ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE CIBERNETICA, STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA

Proiect
Statistica in Afaceri
Prof. Univ. dr. Roman Monica
Student:
Melente Nicoleta - Georgiana

BUCURESTI 2014
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE CIBERNETICA, STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA

SC ADMET SA

BUCURESTI 2014

Cuprins
Cap I: Introducere.Descrierea intreprinderii SC ADMET SA GALATI
1.1.

Descriera societatii SC ADMET SA GALATI

2

1.2.

Prezentarea informatiilor financiare sub forma documentelor standardizate: contul de

profit si pierdere, bilantul contabil.

Cap II: Analiza activitatii de productie si comercializare a intreprinderii

2.1.

Determinarea indicatorilor valorici ai produciei: producia exerciiului, producia

marf, cifra de afaceri, valoarea adaugata bruta si neta (in ultimul caz se va aplica metoda
sintetic i analitic).
Analiza dinamica acestor indicatori in cifre reale si absolute, valori nominale si valori

2.2.

reale, utiliznd n acest sens indicele de preuri adecvat. S se analizeze respectarea

corelaiilor economice ntre indicatorii relativi determinai anterior.
Analiza structurii valorii adugate i modificrile structurale corespunztoare.

2.3.

Cap III: Analiza resurselor umane la nivelul firmei

3.1.

Analiza utilizarii resurselor umane: S se calculeze nivelul i dinamica productivitii

muncii. S se calculeze economia/risipa de fora de munc. Care sunt efectele variaiei
resurselor umane asupra diamicii produciei exerciiului? Se respect corelaia economic
ntre dinamica salariilor i dinamica productivitii muncii?

Cap IV: Analiza capitalului fix si a capitalului circulant

4.1.

Analiza folosirii capitalului fix, prin determinarea coeficienilor utilizrii fondurilor

fixe si nzestrrii muncii cu fonduri fixe. Explicai corelaia cu productivitatea muncii i
analizai efectele asupra variaiei produciei exerciiului.

Cap V: Analiza rezultatelor financiare ale activitatii intreprinderii.

5.1.

Determinarea ratelor de rentabilitate economic, financiar i comercial. Analizai

dinamica.
5.2. Aplicarea unui model de scoring la alegere din cele prezentate la curs i s se verifice
riscul de faliment al agentului economic.

Cap I: Introducere.Descrierea intreprinderii SC ADMET SA GALATI

1.1.

Descriera societatii SC ADMET SA

SC ADMET SA Galati, societate cu capital privat, a fost infintata in baza Legii 15/1990 si
a H.G. nr. 29/1991, este inregistrata la Registru Comertului sub nr. J/17/18/1991, cod fiscal
RO 1628551, avand ca obiect de activitate urmatoarele:
-

Comertul cu ridicata al produselor si minereurilor metalice;

Prelucrare, depozitarea si conservarea de produse metalurgice materii prime si alte

material in vederea desfacerii in tara sau la export;

Efectuarea de prestari servicii privind operatiile de descarcare incarcare, sortare,
transbordare, transvazare si gestionarea de diverse marfuri in regim de custodie.

Societatea a fost infiintata in 1991. ADMET este amplasata strategic intre reteaua feroviala
nationala si fluvial Dunarea, avand urmatoarele vecinatati:
-

la N Statia CFR Galati - Marfuri nr. 8;

la S PORT DOCURI pentru iesirea la Dunare;
la E Santierul Naval DAMEN Galati;
la V Uzina de reparatii NAVROM;

SC ADMET SA GALATI are titlul de propietate asupra terenului conform certificatului seria
M03 nr. 3219 pentru o suprafata de 134.000 mp.
Structura actionariatului:
Societatea are un capital social subscris si varsat in valoare 1.314.908 RON, care
cuprinde un numar de 525.963 actiuni cu o valoare nominal de 2.5 RON/actiune.
Nr.ctr

Denumire actionar

Numar actiuni

Procent %

SIDEX TRADING SRL Galati

386.774

73,5363

S.I.F (II) Moldova

125.400

23,8419

Alte actiuni

13.789

2,6218

Total Actiuni

525.963

100

Am ales sa studiez informatiile financiare despre aceasta firma incepand cu anul 2009
pana in 2011, perioada in care a aparut criza economica si sa analizez impactul pe care la avut
crizea economica asupra unui producator important de otel din Romania.
1.2.

Prezentarea informatiilor financiare sub forma documentelor standardizate: contul de

profit si pierdere, bilantul contabil.

In Tabelul nr.1 se regasesc informatiile financiare cuprinse in bilanturile companiei

pentru perioada 2009 2011. Aceste informatii sunt corespunzatoare bilanturilor predate
Ministerului Finantelor la data de 31 decembrie.
In Tabelul nr.2 se regasesc informatiile financiare cuprinse in conturile de profit si
pierdere pentru perioada 2009 2011.Aceste informatii vor fi folosite in analizele din
urmatoarele capitole.

Tabelul nr.1 BILANT - PRELIMINAT

Formularul 10
Denumirea indicatorului

Nr.

- lei Sold la:

rd.

31.12.2009

31.12.201
0
2

31.12.2011

A
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+2342075-2801-2803-2805-2807-2808-290-293)

01

II. IMOBILIZARI CORPORALE (ct.211+212+213+214+231+232-2811-2812-2813-2814-291-293)

02

5,927,569

5,422,786

5,520,436

III. IMOBILIZARI FINANCIARE (ct.261+262+263+264+265+267-296)

03

150

150

150

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.01 la 03)

B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+303+/-308+331+332+341+345+346+/-348+351+354+
+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396397-398+4091-4428)

04

5,927,719

5,422,936

5,520,586

05

40,668

31,359

247,886

+444+445+446+447+4482+451+452+456+4582+461+473+5187-491-495-496)

06

1,218,566

65,486

102,617

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

(ct.501+502+503+505+506+508+5113+5114-591-592-593-595-596-598)

07

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI

(ct.5112+5121+5124+5125+531+532+541+542)

08

54,631

22,838

24,639

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd.05 la 08)

09

1,313,865

119,683

375,142

C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471)

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE
PANA LA UN AN (ct.161+162+166+167+168169+269+401+403+404+405+408+
+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446
+
+447+4481+451+452+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

10

II. CREANTE (ct.4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+

127 -

11

115,948

877,447

1,057,463

12

1,198,044

-757,765

-682,321

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12-17)

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN (ct.161+162+166+167+168169+269+401+403+404+405+
+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444
+
+446+447+4481+451+452+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

13

7,125,762

4,665,171

4,838,265

14

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (ct.151)

15

1,637,380

40,446

I.VENITURI IN AVANS (rd.17+18), din care:

16

- subventii pentru investitii (ct.131)

17

- venituri inregistrate in avans (ct.472)

J. CAPITAL SI REZERVE

18

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE

NETE (rd.09+10-11-18)

