisfacerea
nevoilor publice, atat la nivel national, cat si local. Aceste fluxuri de resurse banesti
au loc intr-un dublu sens, atat catre cat si de la fondurile publice, fapt care
genereaza 2 categ de relatii sociale intre participantii la acest proces:
-

relatii care apar intre participantii la procesul de constituire a fondurilor

publice, pe de o parte si colectivitate, pe de alta parte
relatii sociale care apar intre colectivitate, societate, reprezentata de stat si
beneficiarii fondurilor banesti ce se constituie in economie

Se impun cateva precizari: aparitia relatiilor financiare e determinate de

transferul de valoare in forma baneasca care are loc intre persoaanele juridice sau
persoanele fizice care desfasoara orice activitate produccatoare de venit la fondurile
ce se constituie in economie ori de la aceste fonduri la persoanele beneficiare. Cea
de a doua precizare vizeaza faptul ca acest transfer de valoare e regula fara o
contraprestatie directa, astfel agentii economici care desfasoara activitati
producatoare de profit datoreaza o suma de bani unui procent din acest profit, nu
au dreptul sa solicite de la bugetul de stat o contraprestatie egala ca valoare.
Situatia e identical si in privinta profesiilor liberale, cand persoanele care platesc
impozit pe venitul din activitati independente nu capata prin plata impozitelor un
drept de creanta asupra statului. Situatia e diferita insa in cazul taxelor care implica
o contraprestatie din partea unei institutii sau autoritati publice, chiar daca
contravaloarea prestatiei nu e echivalenta cu suma taxei. Spre ex: plata taxei

judiciare de timbru da dreptul unui justitiabil ca cererea de chemare in judecata sa I

fie solutionata de catre instanta de judecata. Cel de al treilea aspect care trebuie
reliefat are in vedere ca tranferul de valoaree la si de la fondurile publice se poate
realiza uneori in conditii de rambursablitate: regula e ca sunt nerambursabile.
Faptul ca platim impozite nu ne da un dr de creanta asupra statului.
Notiunea de finante publice poate sa aiba un sens larg, care include un transfer
de resurse banesti fara echivalent si cu titlu nerambursabil si un sens restrans, care
cuprinde numai relatiile financiare care au la baza principiul prelevarii fara
contraprestatie si al alocarii cu titlu nerambursabil catre diversi beneficiar.
Trasaturi:
1. caracter economic intrucat apar in procesul constituirii, repartizatii si utilizarii
produsului social
2. apar intotdeauna in forma baneasca intrucat toate relatiile sociale referitoare
la productia, circulatia, schimbul de marfuri si servicii se exprima doar prin
intermediul banilor, in cadrul unor relatii banesti
3. sunt relatii fara echivalent intrucat nu implica o contraprestatie directa din
partea subiectului beneficiar
4. sunt nerambursabile intrucat beneficiarul nu are obligatia de a restitui sumele
transmise in cadrul acestor relatii sociale;

2 functii: de repartitie si de control.

Cea de repartitie cunoaste 2 etape:
-

formarea resurselor se realizeaza prin mobilizarea unei parti din sumele

rezultate in urma repartitiei primare a venitului national
repartizarea mijloacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare
(redistribuirea venitului national)

Functia de control decurge din faptul ca desi creditor in aceste relatii sociale
este statul, beneficiar al resurselor financiare constituite e intreaga societate. Prin
urmare intreaga societate trebuie sa fie interesata de asigurarea resurselor
financiare necesare indeplinirii functiilor statului. De asemenea, intreaga societate
trebuie sa fie interesata de dirijarea resurselor financiare, cu luare in considerare
a ??? organelor competente (nevoia de autostrazi), utilizarea rersurselor financiare
in conditii de maxima eficienta si armonizarea intereselor imediate cu cele de
perspectiva. Functia de control e strans legata de cea de repartitie, dar are o sfera
mult mai larga, care vizeaza provenienta resurselor care alimenteaza fondurile
publice, nivelul la care acestea se constituie, titlul cu care resursele finaanciare se
mobilizeaza sau se repartizeaza intre diversi beneficiar, dimensiunile fondului in
raport cu produsul intern brut si gradul de distribuire a fondurilor intre sferele de
activitate, sectoarele sociale si membrii societatii si modul de asigurare a

echilibrului intre necesarul de resurse financiare (cheltuieli) si posibilitatile de

procurare (venituri oridinare sau extraordinare).
Structura finantelor publice:
In conformitate cu legea 500/2002:
-

buget de stat
bugetul asigurarilor sociale de stat
bugetele fondurilor special (fondul pt somaj, fondul national unic de asigurari
de sanatate)
bugetul trezoreriei statului
bugetul institutiilor publice autonome
bugetul institutiilor publice finantate partial sau integral din bugetul de stat
bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de
stat
bugetele fondurilor externe nerambursabile
bugetele locale
datorie publica

Curs 4
1. Ipoteza economica/moneda mijloc de schimb = a aparut cand schimbul in
natura a devenit imposibil, dar cand au aparut mai multe categ de producari
+ multe categ de marfuri, schimbu l a devenit imposibil.
2. Moneda etalon de valoare = a fost nevoie de o marfa la care sa se raporteze
celelalte bunuri pt a se realize schimbul, pt a asigura echitatea schimbului
3. Ipoteza religioasa = banul sacru; porneste de la sacrificiile animale; cu timpul
au inceput sa arda acele organe unde se gasea sufletul, restul ramanand la
preoti; pe timp de razboi erau multe sacrificii si atunci au infiintat pe langa
temple ateliere de mestesugari care conventionau animalul care urma sa fie
sacrificat din diverse animale, in functie de valoarea lui, iar animalul ramanea
in proprietatea templului; asa s au strans multe statuette si mesterii doar
ajungeau sa le lustruiasca pe cele vechi; => rolul important al bisericii in
societate
vei invinge nu vei muri interpretarea se facea dupa cum venea, pe scut,
mort sau pe picioare, viu si in functie de asta se punea virgula
4. Ipoteza sociala = moneda aristocratica = moneda mijloc de diferentiere
sociala = la inceput indivizii erau egali, fara diferente fizice sau spirituale, dar
cu timpul unele categorii se diferentiaza, dand nastere samanilor; primele
forme de schimb: indivizii din cete diferite se certau si dadeau obiecte drept
rascumparare
5. Ipoteza patrimoniala = emisa in 1945 de Constantin Kiritescu in Geneza
monedei; pleaca de la ideea ca aria de miscare a omului primitive e

restransa, ca si speranta de viata; si atunci, ca si acum, 3 sunt conditiile

esentiale care asigura viata omului: hrana, imbracaminte, adapost. La
inceput bunurile erau commune, dar unii acumulau mai mult si au simtit
nevoia sa acumuleze pt sine, care au inceput sa fie folosite pt schimb;
6. Ipoteza social economica = emisa in 1985 de un roman se vb de un lant
causal, moneda e un effect, trebuia vazuta care e prima cauza care a
determinat aceasta:
Moneda <= Schimb <= Productia de Marfuri <= Diviziunea Sociala a Muncii.
Moneda va disparea atunci cand mlm de indivizi vor avea aceeasi profesie,
ceea ce e practic imposibil.

