Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1) Probabilitati
-1 insemna ca se intampla mereu
-0 inseamna ca nu se poate intampla
-probabilitatile se afla intre 1 si 0
Avem urmatoarele notiuni:
-Experienta= de ex. Aruncarea monedei in general, sau aruncarea zarului in general
-Proba= de ex partea monedei cu fata, sau fata zarului cu cifra6
-Eventimentul=orice situatie care este posibil sa apara in urma unei experiente
-de ex situatia in care aruncam zarul si cade cu fata6 in sus
-evenimentul elementar este cel care implica o singura proba(de exemplu sa cada fata 6)
-evenimentul compus este cel care implica mai multe probe(de exemplu sa pice fata 3 si
fata 5)
-evenimentul cert este cel care apare intotdeauna, adica are o probabilitate de 1
-evenimentul imposibil este cel care nu apare niciodata, adica are o probabilitate de 0
-evenimentul contrar al evenimentului A, este evenimentul care se intampla atunci cand
nu se produce A. de ex: ev contrar al situatiei in care pica capul monedei,
este situatia in care pica banul monedei
-probabilitatea unui eveniment este si egala cu: 1-proabilitatea evenimentului sau contrar
-Probabilitatea ca un evenimet sa se intample este numarul de cazuri in care se intampla
acel lucru raportat(impartit) la numarul de cazuri in care se poate intampla orice
eveniment:
2)Cercetarea
De ce naiba s-au apucat oamenii de stiinta? Pt ca aveau nevoie de cunostinte pe
care sa le poata folosi in mod practic pentru a trai(bine). Pentru a putea folosi ceva in
mod practic, trebuie sa fie util, adica sa aiba cineva nevoie de chestia aia, sa fie
sigur(cert), si sa fie util in vitor, pentru ca oamenii traiesc prezent, si vor trai in vitor, dar
in trecut cu siguranta nu se mai modifica nimic.
-
3)Scale de masurare
-masuram variabile (deci trebuie sa poata lua cel putin 2 valori. Ca da nu, ce sa
mai masuram?!)
-variabilele pot fi :
-continue: adica e vorba despre un gradient, nu se sare de la o valoare la
alta. De ex: gradul de incordare al muschilor, nu poti sa treci de la
incordat la relaxat: chiar daca se produce rapid, este un proces
continuu; inca putin inca putin inca putin.
-discrete: se sare de la o valoare la alta si nu e nimic intre ele. De exemplu
genul(ori e masculin ori feminin), orientarea politica(ori pnlist, ori
pdist, ori psdist, ori prmist)
-masurarea inseamna sa atribui numere unor carcateristici, iar aceste numere sa refelcte
relatia dintre caracteristici
-pentru ca o masuratoare(respectiv un test) sa fie valida e trebuie sa masoare exact ceea
ce isi propune sa masoare(validitate predictiva) si sa aiba fidelitate adica
aplicand-o din nou sa obtinem aceleasi rezultate
-validitatea de criteriu se refera la faptul ca masuratoare respectiva da aceleasi rezultate
ca si un alt test deja consacrat
-binenteles noi masuram prin scale ceea ce vrem sa masuram, deci validitatea
predictiva si fidelitatea(si validitatea de criteriu) se refera imperativ si la ele
a)scala nominala
-da frecventa unui comportament
-operam astfel
-tintim un comportament
-facem definitii(pt variatiile posibile ale comport)
-aplicam grila de observatie
-fiecare subiect se incadreaza doar intr-o categorie si sigur
intr-una (exhaustiv&complementar)
b)scala de ordinala (de ranguri, de ierarhi)
-se obtine o ierarhie, adica o ordonare in funcite de un criteriu
-in mod ideal ierarhia este stricta(adica doar un om pe un loc)
-o folosim cand avem un singur criteriu, care este greu de
cuantificat(masurat)
-ia in considerare ca intre subiecti este o diferenta
-dar nu spune nimic despre cat de mare este diferenta dintre 2
locuri
c)scala de interval
-intervalele dintre o valoare si alta sunt egale
-adica intre 2 locuri, distanta este egala
-cu aceasta scala se pot obtine valori numerice(cantitati)
d)scala de proportii
-in plus fata de toate ea mai are si zero real, adica o valoare care
3)Metode de cercetare
a)observatia stintifica
-pe baza observatiei poti emite ipoteze locale(adica pt cazul observat) pe
care apoi le poti folosi in constructia ipotezei mari
-se deosebeste de cea normala prin faptul ca e obiectiva, adica nu se lasa
influentata de clisee, emotii samd; si ia in considerare doar date relevante, pe care
le urmareste sistematic.
-de aici se impune nevoia de o grila de observare, ca sa nu se apuce ala care observa sa
povesteasca toate prostii pe care le-a vazut. Cu grila, bifeaza si se concentreaza pe
ceea ce e important
-grila nu e bine sa aiba mai mult de 10 categorii ca e greu de folosit
Restul
La ce ne trebuie statistica in psihologie?