I. CAPITAL (rd.20 la 22), din care:

-capital subscris nevarsat (ct.1011)
-capital subscris varsat (ct.1012)
-patrimoniul regiei (ct.1015)

19
20
21
22

1,314,908
1,314,908
0
0

1,314,908
1,314,908
0
0

1,314,908
1,314,908
0
0

II. PRIME DE CAPITAL (ct.104)

23

III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105)-Sold C

-Sold D
IV. REZERVE (ct.106)

24
25
26

V. REZULTATUL REPORTAT (ct.117)-Sold C

27

3,416,337
0
5,648,195
0

3,416,337
0
5,648,195
0

4,137,485
0
5,648,195
0

28

1,605,159

4,891,058

5,754,715

29
30
31
32
33
34

0
3,285,898
0
5,488,383
0
5,488,383

0
863,658
0
4,624,724
0
4,624,724

0
507,608
0
4,838,265
0
4,838,265

-Sold D
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (ct.121) -Sold C
-Sold D
Repartizarea profitului (ct.129)
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd.19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)
Patrimoniul public (ct.1016)
CAPITALURI - TOTAL (rd.32+33)

ADMINISTRATOR

INTOCMIT
Hanganu
Gabriela
Economist

EC. Petrinic Robert

Presedintele Consilului de Administratie

Tabelul nr. 2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE PRELIMINAT

Formularul 20
Denumirea indicatorului
A
1.Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04)
Productia vanduta (ct.701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707)
Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
(ct.7411)
2.Variatia stocurilor (ct.711)-Sold C

Nr.
rd.
B
01
02
03
04
05

- lei Realizari in perioada de raportare

31.12.2009
31.12.2010
31.12.20
1
2
3

1,644,035
1,643,159
876

12,000
12,000
0

0
0

0
0
7

221,
219,
1,

-Sold D
3.Productia imobilizata (ct.721+722)
4.Alte venituri din exploatare (ct.7417+758)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd.01+05-06+07+08)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
(ct.601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind marfurile (ct.607)
6.Cheltuieli cu personalul (rd.15+16), din care:
a) Salarii (ct.621+641+642-7414)
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct.645-7415)
7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale (rd.1819)
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813)
a.2) Venituri (ct.7813+7815)
b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22)
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814)
b.2) Venituri (ct.754+7814)
8.Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26)
8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+6287416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd.28-29)
- Cheltuieli (ct.6812)
- Venituri (ct.7812)
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.10 la
14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
- Profit (rd.09-30)
- Pierdere (rd.30-09)
9.Venituri din interese de participare (ct.7613+7614+7615+7616)
-din care, in cadrul grupului
10.Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din
activele imobilizate (ct.7611+7612)
-din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate
11.Venituri din dobani
-din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate
Alte venituri financiare (ct.762+763+764+765+767+768+7617)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.33+35+37+39)
12.Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor
financiare detinute ca active circulante (rd.42-43)
- Cheltuieli (ct.686)
- Venituri (ct.786)
13.Cheltuieli privind dobanzile(ct.666-7418)
-din care, in cadrul grupului
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR
- Profit (rd.40-47)
- Pierdere (rd.47-40)
14. REZULTATUL CURENT

06
07
08
09
10

0
0
25,513
1,669,548

0
0
7,299
19,299

99,
321,

49,624
3,592
30,844
760
2,244,642
1,780,570
464,072

10,755
3,129
18,246
41
1,682,843
1,315,339
367,504

25,
1,
38,
5,
181,
141,
39,

520,570
520,570
0
38,875
48,622
9,747
425,041

504,782
504,782
0
-1,757
0
1,757
255,454

623,
623,

266,567
59,937
98,537
1,637,380
1,963,124
325,744

202,369
49,876
3,209
-1,596,933
4,305
1,601,238

187,
42,

4,951,328

876,560

829,

0
3,281,780
0
0

0
857,261
0
0

0
0
81
0
101
182

0
0
47
0
88
135

42
43
44
45
46
47

0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
82
82

48
49

182
0

53
0

11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41

-240,

14,
230,

-36,
35,

507,

- Profit (rd.09+40-30-47)
- Pierdere (rd.30+47-09-40)
15.Venituri extraordinare (ct.771)
16.Cheltuieli extraordinare (ct.671|)
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR
- Profit (rd.52-53)
- Pierdere (rd.53-52)
VENITURI TOTALE (rd.09+40+52)
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53)
18. REZULTATUL BRUT
- Profit ( rd.56-57)
- Pierdere (rd.57-56)
19. IMPOZITUL PE PROFIT (rd.61+62-63)
-Cheltuieli cu impozitul pe profit curent (ct.6911)
-Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat (ct.6912)
-Venituri din impozitul pe profit amanat (ct.791)
20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus
(ct.698)
20. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR
- Profit (rd.58-59-60-64)
- Pierdere(rd.59+60+64-58)
ADMINISTRATOR
EC. Petrinic Robert
Presedintele Consilului de Administratie

50
51
52
53

0
3,281,598
0
0

0
857,208

54
55
56
57

0
0
1,669,730
4,951,328

0
0
19,434
876,642

58
59
60
61
62
63

0
3,281,598
4,300
0
0
0

0
857,208
6,450
0
0
0

64

65
66

0
3,285,898

0
863,658

507,

INTOCMIT
Hanganu Gabriela
Economist

Cap II: Analiza activitatii de productie si comercializare a intreprinderii

Productia exprimata in unitati natural conventionale se refera la bunuri fizice care sunt
eterogene dupa una sau mai multe caracteristici si omogene dupa majoritatea caracteristicilor
cat si din punct de vedere al utilitatii.

321,
829,

507,

507,

Productia valorica este indicatorul care cuantifica rezultatul activitatii firmei in unitati
monetare si poate fi exprimata sub forma urmatorului sistem de indicatori: productia
exercitiului (Qex), productia marfa (Pmf), cifra de afaceri (CA) si valoarea adaugata (VA).
2.1.

Determinarea indicatorilor valorici ai produciei: producia exerciiului, producia

marf, cifra de afaceri, valoarea adaugata bruta si neta (in ultimul caz se va aplica metoda
sintetic i analitic).

Tabelul 3 Indicatorii valorici ai productiei (preturi curente)

Nr.
Crt.