Crearea sistemului banesc al leului

Primul fenomen cu conotatie monetara a fost kosonul dac. A fost emis dupa
mopartea lui Burebista, in 44 I Hr. La tron a venit marele preot, komosicus => koson
vine de la komosicus. A fost emisa de komosicus cu un scop: dupa moartea lui
Burebista incep certurile, dar duc la destramarea statului dac. Astfel a creat o
medalie pe care a dat o unor tarabostes pt a le plati pacea, linistea. Initial era
batuta din aur rosiatic, de la Rosia Montana. 8,41 g si 18-21mm. Pe avers: (toate
blazonul casei din care face parte) are un trup, complet, din 3 persoane, una
centrala si 2 secundara => daca vreti sa fiti puternici fiti uniti, alegeti un
conducator care sa va tina uniti, deci dorea mentinerea unitatii; pe revers (de
regula, chipul emitentului sau un animal) vulturul carpatin intreg, cu privirea spre
stanga spre trecut, simbolizand pastrarea mostenirii marelui Burebista.
Poate bate moneda numai cel care e suveran. Pana la 1867, conducatorii
locali nu aveau dr sa bata moneda.
75 monede => instabilitate monetara => instabilitate politica
1867, aprilie Legea nr 14 privind crearea sistemului banesc al leului, care a
intrat in vigoare la 1 ian 1868. Moneda e un barometru al increderii, deci stabilitatea
e data de increderea guvernatilor in guvernanti.
Particularitatile sistemului banesc al leului de la 1867:
1. Leul avea o dubla acoperire metalica, in aur si argint. Era un pas inapoi pt ca
toate tarile europene trecusera ca sist monometalist
2. Era desemnat unit divizionara, care avea 2 subdiviziuni: = 100 bani si 1 ban
= 100 parale
1890 - Se ramane doar la aur si se pastreaza doar o subdiviziune, banul.
Cauzele inflatiei galopante:
-

Plata despagubirilor de razboi catre URSS

Industria romaneasca de razboi trebuia sa revina la cea de pace

Marea seceta din 45-46

2005 denominare: s au taiat cele 4 zerouri

Curs 5
Circulatia monetara
Moneda e reprezentata in circulatie de instrumentele monetare:
- Numerarul: bancnota, banii de hartie, moneda metalica
- Conturile scripturale
Diferenta: conturile nu au o existent fizica.
-

La sf sec trecut apare o noua forma, si anume moneda electronica, care

nu are o existent fizica concreta, dar dif dintre banii scripturali si moneda
electronica e ca e necesar mai multe zile, pe cand in cazul transferului
electronic acesta se realizeaza instantaneu.

Circulatia monetara = totalitatea mijloacelor banesti aflate in circulatie

(masa monetara) prin care moneda isi realizeaza functiile sale. In esenta 2
persoane: unul care vinde si unul care cumpara. Acest act e mijlocit de bani.
In raport de aceste categorii care sunt utilizare in circulatia monetara vom
intalni 2 categ de circulatie monetara:
-

Legala: acele forme de instrumente monetare care sunt strict

reglementate de legiuitor si controlate de banca centrala conturile
scripturale + moneda electronica
Paralela: relatii care nu pot fi reglementate prin lege - numerarul

Punerea in circulatie a masei monetare se realizeaza prin emisiune

monetara, care e un atribut al bancii centrale. De a lungul timpului au realizat
aceasta functie si alte institutii. Banca centrala trebuie sa fie singura care emite
pentru ca e o institutie independenta, pt ca chiar daca ea prezinta anual un raport
Parlamentului, acesta din urma nu are control asupra bancii. Doar Curtea de Conturi
poate controla banca si numai in ceea ce priveste gestionarea patrimoniului.
Banca Mondiala si FMI, desi sunt specializate, nu sunt subordonate, ci
functioneaza pe langa ONU, pentru ca trebuie sa fie independente.
Emisiunea monetara = acte si operatiuni de batere(confectionarea),
stocarea(pastrarea), punerea in circulatie si retragerea din circulatie (necesare pt ca
BNR trebuie sa asigure echilibrul monetar + stabilitate monetara intre 2 factori

esentiali: cerere si oferta dintre marfuri si servicii; in caz contrar se ajunge la criza)
a instrumentelor monetare. Face referire in principal la numerar.
Cererea = cant de marfuri si servicii pe care o solicita populatia; e influentata
de puterea de cumparare a populatiei, care are o valoare reala (ceea ce pot sa fac
cu banii pe care ii am) si una nominala (cea din buzunar). E greu la cele doua sa
corespunda.
Cand masa monetara corespunde cererii si ofertei nu e nicio problema.
Cand cant de marfuri si servicii scade, dar cererea se mentine => cresc
preturile => dezechilibru => val reala scade => Guv acorda un plus la venituri sau
banca retrage o cant de numerare pt a readuce echilibrul.
Daca cant de numerar e foarte mare (ex: la noi dupa `90): e posibil sa se
aduca necontrolat o cantitate mare de bani, care poate duce tot al
dezechilibre.

Banii tinuti acasa = bani in stare latenta, nu produc nimic, iar banii trebuie sa
circule. 2 riscuri:
1. Moneda se devalorizeaza
2. Riscuri mai mari (furturi, incendii etc.)
Puterea de cumparare a monedei = un fenomen prin care moneda isi
mentine stabilitatea, in valoare reala, pe o perioada mare sau foarte mare de timp.
Sunt mai multi factori care contribuie la mentinerea puterii de cumparare:
1. Politicile macro-economice
2. Factorul politic: prin Parlament se iau diverse masuri care duc la
dezechilibre
3. Factorul psihologic

Devalorizarea monetara e influentata de raportul dintre 2 monede, raport

care se realizeaza printr-un fenomen de apreciere monetara (moneda creste in
raport cu alta moneda) sau depreciere monetara (moneda scade in raport cu alta
moenda).
Devalorizarea e un fenoment de pierdere a puterii de cumparare, insesizabil
sau dimpotriva, intr un interval de timp.
Se cunosc 6 forme de devalorizare, dar noi le vom grupa cate 2:
1. A. Implicita = fenomen de pierdere a puterii de cumparare, insesizabil si
care se deruleaza pe perioada indelungata. In momentul in care au loc

acumulari cantitative, acestea devin atat de acute incat trebuie sa li se

dea o solutie si are loc saltul calitativ, realizat prin devalorizarea explicita
B. Explicita = la un anumit moment de devalorizare poate avea efecte
negative. E realizata de BNR, prin recunoasterea devalorizarii la care a
ajuns moneda, pentru a pune capat unei acumulari necontrolate. Se
ajunge in functie de factorul politic, dezechilibru economic, politic etc.
2. A. Ofensiva = Guv urmareste prmovarea pe piata externa, internationala
a unor marfuri indigene, printr o devalorizare artificiala. 2 conditii:
- termen scurt, pt ca pe un an, doi se ramane fara profit
- sa merg cu produsul pe o piata unde acesta are cautare
B. Defensiva = Guv doreste sa mentina pe piata interna un anumit
produs, care a disparut, pe o perioada, pentru ca are cautare la export; prin urmare
va aprecia moneda nationala
3. A. Partiala = mini reforma, de ex cand am avut in 2005 denominarea
B. Totala = reforma monetara; toata masa monetara devine nula ???

