Vasile Diana, CAV III

Scoala ceha
sau Noul Val Ceh (<1960)
Privire in ansamblu
Deceniul ce a urmat anului 1958 a condus la o importanta
schimbare in arta cinema-ului. Influentata de teoriile introduse de
autori mai vechi, aceasta perioada s-a concretizat in curente pe care le
putem denumi noi valuri, cinema-uri tinere, noi cinema-uri care
au criticat si au reimprospatat traditia moderna. Foarte multi dintre
acesti tineri cineasti, reprezentanti ai curentelor, au devenit figuri
majore ale epocilor ce au urmat.
In vestul Europei, dar si in Japonia sau Europa estica, noile
generatii de tineri erau influentate de eliberarea sexuala, muzica rock,
curente noi de moda, dezvoltarea sporturilor precum fotbalul sau noi
forme de turism. S-a creat un nou standard al modului de viata in urma
boom-ului economic din acesti ani.
De asemenea, infiintarea unor noi scoli de film in Olanda, Suedia,
Danemarca (in afara celor existente din Rusia, Franta, Italia), inmultirea
cinematografelor si a cine-club-urilor, au favorizat si au accelerat
dobandirea unui caracter international a culturii filmului.
Aceasta noua generatie este, de fapt, prima care a avut o viziune
clara asupra istoriei filmului. Chiar daca unii dintre noii regizori venerau
parintii spirituali ai cinematografului precum Fritz Lang, Jean Renoir,
etc, in particular, ei au absorbit esteticile neorealiste ale anilor 50:
forma narativa obiectiva, realista, povestile inspirate din realitatea
imediata care nu pot fi spuse intr-o forma liniara, filmate intr-o locatie
reala si cu actori neprofesionisti. Pe de alta parte, in aceasta perioada
s-a dezvoltat si realismul subiectiv in care flashback-urile devenisera
deja un instrument comun, folosit pentru a accentua starile interioare

ale personajelor. Scenele fantastice si onirice au invadat ecranul,

devenind mai distorsionate si mai fragmentate ca niciodata in istoria
filmului. Acesti tinerii regizori imbina realismul obiectiv cu cel subiectiv
si cu comentarii autoricesti, generand ambiguitate narativa.
Tinerii cineasti au fost puternic influentati si de tehnicile de
filmare ale Direct Cinema-ului, pastrand in filmare o oarecare distanta
de personaje, folosind panoramari pentru a cuprinde toata actiunea si
zoom-uri numai pentru detalii; ca si cum ei ar fi niste jurnalisti
spionandu-si tinta.
Noul Val Ceh
Reformele si piata socialista prin care a trecut Cehoslovacia in
anii 1962-1966 au transformat tara intr-un climat propice pentru
cinema, devenind o parte activa in reinnoirea culturii. In momentul in
care televiziunea a devenit prima sursa de divertisment a populatiei,
industria cinematografica a fost subdivizata pe state. In 1958, centrele
de productiii au devenit independente, iar cenzura s-a diminuat.
Perioada cea mai activa a Noului Val Ceh a fost intre anii 19631967, castigand multe premii internationale, chiar daca unele sfere ale
Uniunii Sovietice au protestat impotriva acestor filme. Totusi, aceasta
miscare, ca si celelalte noi valuri, nu poate fi considerata decat un vag
curent stilistic. Insa, ea avea un obiectiv stabilit: sa avertizeze poporul
ceh ca participa la un sistem de opresiune si incompetent, care a ajuns
sa-i brutalizeze pe toti.
Tinerii

regizori,

absolventi

ai

scolii

FAMU,

cunoscatorii

ai

Neorealismului Italian, Noului Val Francez, si Direct Cinema-ului, au

debutat cu scurtmetraje in anii 60. Prima manifestare a curentului a
fost considerata productia lui Jaromil Jires The Cry (1963), filmat cu
actori neprofesionisti si folosind tehnici ale Direct Cinema-ului. Marcile
specifice ale acestei manifestari sunt dialoguri spontane, umorul
negru, absurd si exploatarea unor teme pe care cineastii din alte tari