INDICATORI
1

Productia exercitiului (Qex)

Productia marfa (Pmf)

Cifra de afaceri (CA)

4
5
6

Valoarea adaugata bruta (VAB) - sintetic

Valoarea adaugata bruta (VAB) - analitic
Valoarea adaugata neta (VAN)

2009
1.643.15
9
1.643.15
9
1.644.03
5
1.292.64
8
-344.732
-904.177

2010

2011

12.000

219.935

12.000

219.935

12.000

221.822

-222.540
1.374.393
871.368

-36.873
-865
-388.374

1.Productia exercitiului (Qex) este cel mai general si mai complet indicator care
masoara in totalitate rezultatele activitatii de productie de bunuri si servicii.
Qex = Qv + Qst + Qimob
Qv = productia vanduta
Qst = productia stocata
Qimob = Productia imobilizata
Pentru compania SC ADMET SA

acest indicator exprimat in preturi curente

inregistreaza oscilatii de-a lungul perioadei considerare. Astfel in 2010 fata de 2009 productia
exercitiului inregistreaza o scadere brusca iar in 2011 fata de 2010 inregistreaza o crestere a
productiei exericitului.
2.Productia marfa (Pmf) se determina prin retinerea din productia globala a acelor
elemente strict destinate pietei.
Pmf = Qv + Qst = Qex Qimob
Deoarece compania SC ADMET SA nu are productie imobilizata, se observa ca
productia marfa are aceleasi valori ca si productia exercitiului.
10

3.Cifra de afaceri (CA) reprezinta o contravaloare a incasarilor din activitatile de

productie si comercializare a firmei.
CA = Productia vanduta + Venituri din vanzari marfuri + Subventii
Cifra de afaceri inregistreaza oscilatii de-a lungul perioadei considerare. Astfel in
2010 fata de 2009 cifra de afaceri inregistreaza o scadere brusca iar in 2011 fata de 2010
inregistreaza o crestere a cifrei de afaceri.
4.Valoarea adaugata bruta (VAB) se poate determina atat analitic, cat si sintetic,
valoarea ei ar trebui sa fie aceeasi in ambele cazuri. In cazul anliziei firmie SC ADMET S.A.
acesti indicatori nu sunt identici, una din explicatii find aceea ca firma a inregistrat pierderi
de-a lungul perioadei analizate..
VAB (sintetic) = Qex + MC Chelt. Externe
MC (marja comerciala) = Ven. din vanzare marfuri Chelt. cu marfurile
VAB (analitic) = Chelt. cu personalul + Amortizari + Profit net + Impozit pe profit +
Alte impozite si taxe + Alte chelt.exploatare Alte ven. exploatare
5.Valoarea adaugata neta (VAN)
VAN = VAB (analitic) Ajustari (amortizari)
Toti cei trei indicatori au evolutie oscilanta ca si cifra de afaceri (Astfel in 2010 fata de
2009 inregistreaza o scadere brusca iar in 2011 fata de 2010 inregistreaza o crestere). O
Obs:Valoarea adaugata bruta (VAB) nu are aceeasi valoare indiferent de modalitatea de calcul
(sintetic sau analitic).

11

2.2.

Analiza dinamica acestor indicatori in cifre reale si absolute, valori nominale si valori
reale, utiliznd n acest sens indicele de preuri adecvat. S se analizeze respectarea
corelaiilor economice ntre indicatorii relativi determinai anterior.
Vom analiza dinamica celor 6 indicatori exprimati in preturi curente, prin urmare nu vom

folosi nici un deflator.

Marimile dinamicii sunt:

modificarea absoluta,
modificarea relativa,
rata sau ritmul
valoarea unui procent din ritm.

Vom calcula dinamica indicatorilor exprimati in preturi curente cu baza fixa, dar si cu
baza in lant.

12

Tabelul nr.4 Dinamica indicatorilor valorici ai productiei exprimati in preturi curente cu baza fixa (2009).
DINAMICA INDICATORILOR EXPRIMATI IN PRETURI CURENTE CU BAZA FIXA
MODIFICAREA ABSOLUTA
(q)
Nr.
Crt.
1

INDICATORI
Productia exercitiului (Qex)

MODIFICAREA RELATIVA (iq)

2010 - 2009
-1,631,159

2011 - 2009
-1,863,094

2010 - 2009
0.01

2011 - 2009
0.13

RATA sau RITMUL (rq)

2011 2010 - 2009
2009
-0.99
-0.87

VALOAREA UNUI
PROCENT DIN RITM
(Aq)
16,432

Productia marfa (Pmf)

-1,631,159

-1,863,094

0.01

0.13

-0.99

-0.87

16,432

Cifra de afaceri (CA)

-1,632,035

-1,865,857

0.01

0.13

-0.99

-0.87

16,440

Valoarea adaugata bruta (VAB) - sintetic

-1,515,188

-1,255,775

-0.17

-0.03

-1.17

-1.03

12,926

5
6

Valoarea adaugata bruta (VAB) - analitic

Valoarea adaugata neta (VAN)

1,719,125
1,775,545

345,597
1,287,551

-3.99
-0.96

0.00
0.42

-4.99
-1.96

-1.00
-0.58

-3,447
-9,042

Tabelul nr.5 Dinamica indicatorilor valorici ai productiei exprimati in preturi curente cu baza in lant
DINAMICA INDICATORILOR EXPRIMATI IN PRETURI CURENTE CU BAZA IN LANT
MODIFICAREA ABSOLUTA
(q)
Nr. Crt.

INDICATORI

2010 - 2009

2011 - 2010

MODIFICAREA RELATIVA (iq)

2010 - 2009
2011 - 2010

RATA sau RITMUL (rq)

2010 - 2009
2011 - 2010

1
2

Productia exercitiului (Qex)

Productia marfa (Pmf)

-1,631,159
-1,631,159

207,935
207,935

0.01
0.01

18.33
18.33

-0.99
-0.99

17.33
17.33

3
4

Cifra de afaceri (CA)

Valoarea adaugata bruta (VAB) - sintetic

-1,632,035
-1,515,188

209,822
185,667

0.01
-0.17

18.49
0.17

-0.99
-1.17

17.49
-0.83

5
6

Valoarea adaugata bruta (VAB) - analitic

Valoarea adaugata neta (VAN)

1,719,125
1,775,545

-1,375,258
-1,254,742

-3.99
-0.96

0.00
-0.44

-4.99
-1.96

-1.00
-1.44

13

Observam ca utilizand cele doua metode pentru calcularea dinamicii indicatorilor valorici ai productiei se obtin rezultate diferite. Daca
prin prima metoda (DINAMICA INDICATORILOR EXPRIMATI IN PRETURI CURENTE CU BAZA FIXA anul 2009 Tabelul nr. 4) toti
indicatorii inregistreaza valori negative in fiecare an in raport cu anul de baza. A doua metoda (Dinamica indicatorilor valorici ai productiei
exprimati in preturi curente cu baza in lant Tabelul nr.5) indicatorii din primul an fata de anul de baza inregistreaza valori negative, iar in anul
urmator fata de perioada de baza inregistreaza o usoara crestere.
Daca productia exercitiului si productia marfa inregistreaza o scadere brusca in 2010 fata de 2009 iar incepand cu 2011 are loc o crestere
usoara, ceea ce sugereaza ca firma a suferit unele modificari. Stiind ca in februarie 2009 in natura activitatii societati a intervenit o reorganizare
semnificativa in sensul ca a avut loc o restructurare de personal in procent de 40 %. Aceasta restructurare a fost determinate de diminuarea
volumului de activitate pe fondul crizei mondiale care s-a rasfrant si asupra economiei romanesti.
Cifra de afacei, cat si valoarea adaugata inregistreaza scaderi semnificative in anul 2010 in raport cu 2009, situatie ce poate fi explicate
de instalarea crizei economico-financiare, dar si a concurentei puternice pe piata internationala de otel.
In concluzie, putem anticipa ca activitatea firmei a fost dificil de desfasurat incepand cu anul 2010.
Pentru a calcula dinamica celor 6 indicatori in preturi comparabile va trebui sa utilizam un indice de pret specific pietei pe care firma isi
desfasoara activitatea.
Vom utilize un deflator de pe site-ul Insititutului National de Statistica din baza de date TEMPO. Acesta se gaseste in statistica PPI103V
Indicii preturilor productiei industrial pe total (piata interna si piata externa) pe activitati (clase) CAEN Rev.2 evolutie lunara 2010 = 100.
Dupa selectia codului CAEN specific firmei (Comertul cu ridicata al produselor si minereurilor metalice) am selectat lunile corespunzatoare
pentru care am dorit datele si am obtinut in final urmatorul output:

14

Realizand transformarile necesare am obtinut urmatoarele rezultate:

PERIOADA
Indicele fabricarea de constructii
metalice si parti componente ale
structurilor metalice

Dec. 20010 - Dec. 2009

Dec. 2011 - Dec. 2009

4.23

31.86

Aplicand deflatorul obtinut indicatorilor exprimati in preturi curente se vor obtine urmatoarele rezultate.
Tabelul nr.6 Indicatorii valorici ai productiei (preturi comparabile 2009 = 100)
Nr.
Crt.

INDICATORI
Productia exercitiului (Qex)
Productia marfa (Pmf)
Cifra de afaceri (CA)
Valoarea adaugata bruta (VAB) sintetic
Valoarea adaugata bruta (VAB) analitic

Valoarea adaugata neta (VAN)

1
2
3
4

2009
1,643,159
1,643,159
1,644,035

2010
11,513
11,513
11,513

2011
166,800
166,800
168,231

1,292,648

-213,511

-27,965

-344,732
-904,177

1,318,632

-656

836,016

-290,753

15

Obs: Daca cele doua dimamici ale indicatorilor exprimate in preturi curente sugerau interpretari diferite, dinamica indicatorilor valorici ai
productie exprimate in preturi comparabile ofera aceleasi interpretari.
Observam ca productia exercitiului si productia marfa inregistreaza oscilatii in perioada analizata. Astfel in perioada 2009 2010 are lor o
scadere brusca, iar in perioada 2010 2011 o crestere usoara. Observam ca si cifra de afacere are acelasi trend.
In vederea unei utilizarii cat mai eficiente a resurselor modificarea relativa a valorii adaugate brute ar trebui sa fie mai mare decat
madificarea relativa a productiei exercitiului, ambii indicatori exprimati in valori reale, fapt sugerat prin urmatoarea relatie matematica I Qex
IVAB. Pe baza Tabelului nr.8 se poate observa ca aceasta relatie este respectata doar in anul 2009, in timp ce in anul 2010 resursele au fost
utilizate intr-o maniera ineficienta.
O comparatie se poate realiza intre modificarea relativa a productiei exercitiului si modificarea relativa a cifrei de afaceri, pe baza careia
se poate observa din care domeniu de activitate incaseaza mai mult companie: commercial sau productie. Se observa ca de-a lungul perioadei
relatia dintre cei doi indicatori a fost IQex ICA, aproape identici ceea ce inseamna ca firma nu a incasat prea mult din activitatea de productie.

16

17

Tabelul nr.7 Dinamica indicatorilor exprimatii in preturi comparabile cu baza fixa (2009).
DINAMICA INDICATORILOR EXPRIMATI IN PRETURI COMPARABILE CU
BAZA FIXA

MODIFICAREA ABSOLUTA
(q)

MODIFICAREA RELATIVA
(iq)

RATA sau RITMUL (rq)

VALOAREA UNUI
PROCENT DIN RITM
(Aq)

Nr.
Crt
.

INDICATORI

2010 - 2009

2011 - 2009

2010 - 2009

2011 - 2009

2010 - 2009

2011 2009

Productia exercitiului (Qex)

-1,631,646

-1,476,359

0.01

0.10

-0.99

-0.90

16,432

Productia marfa (Pmf)

-1,631,646

-1,476,359

0.01

0.10

-0.99

-0.90

16,432

Cifra de afaceri (CA)

-1,632,522

-1,475,804

0.01

0.10

-0.99

-0.90

16,440

Valoarea adaugata bruta (VAB) - sintetic

-1,506,159

-1,320,613

-0.17

-0.02

-1.17

-1.02

12,926

Valoarea adaugata bruta (VAB) - analitic

1,663,364

344,076

-3.83

0.00

-4.83

-1.00

-3,447

Valoarea adaugata neta (VAN)

1,740,193

613,424

-0.92

0.32

-1.92

-0.68

-9,042

18

Tabelul nr.8 Dinamica indicatorilor exprimati in preturi comparabile cu baza in lant

DINAMICA INDICATORILOR EXPRIMATI IN PRETURI COMPARABILE CU BAZA IN
LANT

MODIFICAREA ABSOLUTA
(q)
Nr.
Crt.

INDICATORI

2010 - 2009

2011 - 2010

MODIFICAREA RELATIVA
(iq)
2010 - 2009

2011 - 2010

RATA sau RITMUL (rq)

2010 2009

2011 - 2010

Productia exercitiului (Qex)

-1,631,646

155,287

0.01

14.49

-0.99

13.49

Productia marfa (Pmf)

-1,631,646

155,287

0.01

14.49

-0.99

13.49

Cifra de afaceri (CA)

-1,632,522

156,718

0.01

14.61

-0.99

13.61

Valoarea adaugata bruta (VAB) - sintetic

-1,506,159

185,547

-0.17

0.13

-1.17

-0.87

Valoarea adaugata bruta (VAB) - analitic

1,663,364

-1,319,288

-3.83

0.00

-4.83

-1.00

Valoarea adaugata neta (VAN)

1,740,193

-1,126,768

-0.92

-0.35

-1.92

-1.35

19

2.3.

Analiza structurii valorii adugate i modificrile structurale corespunztoare.

Valoarea adaugata, respectiv valoarea adaugata bruta (VAB) este cel mai complex si

mai important indicator valoric al productiei. In functie de acesta agentii economici pot fi
puternic generatori de valoare adaugata sau slab generatori de valoare adaugata. Ideal ar fi ca
acest indicator sa fie cat mai mare, insa tinand cont de domeniul de activitate al firmei si de
faptul ca aceasta nu participa in mod activ la economia cunoasterii, valoarea adaugata are o
marime corespunzatoare.
Obiectivul companiei este in mod evident existenta cat mai indelungata pe piata prin
cresterea valorii de piata, cresterea profitului, si in ultima instant evitarea falimentului. Acest
obiectiv poate fi urmarit daca este respectat prin analiza de structura a valorii adaugate.In
acest sens vom calcula ponderea celor 5 elemente fundamentale in valoarea adaugata bruta,
informatiile fiind sintetizate in Tabelul nr.9.
Tabelul 9 Analiza de structura a VAB (valoarea adaugata bruta)
Nr.
Crt.