Inflatia monetara
= fenomen de criza monetara, cu consecinte extrem de grave in plan
economic, social si politic; antreneaza crize in toate segmentele societatii
= raul cel mai rau dintre toate relele
Termenul vine din latina= infrare= umflare, exagerare
= in esenta, o rupere de echilibru dintre cantitatea de marfuri si servicii si
cantitatea monetara aflata in circulatie, insa poate fi in dublu sens: bani multi si
marfuri sau bani putini si marfuri putine.
Deflatie = cand apare criza de supraproductie; de ex in `29-`33: criza de
supraproductie
Ambele sunt la fel de grave, nu pot fi clasificate.
Inflatia e cel mai grav fenomen.
Rata inflatiei = e un calcul mai sofisticat. = raportul dintre pierderea puterii
de cumparare a monedei, concomitent cu cresterea preturilor; un raport intre cerere
si oferta; avem 2 indicatori: unul privind scaderea puterii de cumparare,
concomitent cu cresterea preturilor, iar media lor e rata. De regula se calculeaza
anual, dar daca merge prost se poate ajunge sa se calculeze chiar zilnic.

Inflatia latenta = rata e de regula de pana la 3%/an, practic insesizabila.

Efectele in plan econonomic: poate fi folosita pt stimularea economica => val
reala e cu 3% mai mica, deci creste cererea, deci va trebui sa aduc pe piata o cant
in plus de bunuri si servicii, deci producatorul va aduce pe piata cu 3% mai mult.
Pretul ramane neschimbat. Efecte benefice si in plan social in ceea ce priveste forta
de munca + cresterea productivitatii muncii
Inflatia deschisa = rata e intre 3-5%. La fel in plan economic si politic, dar
autoritatile trebuie sa se gandeasca ca e un semnal de alarma, ca se poate plonja in
criza, deci vor trebui sa ia masuri anntiinflationiste
Inflatia galopanta = rata peste 10%; economic: faliment; social: proteste,
greve; politic: crize parlamentare, guvernamentale, remanieri guvernamentale
Hiperinflatia = rata peste 30%; (la noi o sg data, in 44-46) economic: se
ajunge la falimentul economiei nationale; social: se poate ajunge la conflicte severe,
chiar razboi civil; politic.

Curs 6
Organele statului
Avand in vedere ca finantele publice sunt omniprezente in orice activitate
specific umana, se poate vorbi de:

Un aparat financiar in sens larg = toate structurile statului, centrale si locale

Un aparat financiar in sens restrans =

La nivel central, al guvernului, atributii strict in domeniul finantelor are Ministerul

Finantelor Publice atrib in organizarea activitatii judiciare, dar mai ales in executia
bugetara. ANAF strangerea taxelor si impozitelor. Controlul privind activitatea
finantelor publice Garda Financiara.
La nivel central exista un organism independent, care se afla sub controlul
Parlamentului si care e un organ specializat pt controlul financiar Curtea de
Conturi (Romania e printre primele state care a avut acest organ - 1864).
La nivel local: structure cu dubla subordonare Guv si autoritati locale.
La judet: Directia Generala a Finantelor Publice, un fel de Min Finantelor Publice
la nivel de judet + municipiul Bucuresti
La nivel de municipii: Administratia Finantelor Publice.
La nivel de oras: circumscriptii sau servicii financiare in functie de marimea
orasului.

La nivel de comuna: biroul fiscal

Sistemul bugetar
Sorginte: buget, luat ca atare, nu are nicio valoare, nicio semnificatie. Are
semnificatie doar daca e insotit de un termen.
Se poate vorbi de finante publice de pe vremea domnitorilor romani, gestionate
printr-un document numit visteria tarii de un fel de guvern, sfatul tarii. Si atunci
domnul avea o rezerva, numita camara domnului. De buget se poate vorbi dupa C
din 1866: bugetul statului, unde se gestioneaza veniturile si receptele.
In 1941, dupa ce tara a fost ocupata de sovietici: s-a preluat modelul soviectic
In perioada sovietica, Romania era oaia neagra a blocului comunist.
Prezent: legea 500/2002 privind finantele publice, 273/2006 privind finantele
publice locale si C, art 138, alin 1.
Finantele publice au o mare influenta a regimului politic unde sunt
implementate.
Definitie (trebuie sa cuprinda genul proxim si diferenta specifica):
Bugetul de stat = alcatuit din veniturile si cheltuielile statului (genul proxim),
constituite in scopul satisfacerii trebuintelor generale ale societatii (diferenta
specifica)
Importanta: prin constituirea banului public si poi alocarea lui catre trebuintele
generale ale societatii asigura nu numai mentinerea, ci si progresul, cu conditia ca
banul public sa fie gestionat pentru si in numele societatii.
Natura juridica a bugetului de stat:
In functie de ce opinie se imbratiseaza, consecintele practice difera:
1. Act administrativ = partial corect, doarece executia bugetara se realizeaza
prin structuri ale adm de stat, adica ale executivului; alocarea se face tot prin
acte adminstrative. Aceasta teorie nu rezista mai ales in ceea ce priveste
efectele: s ar naste abuzul fiscal (ex: impozite diferite) sau abuzul in folosirea
banului public
2. Plan = pana la un punct cei care sustin acesta au dreptate e o proiecte a
unor incasari, urmand ca acestea sa fie repartizate. La o analiza mai atenta
nu rezista pt ca daca ar fi un plan, e format din indicatori care au caracter
aleatoriu si acolo sunt finantele publice, banul public. Societatea e interesata
sa vina cati mai multi bani la buget, pt ca fara venituri nu ar fi bani si atunci

societatea s-ar prabusi. Daca ar fi plan, la finele anului, Guv ar avea scuze in
fata Parlamentului, dar de suferit ar avea societatea. Parlamentul nu are
posibilitatea sa traga la raspundere executivul pt modul in care gestioneaza
banul public. Deci Parlamentul trebuie sa aiba forta juridica pt a realiza ce si-a
propus.
3. O lege = deci e obligatorie. Pana la un punct si aici e corect bugetul trece
prin filtrul Parlamentului, care trebuie sa se pronunte asupra legii bugetare
anuale. Se aplica pt ea aceeasi procedura de adoptare a legilor. Ca sa aiba
baza juridica pt ca executivul sa-si faca treaba. Nu rezista pt ca daca ar fi o
lege ar insemna ca toti indicatorii din lege ar avea putere juridica de lege si
deci ar putea fi modificati doar printr un act de aceeasi forta normativa, deci
prin lege.
4. Are natura juridica de lege = 2 proceduri in tehnica legislativa: una de
adoptare, prin care fiecare art are val de lege, dar si institutia aprobarii.
Parlamentul nu se pronunta asupra bugetului, ci primeste un doc, dar nu se
pronunta asupra lui, ci adopta legea bugetara anuala de aprobare a bugetului
de stat. Legea bugetara anuala ii da forta juridica, astfel incat daca executivul
nu si indeplineste obligatiile, sa poata fi tras la raspundere.

Continutul bugetului de stat:

-

venituri publice:
1. fiscale
2. nefiscale
3. proprii, provenite din proprietatile statului
cheltuielile publice: nenumarate, insa pot fi grupate in 4+1 categorii:
1. cheltuieli pentru finantarea activitatilor sociale (invatamant, sanatate,
protectie sociala, asistenta sociala, cultura, arta etc.)
2. cheltuieli pt finantarea activitatilor economice
3. cheltuieli pt aparare militara
4. cheltuieli pt functionarea aparatului de stat
+1. Cheltuieli pt investitii neprevazute (calamitati naturale + protectia privind
evolutia preturilor pe piata interna in raportul cu pretul de pe piata externa)

Impozitele sunt de doua tipuri:

-

ordinare: reglementate prin lege

extraordinare: daca statul nu are suficienti bani, apeleaza la venituri
extraordinare = se apeleaza in situatii exceptionale, dar efectele de regula,
pe termen mediu si lung, sunt nefaste. Ex: creditul, de la populatie, vanzarea
de aur din tezaurul tarii, emisiunea monetara (fara acoperire in servicii poate
duce la inflatie), valorificarea bunurilor abandonate, confiscate sau fara
stapan

Parti componente ale bugetului

-

bugetul central
bugetul asigurarilor sociale de stat (somaj etc)
bugetul asigurarilor pt sanatate
bugetele locale: al judetului, municipiu, oras, comuna

Curs 7

Activitatea bugetara a statului roman

Procedura bugetara = totalitatea actelor juridice si operatiunilor materiale
privind activitatea bugetara.
Activitatea bugetara se realizeaza in anumite etape:
1.
2.
3.
4.

Elaborarea proiectului bugetului de stat

Aprobarea bugetului de stat
Executia bugetara
Incheierea executiei bugetare

Avand in vedere ca priveste banul public + interesul societatii pt banul public,

mai ales in ceea ce priveste sursele de formare si destinatiile lui, aceasta activitate
si mai ales procedura, societatea doreste sa stie ce se intampla cu banul public si sa
aiba repere in legatura cu ceea ce se intampla => principii ale procedurii
bugetare:
1.

Universalitatea activitatii bugetare: toate sursele de formare a banului public

si toate destinatiile banului public trebuie cuprinse intr-un document
bugetul de stat - prin care societatea sa poata controla pe cei care se ocupa
de realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor care privesc banul public.
Exista derogari/bugete anexa gestionate de ministerul respectiv si care erau
mai putin controlate modul in care se gestionau. La sfarsitul anilor `90 s-a
renuntat la ele.
2. Unitatea bugetara: in Legea finantelor publice se vorbeste despre bugetul
public national = toate bugetele sa fie incluse aici si sa se asigure unitatea
lor; fiscalitatea sa fie aceeasi, indiferent de tipul de buget de care vorbim.
3. Anualitatea bugetara: executia bugetara se realizeaza pe un an de zile, care
poate sa coincida cu anul calendaristic sau nu; acum, dupa ideea globarizarii

4.

5.
6.

7.

8.

9.

si compatibilitatea intregilor state, in multe state corespunde cu anul

calendaristic. Cu cat termenul de proiectie e mai mic, cu atat probabilitatea e
mai mare.
Specializarea bugetara: este necesar sa se cunoasca si sa se asigure ca
sumele, odata repartizate prin Legea bugetara anuala, asa vor fi folosite, nu li
se va schimba destinatia. Pt realizarea acestei idei, Ministerul Finantelor
Publice beneficiaza de clasificatia bugetara, care repartizeaza bugetul pe
titluri, capitole, subcapitole, sectiuni si nu poate fi scoasa o suma decat
printr-o anumita procedura care necesita aprobarea Min Finantelor Publice.
Unitatea monetara: moneda in care se fundamenteaza toata documentatia
privind veniturile si cheltuielile necesare; la noi e leul.
Neafectarea veniturilor bugetare: toti contribuim cu o suma de bani, creem
un fond si daca se intampla ceva putem lua din acel fond. Depersonalizarea
veniturilor publice = odata banii platiti, odata ce intra in contul bugetului de
stat nu trebuie sa se mai cunoasca provenienta. Nu are relevanta cine ii ofera
sau in ce cantitate.
Echilibrul bugetar: executia bugetara apare in 3 faze:
- echilibrata: egalitate perfecta intre venituri si cheltuieli, ceea ce practic e
imposibil
- executie excendentara: venituri > cheltuieli; aceasta ipostaza e gresita pt
ca am bani si nu ii folosesc, banii trebuie sa circule
- executie deficitara: venituri < cheltuieli; nu trebuie inteles literar pt ca
putem apela la imprumuturi pe care le vom rambursa din executia pe anul
urmator. E o solutie buna, dar in anumite limite. Acum UE impune un
deficit de maxim 3%, dupa aceasta limita aparand probleme.
Publicitatea bugetara: toate actele si operatiunile care vizeaza formarea si
cheltuirea banului public sa fie publice, sa fie cunoscute de toti. Trebuie insa
sa se si aplice, intrucat la noi se invoca des ideea confidentialitatii.
Realitatea bugetara: ceea ce se propune in bugetul de stat trebuie sa
corespunda unei situatii concrete. Totul trebuie analizat pentru a fi cat mai
aproape de realitate.