comuniste le-au evitat din cauza cenzurii. Spre deosebire de celelalte

noi valuri, Noul Val Ceh foloseste o structura narativa mai ampla si se
inspira din operele literare ale autorilor tarii sale .
Jiri Menzel care si-a asigurat succesul cu Closely Watched
Trains (1966) si Capricious Summer (1967), a schimbat major tonul
major al neorealismului postbelic. In Closely Watched Trains, el
amesteca problemele solemne cu glume erotice si cu momente
absurde, satirizand o intreaga autoritate. Protagonistul este mai intai
descris in mod batjocoritor, apoi apreciat pentru curajul sau de a
participa la un sabotaj.
O alta personalitate emblematica a Noului Val Ceh este Ivan
Passer care prezinta in filmele sale comedii blande menite, totusi, sa
critice societatea. In Intimate Lighting (1965), el schiteaza o reuniune
intre doi muzicanti care contrasteaza cu manierele tipice ale orasului,
iar micile incidente ce se petrec denota mult patos si umor.
Milos Forman, cu toate ca este format pe aceleasi tipare ca
Passer sau Menzel, filmele sale critica mult mai sarcastic societatea
vremurilor sale. Black Peter (1963) urmareste un adolescent care
devine icon pentru tinerii confuzi cehi. Peter abia reuseste sa-si
pastreze locul de munca, are certuri continue cu tatal sau si este un
romantic stangaci in cautarea iubirii. Filmele lui Forman au tonuri
sumbre care critica munca fara sens si moralitatea oficiala. In
Firemans Ball (1967), construieste un intreg subiect pe scene lungi
si comice, concentrandu-se pe un singur eveniment: o petrecere
onorifica de retragere a unui sef pompier. El nu dezvolta personajele,
dar isi umple filmul cu gag-uri in serie: premiile sunt furate, concursul
de frumusete creeaza scandal, casa unui batran ia foc. Stilistic, acest
film demonstreaza posibilitatea folosirii tehnicilor de filmare a unui
documentar

in

realizarea

unui

film

cu

mizanscena.

Forman

portretizeaza in filmele sale o societate socialista, cu frustrari sexuale

si incompetenta birocratica.

Printre toate aceste tendinte de a critica societatea s-au gasit si

eforturi complexe de a se apropia de stilul lui Resnais sau al lui Fellini.
Jan Nemec produce Diamonds of the Night (1964) in care exploteaza
situatia a doi tineri care scapa din trenul care ii ducea la lagarele de
concentrare. Subiectul, desi, este inspirat din cinema-ul socialist realist
postbelic, filmul este, de fapt, un exercitiu al modernismului anilor 60.
Este realizat in stil documentarist, cu camera in mana, dar regizorul
recurge si la intreruperea actiunii prin introducerea flashback-urilor.
Report on the Party and the Guests (1968) s-a dovedit a fi cel mai
controversat film din Noul Val Ceh, fiind interzis timp de doi ani de zile.
Pentru a compensa lipsa dialogului din Diamonds of the Night,
Nemec umple acest film cu replici goale si absurde inspirate din viata
burgheza, acestea fiind doar preludiul unei critice simbolice la adresa
statului politienesc stalinist.
Pe de alta parte, Noul Val Ceh a produs si filme fantastice. In
Cassandra Cat (1963) a lui Vojtech Jasny, o pisica magica schimba
oamenii in diferite culori. Chiar si cel de-al treilea film al lui Nemec,
Martyrs of Love (1966), consta in trei povesti suprarealiste situate la
limita dintre realitate si fantezie.
Productia lui Vera Chytilova impartaseste cate putin din toate
aceste tendinte. In Something Different (1963), povestea Evei, o
gimnasta care se antreneaza din greu, este filmata in stilul Direct
Cinema-ului, in timp ce viata Verei, o sotie casnica plictisita cu care nu
se

intalneste

niciodata,

este

prezentata

intr-o

cheie

fictionala.

Something Different imbina cele doua tendinte opuse ale Noului Val
Ceh.
Cu Daisies (1966) (interzis si el), Vera Chytilova se muta intr-un
univers simbolic, fantastic, in care critica societatea de consum si
risipa acesteia. In ideea in care a fost conceput si Something
Different, povestea se concentreaza pe viata a doua femei care, de

aceasta data, personalitatea lor este identica. Vera batjocoreste, astfel,

femeile stereotip.
Forman, Nemec, Passer, Chytilova sunt cele mai cunoscute figuri
ale acestui val, dar si multi alti au avut un rol important in revitalizarea
productiei de film cehe. In 1966, respectiv 1967, guvernul a incercat sa
restranga politica culturala, prin urmare, autoritatile au atacat scriitorii
liberali si au interzis multe filme. Totusi, calitatea filmelor din aceasta
perioada a condus la denumirea curentului Czechoslovak film
miracle.
Bibliografie
1. Film History- An Introduction D. Bordwell, K. Thompson
2. www.wikipedia.com