ELEMENT DIN VAB

STAKEHOLDER

2009

2010

2011

Cheltuieli cu personalul

Resursele umane

2,244,642

1,682,843

181,291

Cheltuieli cu amortizarea

Firma

559,445

503,025

382,509

Impozite si taxe

Statul

64,237

56,326

42,531

Dobanzi

Bancile

Profit net

Actionarii

-3,285,898

-863,658

-507,608

VALOAREA ADAUGATA BRUTA

(VAB)

1,292,648

-222,540

-36,873

Nr.
Crt.

ELEMENT DIN VAB

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizarea

Impozite si taxe

Dobanzi

Profit net

(%) 2009
173.65

(%) 2010
-756.20

(%) 2011
-491.66

43.28

-226.04

-1037.37

4.97

-25.31

-115.34

0.00

0.00

0.00

-254.20

388.09

1376.64

Cheltuielile cu amortizarea inregistreaza un procent relativ in scadere de-a lungul

perioadei luate in considerare

20

Celelalte elemente inregistreaza modificari destul de mari in procente prin urmare vom
calcula modificarea relativa a acestora.
Tabelul nr.10 Modificarea relativa a procentelor elementelor din VAB
Nr.
Crt.

ELEMENT DIN VAB

1
2
3
4
5

Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizarea
Impozite si taxe
Dobanzi
Profit net

STAKEHOLDER
Resursele
umane
Firma
Statul
Bancile
Actionarii

2010 - 2009 (%)

2011 2010 (%)

-4.35
-5.22
-5.09
0.00
-1.53

0.65
4.59
4.56
0.00
3.55

Observam ca ca in perioada 2010 2011 cea mai mare modificari procentuale sunt
inregistrare de cheltuieli cu amortizarea si impozitele si taxele. Crestera impozitelor si taxelor
conduce la scaderea semnificativa a profitului net.
Dobanzile sunt nule, rezulta ca firma un detine depozite bancare. Observam ca si
cheltuielile cu personalul detine o pondere semnificativa din VAB, prin urmare ar fi necesara
o analiza de solvabilitate pentru companie.
Principalii indicatori de solvabilitate sunt rata solvabilitatii ca raport intre datoriile
totale si capitalurile proprii si rata solvabilitatii generale ca raport intre totalul activelor si
datoriile curente. Acesti indicatori sunt calculate in tabelele de mai jos.
ELEMENTE
Datorii totale
Capitaluri proprii
Rata solvabilitatii

ELEMENTE
Total active
Datorii curente
Rata solvabilitatii generale

2009
115948
5488383
0.0211

2009
5927719
1198044
4.947

2010
877447
4624724
0.1897

2011
1039172
4838265
0.2147

2010
5422936
-757765
-9.795

2011
5520586
-682321
-8.09

Valorile pentru datoriile totale, activele totale, capitalurile proprii si datorii curente
sunt luate din bilant si sunt exprimate in preturi curente.
Nu le-am transformat in preturi comparabile pentru ca aceasta operatie nu afecteaza
cei doi indicatori de solvabilitate.
Nivelul supraunitar al ratei solvabilitatii exprima incapacitatea companiei de a-si
indeplini obligatiile de achitare a datoriilor prin prisma capitalurilor proprii, nivel ce creste

21

permanent de-a lungul timpului datorita cresterii nivelului datoriilor totale si scaderea
semnificativa a rezultatului exercitiului.
Rata solvabilitatii generale inregistreaza tot valori supraunitare, dar incepand cu 2010
aceasta rata inregistreaza valori negative. Pentru anul 2009 activele totale asigura acoperirea
financiara a datoriilor curente, iar incepand cu anul 2010 aceste active totale nu mai asigura
acoperirea datoriilor curente.
Pe baza celor doi indicatori putem afirma ca firma nu este solvabila.

Cap III: Analiza resurselor umane la nivelul firmei

22

La nivel macroeconomic resursele umane reprezinta in sensul larg populatia din

limitele varstei de munca si care poate fi impartita din punct de vedere economic in:
-

populatie activa (persoana anagaja sau somer)

populatie inactiva (pensionarii, cei care nu pot lucre din diverse motive medicale sau
se afla in sistemul public de invatamant).
La nivel microeconomic resursa umana este reprezentata strict de numarul de angajati

ai agentului economic. Angajatul sau salariatul este persoana fizica ce isi desfasoara
activitatea economica pe baza unui contract de munca pe perioada determinate sau
nedeterminata si in schimbul unei remuneratii (salariu si/sau alte beneficii).

3.1. Analiza utilizarii resurselor umane: S se calculeze nivelul i dinamica productivitii

muncii. S se calculeze economia/risipa de fora de munc. Care sunt efectele variaiei
resurselor umane asupra diamicii produciei exerciiului? Se respect corelaia economic
ntre dinamica salariilor i dinamica productivitii muncii?
Analiza resurselor umane se poate realize:
-

din punct de vedere extensiv

din punct de vedere intensive
In cel de-al doilea caz indicatorul reprezentativ fiind productivitatea muncii.Dupa

modul de cuantificarea al output-ului productivitatea muncii poate fi exprimata in unitati

fizice si in unitati valorice. Productivitatea muncii exprimata in unitati valorice sugereaza cati
lei produce fiecare angajat si se calculeaza ca raport intre un indicator valoric al productiei
(cifra de afaceri, productia exercitiului, productia marfa sau valoarea adaugata) si numarul de
angajati. Indicatorul valoric va fi exprimat in preturi comparabile prin urmare va fi utilizat un
deflator in acest sens (deflatorul utilizat si in capitolul 2). Productivitatea muncii este
calculata in tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 11 Productivitatea muncii
INDICATORI
Numar de angajati (T)
Productia exercitiului (Qex)
Productivitatea muncii (W = Qex/T)

2009

2010

2011

47

1.643.159

11.513

166.800

34.961

1.919

33.360

Se observa ca productivitatea muncii are o scadere brusca in 2010 iar incepand cu

2011 prezinta o usoara crestere. Valoarea medie a productivitatii este de 23413 lei/persoana.
23

Tabelul nr. 12 - Dinamica productivitatii muncii cu baza in lant

INDICATOR
Productivitatea muncii
Modificarea absoluta
Modificarea relativa
Rata sau ritmul

2009
34,961

2010
1,919
-33,042
0.05
-0.95

2011
33,360
31,441
17.39
16.39

Se observa ca productivitatea mucii a inregistrat o scadere brusca in 2010 cauza

principal fiind scaderea numarului de angajati cu 87%, fapt cea va determina o modificare
absoluta negative si o modificare relativa subunitara. Incepand cu 2011 se observa o usoara
crestere a productivitatii muncii ceea ce rezulta ca resursa umana a fost utilizata eficient.
Tabelul nr.13 Efectele variatiei resurselor umane asupra dinamicii productiei exercitiului
INDICATOR
Numar de angajati (T)
Productia exercitiului (valori reale)
Productivitatea muncii
Economia de forta de munca (cifre
absolute)
Economia de forta de munca (cifre relative)
Efectele RU asupra productiei
Efectele productivitatii asupra productiei