Etapele activitatii bugetare

1. Elaborarea proiectului bugetului de stat - Legea 500 prevede anumite etape:
pana pe 15 nov Guv trebuie sa depuna la Parlament proiectului bugetului.
Exista insa un text care prevede ca din motive obiective (rezvolutie, razboi)
nu se poate realiza, executia bugetara se realizeaza pe baza planului
precedent, insa nu mai mult de primul trimestru al anului care urmeaza.
Elaborarea trebuia sa inceapa in primele luni ale anului 2014.
3 bugete importante:
bugetul central in competenta Guv, prin Min Finantelor Publice,
creioneaza, in baza unor analize, anumite propuneri, trimise fiecarui
ministru in functie de specializare. Acestia au propriile lor date si

considera anumite sume necesare. Prin urmare negociaza

anteproiectul de proiect de buget de stat si in final ajunge la Guv si
printr-o hot e aprobat si devine proiect de buget de stat, urmand sa fie
trimis la Parlament.
bugetul asigurarilor nationale de stat sarcina revine tot Guv, prin
Minsterului Muncii si Protectiei Sociale. Are toate veniturile si
cheltuielile estimate si face un doc care se numeste anteproiect de
buget al asigurarilor nationale de stat. Guv discuta pe seama acestuia
si se aproba printr-o hotarare si devine proiect, care e trimis la Parlam.
bugetele locale sunt realizate la nivelul unitatilor adm teritoriale.
Bugetul judetului e intocmit de presedintele Consiliului Judetean prin
Directia Finantelor Publice intocmeste un proiect pe care il trimite la
Consiliul Judetean, respectiv Consiliul Capitalei. La municipiu primarul,
care il trimite la CL al municipiului. La comuna primarul cu biroul fiscal
si trimite la CL al comunei.

2. Aprobarea bugetului de stat Parlamentul adopta legea prin care adopta

bugetul. La nivel central, la Parlam se depun mai multe doc: bugetul central
+ bugetul asigurarilor sociale, proiectul legii bugetare anuale, rapoartele
tuturor comisiilor de specialitate ale Parlam (rol consultativ). Parlam discuta,
analizeaza si ulterior voteaza Legea Bugetara Anuala. La fel se intampla si cu
bugetul asigurarilor nationale de stat, aici fiind Legea asigurarilor nationale
de stat. Dupa ce Parlam adopta legea bugetara anuala, legea e trimisa inapoi
la Guv ca sa inceapa a 3 a etapa.
La CL se trimit: proiectul bugetului local, hotararea de aprobare a bugetului
local si rapoartele CL respectiv. In sedinta se discuta si se adopta hotararea
de aprobare a bugetului local. Odata aprobat, hot e trimisa la jud la Pres CJ,
iar dincolo la primar.
O
-

lege bugetara anuala cuprinde:

art 1: cifra absoluta a bugetului
principalele venituri fiscale
cheltuielile, grupate in 4+1
raspunderea executivului pentru realizarea obiectivelor stabilite in lege si
in bugetul de stat
- articole tranzitorii

3. Executia bugetara presupune:

a. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor
b. Executia de casa a bugetului central, asigurarilor sociale si locale
c. Realizarea veniturilor publice
d. Efectuarea cheltuielilor publice
e. Ordonatorii bugetari (cel care, prin lege, are dreptul sa foloseasca banul
public)

Curs 8

Activitatea bugetara a statului roman

Procedura bugetara = totalitatea actelor juridice si operatiunilor materiale
privind activitatea bugetara.
Activitatea bugetara se realizeaza in anumite etape:
5.
6.
7.
8.

Elaborarea proiectului bugetului de stat

Aprobarea bugetului de stat
Executia bugetara
Incheierea executiei bugetare

Avand in vedere ca priveste banul public + interesul societatii pt banul public,

mai ales in ceea ce priveste sursele de formare si destinatiile lui, aceasta activitate
si mai ales procedura, societatea doreste sa stie ce se intampla cu banul public si sa
aiba repere in legatura cu ceea ce se intampla => principii ale procedurii
bugetare:
10. Universalitatea activitatii bugetare: toate sursele de formare a banului public
si toate destinatiile banului public trebuie cuprinse intr-un document
bugetul de stat - prin care societatea sa poata controla pe cei care se ocupa
de realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor care privesc banul public.
Exista derogari/bugete anexa gestionate de ministerul respectiv si care erau
mai putin controlate modul in care se gestionau. La sfarsitul anilor `90 s-a
renuntat la ele.
11.Unitatea bugetara: in Legea finantelor publice se vorbeste despre bugetul
public national = toate bugetele sa fie incluse aici si sa se asigure unitatea
lor; fiscalitatea sa fie aceeasi, indiferent de tipul de buget de care vorbim.
12.Anualitatea bugetara: executia bugetara se realizeaza pe un an de zile, care
poate sa coincida cu anul calendaristic sau nu; acum, dupa ideea globarizarii
si compatibilitatea intregilor state, in multe state corespunde cu anul
calendaristic. Cu cat termenul de proiectie e mai mic, cu atat probabilitatea e
mai mare.
13.Specializarea bugetara: este necesar sa se cunoasca si sa se asigure ca
sumele, odata repartizate prin Legea bugetara anuala, asa vor fi folosite, nu li
se va schimba destinatia. Pt realizarea acestei idei, Ministerul Finantelor
Publice beneficiaza de clasificatia bugetara, care repartizeaza bugetul pe
titluri, capitole, subcapitole, sectiuni si nu poate fi scoasa o suma decat
printr-o anumita procedura care necesita aprobarea Min Finantelor Publice.
14.Unitatea monetara: moneda in care se fundamenteaza toata documentatia
privind veniturile si cheltuielile necesare; la noi e leul.
15.Neafectarea veniturilor bugetare: toti contribuim cu o suma de bani, creem
un fond si daca se intampla ceva putem lua din acel fond. Depersonalizarea

veniturilor publice = odata banii platiti, odata ce intra in contul bugetului de

stat nu trebuie sa se mai cunoasca provenienta. Nu are relevanta cine ii ofera
sau in ce cantitate.
16.Echilibrul bugetar: executia bugetara apare in 3 faze:
- echilibrata: egalitate perfecta intre venituri si cheltuieli, ceea ce practic e
imposibil
- executie excendentara: venituri > cheltuieli; aceasta ipostaza e gresita pt
ca am bani si nu ii folosesc, banii trebuie sa circule
- executie deficitara: venituri < cheltuieli; nu trebuie inteles literar pt ca
putem apela la imprumuturi pe care le vom rambursa din executia pe anul
urmator. E o solutie buna, dar in anumite limite. Acum UE impune un
deficit de maxim 3%, dupa aceasta limita aparand probleme.
17.Publicitatea bugetara: toate actele si operatiunile care vizeaza formarea si
cheltuirea banului public sa fie publice, sa fie cunoscute de toti. Trebuie insa
sa se si aplice, intrucat la noi se invoca des ideea confidentialitatii.
18.Realitatea bugetara: ceea ce se propune in bugetul de stat trebuie sa
corespunda unei situatii concrete. Totul trebuie analizat pentru a fi cat mai
aproape de realitate.

