Curs 2 Drept International Privat

Importanta calificarii
Depinde de importanta normei conflictuale care se califica, astfel daca se va califica continutul normei, de
modul de calificare depinde insasi norma care ne duce la unul sau altul dintre sistemele de drept. Daca vom
califica legatura normei conflictuale atunci este vorba despre aceeasi cauza . In ambele cazuri calificarea duce la
schimbarea lui lex cauzae si implicit la schimbarea solutiei pe fond.
Legea dupa care se face calificarea
Exista o regula si o exceptie:
Regula este ca se va califica dupa legea intantei sesizate art 2558 din Codul Civil. Daca determinarea
legii aplicabile depinde de calificarea legii aplicabile unei institutii de drept se va lua in considerare ... Norma
conflictuala din 2558 este formulata unilateral. Legiuitorul roman este preocupat de aplicarea legii romane. De
aceea spune ca in cazul in care se va pune problema de calificare atunci se va aplica legea romana. Dar norma
va putea fi extrapolata bilateral si astfel se va aplica norma instantei sesizate.
Ratiuni
1 Este principiul potrivit caruia norma conflictuala este o norma juridica din sistemul de drept national si
calificarea ei este normal sa se faca dupa sistemul legiuitorului care a emis-o Eius est interpretare
legem cuius condere;
2 In momentul in care se pune problema calificarii , alternativa este un rationament de reducere la absurd
similar celui potrivit caruia norma aplicabila este sistemului de drept .. astfel in momentul calificarii
normele in discutie sunt lex forii sau lex causae care este legea aplicabila pe fond. Ori lex causae nu
este cunoscuta pe fond. Ea urmeaza a fi cunoscuta.
Exceptii de la calificarea dupa lex fori
Asa-numita calificare voluntara este cea efectuata de partile, de regula, ale unui contract. Aceasta idee
este exprimata si de art 2558 alin 5 din Codul civil. Se va tine seama de vointa partilor.
A 2-a exceptie o constituie asa numita calificare secundara. Denumirea vine de la Secundus din latina.
Aceasta este calificarea care intervine dupa ace s-a stabilit care este lex causae si se face dupa lex causae.
Calificarea secundara apare in anumite situatii:
Calificarea unui bun ca fiind mobil sau imobil se face dupa lex fori
Art 2569 calificarea cetateniei, cetatenie se determina in functie de legea statului a carui cetatenie se
invoca. Daca declar ca sunt cetatean roman, cetatenia mea v-a fi calificata dupa legea romana
Calificarea conceptelor din norma juridica straina care le trimite.
Calificarea instituiilor de drept pe care legea forului nu le cunoaste, 2588 CC spune daca legea romana
nu cunoaste o institutie juridica straina sau o cunoaste sub o alta denumire sau sub un alt continut, se va
tine seama de calificarea facuta de acea legea straina care cunoaste institutia
Calificarea pe care arbitrii o fac in arbitrajul ad hoc unde nu exista lex fori. Arbitrii ad hoc vor proceda
la calificare dupa sistemul pe care il considera cel mai potrivit a se aplica in speta.
Interpretarea autonoma a normalor juridice din dreptul European

In reglementarea uniunii europene principiul este acela ca norma dr european nu se califica dupa un anumit
sistem de drept national al unui anumit stat. Din acest motiv functioneaza calificarea autonoma= dr european
are propriile metode de calificare, unele stabilite de Curtea Europeana de Justitie.
Ex: in regulamentul roma 1 este definit autonom notiunea de resedinta obisnuita.
in regulamentul Roma 2 aplicabila obligatiilor extracontractualte, este calificata notiunea de prejudiciu
Pentru a usura munca de interpretare a dreptului european facuta de judecatorii nationali care aplica acest
drept european, in cadrul UE s-a intocmit o lucrare importanta care se numeste Principii, definitii si reguli
model ale dreptului privat european, asa numitul Cadru comun de referinta. Proiectul cadrului comun de
referinta este o lucrare care a fost intocmita la nivelul UE in 2009, rolul ei este acela de a constitui un cod de
calificare, de interpretare a principalelor concepte juridice din dreptul european. Lucrarea este ampla, are 10
carti, fiecare structurata in capitole si subcapitole si acopera intregul domeniu al dreptului: contracte, delicte,
probleme de familie, in care notiunile juridice sunt interpretate in mod uniform. Aceasat lucrare nu consituie,
cel putin de lege lata, niciun regulament, niciodirectiva, deci nu se impune statelor membre, dar este o lucrare
academica, un text autorizat politic la nivelul UE, care este recomandat judecatorilor nationali pentru a avea
acelasi ghid de interpretare a notiunilor.

Retrimiterea, conflictul de norme conflictuale in spatiu

Conflict in spatiu a normelor conflictuale= acesta apare in momentul in care sistemele de drept in prezenta
contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. Conflictul se numeste in spatiu deoarece
normele conflictuale din cele, sa spunem, 2 sisteme de drept in prezenta, coexista spatial, ele sunt in vigoare si
se aplica in acelasi timp, atat in legea roamana cat si in legea engleza care formeaza celalat sistem de drept in
prezenta
EX; se pune problema de stare civila si capacitate a unui cetatea roman cu domiciliu in America. Daca apare
aceasta problema in Romania, instanta romana va aplica le patriae, iar cum persoana este cetatea roman, va
vedea care este capaictatea ei dupa legea romana. Daca apare problema in fata unui judecator american, i se va
aplica legea americana, adica lex domiciliae.
Aceasta este situatia conflictului in spatiu a normei conflictuale
Conflictul in spatiu a normelor conflictuale este de 2 feluri:
1. Pozitiv: atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sitem de drept. Este ipoteza din
exemplul dat. Daca apare in fata instantei romane se aplica legea romana, daca apare in fata instantei
americane se aplica legea americana. Acest conflict nu genereaza retrimiterea si in acest caz se va
pune problema solutionarii conflictului dupa alte reguli, de principiu dupa instanta prima data
sesizata, ea fiind cea care isi impune solutia.
2. Negativ: cetatean american cu domiciliul in romania, instanta romana aplica lex patriae, deci
apreciaza dupa legea americana ce capacitate are, ce stare civila are. Daca problema apare in fata
instantei americane se aplica legea roamana. Aceasta situaie este un conflic negativ, in sensul ca in
cazul in care fiecare norma conflictuala trimite la sistemul de drept din celalat spatiu (fiind o
trimitere de gradul 1) sau se trimite la legea unui stat tert (are domiciliul de drept in Romania si cel
de drept in Canada, legea romana il trimite la cea americana si cea americana la cea canadiana).
Acest conflict negativ de norme conflictuale este prima conditie ce trebuie indeplinita pentru
institutia retrimiterii. Aceasat conditie este necesara, dar nu si suficienta. Pentru a exista retrimiterea