2009
47
1,643,159
34,961

2010
6
11,513
1,919

2011
5
166,800
33,360

5.67
1721.96
-1,433,394
-198,252

-81.93
-94.25
-1,919
157,206

Se observa ca in perioada analizata numarul de angajati a fost in continua scadere,

acest fapt avand o influenta semnificativa asupra dinamicii productiei exercitului.
De-a lungul perioadei analizate variatia resurselor umane are un efect mai puternic
asupra productiei exercitiului decat variatia productivitatii muncii, prin urmare daca numarul
de angajati este in continua scadere atunci productia va scadea si ea.
Tabelul nr.14 Economia/ risipa de forta de munca
INDICATOR
Numar de angajati (T)
Indice Qex
Economia de forta de munca (cifre
absolute)
Economia de forta de munca (cifre relative)

2009
47

2010
6
0.01

2011
5
14.49

5.67
1721.96

-81.93
-94.25

Pe baza tabelului de mai sus se observa ca in anul 2010 avem o risipa de forta de
munca deoarece economia fortei de munca exprimata atat in cifre absolute, cat si in cifre
relative inregistreaza valori positive, iar in anul 2011 acesti indicatori au valori negative fapt
ce arata ca nu mai avem risipa de forta de munca incepnad cu acest an.

24

In plus dinamica productivitatii muncii in 2010 este subunitara, putem afirma ca avem
angajati platiti suplimentar.
Compania inregistreaza o economie a fortei de munca in 2011(valoarea negative a
indicatorului) si o risipa de forta de munca in 2010 (valoarea pozitiva a indicatorului). Prin
urmare putem afirma ca in cei doi ani se produce un volum suficent de mare cu acelasi numar
de angajati.
Tabelul nr.15 Dinamica productivitatii muncii si a salarului mediu
INDICATOR
Numar de angajati (T)
Productia exercitiului (valori reale)
Productivitatea muncii
Cheltuieli cu salarii (valori nominale)
Cheltuieli cu salarii (Valori reale)
Salariu mediu
Dinamica productivitatii muncii
Dinamica salariului mediu

2009
47
1,643,159
34,961

2010
6
11,513
1,919

2011
5
166,800
33,360

1,780,570

1,315,339

141,418

1,780,570
37,884

1,261,974
210,329
0.05
5.55

107,252
21,450
17.39
0.10

Pentru ca o companie sa utilizeze eficient resursa umana, dinamica productivitatii

muncii

trebuie

sa

fie

mai

mare

decat

dinamica

salariului

mediu.

In cazul companiei SC ADMET SA. aceasta corelatie intre dinamicile celor doi
indicatori nu este respectata decat in anul 2011, prin urmare in anii anteriori resursa umana a
fost platita suplimentar fata de munca depusa. Aceste cheltuieli salariale nejustificate au
afectat rezultatul financiar al companiei, fapt evidentiat prin scaderea profitului net de-a
lungul perioadei luate in considerare.
In concluzie, firma este din categoria intreprinderilor mici (numarul angajatilor nu
depaseste 47 in 2009), avand un numar de angajati in continua scadere. Scaderea numarului
de angajati a determinat o scadere a productiei exercitiului,insa compania nu a utilizat eficient
resursa umana (a avut risipa de forta de munca), platind-o suplimentar nejustificat in 2010
fapt ce a fost afectat si de instararea crizei economice incepand cu anul 2008 si care se
mentine si pana in prezent.

Cap IV: Analiza capitalului fix si a capitalului circulant

25

Capitalul fix (mijloacele fixe sau activele fixe) reprezinta obiectul sau grupul de
obiecte folosite in procesul de productie care au o valoare de intrare de peste 1.800 RON. Ca
si caracteristici capitalul fix are o durata de utilizare de peste 1 an, are o valoare predictibila,
isi transfera valoarea asupra productiei realizate treptat, iar recuperarea acestui transfer de
valoare se realizeaza prin intermediul amortizarii.
4.1.

Analiza folosirii capitalului fix, prin determinarea coeficienilor utilizrii fondurilor

fixe si nzestrrii muncii cu fonduri fixe. Explicai corelaia cu productivitatea muncii i
analizai efectele asupra variaiei produciei exerciiului.
In urmatoarele analize indicatorii capitalului fix se vor calcula pe baza elementelor din

bilantul contabil, dar si din contul de profit si pierdere (indicatorii de rezultat).

Din punct de vedere statistic avem 3 indicatori:
-

coeficientul capitalului fix;

eficienta capitalului fix
coeficientul inzestrarii muncii cu capital fix

Acesti indicatori sunt calculati in tabelul de mai jos.

Tabelul nr.16 Indicatorii capitalului fix
INDICATORI
Active imobilizate corporale

2009
5,927,569

2010
5,422,786

2011
5,520,436

Valoarea medie a capitalului fix

Productia exercitiului

5,675,178
12,000

5,471,611
219,935

Coeficientul utilizarii capitalului fix

2.11

40.20

Profit net

-863,658

-507,608

Eficienta capitalului fix

-152.18

-92.77

Numar angajati

Coeficientul inzestrarii muncii cu capital fix

945,863

1,094,322

INDICATORI
Valoarea medie a capitalului fix
Coeficientul utilizarii capitalului fix
Eficienta capitalului fix
Coeficientul inzestrarii muncii cu capital fix

MODIFICAREA ABSOLUTA
(q)
2011 - 2010
-203,567
38
59
148,459

MODIFICAREA RELATIVA
(iq)
2011 - 2010
0.96
19.01
0.61
1.16

Coeficientul utilizarii capitalului fix se calculeaza ca raport intre un indicator valoric

al productiei (in acest caz productia exercitiului) si valoarea medie a capitalului fix. Ambii
26

indicatori sunt exprimati in preturi curente. Acest coeficient arata rezultatul activitatii de
productie al intreprinderii ce revine pe 1000 de lei de capital fix si din tabelele de mai sus se
poate observa ca a avut un trend crescator, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul
2011.
Eficienta capitalului fix se calculeaza ca raport intre profitul net (rezultatul financiar
al intreprinderii) si valoarea medie a capitalului fix si exprima rezultatul exercitiului ce revine
pe 1000 de lei de capital fix. Observam ca eficienta capitalului fix scade de-a lungul perioadei
luate in considerare (are valori negative dar este in scadere) cauza principal fiind faptul ca
firma nu are profit ci functioneaza pe pierdere.
Coeficientul inzestrarii muncii cu capital fix se calculeaza ca raport intre valoarea
medie a capitalului fix si numarul de angajati, iar trendul acestui indicator indica o usoara
crestere, cauza fiind scaderea numarului de angajati.
Tinand cont de coeficientul utilizarii capitalului fix si de coeficientul inzestrarii muncii
cu capital fix, se poate calcula productivitatea muncii ca produs intre acesti doi indicatori, noii
factori de influenta asupra productivitatii muncii fiind mai buna folosire a activelor fixe si mai
buna inzestrare a muncii cu fonduri fixe. Din aceasta perspectiva principalul factor de
influenta pentru productivitatea muncii este buna inzestrare a muncii cu fonduri fixe, astfel ca
firma ar trebui sa se orienteze pentru urmatorii ani asupra unei mai bune utilizari a activelor
fixe.
Tabelul nr.17 Productivitatea munii exprimata in functie de indicatorii capitalului fix
INDICATORI
Coeficientul utilizarii capitalului fix
Coeficientul inzestrarii muncii cu capital fix
Productivitatea muncii (preturi curente)
Productivitatea muncii (preturi
comparabile)

2010
2.11
945,863
2000
1,919

2011
40.20
1,094,322
44364
33,360

Capitalul circulant este compus din elementele capitalului tehnic sau productive care
participa la un ciclu de productie, prin urmare se consuma integral in fiecare ciclu, isi
transfera integral valoarea asupra produsului realizat si se inlocuieste odata cu reluarea unei
nou ciclu de fabricatie.
Documentul care ofera informatii despre capitalul circulant este bilantul contabil.
Pentru analiza capitalului circulant principalii indicatori statistici sunt:
-

consumul mediu zilnic;

ritmicitatea aprovizionarii;
numarul de rotatii a capitalului circulant;
viteza de rotatie a capitalului circulant si consumul total
27

consumul specific de materii prime si materiale.

Dintre acestia cel mai important indicator ce se calculeaza pe baza informatiilor din

bilantul contabil si contul de profit si pierdere este numarul de rotatii a stocurilor.

Tabelul nr.18 Viteza de rotatie a stocurilor
INDICATORI
Productia exercitiului
Stocuri
Valoarea medie a
stocurilor
Numar de rotatii
Durata in zile a unei rotatii

2009
1,643,159

2010
12,000

2011
219,935

40,668

31,359

247,886

36,014

139,623

0.33
1095

1.58
232

Numarul de roatatii a stocurilor se calculeaza ca raport intre productia exercitiului si

valorea medie a stocurilor si se observa ca creste in 2011 fata de 2010 . In anul 2010 numarul
de roatatii a stocurilor are valoare subunitara, iar in anul 2011 depaseste valoarea 1.
Durata in zile a unei rotatii a stocurilor se calculeaza ca raport intre numarul de zile
calendaristice ale unui an si numarul de rotatii.
Avand in vedere ca viteza de rotatie este una mica la firmele din aceeasi industrie,
suma de bani blocata in stocuri este foarte mare, lucru care afecteaza negativ lichiditatea
companiei. Astfel, acesteia ii va fi dificil sa intampine o situatie de blocare a banilor pentru ca
este dificila transformarea stocurilor in lichiditati.

Cap V: Analiza rezultatelor financiare ale activitatii intreprinderii.

28

La nivel de companie indicatorii de rentabilitate se urmaresc din trei perspective:

economica;
financiara
comerciala.

Toate acestea presupun calcularea unor indicatori valorici ca raport intre efect si efort.
5.1.

Determinarea ratelor de rentabilitate economic, financiar i comercial. Analizai

dinamica.
Din perspectiva economica rata rentabilitatii economice (ROA = return on assets)

reflecta eficienta cu care sunt utilizate elementele de activ ale agentului economic sau activele
totale ale acestuia si se calculeaza ca raport intre profitul net si activul total.
Din perspectiva financiara rata rentabilitatii financiare (ROE = return on equity)
reprezinta eficienta cu care sunt utilizate capitalurile financiare reprezentate de capitalurile
proprii ale agentului economic.
Din perspectiva comerciala rata rentabilitatii comerciale apreciaza cat din indicatorul
de rezultat revine la 100 lei cifra de afaceri.
Tabelul nr.19 Indicatori de rentabilitate si dinamica acestora
INDICATORI
Profit net
Activ Total
Rata rentabilitatii economice
(ROA)
Capitaluri proprii
Rata rentabilitatii financiare (ROE)
Cifra de afaceri
Rata rentabilitatii comerciale

INDICATORI
Rata rentabilitatii economice (ROA)
Rata rentabilitatii financiare (ROE)
Rata rentabilitatii comerciale

2009
-3,285,898
5927719

2010
-863,658
5422936

2011
-507,608
5520586

-55.43
5,488,383
-59.87
1,644,035
-199.87

-15.93
4,624,724
-18.67
12,000
-7197.15

-9.19
4,838,265
-10.49
221,822
-228.84

MODIFICAREA ABSOLUTA
(q)
2010 - 2009
2011 - 2010
39.51
6.73
41.20
8.18
-6997.28
6968.31

MODIFICAREA RELATIVA
(iq)
2010 - 2009
2011 - 2010
0.287
0.577
0.312
0.562
36.010
0.032

Observam ca cei trei indicatori de rentabilitate au valori negative, deoarece firma nu

inregistreaza profit, fiind pe pierdere.

29

Cu toate acestea rata rentabilitatii financiare este sub pragul de 15%, fiind considerate
o rata cu o valoare slaba pentru companie. Rata rentabilitati economice inregistreaza valorii
negative de-a lungul perioadei analizate, fiind considerate o rata cu valoare nesemnificativa
pentru firma, acest lucru datorandu-se situatiei companiei, aceasta fiind pe pierdere.
Rata rentabilitatii comerciale inregistreaza tot valori negative, avand asadar un nivel
nesatisfacator.
Rezultatele privind rentabilitatea companiei obtinute in perioada analizata ar fi trebuit
sa reprezinte un semnal de alarma pentru aceasta si luate masuri in acest sens.
5.2.

Aplicarea unui model de scoring la alegere din cele prezentate la curs i s se verifice
riscul de faliment al agentului economic.

Vom aplica un model de scoring pe baza de punctaj, astfel ca vom obtine un scor
complex ce va ingloba riscul financiar, riscul comercial si riscul managerial.
Riscul financiar este componenta cea mai importanta de risc si este cel care cunatifica
probabilitatea agentului economic de a da faliment astfel ca se mai numeste si risc de
faliment.
Exista un sistem de 7 rate care acopera 3 mari caracteristici financiare ale firmei:

lichiditate;
solvabilitate;
rentabilitate.

Pentru fiecare din cele 7 rate se acorda punctaje: 60 de puncte pentru un nivel
nesatisfacator, 30 de puncte pentru un nivel satisfacator si 0 puncte pentru o valoare buna a
ratei. Intervalele specifice fiecarei rate pentru acordarea puntajelor se gasesc in tabelul de mai
jos.

Tabelul nr.20 Model de scoring pe baza de punctaj

ANALIZA

RATA

FORMULA

0 puncte

30 puncte

60 puncte

30

Lichiditatii
Lichiditatii
Solvabilitatii
Solvabilitatii
Rentabilitati
i
Rentabilitati
i
Rentabilitati
i

Active circulante/ Pasive

curente
Active rapide/ Pasive curente

>1,7
>1

1,2 - 1,7
0,5 - 1

<1,2
<0,5

Datorii totale/ Capitaluri proprii

<1

1-2

>2

Datorii pe termen mediu si

lung / Capitaluri proprii

<0,65

>1

Rata rentabilitatii economice

Profit net/ Active totale

>0,05

Rata rentabilitatii financiare

Profit net/ Capitaluri proprii

>0,15

Rata marjei brute

Profit brut/ Cifra de afaceri

>0,07

0,65 - 1
0,01 0,05
0,05 0,15
0,03 0,07

Rata curenta
Rata rapida a lichiditatii
Rata de acoperire a
datoriilor totale
Rata de acoperire a
datoriilor pe termen mediu si
lung

<0,01
<0,05
<0,03

Dupa determinarea scorului final firma va fi incadrata in una din cele 5 clase de risc:
-

Clasa I (0 90 puncte): firma solvabila;

Clasa II (91 180 puncte): firma buna, in afara riscului de faliment;
Clasa III (181 270 puncte): situatia medie, un scor relativ bun, dar este posibila aparitia

unor probleme in viitor;

Clasa IV (271 360 puncte): firma este expusa unui risc de faliment intr-o proportie

redusa si se prevad anumite pierderi;

Clasa V (361 420 puncte): faliment iminent.
Pentru a calcula cele 7 rate vom avea nevoie de informatii atat din bilantul contabil,

cat si din contul de profit si pierdere, informatii ce vor fi sintetizate in urmatorul tabel.
Tabelul nr.21 Elementele din documentele financiare necesare determinarii scorului
ELEMENT FINANCIAR
Active circulante
Stocuri
Total active
Datorii pe termen scurt
Datorii pe termen mediu si lung
Total datorii
Capitaluri proprii
Profit net
Profit brut
Cifra de afaceri

2009

2010

2010

1313865
40668

119682
31359

375142
247886

5927719

5422936

5520586

115948
0
115948

877447
0
877447

1057463
0
1057463

5488383
-3,285,898

4624724
-863,658

4838265
-507,608

-3281598

-857208

-507608

1,644,035

12,000

221,822

Tabel 22 Grila de punctaj pentru compania S.C. ADMET S.A.

RATA
Rata curenta
Rata rapida a lichiditatii
Rata de acoperire a datoriilor totale

2009
11.33
10.98
0.02

2010
0.14
0.10
0.19

2011
0.35
0.12
0.22

Rata ponderata
2.11
1.92
0.18

PUNCTAJ
0
0
0

31

Rata de acoperire a datoriilor pe

termen mediu si lung
Rata rentabilitatii economice
Rata rentabilitatii financiare
Rata marjei brute

0
-0.55
-0.60
-2.00

0
-0.16
-0.19
-71.43

0
-0.09
-0.10
-2.29

0.00
-0.19
-0.21
-25.29

0
60
60
60

Dupa ce se calculeaza ratele pentru fiecare exercitiu financiar acestea se pondereaza.

De exemplu pentru ROA, rata ponderata este (ROA 2009+2*ROA2010+3*ROA2011)/ (1+2+3). Se
va pondera cu o valoare mai mare rata cea mai recenta. Apoi rata ponderata obtinuta se
introduce in grila de punctaj.
Pentru compania S.C. ADMET S.A. punctajul obtinut este de 180 puncte. Din punct
de vedere a riscului comercial acesta este unul ridicat, prin urmare vom aduna 50 de puncte.
Din punct de vedere al riscului managerial este unul ridicat, firma a mai intampinat si alte
falimente in anii anteriori, prin urmare vom aduna 25 de puncte. In final compania totalizeaza
255 de puncte incadrandu-se in Clasa III situatia medie, un scor relativ bun, dar este posibila
aparitia unor probleme in viitor.
Cele 3 analize realizate, si anume:

analiza activitatii de productie si comercializare

analiza resurselor umane
si analiza capitalului fix si circulant,

au anticipat intr-o oarecare masura rezultatele analizei rezultatelor financiare ale

intreprinderii.
Compania S.C. ADMET S.A. de-a lungul perioadei studiate (2009-2011) a avut un
trend descendent atat din punct de vedere al activitatii de productie cat si din punct de vedere
al utilizarii resurselor umane si a capitalului fix si circulant.
In perioada 2009 2011 firma a functionat pe pierdere (Pierdere Neta) cauza
principala fiind aparitia crizei economice ce a determinat cresterea cheltuielilor si scaderea
veniturilor. In plus, firma a acumulat datorii mari fapt ce a determinat-o sa devina in final
insolvabila.
In anul 2009 in natura activitatii societatii a intervenit o reorganizare semnificativa in
sensul ca a avut loc o restructurare de personal in procent de 40%. Aceasta restructurare a fost
determinate de diminuarea volumului de activitate pe fondul crizei mondiale care s-a rasfrant
si asupra economiei romanesti. Procesul de restructurare s-a continuat si in anul 2010 astfel
incat in luna februarie s-a luat hotararea sa se disponibilizeze un numar de 22 angajati. Ca
urmare a acestei masuri au ramas in societate un numar de 5 angajati care sa asigure buna
intretinere si legalitatea operatiunuilor Societatii.
32

Societatea are in vedere in perioada urmatoare gasirea unei solutii alternative in

vederea relansarii unei activitati profitabile.
Riscul de piata in 2010 a fost marcat de continuarea crizei dar semnele usoare de
revigorare a economiei pe plan national si planuri de viitor ale municipului Galati ne fac sa
credem ca sunt sanse reale de revigorare. Studiile arata ca exista crestere a cereri de otel pe
principalele segmente de consumatori, si anume industria constructoare de masini, industria
navala, constructiile.
Pentru anul 2011 se ia in calcul relansarea activitatii prin inchirierea spatiilor
comerciale si a utilajelor care deserves spatiile de depozitare. In acest moment sunt in
desfasurare negocieri (pentru inchiriere de spatii comerciale si utilaje, precum si forta de
munca calificata) cu doua firme, din care una din cadrul grupului Arcelor Mittal Distributie
si Shencker Romtrans. Se vor analiza posibilitatea de a reautoriza liniile de cale ferata pentru
ca sunt si cu ecartament larg (pentru tarile din spatial ex sovietic) cat si cu ecatrament
normal.
Pentru anul 2012 se ia in calcul posibilitatea de a valorifica eficienta spatiilor
depozitate ramase disponibile si catre clientii din afara grupului. De asemenea se poate lua in
calcul posibilitatea efectuarii de servicii de depozitare livrare pentru produsele Arcelor
Mittal Galati.

33

 ANEXA

34