Etapele activitatii bugetare

4. Elaborarea proiectului bugetului de stat - Legea 500 prevede anumite etape:
pana pe 15 nov Guv trebuie sa depuna la Parlament proiectului bugetului.
Exista insa un text care prevede ca din motive obiective (rezvolutie, razboi)
nu se poate realiza, executia bugetara se realizeaza pe baza planului
precedent, insa nu mai mult de primul trimestru al anului care urmeaza.
Elaborarea trebuia sa inceapa in primele luni ale anului 2014.
3 bugete importante:
bugetul central in competenta Guv, prin Min Finantelor Publice,
creioneaza, in baza unor analize, anumite propuneri, trimise fiecarui
ministru in functie de specializare. Acestia au propriile lor date si
considera anumite sume necesare. Prin urmare negociaza
anteproiectul de proiect de buget de stat si in final ajunge la Guv si
printr-o hot e aprobat si devine proiect de buget de stat, urmand sa fie
trimis la Parlament.
bugetul asigurarilor nationale de stat sarcina revine tot Guv, prin
Minsterului Muncii si Protectiei Sociale. Are toate veniturile si
cheltuielile estimate si face un doc care se numeste anteproiect de
buget al asigurarilor nationale de stat. Guv discuta pe seama acestuia
si se aproba printr-o hotarare si devine proiect, care e trimis la Parlam.
bugetele locale sunt realizate la nivelul unitatilor adm teritoriale.
Bugetul judetului e intocmit de presedintele Consiliului Judetean prin
Directia Finantelor Publice intocmeste un proiect pe care il trimite la
Consiliul Judetean, respectiv Consiliul Capitalei. La municipiu primarul,

care il trimite la CL al municipiului. La comuna primarul cu biroul fiscal

si trimite la CL al comunei.
5. Aprobarea bugetului de stat Parlamentul adopta legea prin care adopta
bugetul. La nivel central, la Parlam se depun mai multe doc: bugetul central
+ bugetul asigurarilor sociale, proiectul legii bugetare anuale, rapoartele
tuturor comisiilor de specialitate ale Parlam (rol consultativ). Parlam discuta,
analizeaza si ulterior voteaza Legea Bugetara Anuala. La fel se intampla si cu
bugetul asigurarilor nationale de stat, aici fiind Legea asigurarilor nationale
de stat. Dupa ce Parlam adopta legea bugetara anuala, legea e trimisa inapoi
la Guv ca sa inceapa a 3 a etapa.
La CL se trimit: proiectul bugetului local, hotararea de aprobare a bugetului
local si rapoartele CL respectiv. In sedinta se discuta si se adopta hotararea
de aprobare a bugetului local. Odata aprobat, hot e trimisa la jud la Pres CJ,
iar dincolo la primar.
O
-

lege bugetara anuala cuprinde:

art 1: cifra absoluta a bugetului
principalele venituri fiscale
cheltuielile, grupate in 4+1
raspunderea executivului pentru realizarea obiectivelor stabilite in lege si
in bugetul de stat
- articole tranzitorii

6. Executia bugetara presupune:

f. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor
g. Executia de casa a bugetului central, asigurarilor sociale si locale
h. Realizarea veniturilor publice
i. Efectuarea cheltuielilor publice
j. Ordonatorii bugetari (cel care, prin lege, are dreptul sa foloseasca banul
public)

Curs 9

Executia bugetara
Executia bugetara are la baza un PP general: anualitatea. Insa desi e aprobat
pe un an, la anumite domenii se poate reduce pe o perioada mai scurta. Asa se
ajunge la repartizarea pe trimestre.
Repartizarea pe trimestre a veniurilor si cheltuielilor publice =
anumite categorii de venituri se cuantifica pe trimester, in functie de pondere. Ex:

impozitul agricol se va cuantifica pe trimestrul 3 si 4. In ceea ce priveste cheltuielile,

e aceeasi situatie. Ex: sanatatea - anumite perioade ale anului aduc o anumita
predispozitie la diverse boli.

Executia de casa a bugetului de stat = totalitatea actelor si

operatiunilor de incasare a veniturilor publice sau de alocare a cheltuielilor publice.
Aceasta operatiune se face de catre Trezoreria Statului. ANAF- urmareste incasarile
veniturilor publice

Realizarea veniturilor publice = incasarea la buget a veniturilor publice

care provin din obligatii fiscale, nefiscale sau parafiscale. Aceasta parte a executiei
bugetare e guvernata de 2 mari PP:
1. Veniturile publice trebuie realizate in termenele si cu cuantumul prevazut
de lege: termenele pot varia de la 48h (ex: impozitul pe spectacole) la 1
an. Se specifica ca unele pot fi platite in 2/4 rate anuale. Daca nu se
plateste in trimestrul respectiv sunt adaugate majorari. Se calculeaza:
a. Majorari pt intarziere: se calculeaza cu o anumita suma pe zi intarziere
la suma datorata la bugetul central. La bugetul local e o anumita suma
calculata pe luna.
b. Penalizari: se calculeaza la fel
c. Dobanda
Daca incepi sa platesti, fiscul nu incepe cu obligatia principala, ci cu cele accesorii si
apoi cea principala.
2. Veniturile publice prevazute in bugetele de stat reprezinta pt autoritatile
statului obligatii minime: nu pot face mai putin, dar pot mai mult

Efectuarea cheltuielilor = repartizarea sumelor din buget catre

destinatiile prevazute in lege. Daca nu e respectata destinatia se produce
deturnarea de fonduri.
2 PP importante, mai ales sub aspect practic:
1. Alocatiile de la buget care reprezinta cheltuieli publice sa fie repartizate si
folosite conform destinatiei legale.
2. Efetuarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat reprezinta pt autoritati
obligatii maxime: poti mai putin, dar nu mai mult

Ordonatorii bugetari = au aceasta calitate conducatorii institutiilor

publice cu personalitate juridica. Sunt:

Alesi (primarul)
Numiti

Calitatea se dobandeste de drept cand persoana a fost aleasa sau numita in

functie. Ea poate fi delegata unei persoane din conducerea institutiei publice.
Categorii (corespund sistemului de organizare financiara al institutiilor de la
noi):
1. Principali (ex: Ministrul Sanatatii)
2. Secundari (ex: Directia Judeteana de Sanatate)
3. Tertiari (ex: directorii de spitale, daca au personalitate juridica/rectorul
universitatii pt ca nu are in subordonare institutii cu personalitate juridica)
!!! Daca nu au in subordine institutii cu personalitate juridica, se trece direct de la
principali la tertiari!!!
Atributiile ordonatorilor bugetari:
1. De a folosi alocatiile bugetare repartizate institutiei pe care o conduce
2. De a repartiza alocatii bugetare ordonatorilor din subordine

