1 . Economia mondial.

Istoria,
etapele dezvoltrii.
Saltul activitii economice la nivel internaional a avut loc atunci cand capitalismul s-a extins
pe intregul glob. Capitalismul inseamn supremaia economiei deschise, orientate
ctre pia, o pia in expansiune i intr-o continu schimbare structural. Trecerea la acest
sistem economic s-a produs dup prima revoluie industrial (secolul al XVIII-lea), dar ea a fost
pregtit de intreaga dezvoltare anterioar a omenirii; trsturile fundamentale ale realitii de
azi sunt o prelungire, in grade diferite, a unor experiene indeprtate in timp; cum spune Braudel
ele se alimenteaz din secolele trecute.
Preistoria economiei mondiale
Prima i cea mai important premis a economiei mondiale o constituie dominaia proprietii
private. Dreptul la proprietate privat st la baza libertii omului i a liberei intreprinderi. Istoria
acestui tip de proprietate se pierde in negura vremurilor.
Copilriei societii omeneti i-a corespuns ins proprietatea comun. A fost ea, oare, expresia
unei voine divine? Erau, oare, oamenii iniiali inclinai prin natura lor ctre acest tip de
proprietate? Nimic din toate acestea! Explicaia trebuie cutat in vicisitudinile epocii, in
excesiva raritate a factorilor de producie: numrul oamenilor era foarte restrans, iar
cunotinele i tehnica foarte rudimentare. In aceste condiii, ansa de supravieuire a unei
comuniti umane, a familiei primitive, depindea, mai ales, de braele de munc disponibile
factor de producie rar; lupta, extrem de dur, pentru existen i-a obligat pe oamenii primitivi
s-i organizeze munca in comun i, ca o consecin, s accepte proprietatea comun i
repartiia egalitar. Proprietatea comun a fost, aadar, caracteristic economiei de
penurie.Peste veacuri, in secolul XX e.n. se va reconfirma, la un nivel superior, concordana
dintre dominaia proprietii comune i economia de penurie. Fapt este c aceast form de
proprietate nu a reaprut in ri cu economie de abunden SUA, Suedia, Japonia, Anglia
etc., ci in Rusia, Mongolia, China etc., ri cu economie de penurie.Reapariia ei a avut loc,
exclusiv, prin violen , nefiind determinat de aciunea unor factori economici.
Etapele de dezvoltare ale economiei mondiale

1. Sfritul sec. XIX nceputul sec. XX - pn la primul rzboi mondial. Se dezvoltau n ritm
rapid
procesele
de
integrare
i
de
schimb.
2. Anii 20-30 - rzboiul i revoluia ruseasc au generat ruptura relaiilor economice. n timpul
primului rzboi mondial au fost distruse multe resurse umane i de producere.
3. Sfritul anilor 20 -nceputul anilor 30. este marcat prin criza mondial i depresii. n anii 30
era tendina de conservare a economiilor. Au fost nclcate colaborrile de export i
comunicare, nregistrndu-se o foarte mic cot de export, aceasta scznd de 1,5-2 ori.
4. Al doilea rzboi mondial. Are loc procesul de cooperare n sfera serviciilor, gestionarea
centralizat a economiei. Economia mondial s-a divizat n dou pri, drept consecin, n cele
dou tabere au loc diferite procese de dezvoltare a economiei mondiale. Pentru rile capitaliste
este caracteristic creterea nivelului de producie, principala putere a creia au constituit-o
corporaiile transnaionale, a crescut rolul SUA, implementarea planului Marchall a facilitat

renaterea economic a statelor din UE, programele de ajutor au fost reorientate ulterior spre
rile n curs de dezvoltare.