mai trebuie indeplinita o conditie ce tine de sensul trimiterii. O norma conflictuala poate trimite la un
alt sistem de drept in 2 moduri:
a. Poate trimite la intregul sistem de drept strain, adica inclusiv la normele lui conflictuale si
atunci poate aparea retrimiterea (aceasta este regula).
b. Dar sensul trimiterii poate fi doar la normele materiale din sistemul de drept strain. Daca
sensul de trimitere apare in acest mod, nu va exista retrimiterea pentru ca daca dr roman
trimite doar la dr material american, nu aplicam normele conflictuale din dr american, deci
nu se pune problema retrimiterii
Problema de a vedea daca sensul trimiterii este la intregul sistem de drept strain sau doar la
anumite norma este o problema de calificare. Asadar legea romana ne va spune daca trimiterea se
face la intregul sistem de drept sau doar la dreptul material.
Deci pentru retrimitere trebuie indeplinite 2 conditii:
Sa existe un conglict negativ
Sensul de trimitere sa fie la intregul sistem de drept
Retrimiterea= situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem
de drept strain in intregul sau, deci inclusiv la normele conflictuale, iar acela prin norma sa conflictuala nu
primeste trimiterea, ci fie trimite inapoi la dreptul forului, fie trimite mai departe la un sistem de drept al unui
stat tert.
Retrimiterea este pur o operatiune logico juridica, nu se confunda cu declinarea de competenta, este o
operatiune ce se produce exclusiv in mintea judecatorului sau a arbitrului, nu inseamna miscarea materiala a
dosarului din America in Canada. Este o operatiune legala obligatorie, dar exclusiv mentala. Institutia
retrimiterii a fost fondata tot in urma unei spete lider Forgo judecata pe la 1878 de instantele franceze, fiind
prima situatie ce a constientizat despre aceasta posibilitate legala ce a generat aparitia unei jurisiprudenta si apoi
judecatorii au preluat aceasta institutie
Retrimiterea este de 2 feluri:
I.
Retrimiterea de gradul I, retrimiterea inapoi: cand norma conflictuala trimite la dreptul american iar acolo
exista o norma conflictuala ce trimite inapoi la dr roman.
Dreptul roman admite retrimiterea de gradul I. Art 2559 alin (2) daca legea straina retrimite la
dreptul roman se va aplica legea romana daca nu se prevede in mod expres altfel. Legiuitor roman a acceptat
retrimiterea de gradul I din mai multe motive: respectul avut fata de dreptul strain. Pentru ca daca norma
conflictuala trimite la dreptul strain, ii confera competenta in acel domeniu, este deci o problema ce tine de
egalitatea de pozitie juridica a sistemelor de drept. In al 2-lea rand se pune problema de unitate a acelui
sistem de drept, neputand sa aplicam sistemul de drept strain in mod trunchiat. In al 3-lea rand, un argument
practic, se faciliteaza recunoasterea si executarea hotararii. Astfel prin retrimitere amble sisteme de drept
sunt impacate.
Exista si exceptii de la retrimiterea de gradul 1. Art 2559 prevede 3 exceptii, deci sensul de trimitere
este la un drept strain:
- Lex voluntaris: daca partile au ales legea aplicabila, se prezuma legal ca partile au dorit sa
transmita la sistemul de drept material strain, nu sa se supuna riscului de a se intalni acolo cu o
norma conflictuala.
- Legea aplicabila formei actului juridic: principiul formei este guvernata de obicei de principiul
locul recitatum ? si asta inseamna drept material
- Nu se aplica retrimiterea in materia obligatiilor extracontractuale. Adica nu se aplica la delicte.

II.

Retrimiterea nu este permisa cand este interzisa de conventiile internationale sau alte
regelemtnari internationale la care Romania este parte: regulamentul roma1, roma2, roma3, de
principiu exclud retrimiterea.
Retrimiterea de gradul al II-lea nu este de regula admisa in dreptul roman

Aplicarea legii straine ca lex causae

Lex causae- legea aplicabila pe fond. Cand sun trimis la dr national, judecatorul sau arbitrul va aplica dr
roman pe care se prezuma ca il cunoaste si in consecinta va prnunta o sentinta potrivit dreptului national, dar sa
motiveze.
Dar in cazul in care norma conflictuala trimite la un sistem dr strain, apar dificultati. In acest caz acel sistem
de dr trebuie aplicat in mod obligatoriu. Daca lex causae, adica legea aplicabila, este straina, ea trebuie aplicata.
Probleme esentiale:
A. Titlul cu care este aplicata legea straina:
Dreptul strain este element de drept sau dreptul strain este element de fapt. In sistemul de dr roman, in
mod traditional, fara exceptii, dreptul strain a fost privit ca un element de drept, adica pe picior de egalitate cu
dr national. In dreptul englez insa, dreptul strain este privit ca un element de fapt.
Consecintele juridice ale calificarii unui sistem de drept strain ca un element de drept sau un element de
fapt:
Dpdv al invocarii legii straine in fata autoritatii forului. Daca dr strain este un elemtn de fapt, invocarea dr
strain se face exclusiv de partile litigante, instanta nu are obligatia de a cerceta un drept strain decat daca ii
este invocat de una dintre parti. in dr roman conceptul este ca invocarea legii straine revine intradevar partii
interesate, dar instanta, in temeiul rolului activ, poate pune in discutie aplicarea legii straine atunci cand
norma conflictuala romana trimite la ea, mai ales atunci cand norma conflictuala romana este imperativa.
Spunem ca dr roman imbina rolul partilor cu rolul instantei
Dpdv al problemei sarcinei probei legii straine: in conceptia dreptului strain element de fapt, sarcina probei
legii straine revine exclusiv partii interesate. Asadar, partea interesata trebuie sa aduca in fata judecatorului
national dovezi in legatura cu continutul i interpretarea legii invocate. In dr roman sarcina probei se imparte
intre judecator si parti: instanta de judecata va pune in vedere, partii interesate, cea care a invocat legea
straina, sa faca proba continutului ei, dar instanta poate dispune si din oficiu administrarea unor probe
prividn legea straina. Exista totusi o deosebire, accea ca daca in ceea ce priveste dr national exista prezumtie
legala ca judecatorul cunoaste legea, jura nobit curia, pentru dreptul strain acest principiu nu se aplica. Nu i
se poate cere judecatorului roman sa cunoasca toate sistemele de drept din lume. De aceea 2562 CC spune
ca partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei.
Dpdv al interpretarii si aplicarii legii straine: art 2563 legea straina se interpreteaza si se apica potrivit
regulilor de interpretare si aplicare existente in sistemul de drept caruia ii apartine. Deci, daca avem de
interpretat si aplicat o lege straina, regulile vor fi din sistemul respectiv de drept.
Dpdv al cailor de atac in cazul gresite interpretari sau aplicari ale legii straine: in mai toate sistemele de
drept, instanta superioara de judecata nu judeca in fapt, ci doar in drept. De aceea, daca sistemul de drept
strain este privit ca un element de fapt, el nu ajunge niciodata sa fie judecat in fata instantei supreme. Foarte
mult timp, instanta suprema a judecat si in fapt si in drept, dar acum doar in drept. Situatia cailor de atac:
o Apelul- cale ordinara de atac, este neindoielnic admis daca una dintre parti invoca gresita aplicare a
dreptului strain

o Recursul- pentru ca se judeca exclusiv in drept, poate sa nu se ajunga in acest caz pana la instanta
care judeca recursul
o Recursul in interesul legii- 514 CPC nu se refera la o lege straina, desi textul din CPC nu distinge
totusi se aplica in mod unitar dreptul pe teritoriul sistemului roman.

B. Mijloacele de proba
Art 2562 CC- Continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la
organele statului care a invocat-o prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. In practica s-au desprins
2 categorii de mijloace de proba:
Mijloace de proba directe a legii straine: implica aducerea in fata judecatorului sau arbitrului a
legii in materialitatea ei, prezentarea textului direct a legii straine
Mijloace de proba indirecte a legii straine: este vorba de apelare la un expert, adica un profesor
universitar, un avocat, o persoana care prezinta garantii de seriozitate dpdv al aplicarii legii
straine, careia i se cere o opinie legala in vederea aplicarii legii straine in sistemul nostru de
drept. In practica s-au solicitat certificate de cutuma de la camerele de comert, de la notari
publici, de la ministerul justitiei din tara straina. In foarte putine cazuri s-au cerut relatii de la
ambasada sau consulatul statului strain. Intr-o asemenea situatie se aplica legea 189/2003 privind
asistenta judiciara internationala in materie civila si comerciala, unde Ministerul Justitie este
autoritatea centrala prin intermediul careia se potr obtine informatii privind legea straina.
Consecintele imposibilitatii de probare a legii straine. Judecatorul roman prin intermediul partilor sau
direct este obligat sa faca toate demersurile legale sa afle continutul complet al legii straine. Daca cu tpate
eforturile depuse nu se poate dovedi continutul, art 2562 CC- in aceasta situatie se aplica legea romana.
Argumente pentru aceasta solutie: litigiul nu poate ramane nesolutionat, daca instanta romana este competenta
atunci exista o presumtie ca legea romana este competenta de a se aplica.
Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine:
Legea straina, desi normal competenta sa se aplice, nu se va aplica in 2 cazuri generale si unul special:
a. Ordinea publica de drept international privat roman: art 2564- ordinea publica de drept international privat
raman este formata din ansamblul principiilor dr roman, ale dr UE si din dr fundamentale ale omului, se
subintelege in raporturile juridice cu element de extraneitate. In continutul ordinii publice intra:
i. principiile fundamentale ale dr national- sunt exprimate de regula in norme juridice imperative, de
ordine publica, de la care partile nu pot deroga. Exista situatii in care normele de ordine publica sunt
exprimate direct prin legi, dar sunt si situatii in care nu sunt neaparat exprimate, ci rezulta din ceea ce
se numeste principiile fundamentale.
ii. principiile dr european si
iii. drepturile fundamentale ale omului.
Dpdv procedural ordinea publica este o exceptie de fond absoluta care poate fi invocata in orice faza a
procesului, de rice persoana si de instanta din oficiu.
Exceptia de ordine publica are efectul de a impiedica aplicarea pe teritoriul romaniei a unei legi straine
atunci cand aceasta lege incalca principiile fundamentale de drept.
Comparatie ordinea publica de drept international privat si ordinea publica de drept intern:

Ambele au ratiunea, finalitatea de a inlatura de la aplicare o lege. Deci rationamentul juridic este acelasi, dar
efectele sunt diferite. In primul rand, cele 2 concepte au functii juridice diferite: in dr intern, ordinea publica are
ca scop limitarea autonomiei de vointa a partilor; ordinea publica in dr international privat are ca functie
impiedicarea producerii efectelor unei legi straine. In ceea ce priveste exemplele, practica ne-a oferit exemple
de situatii in care o problema este de ordine publica in dr intern, dar nu este de ordine publica in dr international
privat: in dr intern motivarea hotararilor este o problema de ordine publica, in dr international nu neaparat daca
motivarea nu este obligatorie.
Instituia normelor de imediata aplicatie si ea si ordinea publica au ca ... si ca efect daca exceptia este
admisa, aplicarea legii romane nationale in locul celeui straine. Deosebirile sunt insa majore si acestea apar in
mecanismul logic al aplicarii lor. Norma de aplicatie imediata, inlatura de la aplicare norma conflictuala, deci
daca in dr roman exista o norma de aplicatie imediata, daca o lege spune armele nu trec peste frontiera decat cu
autorizarea X autoritate publica, acea autorizare trebuie sa existe si nu conteaza norma conflictuala, norma de
aplicatie imediata fiind prioritara. Norma de ordine publica implica efectuarea mecanismului de norma
conflictuala, norma conflictuala sa trimita la un sistem de drept strain si sa constat ca in acel sistem de drept este
o prevedere contrara principiilor fundamentale de drept intern.
In dreptul roman, principiile de ordine publica sunt prevazute uneori in acte normative, alteori sunt
concepte, principii fundamentale de drept stabilite de jurisprudenta si care sunt aplicate de judecatori sau
arbitrii. De exemplu, ordinea publica poate fi de drept material sau de drept procesual. Exista norma de ordine
publica de drept international privat de natura procesuala, dar majoritatea sunt de natura materiala. Art 277 CC
interzice casatoria intre persoane de acelasi sex- este aplicabila in romania si inclusiv atunci cand se pune
problema recunoasteri efectelor unei casatorii incheiate in strainatate intre 2 persoane de acelasi sex. Alt
principiu: o casatorie pentru a produce efecte juridice trebuie sa se celebreze, sa aiba o anumita solemnitate
pentru a fi recunoscuta- de ordine publica. Ne intalnim cu ordinea publica la divort: in cazul in care legea
straina este aplicabila, dar motivele de divort sunt exesive, atunci se poate aplica legea roamana. In
reculamentul roma 1, sunt prevauzte dispozitiuni de ordine publica in materia contractelor incheiate cu
consumatorii, principiul protectiei consumatorilor fiind o norma de ordine publica.
Caracterele ordinii publice:
- national: tine de aplicarea ordinii publice in spatiu. Ordinea publica este specifica unui anumit
sistem de drept, sau are un caracter regional daca este vorba despre normele de ordine publica
dintr-o regiune
- actual: tine de existenta ei in timp. De principiu instanta de judecata sau de arbitraj trebuie sa
aplice norma de ordine publica din momentul pronuntarii hotararii, care este posibil sa se fi
schimbat pe parcursul judecarii litigiului.
- Exceptie: produce efectele juridice ale unei exceptii si produce aceleasi efecte: este de stricta
interpretare, deci nu se poate extinde prin asemanare si produce efectul de intimidare a
producerii efectelor unei legii straine pe teritoriul romaniei atunci cand acea lege este contrara
ordinii publice
Efectele ordinii publice:
- Negativ: art 2564 aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept
international privat. Deci efectul negativ este cel al inlaturarii de la aplicare a legii straine. EX:
daca incheierea unei casatorii este supusa legii straine si acea lege impune impedimente
exagerate fata de dr national, atunci se aplica legea nationala.

Pozitiv: in cazul inlaturarii de la aplicare a legii straine, se aplica legea romana. Efectul negativ
se produce mereu, iar cel pozitiv atunci cand trebuie sa judec dupa ceva din moment ce am
inlaturat legea straina.

Sfera de aplicare a ordinii publice: Ordinea publica in dreptul international privat se analizeaza in 2 situatii:
- In momentul incheierii, nasterii unui raport juridic. Aceasta este situatia ordinii publice in cazul
conflictului de legi in spatiu, adica a conflictului de legi propriu zis care implica aplicarea normei
conflictuale. EX: sunt ofiter de stare civila si vine sa se casatoreasca un cetatean din arabia
saudita si o cetateana romanca. Constat din acte ca cetateanul arab este la a 4-a casatorie. In acest
caz trebuie analizat dupa legea straina, dar nu o voi face, pentru ca in Romania casatoria
poligama este interzisa. Aici ordinea publica este mai drastica si casatoria nu se va incheia
- Conflictul de legi in timp si spatiu. Acesta se mai numeste teoria drepturilor castigate sau
recunoasterii drepturilor dobandite in strainatate si ea se pune in situatia in care un raport juridic
s-a nascut in trecut sub incidenta unei legi straine si se pune problema recunoasterii efectelor
acelui raport juridic pe teritoriul tarii. EX: legea roaman nu acorda efecte casatoriei religioase,
dar daca 2 soti s-au casatorit in strainatate sub incidenta unui sistem de drept care recunoaste
efectele casatoriei religioase si acei 2 soti vin in Romania si sotia cere pensie de intretinere de la
sotul care a aparasit-o, ii vom acorda aceasta pensie pentru ca in aceasta situatie nu en aflam in
fata incheierii unui raport juridic, el a fost incheiat in trecut sub incidenta unei legi straine. Deci
in cazul conflictului de legi in timp si spatiu, deci cand se pune problema drepturilor dobandite in
strainatate, sfera ordinii publice este mai restransa.

b. Frauda la lege: atunci cand partile unui raport juridic, folosind, in scop fraudulor, in scop ilicit, un mijloc de
drept international privat, au facut aplicabila unui raport juridic un alt sistem de legi decat cel care ar fi fost
normal competent sa se aplice. Modalitati:
i. Intr-un raport de drept juridic intern se introduce in mod fraudulos un elemtn de extraneitate, se
creeaz in mod fraudulos un conflict de legi si prin jocul normei conflictuale se aplica un alt sistem de
drept decat cel normal competent sa se aplice. EX: o societate comerciala care are toate elementele ei
in tara, prevede sediul in strainatate si ca lex societates este legea straian a sediului social; Regimul
juridic al unui bun mobil din patrimoniul national al Romaniei este trecut fraudulos peste frontiera si
liber comercializat intr-un sistem de drept care nu prevede aceleasi restrictii;
ii. Intr-un raport juridic ce are deja un element de extraneitate, partile schimba punctul de legatura in
mod fraudulos, ducand la aplicarea unui alt sistem de drept.
Conditiile de aplicare a fraudei la lege:
- Sa existe un act de vointa a partilor ce duce la aplicarea altei legi. Deci sa fie o activitate
intentionata. Se produce numai in raporturile juridice care au puncte de legatura mobile,
variabile, deci care se pot muta dintr-un sistem de drept in altul: cetatenia, domiciliul, sediul. Nu
apare frauda la lege in cazul bunurilor imobile, in domeniul delictual.
- Partile aplica un mijloc de drept international privat care prin el insusi este licit. Oricine are
dreptul sa isi schimbe cetatenia, domiciliul.
- Ceea ce este ilicit este scopul urmarit de parti. scopul este un elemnt greu de probat, fiind un
element subiectiv, trebuind sa se dovedeasca ca a existat intentia.

Rezultatul este produs in mod ilicit: se aplica o lege ce nu trebuia aplicata in mod normal si care
in principiu produce un efect mai favorabil, dar care incalca dreptul national.

Sanctiunea fraudei la lege: trebuie sa distingem intre 2 situatii:

- Situatia in care e fraudat dr roman in favoarea dr strain: art 2564 se ocupa doar de aceasat
situatie: aplicarea legii straine se inlatura daca legea straian respectiva a devenit competenta prin
fraudarea legii romane. In cazul inalturarii apicarii legii straine se aplica legea romana.
- Situatia in care e fraudat dr strain sin favoarea dr roman
Efectele fraudei la lege:
- Negativ: inlatura de la aplicare legea straina. In acest sens exista 2 posibilitati: sa declar actul
juridic nul daca este posibil sau ca inopozabil in fata autoritatilor romane
- Pozitiv: aplicarea legii romane in golul lasat de inlaturarea legii straine. Legea romana se aplica
pentru ca: frauda duce la ruperea actului

c. Caz special- art 2565 CC

Frauda la lege
- continuare Codul Civil nu prevede sanctiunea fraudei la lege atunci cand e fraudat un sistem de drept strain in
favoarea celui roman. Este reglementata situatia in care e fraudat un sistem de drept roman in favoarea celui
strain. Aceasta reglementare in DIP, in NCCiv nu ne determina insa sa credem ca legiutorul roman ar fi mai
putin indulgent sau nu ar trebui sa fie mai putin indulgent in situtia in care dreptul strain e fraudat in favoarea
dreptului roman, astfel sanctiunea trebuie sa fie aceeasi si in cazul fraudarii dreptului strain si in cazul fraudarii
dreptului roman pentru ca: in primul rand, dreptul strain e un element de drept potrivit conceptiei noastre, deci
treb sa i se aplice aceeasi protectie pe care o aplicam dreptului national; in al doilea rand, fraudarea dr strain la
care norma conflictula trimite chiar daca se face in favoarea dr roman inseamna incalcarea normei conflictuale
romane, deci e o incalcare a legii romane. In fine, e si un principiu pe care l-am mai precizat: frauda distruge
orice act juridic - simpla frauda duce la nevalabilitatea actului indiferent de consecintele mai grave sau mai
putin grave pe care le poate produce.
Proba fraudei la lege
Este grea de probat pt ca e un element subiectiv, numai scopul, rezultat si mijlocul e ilicit. Proba poate fi
facuta prin orice mijloc de proba. E un element de fapt si poate fi dovedita prin orice mijloc de fapt.
Domeniile predilecte in care poate aparea frauda la lege
In mod traditional, cu anumite rezerve, domeniile sunt urmatoarele:
A. In materia starii civile si capacitatii persoanei fizice (statutul persoanei fizice)
Au aparut si 2 spete clasice din dreptul roman care au fundamentat teoria fraudei la lege. Jurisprudenta si
in doctrina romana speta Bertola (sec. XX): 2 cetateni italieni care nu se puteau casatori potrivit legii italiene
pt ca interzicea divortul, au devenit apatrizi, au renuntat la cetatenia italiana. A fost o frauda la lege care a dus la
aplicarea legii romane in locul celei italiene. Speta Mihaescu filiatia unui copil din afara casatoriei
In prezent, posibilitatea fraudei la lege in ceea ce priveste starea civila si capacitatea persoanei fizice s-a
restrans datorita adoptarii unor reglementari noi in NCCiv, mai exact ne referim la doua articole - legiuitorul a
incercat pe cat posibil sa limiteze (dar nu a exclus total) frauda la lege:

Art. 2586 CCiv. Conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea
nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la momentul celebrarii casatoriei.
Articolul are ca scop sa limiteze frauda la lege in materia casatoriei si divortului speta Bertola. Aici se
produce si un conflict mobil de legi si problema se solutioneaza in favoarea legii vechi care ramane
aplicabila chiar daca sotii si-ar schimba cetatenia.
Art. 2605 CCiv. Filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a
copilului de la data nasterii. Daca copilul are mai multe cetatenii, altele decat cea romana, se aplica
legea cetateniei care ii este cea mai favorabila.
Pentru a ingradi o frauda la lege asemenea celei din speta Miahescu se aplica art. 2605 elimina
practica posibilitatii fraudei la lege. Tot un conflict mobil de lege este, chiar daca copilul si-ar schimba
cetatenia, filiatia ramane cea de la data nasterii.
B. In materia statutul organic al persoanei juridice (celebra frauda cu stabilirea sediului societatii intr-un
paradis fiscal)
S-a incercat o limitare si a acestei situatii tot prin dispozitiile NCCiv. art. 2571 prevede ca legea
aplicabila statutului persoanei juridice este legea sediului din actul constitutiv, deci aici clar apare o frauda la
lege pentru ca pot sa scriu in actul constitutiv ca am sediul in Bahamas. Textul spune ca in cazul in care am mai
multe sedii, va prevala sediul real, unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune al activitatii
societatii.
C. In materia regimului juridic al bunurilor mobile
Ne referim mai ales la cele din patrimoniul national care au un regim restrictiv atunci cand sunt trecute
dintr-o tara intr-o alta tara. Se aplica lex rex sitae legea locului unde bunul se afla (ca e bun mobil) si in
consecinta nimeni nu impiedica pe cineva sa tranfere un bun dintr-o tara in alta, dar trebuie sa faci formalitatile
necesare in masura in care e vorba de un bun ce se afla intr-un circuit civil, asa cum sunt cele din patrimoniul
national. Art. 2615 (1) Revendicarea unui bun furat sau exportat ilegal este supusa, la alegerea
proprietarului originar, fie legii statului pe teritoriul caruia se afla bunul la momentul furtului sau exportului,
fie legii statului pe teritoriul caruia se afla bunul la momentul revendicarii. (2) Cu toate acestea, daca legea
staului pe teritoriul caruia bunul se afla la momentul furtului sau exportului nu cuprinde dispozitii privind
protectia tertului posesor de buna-credinta, acesta poate invoca protectia pe care i-o confera legea statului pe
teritoriul caruia bunul se afla la momentul revendicarii. (3) Prevederile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si
bunurilor furate sau exportate ilegal din patrimoniul cultural national al unui stat.. Acest articol a adoptat o
solutie buna se refera la bunurile furate sau exportate ilegal, fiind si aici un conflict mobil de legi.
Asadar, pagubitul, proprietarul sau persoana interesata (poate fi si o autoritate publica) care urmareste
bunul exportat poate alege fie legea romana, fie legea straina (unde bunul a ajuns). Se aplica legea mai
favorabila proprietarului pagubit.
Exista si doua conventii internationale privind protectia impotrvia acestor situatii:
- Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de
import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale - a fost adoptata sub egida UNESCO cu sediul la
Paris, din 1979, la care Romania a aderat in 1993;
- Alta conventia adoptata sub egida institutului international pt unificarea dreptului privat UNIDROIT cu sediul
la Roma conventie privind bunurilor culturale furate sau exportate ilegal adoptata in 1995 la Roma si la care
Romania a aderat in 1997.
Mai sunt si alte conventii, dar acestea sunt mai importante pentru noi.
D. In materia formei actului juridic
Legea romana imi impune act autentic pentru donatie. De exemplu, nu-mi convine si fac actul intr-un
sistem de drept unde aceasta conditie nu e prevazuta e o frauda la lege in materia formei actului juridic. Forma

este supusa principiului lex loci actus. CCiv. a adoptat o masura de antifrauda pentru aceasta situatie in art.
2639 Legea aplicabila conditiilor de forma nu poate sa inlature legea aplicabila conditiilor de fond ale
actului in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond prevede o anumita forma sub sanctiunea nulitatii..
Deci am voie sa fac actul unde vreau eu, dar daca legea aplicabila fondului (in cazul nostru fiind vorba despre o
donatie) imi implica o anumita forma ad validitatem, trebuie sa o respect.
Mai sunt si alte domenii in care poate aparea frauda la lege, dar sunt mai putin importante si apar in curs
domnului profesor.
Comparatie frauda la lege in DIP si frauda la lege in domeniul dreptului intern sau prin comparatie cu
alte institutii apropiate DIP
Comparatie - Frauda la lege in DIP si frauda la lege in dreptul intern
Intre cele doua exista asemanari. De principiu, conditiile fraudei sunt aceleasi. In ambele cazuri trebuie
sa existe o manifestare de vointa a partilor, mijlocul este unul licit, dar scopul si rezultatul sunt ilicite.
Deosebiri majore:
- dpdv. al obiectului fraudei: in DIP fraudez un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept; in dr intern
fraudez o lege interna in favoarea unei alte legi interne fara element de extraneitate.
- dpdv al mecanismului fraudei: in DIP schimb punctul de legatura pentru ca am spus ca frauda la lege apare
unde sunt puncte de legatura variabile (nu apare in materia statutului imobiliar, de exemplu, pt ca nu exista
puncte de legatura variabile acolo sau in materie delictuala). In dr intern inseamna schimbarea continutul faptic
al raportului juridic.
Comparatie frauda la lege si ordinea publica in DIP
Asemanarea esentiala: ambele sunt exceptii de la legea straina normal competenta sa se aplice.
Deosebirile care sunt majore:
- prima deosebire esentiala poarta asupra cauzei neaplicarii legii straine la OP cauza neaplicarii este de natura
obiectiva neconcordanta legii straine cu principiile fundamentale de drept ale statului roman cauza
obiectiva. La frauda la lege, cauza este subiectiva si se realizeaza prin activitati frauduloase ale partilor de
inlaturare a legii straine in favoarea legii romane.
- o alta deseobire priveste sanctiunea care este si ea diferita la OP este impiedicarea producerii efectelor legii
straine pe teritoriul tarii. La frauda la lege, sanctiunea este nulitate actului, daca il pot anula, sau
inopozabilitatea, daca nu il pot anula. Inopozabilitatea seamana cu sanctiunea de la OP deoarece si acolo e un
fel de inopozabilitate.
- a treia deosebire esentiala priveste rolul instantei de judecata in cazul in care este sesizata o asemenea situatie
(judecatourl sau arbitrul daca e sesizat cu o asemenea situatie) la OP, daca se invoca, judecatorul trebuie
neaparat sa vada care este continutul legii straine, deci trebuie sa cerceteze pentru ca numai in felul acesta isi da
seama daca e contrara principiilor fundamentale ale dreptului roman. La frauda la lege, judecatorul nu se
concentreaza asupra acestui aspect, ci asupra fraudei in sine care e sanctionata chiar daca, sa presupunem ca
sistemul de drept la care partile ar trimite nu e contrar OP, ci numai le-ar acorda un avantaj. Nu orice avantaj e
contrar OP, si mai mult, dupa cum am zis ca poate fi frauda la lege si in favoarea statului roman.
Comparatie frauda la lege si simulatia
Asemanari: In primul rand, ambele implica un act de vointa al partilor. In al doilea rand, in ambele
cazuri se creeaza un conflict artificial de legi. In al treilea rand, mijloacele folosite sunt licite. Simulatia nu e
ilicita prin ea insasi, ea poate fi ilicita prin rezultatul la care duce. Dar ea insasi, nu e ilicita.
Deosebiri:

- frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, deci ca mecanism logic, frauda la lege presupune un
singur act juridic, cel fraudulos. Simulatia presupune doua acte juridice: un act juridic ascuns, dar real
contrainscrisul si un act juridic aparent, dar mincinos.
- a doua deosebire faptica esentiala frauda la lege implica o operatiune efectiva, materiala de schimbare a
punctului de legatura. Exemplu: constitui sediul societatii in Bahamas unde inchiriez o camera, aduc si ceva
mobila, am si secretara, am un sediu, e un lucru material, palpabil => fraudulos insa unde nu se intampla nimic.
Centrul conducerii soecitatii e in Romania. La simulatie, totul este la nivelul jocului celor doua acte, nu se
intampla nimic material in strainatate. Una scriu si alta zic - ca sediul e in strainate, dar in contrainscris scriu ca
sediul nu e in strainatae, ci in tara.
NCCiv. a introdus o instituei noua pe care nu am cunoscut-o in dreptul roman pana la momentul 2011, si
anume, inlaturarea exceptionala de la aplicarea unei legi art. 2565 (1) In mod exceptional, aplicarea legii
determinate potrivit prezentei carti poate fi inlaturata daca, datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic
are o legatura foarte indepartata cu aceasta lege. In acest caz, se aplica legea cu care raportul juridic prezinta
cele mai stranse legaturi. (2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazul legilor privind starea civila sau
capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile au ales legea aplicabila.. Ideile definitorii: ne aflam in
fata unei inlaturari exceptionale de la aplicarea unei legi, fie straina, fie romana. Deci reglementarea este
bilaterala, nu e doar o inlaturarea de la aplicarea legii straine, ci o inlaturare de la aplicarea unei legi, unui
sistemt de drept. Cand? In mod exceptional, atunci cand aplicarea legii determinate potrivit normelor
conflictuale din CCiv., acea lege nu are o legatura sau are o legatura foarte indepartata cu circumstantele cauzei.
Este in cazul in care aplic o norma conflictuala din CCiv., alta decat lex voluntaris, deci fac o localizarea
efectiva, fac o locazlizare printr-o norma care e alta care are ca punct de legatura vointa partilor. CCiv. trimite la
un sistem de drept cu o legatura foarte indepartata fata de circumstantele cauzei. Textul zice ca judecatorul
(motivat) poate sa inalture de la aplicare acea lege romana sau straina care are legaturi indepartate cu
circumstantele cauzei si sa aplice legea in legatura stransa cu circumstantele cauzei. Se produc si aici doua
efecte: efectul negativ de inlaturare de la aplicare a legii care nu are legatura cu cauza (legatura foarte
indepartata) si efectul pozitiv: se va aplica legea cu care actul are legaturile cele mai stranse tot alegerea
judecatorului, desigur. Ne intalnim frecvent cu aceasta situatie teoria legii proprii preluata din dreptul
anglosaxon - the proper law in materie contractuala, in materie delictuala, extinsa si in sisteme de drept
romaniste cum e dreptul nostru legea proprie a sistemului de drept romanist. Exista doua exceptii de la
inlaturarea exceptionala: art. 2565 excepteaza doua situatii: lex voluntaris cand e autonomia de vointa a
partilor exista remedii, dar nu astea; a doua situatie - in materia starii civile si a capacitatii persoanei.
Conflictul de legi in timp si spatiu
(problema recunoasterii drepturilor castigate sau dobandite in strainatate)
Ce este conflictul de legi in timp si spatiu? (CLTS)
CLTS este situatia juridica aparuta in cazul in care un raport juridic s-a nascut sub incidenta unui sistem
de drept strain, dar efectele acelui raport juridic se cer a fi recunoscute ulterior, intr-un alt sistem de drept. Cu
alte cuvinte, am dobandit un drept candva in timp, in trecut, sub incidenta unui sistem de drept strain si apoi
solicit ca efectele acelui drept sa imi fie recunoscute in Romania. Acesta e un conflict de legi in timp si spatiu.
Este un conflict de legi in spatiu pentru ca e vorba de doua sisteme de drept in prezent, doua sisteme de drept
care coexista dpdv spatial, fiecare in tara lui - sistemul de drept strain si cel roman coexista. Aceasra situatie
genereaza conflictul de legi in spatiu.

Ce apare ca element de noutate si configureaza CLTS este aceea ca intre momentul cand raportul juridic
s-a nascut in strainatate sub incidenta sistemului de drept strain si in momentul cand efectele sale se cer a fi
recunoscute in Romania, a trecut o perioada de timp, de aceea conflictul este in timp si spatiu.
De exemplu, daca un cetatean roman si unul francez s-au casatorit in Franta in urma cu 5 ani, iar apoi
sotia vine in tara si solicita pensie de intretinere de la sot, este un conflict de legi in timp si spatiu pentru ca
raportul juridic s-a nascut sub incidenta un sistem de drept strain in trecut, efectele lui se cer a fi recunoscute
sub incidenta sistemului de drept roman astazi. Daca insa un cetatean roman si unul francez vin la delegatul
roman si vor sa se casatoreasca astazi, asta e un conflict de legi in spatiu pt ca problema se pune in momentul
nasterii raportului juridic.
Formele conflictului de legi in timp si spatiu
Pot fi doua:
1. Cand un raport juridic s-a nascut in strainatate, in trecut, sub incidenta unei legi straine, fara ca in acel
moment sa existe un raport juridic cu element de extraneitate. Ex: 2 cetatenie din Arabia saudita s-au casatorit
acolo. Sotia vine apoi in romania si cere pensie de intretinere de la sot. Ii recunoastem sau nu acest drept?
2. Cand raportul juridic a avut de la inceput, de la momentul nasterii un element de extraneitate. Exemplul cu
cetateanul roman si francez de mai sus. Aceasta a doua situatie e impotanta daca una din persoanele implicate e
cetatean roman pt ca are o protectie legala. Daca e vorba despre un cetatean italian si unul francez, e alta
situatie. Daca exista si un cetatean roman, e alta situatie.
Dreptul roman recunoaste drepturile dobandite in straintate 2567 CCiv Drepturile castigate in tara
straina sunt respectate in Romania, cu exceptia cazului in care sunt contrare ordinii publice in dreptul
international privat roman.. Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania, dar nu in orice
conditie.Pt ca drepturile sa fie respectate, trebuie indeplinite 2 conditii majore:
prima este ca dreptul sa fi fost legal nascut sub incidenta legii straine care este aplicabila. Si CCiv. aplica
aceasta prevedere, conditie ce se regaseste in mai multe texte (ex. art. 2575 daca am dobandit
majoratul sub incidenta unei legi straine, el ramane bun dobandit; alt exemplu: societatile comerciale in
situatia in care ele vor sa deschida in Romania o filiala, o sucursala, o reprezentanta, ele trebuie sa fie
legal constituite conform legii nationale e prima conditie pe care o verific; de asemenea persoanele
fara scop lucrativ, non-profit sa fie legal constituite in tara lor, unde au sediul. Exista si pe planul
dreptului procesual civil aceasta conditie pentru ca o hotarare straina sa fie recunoscuta si sa fie
executorie in Romania, ea trebuie sa fie pronuntata de o instanta competenta potrivit legii straine si sa fie
executorie potrivit legii straine, daca vreau sa o si execut. Astfel, trebuie sa fie legal dobandita acea
hotararea in tara straina.
A doua conditie este sa nu se incalce ordinea publica de DIP sa nu fie contrara OP. Aceasta se aplica in
toate imprejurarile. Se aplica si atunci cand dreptul s-a nascut numai in cadrul intern al dreptului strain
(s-a nascut fara element de extraneitate), cat si atunci cand s-a nascut in sfera internationala (a avut
element de extraneitate in momentul nasterii lui). Este o reglementare protectiva a legii straine, cand
raportul juridic s-a nascut in straintate si implica un cetaten roman. Daca e vorba de starea civila si
capacitatea unui cetatean roman, trebuie sa i se fi aplicat legea romana in momentul incheierii actului,
deci cine a incheiat actul in straintate cu un roman, trebuie sa verifice legea romana, cu exceptia situatiei
cand legea romana duce la aceeasi solutie. Aceeasi situatie este si pe plan proceasual hotararea straina
se executa in Romania daca este pronuntata de o instanta straina competenta potrivit legii straine, cu o
exceptie atunci cand e vorba de o competenta exclusiva a instantei romane in acea situatie aici vom
vedea ca sunt cateva situatii enumerate de CPCiv. adoptie, imobile situate in tara etc.

Daca cele doua conditii sunt indeplinite, dreptul e perfect creat potrivit legii straine. Care sunt efectele?
Sunt cateva consecinte care guverneaza efectele: in primul rand, un drept valabil dobandit in strainate produce
in Romania, de principiu, toate efectele admise de legea straina. Mai precis, cu exceptia cazurilor speciale cand
legea prevede altfel. A doua regula care guverneaza efectele un drept legal constituit in strainate nu poate
produce in Romania mai multe efecte decat produce in tara in care s-a nascut. De ex., daca executarea unei
hotarari este prescrisa potrivit legii straine sub care dreptul s-a nascut, nu poti dobandi in Romania mai mult
decat poti dobandi in tara straina sub incidenta careia s-a nascut.
Conflictul mobil de legi
Definitie exista in cazul in care un raport juridic este supus succesiv la doua sisteme de drept diferite
ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile.
Ex.: speta Bertola, doi cetateni italieni nascuti si casatoriti in Italia isi schimba cetatenia si devin cetateni
romani. Problema va fi: efectele casatoriei lor dupa ce sistem de drept vor fi reglementate? Sunt 3 solutii
posibile: sa fie dupa legea veche (legea italiana), sa fie dupa legea noua (legea romana), sa fie pana la un punct
dupa legea veche si dupa un timp, dupa legea noua.
In ambele situatii (CLTS si conflict mobil de legi), doua sisteme de drept coexista in spatiu si se aplica
succesiv. La conflictul de legi in timp si spatiu nu se schimba punctul de legatura cei doi cetateni sauditi
raman cetateni sauditi, numai sotia vine in tara si cere pensie de intretinere; daca doi cetateni sauditi isi schimba
cetatenia si devin romani este un conflict mobil. Conflictul mobil apare: in materia starii civile si capacitatii,
acolo unde se schimba cetatenia si resedinta obisnuita; in materia statutului societar unde se schimba sediul,
nationalitatea pj; in materia regimului real mobiliar unde se schimba locul unde se afla bunul mobil.
Care e solutia conflictului mobil de legi in Romania?
Cum am zis, sunt trei posibilitati pe care legea romana le reglementeaza. In curs avem exemple multe.
Sa se aplice legea veche, cea noua sau sa se imparta sferele de influenta ale celor doua legi situatia cea mai
frecventa. Mai este o posibilitate care e aparte aplicarea legii mai favorabile mitior lex.
Un exemplu din fiecare situatie:
Art. 2605 - Filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la
data nasterii. Data nasterii m-am nascut ceatean roman, indiferent de schimbarea cetateniei, raman
supus legii vechi, cea initiala, adica legea romana. Acesta e exemplul clasic de aplicare a legii vechi.
Art. 1632 Mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data mortii
resedinta obisnuita. La data mortii solutioneaza conflictul mobil de legi indiferent de numarul
resedintelor obisnuite pe care le-a avut de-a lungul vietii. Se aplica deci legea noua exemplul clasic de
aplicare a legii noi.
Legea aplicabila regimului matrimonial regimul matrimonial este supus legii alese de catre soti, dar
textul, in art. 2591 (Sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial.)
reglementeaza o situatie care ne intereseaza. Noua lege produce efecte numai pentru viitor, daca sotii nu
au dispus altfel. Asadar, pot sa o schimb, dar daca am schimbat-o, regimul matrimonial, pana la
schimbare, e cel vechi si din momentul schimbarii, se aplica cel nou.
Diferite exemple se regasesc si in: Roma I (in materia obligatiilor contractuale), Roma II (obligatii
extracontractuale).
Solutia mitior lex este reglementata de dreptul roman in cel putin doua cazuri:
- art. 2575 cel cu majoratul. Deci daca femeia a dobandit la 14 ani majoratul potrivit unui sistem de drept si
vine in Romania, majoratul e bun castigat.

- art. 2605 filiatia. Daca copilul are mai multe cetatenii in acel moment, altele decat cea romana, i se va aplica
legea cetateniei care este cea mai favorabila.
Am terminat cu partea generala si trecem la partea speciala DIP normele conflictuale in diverse
materii, in diferite ramuri etc. DIP presupune trecerea in revista a intregului drept civil in sens larg.
Normele conflictuale in materia statutului persoanei fizice si apoi a statutului persoanei juridice
In materia starii civile si capacitatii persoanelor fizice
In mod traditional, in dreptul roman, starii civile si capacitatii pf i se aplica legea ei nationala, adica
legea cetateniei (lex patriae). Ca urmare a influentelor venite din reglementarile europene care au mers mai mult
catre o localizare faptica decat una juridica, asa cum e cetatenia (o legatura juridica dintre un individ si un stat),
s-a estomapt intr-o anumita masura aceasta legatura, iar in reglementarile europene punctul de legatura des
intalnit este resedinta obisnuita, care e un element de fapt. Nu putem zice ca dr roman are o regula (gen
cetatenia) si o exceptie (resedinta obisnuita). Amandoua sunt masiv aplicate. In institutii cum sunt casatoria,
divortul, filiatia ne aflam in fata a doua norme conflictuale cea care are ca punct de legatura cetatenia si cea
care are ca punct de legatura resedinta.
Aplicarea legii cetateniei pentru statutul persoanei fizice:
Solutia prevazuta in art. 2572 starea civila si capacitatea pf sunt carmuite de legea sa nationala daca
prin dispozitii speciale nu se prevede altfel. Si art. 2568 Legea nationala este legea statului a carui cetatenie o
are persoana fizica sau, dupa caz, legea statului a carui nationalitate o are persoana juridica.
Exista o multitudine de argumente in favoarea legii cetateniei pe care le avem in curs. Discutam la
seminar de ce statul roman a aplicat lex patriae.
Situatii speciale:
- cand o persoana are mai multe cetatenii art. 2568 spune ca daca o persoana are mai multe cetatenii, i se
aplica legea aceluia dintre state a carui cetatenie o are si de care persoana este cel mai strans legata, in special,
prin resedinta sa obisnuita. Aceasta e reglementarea legala, asadar este teoria legii proprii (the proper law)
aceasta e aplicabla. Legaturile cele mai stranse exista in special prin resedinta obisnuita resedinta obisnuita e
un criteriu sugerat, nu impus, deci nu se trece automat la resedinta obisnuita daca am mai multe cetatenii
judecatorul va decide de care sunt mai strans legat.
- problema apatridului nu are nicio cetatenie art. 2568 (3) In cazul persoanei care nu are nicio cetatenie,
trimiterea la legea nationala este inteleasa ca fiind facuta la legea statului unde are resedinta obisnuita. - se
aplica legea resedintei obisnuite in acest caz.
- problema probei cetateniei care se face potrivit legii statului a carui cetatenie se invoca am analizat-o la
categoria exceptiilor, e o exceptie de la calificarea dupa legea fondului lex fori, este o calificare secundara.
Aplicarea legii resedintei obisnuite:
Ce inseamna resedinta obisnuita in conceptia legiuitorului national roman?
Vom vedea ca notiunea e reglementata si in Roma I, Roma II, Roma III.
In CCiv., art. 2570, califica notiunea de resedinta obisnuita facand o distinctie intre o situatie generala (a
persoanelor fizice in general) si a persoanelor fizice care actioneaza in exercitarea unor activitati profesionale
(situatia profesionala). In situatia generala (care nu are o configuratie anume) resedinta obisnuita este acolo
unde persoana isi are locuinta principala chiar daca acea persoana nu a indeplinit formalitatile legale de
inregistrare. Asadar, accentul cade pe legatura faptica intre om si loc, acolo unde am locuinta principala OG
97/2005 aici e definit domiciliul tot prin prisma locuintei principale. Nu e gresit daca punem semnul egalitatii
(dar nu absolut) intre resedinta din perspectiva europeana cu domiciliu din perspectiva dreptului nostru.

Cand e vorba despre un profesionist, textul spune ca resedinta unei persoane fizice actionand in
exercitiul activitatii sale profesionale este locul unde acea persoana are stabilimentul sau principal domiciliu
profesional ex. avocatul, medicul, arhitectul, inginerul, expertul etc. La aceste domicilii profesionale se
localieaza toate acele obligatii patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza sa se exercite in acel loc (deci nu orice
obligatie).
Dovada resedintei obisnuite pt ca e un elemnt de fapt se face prin orice mijloc de proba. Cetatenia nu se
dovedeste prin orice mijloc de proba, ci prin acte.
Ce caracter au normele conflictuale lex patriae, respectiv lex domicili? Au caracter, de pp, imperativ,
deci nu se poate deroga de la ele cu consecinte grave daca, de ex., am facut actele de stare civila cu privire la un
cetatean roman in strainatate si nu am aplicat legea romana.
Domeniul de aplicare al legii starii civile si al capacitatii
Determinarea domeniului de aplicare a unei norme de aplicare este o problema de calificare a
continutului acelei norme conflictuale, adica a materiei la care norma conflictuala se refera pt a vedea daca un
raport juridic concret (o situatie de fapt concreta) se include sau nu in materie. Asadar, se face lex fori
calificarea.
Norma conflictuala privind lex patriae - dreptul roman ne va spune ce inseamna stare civila si capacitate,
ce institutii, ce raporturi juridice, ce elemente de fapt intra in notiunea de stare civila si capacitate potrivit legii
romane.
Domeniul de aplicare al legii starii civile a persoanei fizice:
Starea civila este un ansamblu de elemente/aclitati personale care izvorasc din acte/fapte de stare civila
si de care legea leaga efecte privind identificare pf in societate. Sunt supuse normelor conflictuale privind starea
civila urmatoarele elemente:
- filiatia cand se pune problema daca persoana are filiatie stabilita sau nu, daca este filiatie din casatorie sau din
afara casatoriei, daca este filiatie fata de mama sau fata de tata aceasta problema o vom regasi in lex patriae
sau domeniului resedintei obisnuite
- casatoria daca vreau sa stiu daca o persoana e casatorita, nu e casatorita, divortata, vaduva, voi vedea dupa
legea care guverneaza starea civila, adica lex patriae sau legea resedintei obisnuite
- adoptia calitatea de adoptat, adoptator lex patriae
- rudenia daca sunt sau nu intr-o relatie de rudenie cu o alta persoana lex patriae
- afinitatea tot dupa lex patriae
!!!Nu intra in domeniul lui lex patriae, deci nu e o problema de stare civila: inregistrarea actelor si
faptelor de stare civila (e o problema de forma a actului si merge dupa lex locii actus (legea incheierii actului)).
Capacitatea civila a persoanei fizice
Lex patriae guverneaza urmatoarele materii privind capacitatea pf:
- capacitatea ei de folosinta adica aptitudinea ei generala si abstracta de a dobandi drepturi si obligatii
Concret, guverneaza inceputul capacitatii de folosinta, cand anume dobandeste o persoana capacitatea de
folosinta (la nastere, de principiu, dar avem si infas conceptus problema copilului conceput, dar nenascut
caruia i se recunosc drepturi => lex patriae). Tot lex patriae guverneaza continutul capacitatii de folosinta (adica
drepturile si obligatiile pe care persoana le poate dobandi). Aici problema nu este in legatura cu drepturile pe
care le dobandeste omul, pentru ca de obicei dobandeste drepturile, problema este in legatura cu incapacitatile
de folosinta, ce nu pot dobandi, ce legea nu-mi aloca la nivelul capacitatii de folosinta. Legea aplicabila
incapacitatilor de folosinta disting intre doua incapacitati de folosinta: incapacitatile cu caracter de masuri de
ocrotire a persoanei si incapacitatile cu caracter de sanctiune civila. Primele sunt interdictiile aplicate unei
persoane de a face anumite acte juridice concrete. Ele pot fi in domeniul actelor juridice inter vivos sau pot fi
mortis causa, in domeniul testamentului. Incapacitati de a face act juridic in timpul vietii si incapacitati de a

testa. Aceasta categorie de incapacitati nu merg dupa lex patriae, merg dupa legea actului juridic prohibit, adica
dupa lex contractus sau lex succesiones. De exemplu, interdictia pentru minor de a face donatii si de a garanta
obligatia altuia merge dupa legea donatiei; incapacitatea minorului de a face acte juridice cu tutorele sau (art.
147 CCiv) este supusa legii actului facut cu tutorele; interdictia minorului de a dispune prin testament de
bunurile sale, de a face liberalitati este supusa legii fondului, lex succesiones; incapacitatea medicilor, preotilor,
farmacistului de a prima donatii sau legate de la persoana ocrotita sau cea care a murit dupa legea donatiei sau
legea testamentului, daca a murit. Incapacitati cu caracter de sanctiune civila decaderea din drepturile
parintesti merg dupa legea nationala a persoanei in cauza. Sfarsitul capacitatii de folosinta, incetarea
capacitatii de folosinta prin moarte sau declarare judecatoreasca merg dupa lex patriae.
- capacitatea de exercitiu merge in marea ei majoritate dupa lex patriae, dupa legea nationala care ne spune
cand incepe (cand dobandesc restransa sau deplina 14 ani, 18 ani, 12 ani), inclusiv capacitatea minorului de
a se casatori. Continutul capacitatii de exercitiu ce acte juridic pot face personal si singur, ce acte nu pot face
personal sau singur, deci incapacitati de exercitiu, lipsa capacitatii de exercitiu, capacitatea de exercitiu
restransa merg dupa legea nationala, lex patriae. Cand le dobandesc, ce pot sa fac si ce nu pot lex patriae.
Sanctiunea, nulitatea actului pt incapacitati, alte sanctiuni lex patriae. Nu merg dupa lex patriae asa numitele
masuri de abilitare a incapabilor care implica interventia autoritatilor publice merg dupa legea autoritatilor
publice sau dupa lex fori legea instantei sesizate. Nu sunt probleme de incapacitate, ci probleme a actelor pe
care le fac autoritatile implicate in procesul de incuviintare, abilitare a actelor incapabilului.
O alta problema pe NCCiv legea aplicabila ocrotirii majorului art. 2578 CCiv privind legea
aplicabila ocrotirii unei persoane majore in general, ocrotirea se pune pt minor dar exista si situatii pt ocrotirea
majorului. Cu privire la ocrotirea majorului se aplica o regula si o exceptie de la regula. Regula este in sensul ca
masurile de ocrotire a persoanei majore sunt supuse legii resedintei ei obisnuite. In mod exceptional insa, in
anumite categorii de acte juridice se aplica legea proprie a raportului juridic respectiv. Cand anume se aplica
legea proprie? Atunci cand judecatorul considera ca legea resedintei obisnuite nu acorda o protectie adecvata
majorului in cauza. Asadar, the proper law, este legea proprie ocrotirii majorului. Autoritatea - fie instanta, fie
autoritatea administrativa, aplica, in principiu, legea resedintei obisnuite. Daca apreciaza ca legea resedintei
obisnuite nu acorda o protectie adecvata majorului in cauza aplica legea proprie.
Care este domeniul de aplicare al legii aplicate majorului?
- masurile de ocrotire ce se pot lua pt o persoana cu capacitate de execitiu deplina: tutela, curatela, de cand
incep, ce continut au, cand se termina
- puterile de reprezentare pe care majorul supus ocrotirii le poate conferi tertului care il ocroteste ce puteri de
reprezentare poate sa ii dea? Ce intindere pot avea? In ce conditii se modifica sau se sting? Merg, intra in
domeniul ocrotirii persoanei legea resedintei obisnuite sau daca aaceasta e impropie, dupa legea proprie.
Legiuitorului i s-a parut ca supunerea puterii de reprezentare numai legii resedintei obisnuite este prea putin
art. 2568, nu numai legea resedintei obisnuite a majorului, ci mai poate fi supusa si legii nationale a majorului,
unei legi a resedintei obisnuite pe care majorul a avut-o inaintea celei pe care o are la momentul respectiv si, in
fine, dupa legea situarii bunului la care se refera puterea de reprezentare. Cu cat sunt mai multe legi aplicabile,
actul se face mai usor. Nu intra in domeniul ocrotirii actelor autoritatilor publice efectuate in exercitiul ocrotirii
fie ca e vorba de autoritati administrative sau de instanta de judecata ele merg dupa legea autoritatii sau lex
fori.
*regula resedinta obisnuita; *exceptia legea proprie
CCiv in art. 2579 reglementeaza legea aplicabila ocrotirii tertilor
Legea aplicabila ocrotirii tertilor