Modificarea alocatiilor bugetare

In practica e folosita in mod gresit sintagma credite bugetare. E corect doar
alocatii bugetare. Termenul credit e termenul folosit pt imprumuturi sub forma
baneasca, care e burtator de dobanda, e rambursabil.
1. Virarile de alocatii bugetare: functioneaza un instrument tehnic care e
gestionat de Ministrul Finantelor, care e impartita pe titluri, marci, capitole si
subcapitole. Trecea de la o categorie la alta doar cu aprobare.
2. Transferarea alocatiilor bugetare: in anumite conditii Guv poate sa transfere
anumite sume
3. Anticiparea alocatiilor bugetare, avand in vedere viitoarele venituri. Ca sa o
acopere trebuie sa se imprumute.
4. Suplimentarea alocatiilor bugetare
5. Blocarea alocatiilor bugetare: e posibila la finele trimestrului I, II si III. Pt IV e
o alta institutie. Are rolul de a preveni cheltuirea nejustificata a unor sume de
bani. Deblocarea se face tot de catre cel care a dispus blocarea.
6. Anularea: numai la finele anului bugetar, deci la finele trimestrului IV. Sumele
primite de la bugetul statului nefolosite pana la finele anului bugetar se
anuleaza si devin venit al bugetului pe anul urmator. Altfel ar functiona o
institutie specifica care se numeste reportarea. E o exceptie: sunt permise
plati in contul bugetului pe anul trecut pentru lucrari executate pana la sf
trimestrului, dar nereceptionate (ex: incheiate la 25 dec si receptionate in
ianuarie).

Incheierea executiei bugetare

Bugetul central Min Finantelor intocmeste un doc numit contul general de
incheiere a executiei bugetului central. Acest doc e precis, nu e ca bugetul
cuantificat. Se intocmeste un anteproiect, care devine proiect numai dupa ce e
aprobat de Guv prin hotarare. Apoi e trimis la Parlament.
Bugetul local fiecare conducator la celelalte primarii, prin structuri, intocmesc
fiecare un doc numit contul anual al executiei bugetare pt bugetul local
corespunzator. Il semneaza primarul si il trimite fiecarui CL. Urmeaza sa fie pus in
discutie si votat. Pt asta au nevoie de un raport al unui organism independent
Curtea de Conturi raportul public anual privind executia bugetara.
Parlamentul aproba contul general pt bugetul central si contul anual pt asigurari
sociale si odata cu aprobarea se da descarcarea de gestiune a Guv.
Parlamentul poate sa respinga contul general si anual si in aceasta situatie
declanseaza raspunderea:
1. Politica: echivaleaza cu o motiune de cenzura
2. Juridica
La fel se intampla si cu bugetele locale, in cazul CL. Raspundere: demisie sau
suspendare.

Controlul activitatii bugetare

Controlul e specific ramurilor de tip latin. Constatarile lui atrag
raspunderea juridica, chiar penala, pe cand in cazul auditului(specific
ramurilor anglo-saxone) constatarile se valorifica prin recomandari.
C prevede 3 forme de control:
1. Politic: se realizeaza de catre Parlament atunci cand:
se dezbate contul general
- cand apare o motiune simpla sau de cenzura
- cand sunt interpelarie
2. Financiar extern: se realizeaza de catre o institutie independenta Curtea de
Conturi
3. Intern, unde se realizeaza si un audit: in subordinea fiecarei institutii se afla
un corp de control sau de audit intern. E necesar sa fie luat in serios pt ca
rezolva problemele intern, nu vor mai fi sanctionati de cel extern.

Curs 10
Cheltuielile publice
= modalitati de repartizare a .. necesare satisfacerii necesitatilor societatii, a
caror marime si structura difera de la o tara si de la o perioada la alta. Legea
bugetara anuala e acel doc in care sunt prevazute si autorizate pt fiecare an
bugetar aceste cheltuieli, suma reglementata cu titlu de cheltuieli in legea bugetara
anuala reprezinta limita maxima care nu poate fi depasita. Sumele alocate cu titlu
de credite bugetara prin Legea Bugetara Anuala nu pot fi utilizata in scopul
acoperirii altor cheltuieli, iar angajarea si utilizarea acestora in alte scopuri atrage
raspunderea celor vinovati.
Dpdv al intinderii in timp, respective al perioadei in care pot fi angajate,
cheltuielile pot fi de doua categorii:
-

Anuale:
Multianuale

Creditele bugetara aprobate prin bugetul de stat etc pot fi folosite pt acoperirea
cheltuielilor bugetare, la cererea ordonatorilor de credite, numai dupa deschiderea
de credite, repartizarea acestora si alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe
seama acestora.
Rolul cheltuielilor publice

Pt acoperirea cheltuielilor militare

Intretinerea aparatului de stat
Plata datoriei publice
Acordarea de subventii
Dezvoltarea sectorului economic
Acoperirea nevoilor social-culturale + cercetare/dezvoltare

De la o perioada la asta cheltuielile publice cresc, atat ca expresie valorica,

baneasca, cat si ca marime reala, absoluta. Deprecierea monetara, ca urmare a
procesului inflationist, atrage dupa sine majorarea preturilor si implicit cresterea
nominala a cheltuielilor pe care le efectueaza statul pt achizitionarea unei cantitati
determinate de bunuri si servicii. In situatia in care preturile scad, pt aceeasi
cantitate de bunuri si servicii, statul va plati o suma mai mica de bani. Pt a avea o
dimeniune reala a cresterii cheltuielilor publice e necesar ca evolutia acestora sa fie
analizata in corelatie cu PIB ul. Ponderea cheltuielilor publice in PIB denota mutatiile
care au intervenit in repartitia PIB ului intr-o perioada de timp determinata, ca
urmare a interventiei statului.