5. Anii 60-70 sunt marcai de continuarea procesului de integrare, condiionat de micarea de

capital. n anii 50-60 s-a nregistrat o apropiere dintre nivelul de trai din SUA i cel din rile
Europei. SUA s-a transformat din stat dominant n lider. Are loc activizarea direciei Nord-Sud.
6. Anii 70-80 nregistreaz o cdere brusc a ritmului de cretere economic pe plan mondial. A
crescut
cota
pentru
export.
7. Anii 90 se caracterizeaz prin constituirea, la nivel mondial, al forelor de producie n
rezultatul interaciunii de capital, a crescut nivelul de valorificare a spaiului geografic. n ultimii
cinci ani economia mondial a intrat ntr-o nou faz, are loc o colaborare intens dintre ri,
consolidarea unui sistem unic. Sub aspect social-economic, ns, economia mondial rmne a
fi nc destul de eterogen. Existena celor trei subsisteme - ri puternic industrializate, ri n
perioada de tranziie i ri n proces de dezvoltare. Cota rilor socialiste n producia mondial
a sczut de la 16-18% la 5%. Sunt tratate nc n mod separat ri cum sunt India, China, Noile
ri Industrializate (NI), rile din Orientul Apropiat i Mijlociu (exportatori de petrol).

46 . Diviziunea internaional a muncii baza dezvoltrii REI.

Marea majoritate a economiilor contemporane snt economii deschise.

Economie deschis este considerat o economie naional n care nu exist
restricii n efectuarea schimburilor cu strintatea, n care mrfurile i capitalul au
posibilitatea s intre i s ias liber din ar. n acelai timp, economia deschis
este i un concept teoretic, care studiaz influena factorului extern asupra
economiilor naionale.
2. Diviziunea internaional a muncii -temelie a economiei mondiale
Ce este economia mondial?
Economia mondial constituie totalitatea economiilor naionale aflate n relaii de
interdependen n baza diviziunii internaionale a muncii i participrii la circuitul
economic mondial.
Economia mondial, ca un ansamblu de interdependene ntre economiile naionale,
este un fenomen relativ nou, aprut ceva mai bine de un secol n urm.
Componentele de baz ale economiei mondiale snt:
a) Economiile naionale (peste 200 la numr), ca verigi de baz ale economiei
mondiale, eterogene dup ornduirea politic i social,precum i dup
nzestrarea cu factori de producie, dup nivelul de dezvoltare economic,
dup mrimea PIB-ului etc.
b) Organizaiile economice internaionale: Banca Mondial, Fondul Monetar
Internaional, Organizaia Mondial a Comerului etc,rolul crora este mereu
n cretere.
c) Societile transnaionale (STN), din care fac parte acele ntreprinderi care
snt naionale dup proveniena capitalului, dar internaionale dup sfera
activitii lor. Ele snt formate dintr-o societate principal - firma-mam -,
aflat n una din rile dezvoltate, i o mulime de filiale dependente, plasate
n mai multe ri. Ca exemple de STN putem numi: General Motors, CocaCola, Philipps,Ford, General Electric, Mitshubishi, Panasonic, McDonald's;