-in psihologie nu avem ca in fizica totul exact si concret, asaca orice facem
noi nu este sigur ci probabil. Noi obtinem date, dar nu stim daca leam obtinut pentru ca asa stau lucrurile sau daca le-am obtinut din
intamplare
-statistica are rolul de a verifica si evalua aceasta eventualitate, daca datele
au un caracter intamplator sau sunt pe bune
-in statistica niciodata nu poti vorbi de certitudine. In cel mai bun
caz obtii o probabilitatea foarte mare/semnificativa
5) Indicatori statistici
-cand masuram mai multi subiecti putem sa facem un grafic cu
rezultatele(distributie):
a)modul
-este valoarea distributiei cu ce mai mare frecventa,adica
cea care e mereu in varful graficului
-chestia e ca nu iti zice nimic despre restul valorilor, poate
ca restul sunt o gramada mare de valori la distante
mari
-se poate folosi cu toate scalele(deci si cea nominala)
b)mediana
-punctul/pozitia sub care se afla 50% dintre valorile
ierarhiei din distributie(adica imparte in 2 parti
egale)
-rezista la valori extreme
-e utila in situatia de open ended questions
(subiectii nu pot fi inregistrati cu numere, sau
numerele nu sunt finale: la timpul de reactie, nu a
reactionat in x secunde, bye bye, nu stai ore dupa el;
sau daca nu a avut reactii adverse in 2 ani, tu nu stai
sa mai astepti pana la moartea lui, si analizezi
rezultatele dupa 2 ani ale studiului)
-utila la distributii asimetrice
-formula ei este (n+1)/2 , asta da pozitia pe care se afla
mediana in sirul ordonat crescator/descresctaor
-daca n este par, rezulta un numar cu x ,5, iar noi vom
face media numerelor care se afla in stanga si
in dreapta acestui punct
-de ex daca n=10, rezulta 5,5, deci facem media
valorilor de pe pozitia 5 si 6
-se foloseste la:
-scale de proportii
-scale de interval
-scale ordinale(ierarhii)
c)media
-media e centrul de greutate al distributiei
-se foloseste de maximum de informatii(aidca de toate
valorile din distributie plus numarul lor)
-problema ei este ca valorile extreme, chiar daca sunt
putine, si pe noi nu ne intereseaza, o influenteaza si
trag de ea in dreapta sau in stanga
-ea nu cade neaparat in dreptul varfului distributiei, dar la o
Indicatorii dispersiei
-stim acum care este punctul unde se cam aduna majoritatea datelor, dar noi mai trebuie
sa stim si despre restul cam la ce distanta sunt fata de aceasta majortitate---chestia asta e dispersia
-noi folosim media cand calculam dispersii, pentru ca dupa cum ziceam, se foloseste de
cea mai mare cantitate de date, si este centrul de greutate al distributii(adica daca
mai adaugi o valoare, media se schimba astfel incat sa ramana in echilibru
distributia)
-cand calculam abatera standard in ideea de a folosi ceea ce obtinem pentru a face
comparatii cu populatia sau estimari despre populatie(testul t, z, estimarea mediei
in populatie samd) folosim in loc de n , Df, adica degree of freedom
-degree of freedom este n-1; in afara de cazul in care facem testul t pentru esantioane
independente
-acest Df este folosit pentru ca aproximarile pe care le facem sa fie mai aproape de ceea
ce se intampla in populatie
daca creste numarul subiectilor din esantion scade disperisa
-este unimodala
-este simetrica
-prezinta distributia de frecvente, adica aia cu 68%, 95%, 99%
-este asimptota, adica nu atinge axa orizontala
-ceea ce e fain e ca performantele in populatie, sau performantele masurate repetat la un
individ, puse sub forma de grafic, seamana cu aceasta distributie
-mai mult, daca impartim populatia in toate esantioanele posibile, atunci, reprezentate
grafic medile tuturor acestor esantioane, vor semana din nou cu distributia
gaussiana.
-distributia asta a medilor esantioanelor impartite din populatie, se cheama distributia
medilor
7)Distributia medilor
Noi cand cercetam ceva, cercetam pt ca suntem platiti si pt ca altfel nu putem fi
profi universitari, dar si pentru ca vrem sa aducem un folos societatii. Societatea este
populatia. Din aceasta cauza concluziile pe care le obtinem din cercetare trebuie sa fie
valabile pentru toti sau majoritatea indivizilor din populatie.
-noi nu putem testa toti indivizii, si ne alegem cativa, un esantion
-noi alegem aleator subiectii(pe cat putem), dar chiar si asa apar diferente intre
esantioanele posibile:
-daca alegem un esantion cu:
-gica, IQ 70
-petronela IQ 80
-marius IQ 95
-obtinem un rezultat
-dar noi am fi putut sa alegem si :
-pavel:IQ 100
-cristina: IQ 90
-luminita: IQ 92
-e o diferenta nu?