Clasificarea cheltuielilor publice:

-

Organica = cand se grupeaza cheltuielile dupa institutiile la care se refera,

respective:
Ministere
Alte organe centrale
Unit adm teritoriale
Sau dupa fondurile din care sunt finantate:

Bugetul de stat
Bugetele anexe
Conturile speciale de trezorerie
Functionala = grupeaza cheltuielile dupa profilul activitatii institutiilor publice,
respective administratie, politie, justitie, relatii internationale, armata etc.
Clasificarea economica a cheltuielilor poate utiliza la randul ei mai multe
criterii:
Dupa rolul pe care il joaca in procesul repartizarii sociale
Reale/negative: acele cheltuieli care..: militare, cu intretinerea
aparatului politienesc, dobanzile aferente datoriei publice etc.
Economice/positive: acele cheltuieli care reprezinta doar o avansare de
venit national si care contribuie la cresterea avutiei nationale si
anume: construirea de fabric, lucrari de asanari si irigatii, infractructura
etc.
Neutre: ar intra acele cheltuieli care nu au nicio influenta asupra
venitului national. S a afirmat despre acesta categorie ca ea nu ar
exista in realitate, intrucat orice cheltuiala din bugetul general
consolidat poate fi incadrata in primele 2 categ.
O alta clasificare:
Cheltuieli de functionare/curente = acele cheltuieli necesare bunului
mers al institutiilor publice (cheltuieli salariale, papetarie, birotica). Au
la baza o contraprestatie
De transfer: sume transferate din bugetul public cu titlu definitive si
nerambursabil (ajutoare de somaj, pensii, subventii etc.)
De investitie = se materializeaza in bunuri publice cu caracter durabil
(infrastructura, irigatii etc.)
O alta clasificare:
Cheltuieli care se autolichideaza = cheltuieli pt diferite prestatii ale
institutiilor publice a caror costuri se recupereaza de la beneficiarii
acestora (cheltuieli pt intretinerea caselor apartinand statului si
inchiriate particularilor)
Cheltuieli reproductive = duc la sporirea venitului national, respectiv
la cresterea incasarilor din impozite (cheltuielile pt invatamant public,
pt sanatate publica)

Cheltuieli care genereaza comoditati curente vietii (recreatie publica,

parcuri etc), fara sa sporeasca baza fiscala a veniturilor
Cheltuieli neproductive din care fac parte cheltuielile militare in exces
care nu sunt justificate de necesitatile apararii nationale
Cheltuieli care se fac in prezent pt a economisi cheltuieli publice
viitoare (subventiile pt minori)
Alta clasificare:
Cheltuieli de personal - salarii, pensii, ajutoare si orice alte sume
acordate din bugetul general consolidate persoanelor fizice
Cheltuielile materiale implica cheltuielile pt materiale, combustibil,
obiecte de inventor, tehnica de lupta, necesare inzestrarii institutiilor
publice
Dupa caracterul lor, permanent sau accidental:
Ordinare
Extraordinare
Alta clasificare
Definitive
Temporar avansul in contul unui
In practica bugetara, cheltuielile sunt sistematizate in structura lor
economica astfel:
-

Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, materiale, subventii, prime,

transferuri, dobanzi aferente datoriei publice si rezerve
Cheltuieli de capital
Imprumuturi acordate
Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite

Structura cheltuielilor publice

Pt a intelege rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale si
caracterul politicii economice promovate de stat, e necesara cunoasterea structurii
acestora prin raportare la destinatia lor:
-

Cheltuieli publice pt scopuri sociale: intra in aceasta categ cheltuielile pt

finantarea domeniului public si subventionarea celui privat, pt apararea
sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si organizarea altor actiuni
sanitare, precum si cheltuielile pt organizarea sistemului, securitatii si
asistentei sociale.
Cheltuielile publice pt invatamant/inventitia in capitalul uman se asigura pe
seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate de colectivitatile
locale, precum si a resurselor provenite din taxe scoalare, donatii, venituri din
exploatarea salilor provenind scolilor sau din activitatile desfasurate de
acestea sau din deasfasurarea de activitati de catre acestea catre terti.

Cheltuielile publice pt invatamant se finanteaza fie de la stat (universitati), fie

de la unit adm terit (scoli), in functie de sistemul centralizat sau
descentralizat al invatamantului si subordonarea institutiilor pt invatamant.
Regula e ca din fondurile publice se acopera cheltuielile curente ale
institutiilor scolare, iar din imprumuturi se finanteaza cheltuielile de investitii,
lucrarile de constructii si echipamentele necesare.
Cheltuielile publice pt sanatate sunt asigurate din fondul national unic de
asigurari de sanatate, in conformitate cu dispozitiile legii 95/2006. Asigurarile
sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare si promovare a
sanatatii populatiei, prin acordarea unui pachet de servicii de baza. Sunt
beneficiari ai prestatiilor de asigurari sociale toti cetatenii romani cu
domiciliul in tara, precum si strainii si apatrizii care au obtinut dr de sedere
temporara sau au domiciliul in Romania, sub conditia platii contributiilor de
asigurari sociale de sanatate.
Fara plata contributiei, beneficiaza de asigurare:
a. Toti copii pana la 18 ani
b. Tinerii de la 18-26 ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu
realizeaza venituri din munca
c. Tinerii pana la 26 ani care provin din sistemul de protectie al copilului si
nu realizeaza venituri din munca, inclusive venit minim garantat
d. Sotul ori sotia, copiii, parintii fara venituri proprii aflati in intretinerea unei
persoane asigurate
e. Persoanele persecutate din motive politice, indifferent de actul normative
in baza caruia s-a constatat aceasta situatie
f. Persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri
g. Bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate
h. Femeile insarcinate care nu obtin venituri sau au venituri mai mici decat
salariul minim brut pe tara
Asiguratii au drept la un pachet de servicii de baza care include servicii
medicale, servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si
dispozitive medicale. Serviciile suportate din fondul national unic de sanatate sunt:
a. Servicii medicale profilactice pt prevenirea imbolnavirilor si in scopul
depistarii precoce a bolilor
b. Servicii medicale curative, respectiv cele pt vindecarea bolii, pt prevenirea
complicatiilor, pt recuperare sau ameliorarea suferintei
c. Medicamente, materiale si dispozitive medicale ori alte mijloace terapeutice.
Lista cu medicamente de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie
personala (coplata) se elaboreaza anuala de Ministerul Sanatatii si CNAS si se
aproba prin hotarare de Guvern
d. Servicii medicale si de ingrijire la domiciliu
e. Alte servicii medicale in care se includ cheltuielile de transport, care sunt
deductibile, respective asigurate de casa in caz de urgente medicale, precum
si in alte situatii prevazute in contractul cadru

Pensia pt limita de varsta de acorda celor care indeplinesc cumulative 2

conditi:
Varsta standard: 63 femei, 65 barbati
Stagiul minim de cotizare, 15 ani ambele sexe, cel complet de cotizare fiind
35
Pensia anticipata se acorda celor care au depasit cu cel putin 8 ani si mai au
cel mult 5 ani pana la implinirea varstelor standard de pensionare.
Pensia de invaliditate se acorda asiguratilor care si-au pierdut total ori partial
capacitatea de munca din cauza accidentelor de munca ori boli profesionale,
schizofreniei, SIDA, bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu
munca. Pensia de urmas, copiilor si sotului supravietuitor, daca persoana era
pensioner sau indeplinea conditiile pt
Cheltuieli pt cercetare/dezvoltare
Cheltuieli militare
Cheltuieli pt functionarea aparatului de stat
Cheltuieli economice
Alte categorii de cheltuieli