d) Gruprile integraioniste regionale, numite adeseori organizaii economice

interstatale", cum ar fi Uniunea European, CSI,NAFTA.
e) Fluxurile economice internaionale: de mrfuri i servicii, de capitaluri, de
for de munc, monetare i financiare.
Primele patru tipuri de instituii constituie subiecii economiei mondiale, cel de al
cincilea este un element derivat de conexiuni ntre subieci.
Diviziunea internaional a muncii este un proces de specializare a rilor lumii
n producerea i comercializarea pe piaa mondiala a bunurilor la fabricarea crora
posed un anumit avantaj, comparativ sau competitiv.
Diviziunea internaional a muncii este un termen pur tiinific. In vocabularul
cotidian se vorbete, de obicei, despre specializarea rilor lumii. n privina
necesitii i a avantajelor ce decurg din specializarea rilor au fost lansate, pe
parcursul secolelor, mai multe teorii.
Formele specializrii internaionale
Cutnd avantaje i prioriti mai mult intuitiv dect tiinific, cele mai avansate ri
din lume s-au specializat i respecializat fr ncetare timp de secole n ir, trecnd
treptat de la forme mai simple de specializare internaional la forme mai noi, mai
sofisticate, aductoare de venituri mai mari. Aceste trepte ale succesului i ale
profiturilor, tot mai mari i mai mari, snt urmtoarele:
a) specializarea intersectorial;
b) specializarea interramural;
c) specializarea intraramural;
d) specializarea organologic;
e) specializarea intrafirm;
f) specializarea tehnologic.
Specializarea intersectorial sau specializarea industrie-agricultur, ce s-a nfptuit
n timpul revoluiei industriale din Anglia, a divizat rile lumii n dou mari
categorii: ri industriale i ri agrare. n prima jumtate a secolului XX, rile
agrare au devenit i ri furnizoare de materie prim, iar rile industriale s-au
reprofilat n ri prelucrtoare, specializndu-se n transformarea materiei prime
importate, de regul, din rile slab dezvoltate. Acest tip de specializare a mprit
lumea n centru" i periferie" i a dominat pn n prima jumtate a secolului XX.
Urmtoarea treapt a complicatului proces de diviziune internaional a muncii l
constituie aa-numita specializare interramural, care presupune specializarea
rilor n anumite ramuri ale industriei, cum ar fi industria chimic, industria
productoare de maini, industria uoar, industria textil etc. n acest caz,
schimbul dintre ri se produce n felul urmtor: echipamente - produse chimice,
echipamente - bunuri industriale de consum, produse textile - radiotehnic etc.
Specializarea intraramural se efectueaz la nivelul subramurilor, adic n cadrul
aceleiai ramuri. De exemplu, dou ri se specializeaz n producia chimic, dar,
n timp ce una confecioneaz, n principal, bunuri farmaceutice i parfumuri, alta
prelucreaz produsele petroliere. n cadrul acestui tip de specializare, schimburile
dintre ri se nfptuiesc dup schema: echipamente - echipamente, produse
chimice - produse chimice etc.

Specializarea organologic presupune specializarea rilor nu n producerea unui

bun finit, ci doar a unor pri componente ale acestuia, a unor detalii. Volumul
comerului internaional cu produse finite scade, n schimb sporesc substanial
schimburile cu produse semifabricate, detalii, pri componente, agregate. De
exemplu, detaliile pentru un televizor produs n SUA snt confecionate n Coreea de
Sud i Singa-pore, iar un automobil asamblat n Germania reunete detaliile din mai
multe ri.
Specializarea intrafirm ia amploare o dat cu creterea numrului i dimensiunilor
societilor transnaionale. Schimburile dintre filialele aceleiai firme dislocate n
diferite ri au la temelie anume exploatarea avantajelor relative ale unei sau ale
altei ri, dar deja n cadrul unei singure ntreprinderi, fie c ea aparine unui
proprietar individual sau. colectiv. Specializarea intrafirm contribuie nu numai la
internaionalizarea procesului de producie propriu-zis, ci i la specializarea unor
funcii importante, cum ar fi contabilitatea, managementul resurselor umane,
cercetarea-dezvoltarea etc. Astfel, firmele transnaionale au posibilitatea s
valorifice din plin avantajele relative ale diferitelor regiuni i chiar naiuni, pornind
de la premisa c englezii snt cei mai puternici n ingineria financiar, nemii - n
tiina produciei, ruii - n tiine fundamentale, francezii i italienii - n design.
Specializarea tehnologic, aprut doar cu un deceniu-dou n urm, este cea mai
nou i mai sofisticat form de diviziune internaional a muncii. Noua
specializare, denumit adeseori redesfura-rea industriei pe glob", const n
deplasarea treptat a capacitilor industriei tradiionale (metalurgic, textil,
chimic i chiar constructoare de maini) din rile occidentale n rile n curs de
dezvoltare. Aceast respecializare, oarecum neateptat, se explic, n primul rind,
prin scderea simitoare a rentabilitii n industrie comparativ cu alte domenii de
activitate. n asemenea condiii, cutnd profituri tot mai mari, rile dezvoltate
cedeaz generos" industria tradiional rilor mai srace, specializndu-se rapid n
producerea" de cunotine tiinifice i tehnologii noi. Firete, noua form de
diviziune internaionala a muncii, n urma creia rile dezvoltate monopolizeaz din
nou cele mai rentabile domenii de activitate economic va avea drept rezultat
aprofundarea n continuare a decalajului economic general dintre rile srace i
cele bogate.
S ne imaginm c ntr-o perioad de timp scurt, n asemenea ri ca SUA, Frana
sau Japonia ar putea s dispar cu totul salopeta de muncitor, aceasta fiind
nlocuit cu halatele albe, purtate nu numai de medici, ci i de lucrtorii unor centre
tiinifice. Treptat, dispar uzinele i fabricile, populaia rilor respective
confecionnd doar produse ale muncii intelectuale: invenii, patente, descoperiri,
noi tehnologii, pe care le schimb pe mbrcminte, produse alimentare,
echipamente pentru cercetare etc.
Oricum, cele mai mari succese economice, n perioada postbelic, le-au obinut
rile care au reuit s se ncadreze cel mai activ n diviziunea internaional a
muncii. n acest caz, este vorba nu numai de Japonia i Germania, ci i de rile
recent industrializate, cum ar fi Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan,
parial Turcia i China.

Din contra, economiile care au conservat forme de specializare mai simple au

nregistrat cele mai modeste performane. Aceasta se refer i la fostele state
socialiste, inclusiv la Republica Moldova.
n ultimele decenii, sub influena liberalizrii schimburilor economice internaionale,
n primul rnd a liberalizrii pieelor de capital, s-a schimbat mecanismul specializrii
unei sau altei ri. ntreprinderile transnaionale i delocalizeaz capacitile de
producie n alte ri, n primul rnd pentru a fabrica mrfuri solicitate pe piaa de
origine a acestora. Astfel, cunoscuta ntreprindere transnaional german
Volkswagen produce automobile n Cehia n primul rnd pentru piaa intern a Germaniei. La fel se ntmpl cu unele ntreprinderi de confecii din Italia, care produc n
Moldova pentru consumatorul italian.

84 . Rolul societilor transnaionale n dezvoltarea economic.

Corporaii (Societi) Transnaionale: definiie, strategii, efecte
Expansiunea Internaional a Afacerilor. Conceptul i criteriile de definire ale
Corporaiilor Transnaionale (CTN). Transnaionalizarea i structurile
macroeconomice. Delocalizarea internaional a produciei i relocalizarea.
Transnaionalizarea i integrarea economic. Corporaiile transnaionale i
multinaionale n economia mondial. Noiuni de economie paralel.
Structura Societilor Transnaionale (STN). Filialele-fiice ale STN i
diversitatea lor. Achiziiile i fuziunile internaionale forme de expansiune
ale STN. Noiuni despre preuri de transfer. Relaiile CTN cu statele naiune
(statele-gazd, statele-origine). Raporturi de fore ale corporaiilor
transnaionale. Principalele piee CTN/STN. Strategii de cretere a
dimensiunilor economice a CTN/ STN. Corporaiile transnaionale i
transferurile de tehnici i tehnologii.
2 . Tipologia rilor lumii.
Economia naional i interdependena economic dintre diferite ri. Tipuri de
interdependene dintre economiile naionale. Regruparea rilor lumii i schimbarea coraportului
de puteri. Poziia rilor dezvoltate, n curs de dezvoltare, cu economie n tranziie. Perspectivele
schimbrii coraportului de puteri n economia mondial.
Economia mondial ca sistem complex, multilateral. Necesitatea
clasificrii rilor lumii. Criteriile clasificrii rilor lumii. Clasificarea rilor
dup IDU. Clasificarea UNCTAD. Clasificarea Bncii Mondiale...
Indicatorii participrii rii n economia mondial. Criteriile i indicatorii
deschiderii economice. Noiuni economia deschis mare, economia
deschis mic. Indicatorii dezvoltrii social-economice a rilor i
dimensionarea lor. Raportul dintre nivelul dezvoltrii economice, puterea
economic, potenialul economic, nivelul indicelui de dezvoltare
economic, nivelul calitii vieii, creterea economic, dezvoltarea
economic.

Tipologia economiilor naionale. ri cu economia de pia dezvoltat.

rile n curs de dezvoltare. rile cu nivelul mediu de dezvoltare.
Grupul rilor dezvoltate
Grupa rilor dezvoltate: caracteristica economic general, locul i rolul
lor n economia mondial. Potenialul economic al rilor dezvoltate. G-8. G20. OCDE. Principalele centre economice de dezvoltare i competitivitate n
economia mondial. Triada. SUA. Japonia. Uniunea European. Prghiile
economice de influen ale rilor dezvoltate. Politici economice a rilor
dezvoltate. Politica bugetar. Politica monetar. Politici comerciale.

5 . Problemele globale ale economiei mondiale moderne

Machedon Maximilan.
In secolul trecut a aparut un nou fenomen: globalizarea problemelor economiei. El se bazeaza pe
unicitatea economiei mondiale si pe interactiunile puternice dintre tari.
Intre 1945 si 1973, economiile natiunilor industrializate din Europa de Vest, Japonia si SUA au
crescut destul de repede incat sa imbunatateasca standardele de viata pentru cetatenii lor. O crestere
similara a fost inregistrata si la unele (dar nici pe departe toate) natiuni in curs de dezvoltare, in special in
tarile Asiei de Sud, ca Taiwan, Hong Kong, Singapore, Koreea de Sud. Mai multi factori au contribuit la
aceasta performanta istorica. Dupa devastarea produsa de al doilea razboi mondial, un boom al
reconstruirii, combinat cu ajutoare din partea SUA, a generat o crestere rapida in Europa de Vest si Japonia.
Corporatiile americane multinationale au investit mult in restul lumii. Probabil cel mai important lucru:
energia a devenit suficienta si ieftina.

Problemele energetice
Pana in 1973, cererea mondiala in crestere a facut din petrol o resursa rara si scumpa. Atunci OPEC
(Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol), care controleaza marea majoritate a rezervelor mondiale de
petrol, a avut oportunitatea de a mari preturile. Politica OPEC a redus posibilitatile cresterii economice
rapide atat in tarile industrializate, cat si in cele in curs de dezvoltare, care nu produceau petrol. Petrolul,
care in toamna lui 1973 costa 2$ barilul, se vindea in 1981 cu aproape de 20 de ori acel pret. Tarile lumii a
treia au imprumutat sume mari de la banci din Europa de Vest si SUA. Din cauza dobanzilor mari,
dezvoltarea lor a fost incetinita. Desi scaderea preturilor la mijlocul si sfarsitul anilor 1980 a avut un efect
benefic, ea a marit povara asupra tarilor exportatoare de petrol ca: Mexic, Nigeria, Venezuela, Indonezia.

Inflatia si recesiunea
Unele economii avansate, in special in Japonia si Germania de Vest, le-au
depasit cu mult pe celelalte, in special intre 1970-1980. Toate insa s-au confruntat
cu inflatia crescuta, somajul ridicat si crestera economica inceata. Transformarile
produse de OPEC asupra pietei mondiale a energiei au crescut inflatia nu numai prin
cresterea pretului benzinei, dar si a preturilor tuturor produselor din petrol:
fertilizatorii chimici, plasticul, fibrele sintetice, produsele farmaceutice. Efectul
acesor preturi asupra puterii de cumparare a fost comparabil cu introducerea de
taxe foarte mari. Aceasta scadere a puterii de cumparare a dus la scaderea
vanzarilor si la somaj. A fost afectata intreaga economie.
In America, reducerea preturilor din anii 1980 a dus la micsorarea inflatiei si
la cresterea puterii de cumparare. Totusi aceasta criza ar putea sa reapara oricand.

Rolul statului

Diversele probleme economice au stimulat discutiile cu privire la rolul

statului in economie. Partidele europene de stanga cer mai mult control si
planificare. In anii 1980 o solutie a fost oferita de guvernul Primului Ministru
Margaret Thatcher din Marea Britanie. Au fost facute incercari de reducere a taxelor
si a legislatiei pentru intreprinderile private si astfel au fost incurajate investitiile, a
crescut productivitatea si s-a reinnoit cresterea economica. S-a stimulat si
dezvoltarea tehnologiei pentru reducerea costurilor energiei dar si sectoarele nonenergetice ale economiei: tehnologia informatiei, agricultura stiintifica.
Economiile Subdezvoltate
Natiunile sarace au nevoie de ajutor de la cele bogate sub forma de capital si
expertiza tehnologica si organizatorica. De asemenea au nevoie de acces la pietele
natiunilor industrializate. Insa in tarile democratice e greu sa generezi resurse
pentru a ajuta si alte tari, in special daca se confrunta cu probleme economice. De
asemenea e greu de permis importul liber de produse ieftine din cauza ca produc
somaj in tarile importatoare.
Criza alimentara
In general, criza alimentara se manifesta din cauza productivitatii scazute a
exploatarilor agricole, in special in tarile subdezvoltate, dar si din cauza cresterii
populatiei. Dupa datele FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si
Agricultura), necesarul zilnic de proteine si calorii nu e asigurat in marea majoritate
a tarilor. Cele mai afectate sunt tarile din regiunea Anzilor, din regiunile desertice
ale Africii si din tarile dens populate din Asia.
O solutie pentru aceasta problema ar putea fi cresterea productivitatii
solului si marirea suprafetei cultivate la nivel mondial, dar combinate si cu o mai
buna distribuire a alimentelor intre tari (au existat cazuri de supraproductie cand
alimentele au fost pur si simplu aruncate, in loc sa fie date altor tari).
Poluarea
Efectele negative ale activitatii umane depasesc capacitatea mediului de
anihilare a lor, aparand astfel poluarea mediului natural. Dintre acestea se remarca
poluarea generata de consumul de energie chimica, termica si radioactiva. Arderea
de combustibil fosil are ca produs dioxidul de carbon ce provoaca efectul de sera,
incalzirea globala. Aceasta incalzire are efecte nefaste (valuri de seceta, alte
dereglari ale climei, topirea ghetii, cresterea nivelului oceanului planetar). Alte
probleme sunt: ploaia acida (generata de industria chimica), poluarea cu petrol a
oceanului, distrugerea stratului de ozon, defrisarea excesiva, poluarea radioactiva
sau cu metale grele, pierderea de pamant arabil, pasunatul excesiv, reducerea
cantitatii de apa dulce disponibila, poluarea fonica (scade productivitatea muncii) si
multe altele.
Trebuie luate masuri impotriva poluarii, in special prin alocarea de bani
cercetarii stiintifice pentru descoperirea unor noi tehnologii de productie, mai putin
poluante.

Concluzii
Caderea Uniunii Sovietice a subliniat renuntarea la economia planificata si
indreptarea spre o economie mai libera. Opiniile privitoare la ritmul cresterii
economice difera. Optimistii spera in dezvoltarea productiei agricole si a
productivitatii industriale prin inovatii tehnologice. Pesimistii arata scaderea
resurselor, cresterea populatiei, cheltuielile militare excesive si distribuirea inegala
a bogatiei intre tari, coruptia.