-dar puteam alege si gica, petronela, marius...
-noi alegem subiectii la intamplare, si nu stim ce performante au inainte de experiment,
deci pot aparea diferente de rezultate numai din cauza ca noi am nimerit un
esantion anume din toata sumedenia de esantioane posibile
-acum, cu cat e mai mare esantionul cu atat media lui este mai aproape de media
populatiei, adica are dispersie mai mica, si este mai din centrul distributiei cu
toate esantioanele posibile din medie
-inferenta statistica analizeaza exact aceasta posibilitate, ca diferenta dintre grupul nostru
de control si cel experimental sa fie din cauza ca oamenii astia sunt diferiti din
start
-pe baza esantionului nostru, si a cercetarii putem aproxima carcateristici ale populatiei
-treaba e ca noi vrem sa aproximam cat mai bine
-abaterea standard a distributiei medilor este:
8)Cota standard z
-nu, nu trebuie sa va speriati
-cota standard z este utila pentru ca:
-ne permite sa comparam performante pe care aparent nu le putem compara
-cum?
-ea nu compara valorile in sine, ci zice asa:
-deci:
-1,96(m-)/ m +1,96
media populatiei
m abaterea dist. Medilor
m media esantionului nostru
trecem m in afara semnelor, apoi trecem si m
m - 1,96 x m m + 1,96 x m
inlocuim m cu formula
m - 1,96 x S/
m + 1,96 x S/
n
m media esantionului nostru
S abaterea standard a esantionului nostru
N numarul de subiecti din esantionul nostru
media populatiei(ce vrem noi sa aflam)
10)Inferenta statistica
-efectuam un experiment: avem un grup de control si unul experimental
-le testam si obtinem anumite performante diferite intre cele doua grupuri(in mod normal)
-asta nu inseamna insa automat ca manipularea noastra este cauza diferentei
-este posibil ca simplul fapt ca am utilizat subiecti diferiti, sa fie cauza, sau daca am
utilizat aceasi subiecti, este posibil ca intr-un moment sa se fi simtit mai bine si sa
fi obtinut alte performante
-aceste doua lucruri sunt variabilitatea intrerindividuala, si variabilitatea individuala
-dupa cum am mai zis o data, inferenta statistica inseamna ca noi verificam daca puteam
obtine aceeasi diferenta cu cea pe care o avem in mod concret, daca am fi ales
esantioane diferite
-adica daca alegerea noastra la intamplare a subiectilor este cauza diferentei constatate
Ipoteza nula
-am ramas la presupunera ca: diferenta dintre grupul de control si cel experimental este
doar din cauza selectiei
-asta ar insemna ca defapt manipularea nu a produs nici o schimbare si nici o diferenta
(diferenta e DOAR din cauza alegerii intamplatoare)
-deci asta inseamna ca daca am lua toata populatia si am testa-o am obtine anumite valori
cu o medie
-si ca daca i-am aplica manipularea, dupa care am testao i-ar, am obtine cam aceleasi
valori si aceeasi medie
H0: 0 = e
0 media populatiei inainte de manipulare
e media populatiei dupa manipulare
-ipotezele se refera la populatie si nu la esantion. Intotdeauna.
-pentru ca noi in esantion avem o diferenta intre media grupului de
control(fara manipulare) si media grupului experimental(cu
manipulare), dar conform ipotezei nule ea apare doar din cauza
variabilitatii interindividuale (si individuale)
-in populatie sunt cuprinsi toti subiectii posibili, deci nu mai putem
vorbi de variabilitate
-daca exista foarte putine combinatii de esantioane care sa aiba o diferenta asemanatoare
cu cea pe care am obtinut-o noi, atunci este foarte putin probabil ca noi sa fi
nimerit exact acele esantioane, si aceasta posibilitate este neglijabila, adica
ipoteza nula este infirmata
-ipoteza nula nu poate fi afirmata(adica sa demonstrezi ca asa e)
-ramane atunci ipoteza alternativa
Ipoteza alternativa
-ea zice exact opusul:
-ca diferenta nu se datoreaza alegerii esantioanelor la intamplare, ci ca exista o
alta cauza; nu neaparat manipularea noastra
-si ipoteza alternativa se refera tot la populatie:
H0: 0 e
-dupa experiment obtinem doua randuri de valori: performantele din grupul de control si
cele din grupul experimental
-acestea se refera la aceeasi variabila, doar valorile in sine sunt diferite
-pe noi ne intereseaza diferenta dintre ele, adica schimbarea produsa: mo-me
-efectuand toate scderile(cu toate x-urile) putem obtine o noua distributie a medilor care
se va intinde insa pe o lungime de 2x mai mare(pentru ca practic le comasam)
inlocuind obtinem: