1.

Sindromul Foster-Kennedy
In anosmia unilaterala, meningioamele se extind spre linia mediana, se blocheaza apeductul
Sylvius rezultand blocarea LCR anosmie bilaterala datorita hidrocefaliei si edem papilar de
partea opusa SDR. Foster- Kennedy.
Etiologie: meningiom de bulb olfactiv, meningiom de aripa mica de sfenoid (in 1/3 interna)
2. Sdr. de hipertensiune intracraniana
Sdr.de hipertensiune intracranian->rezultat al unui proces patologic din interiorul cutiei
craniene
-poate avea un tablou lent,progresiv sau un tablou acut,brutal
-clinic:
1) cefalee->caracter progresiv-> n intensitate, frecvena,cedeaz din ce n ce
mai greu la antialgicele obinuite
2) greuri,vrsturi->mai frecvent matinal;cefaleea este uurat dup vrsturi
3) alterarea strii de contien
4) edemul papilar->apare datorit transmiterii retrograde de-a lungul tecilor
nervului optic
std.I->tergerea conturului papilar
std.II->bombarea papilei,vene turgescente
std.III->hemoragii radiare la nivelul papilei asemntoare cu floarea de
crizantem
std.IV->atrofie optic post-staz
-acuitatea vizual este mult timp pstrat
-modificrile de fund de ochi nu apar usu.mai devreme de 48 h
-dac procesul patologic progreseaz->fenomene de angajare:
1) angajarea uncinat (transtentorial unilateral)
-uncusul hipocampic are tendina de a se insinua ntre mezencefal i
marginea liber a tentoriului->compresiune pe mezencefal
-compresiune pe sistemul reticulat activator ascendent->com
-compresiune pe nucleii nervilor oculomotori->midriaz,ptoz palpebral
-compresiune pe cile piramidale->deficit motor contralateral
-compresiune pe artera cerebral posterioar->ischemie n lobul occipital>hemianopsie homonim
-dac trunchiul cerebral este basculat spre partea opus->midriaz
bilateral,tetraplegie,
areflexivitate,tulburri
vegetative
(stop
respirator,tulburri cardiace,hTA,HTA),ischemie ireversibil
-etiologie:
-procese temporo-bazale,temporo-parietale
-orice proces cu localizare emisferic posterioar unilateral
2) angajarea proceselor din fosa posterioar
-amigdalele cerebeloase migreaz caudal i se inser ntre marginile gurii
mari i bulb-> compresiune uni/bilateral pe bulb
-modificri vegetative->tulburri de respiraie pn la apnee,bradicardie
-compresiuni pe tractele spinotalamice->tulburri de sensibilitate
-compresiuni pe fibrele piramidale->deficite motorii
-semne vestibulare->tulburri de echilibru,semne vestibulo-cerebeloase
-fenomenele pot apare chiar dac starea de contien nu este complet
disprut
-hernierile pot fi precipitate de:
-strnut
-tuse

-manevra Valsalva
-defecaie
-puncie lombar->este

contraindicat

procesele

expansive

intracraniene
-paraclinic:
1) CT
-proces expansiv net conturat,spontan,omogen,hiperdens,se contrasteaz la
administrarea substanei de contrast->meningiom
-n jurul procesului patologic exist un halou de edem cerebral;cu ct haloul
este mai redus cu att procesul este mai benign iar cu ct haloul este mai
extins cu att procesul este mai malign
-glioblastoame
multiple->structur
inomogen,bine
delimitat,halou
marcat,fenomen de mas marcat,delimitat de lizereu hiperdens
-abces cerebral->colecie rotund/ovalar,hipodens,nconjurat de lizereu
hiperdens
-chist hidatic->proces hipodens,bine delimitat,nu exist capsul
2) RMN->util n diagnosticarea astrocitoamelor i a metastazelor cerebrale
-tratament:
1) tratament chirurgical
-nu au indicaii operatorii:
-cancerul diagnosticat pluriorganic
-metastaze cerebrale multiple
-tumor extins la un emisfer
2) tratament depletiv
-manitol,dexametazon
-pacientul n com->hiperventilaie,barbiturice i.v.
3. Paralizia de nerv facial VII periferica
Deficitul motor intereseaz musculatura ntregii hemifee (afectarea att a ramurii
temporo-faciale ct i a ramurii cervico-faciale)
Etiologie:
- necunoscut, de cele mai multe ori.
- dac se poate preciza, paralizia este de cele mai multe ori a frigore (paralizia Bell):
probabil se datoreaz unei infecii virotice, care iniiaz un proces inflamator la
nivelul nervului, ceea ce determin o cretere n volum a acestuia, comprimndu-se
astfel de stnca temporalului. Consecina este o nevrit segmentar periaxial, cu
degenerescen valerian dac nu se iau msuri.
- exist i cazuri cu cauze clare (mai rar), n context traumatic, tumoral, infecios
(infecii demonstrate, precizate).
Clinic: apar modificrile descrise mai sus (din punct de vedere motor, senzitivo-senzorial
i vegetativ) pe ntreaga hemifa de aceeai parte cu leziunea.
Investigaii:
- examen electric: relev hiperexcitabilitate neuromuscular i degenerescena total
sau parial a nervului sau a muchilor
- examen electromiografic (detecie i stimulodetecie): important pentru prognostic
Forme particulare:
1. Sdr. Foville protuberanial inferior
-homolateral->paralizie VII periferic,paralizie de lateralitate a privirii
-heterolateral->hemiplegie

2. Sdr. Millard-Gubler->leziuni vasculare ale nucleului facialului

-homolateral->paralizie VII periferic

-heterolateral->hemiparez
C) Sdr. Mebus: paralizie facial simpl sau dubl, asociat cu paralizii de oculomotori.
Este o entitate congenital.
D) Diplegia facial (dubla paralizie facial): apare n encefalite, poliradiculonevrite,
meningite bazale,procese infiltrative ale bazei craniului
E) Sdr. Melkerson-Rosenthal: paralizie facial periferic recidivant, edem facial, limb
plicaturat cu marginea estompat.Etiologia este neprecizat.
Evoluie (valabil mai ales pentru cea a frigore):
- foarte variabil, de la caz la caz
- vindecarea are loc n 6-8 sptmni, n medie
- exist adesea recidive
Complicaii (valabile mai ales pentru cea a frigore):
1. Hemispasmul facial postparalitic: contractura hemifeei paralizate, fond pe care apar
micri involuntare cu caracter paroxistic sau sincinezii.
2. Ulceraii corneene: datorate lagoftalmiei, prin lipsa de protecie din partea pleoapei.
3. Sdr. lacrimilor de crocodil: hiperlacrimaie homolateral declanat de actul
alimentaiei. Se pare c e datorat unei regenerri aberante a unor fibre salivare care
ajung la ganglionul sfenopalatin i la glanda lacrimal.
Tratament:
- etiologic, dac este posibil
- pentru cea a frigore:
1. tratament antiinflamator cu preparatele cele mai puternice tolerate de ctre
bolnav (corticoizi->prednison 1 mg/kgc/zi dac nu exist contraindicaii: HTA,
DZ, ulcer; dac aceste contraindicaii sunt prezente se dau AINS)
2. neurotonice: milgama, vitaminele grupului B
3. fizioterapie: ar trebui s fie obligatorie; are scop antiinflamator i de stimulare
nervoas-> raze ultrascurte,ionizri,cureni delta

4. Paralizia de nerv hipoglos XII

Date anatomo-funcionale:
Nervi exclusiv motori.
Originea real: n bulb, din nucleul dispus sub planeul ventriculului IV. Axonii
strbat calota bulbar i ies din trunchi la nivelul anului preolivar, apoi prsesc
craniul prin gaura condilian, distribuindu-se muchilor limbii.
Exist conexiuni centrale prin fibrele corticonucleare ale fasciculului geniculat, prin
care sosesc impulsurile motilitii voluntare.
Conexiuni cu formaiuni extrapiramidale, cerebeloase, reticulate i proprioceptive,
prin care se asigur activitatea automat i reflex a limbii.
Semiologia leziunilor:
Se urmresc, la nivelul limbii:
- motilitatea
- troficitatea.
I)
Leziunile unilaterale:
1. Hemilimba homolateral este paralizat sau paretic, producndu-se devierea
limbii spre partea sntoas. La protruzia limbii, devierea se face spre partea
lezat, datorit interveniei genioglosului din partea sntoas. Micrile de
lateralitate i verticalitate sunt deficitare.

2. Atrofia hemilimbii, care apare n timp. Dac nervul V e indemn, suprafaa nu

sufer modificri, dar trebuie s acopere un volum muscular diminuat, rezultnd
aspectul de limb zbrcit,mototolit.
3. Fasciculaii.
II)
Leziunile bilaterale:
1. Paralizie complet a limbii, cu imposibilitatea protruziei.
2. Atrofie global cu fasciculaii difuze
3. Tulburri de masticaie, fonaie,deglutiie
Leziunile apar n : tulburri vasculare bulbare , tumori de fos posterioar , fracturi
de baz,
scleroz lateral amiotrofic,siringobulbie.
5. Sindrom talamic
A) Sindroame talamice:
Date anatomo-funcionale:
Raporturi cu planeul ventriculilor laterali, hipotalamus, capsula alb intern
Nuclei de releu (popas pt.impulsurile senzitivo-senzoriale->corpi geniculai
interni/externi, nucleul ventral posterior/intern,nucleul anterior,primete i aferene de
la scoar
Nuclei de asociaie->nucleul lateral posterior/anterior,nucleu dorso-median
Nuclei cu conexiuni subcorticale->nucleu paraventricular,nuclei intralaminari
Tabloul clinic e dominat net de tulburri senzitive. Pot apare:
Sindromul senzitiv talamic: durere foarte intens, aspect cauzalgic,
neplcut (hiperpatie talamic) pe hemicorpul opus leziunii.
Tulburri obiective de sensibilitate: mai ales de sensibilitate profund,
avnd reprezentare bilateral.
Hemiataxie opus leziunii
Micri involuntare (coreice, atetozice) de partea opus
Hemianopsie omonim lateral de partea opus
Hemiparez
Tulburri vegetative: cianoz, edeme, tulburri vasomotorii
Sdr.vasculare talamice:
-Sdr. talamic prin lezarea pediculului talamo-geniculat: tulburri
predominnd la membre,esp.m.i.cu respectarea feei i hemianopsie
-Sdr. talamic prin lezarea pediculului talamo-perforat: tulburrile
afecteaz predominant faa, mai puin m.s. i deloc m.i..
-Sdr. talamic prin lezarea pediculului lenticulo-optic: tulburri de
intereseaz esp.m.i.i m.s.i nu sunt nsoite de tonalitate afectiv

rsunet afectiv
cea superficial

de sensibilitate
de sensibilitate
sensibilitate ce

6. Sindrom Wallenberg
Infarct in p lat bulb; in 70% ocluzia e pe a. vertebrala. Semne de p lez: hipoestezie, parestezii in
fetei lez pe tract desc V; ataxia mb, cadere spre p lez lez in emisf cerebelos, tract spinocereb;
nistagmus, greata, varsat lez in nc vestib; sd Claude-Bernard Horner lez simpatic desc; disfagie,
paralizia palat, tulb de fonatie lez nc ambiguu; pierd gust lez nc tract solitar. Semne de p op lez:
hipoestezie termoalgica lez tract spinotalamic.

7. Sindrom Millard-Gubler
Sd piramidal de trunchi cerebral: hemiplegie alterna (sd. altern): consta in: -pe de o parte
hemiplegie, de partea opusa: paralizie de trunchi cerebral Lez. in punte: => Sd. Millard Gubler
(lez. in pura mediana): hemiplegie + paralizie faciala perif (lez in nc.) + paralizia dreptului ext.
8. Sindrom Weber
Sd piramidal de trunchi cerebral: hemiplegie alterna (sd. altern): consta in: -pe de o parte
hemiplegie, de partea opusa: paralizie de trunchi cerebral. Lez. in mezencefal => Sd. Weber:hemiplegie + paralizie n. III de partea opusa.
9. Afazia Wernicke
Afazia Wernicke (sintactic,acustic): este o afazie senzorial, urmare a lezrii ariei Wernicke, n
partea postero-superioar a lobului temporal.
Caractere
*Ritmul vorbirii e mai mult sau mai puin normal
Parafrazie, paragramatism, neologisme, jargon-afazie
Deficit n nelegerea oral, dar pot exista i agrafie semnificativ i alexie
Frecvent sunt prezente tulburrile de cmp vizual
De regul nu apare deficit motor
Pacienii au iniial anosognozia afaziei
10. Sindrom vestibular periferic
- vertijul este cel mai important
- probele vestibulare de aceeasi parte cu labirintul hipoexcitabil
- daca se adauga hipoacuzie sindromul e periferic
12. Sdr de artera cerebrala medie, artera cerebrala anterioara
A cereb medie: ocluzia ei e datorata mai frecv emboliei; mai rar e la orig aterotromboza. Ateroamele
simptomatice mai rar apar distal de prima bifurc a a. cereb medii. Fluxul sangvin colat spre terit a.
cereb medii ia nastere si din zonele mici de granita cu a. cereb ant si post. Clinic: trunchiul a. cereb
medii se imparte in ramif sup si inf care iriga: ramif sup iriga cortexul frontal si parietal sup, ramif inf
iriga cortexul temporal si parietal inf. Daca a. cereb medie e ocluzionata la niv trunchiului pric (sd
complet) => apare blocarea rr corticale si profunde (penetrante) iar clinic => hemiplegie si
hemianestezie contralat, hemianopsie omonima. Daca e implicate emisf dominanta => afazie globala;
daca e implicate emisf nedominanta -> anosognozie. Ocluzia embolica a unei ram (sd partiale)
determ pareza mainii sau pareza maini si bratului (sd brachial) sau pareza faciala cu afazie motorize
Broca. Afazia Wernicke fara deficit motor apare prin afect reg inf a a. cereb medii cu infarctizarea
cortexului temporal dominant; manif princ sunt: jargonafazia si cvadranopsia sup. Agnozia spatiala
apare prin afect reg inf cu infarctizarea cortexului temp nedominant.
A. cerebrala ant: ateromatoza prox e simptomatica cand exista circ colat prin a. comunicanta ant.
Daca a. comunicanta ant are o atrezie congenitala sau lez ateromatoase apar distal se poate prod
AIT /stroke. A cereb ant are 2 segm: A1=segm precomunicant si A2=segm postcomunicant. A1 da
nastere la rr penetrante profunde care iriga bratul post al capsulei int. ocluzia A1 e mai bine tolerate.
Daca ambele segm A2 iau nastere dintr-un singur trunchi atunci ocluzia afect ambele emisf => abulie
profunda (intarzierea rasp verbal si motor) si semne piramidale bilat cu paraplegie. Ocluzia unui
singur segm A2 => hemiplegie predominant crurala, incontinenta urinara, grasping reflex.
13. Sdr. de trunchi bazilar
1. tetrapareza tetraplegie : instalare lenta sau in episoade, sindrom piramidal, tablou clasic de
paralizie cronica; se adauga paralizie periferica sau centrala de facial, paralizie de III de aceeasi
parte cu hemiplegia, paralizie de trigemen, scaderea reflexului cornean, tuburari de masticatie;
2. suferinta cerebeloasa
3. tulburari de sensibilitate : disociatie siringomielica si tabetica
4. mers piramidal : bilateral, cu spasticitatea mb inf si sup, ROT crescute, +/- invaliditate
importanta

5. fenomene vegetative de insotire, cardiovasculare, respiratorii

14. AIT carotidian
semnele dureaza < 24 h; sunt 3 tipuri: 1. prin flux scazut al marilor vase durata scurta (min-h),
recurente, stereotype, asociate cu lez stenozante stranse la niv orig a. carotide int sau sifonului
intracranian + flux inefficient in poligonul Willis sau la niv jonctiunii vertebrobazilare. 2. embolic
episoade neurologice, de obicei unice, mai prelungite (h); embolul provine de la cord sau din proc
patologice arteriale; daca semnele dureaza > 24 h => infarct cerebral; e necesara depistarea sursei pt
prevenirea unui nou stroke. 3. lacunar al micilor vase penetrante datorat ischemiei tranzitorii in
vasele penetrante care pleaca din a. cerebrala medie, trunchiul basilar, a. vertebrala sau poligonul
Willis. Ocluzia vaselor mici penetrante se datoreaza lipohialinozei second HTA
15. Tratamentul AIT carotidian
scopul prevenirea stroke-ului; in stroke: scop prevenirea inrautatirii stroke-ului, limitarea
consecintelor predictibile, salvarea zonei de penumbra. Sunt 3 optiuni: trat anticoag, antiagregare
plachetara, endarteectomia carotidiana. Terapia trombolitica: Heparina: previne coag cheagului si
form sa, potenteaza antitrombina III, inhiba prolif cel netede vasc si activarea plachetara. Pt stroke in
terit a. cereb medii anticoag trebuie evitata, existand posibilit aparitiei hemoragiei in infarct, in terit
profound. Heparina se utiliz pt AIT instabil. Se adm init in boul 5000-10000 ui, apoi in perfuzie
continua => creste timpul partial al tromboplastinei de 1,5-2,5 ori. Se poate adm Calaparina subcutan.
Se mai utiliz Walfarina sodica (Cumadin), Sintron inhiba active vit K, durata da act 3 zile. Se poate
face: anticoag cronica - la pac cu ictus embolic, la pac cu ictus prin perfuzie redusa, la pac cu stenoza
de sifon carotidian si anticoag 6 luni pt prevenirea unei emboli (se intrerupe cand INR=3). Riscul
hemoragiei e proportional cu intensit anticoag +> low doses Walfarin. Cand apare hemoragia dupa
adm de Heparina, antidotul folosit este sulfatul de protamina. La cei la care nu este permisa Heparina
(stroke in terit a. cereb medii) se adm heparine cu greut molec mica
16. Hemoragia subarahnoidiana
Reprezint revrsarea sngelui NUMAI n spaiul subarahnoidian; dac sngele e prezent i n
parenchim, se vorbete de hemoragia cerebromeningee.
Reprezint 10 % din totalul AVC sub 45 ani, respectiv 50 % (!) din totalul AVC sub 35
ani.
Etiologie:
I)
Secundar: mai ales posttraumatic
II)
Spontan: ca urmare a unei hemoragii intracerebrale, n cadrul hemoragiei
cerebromeningee
III)
Spontan primar: prin ruptura unui anevrism, sngerarea unei malformaii
arteriovenoase, ruptura unui anevrism micotic
Cauze rare:
- defecte de dezvoltare vascular (pseudoxantoma elasticum, sindrom Ehlers
Danlos,
boala
Sturge

Webber,
teleangiectazia
hemoragic
ereditar,teleangiectazia pontin)
- infecii (Herpes simplex, sifilis, TBC,abces cerebral,leucoencefalita hemoragic
acut)
- neoplasme->tumori primare sau metastatice
- discrazii
sangvine->leucemie,boala
Hodgkin,trombocitopenie,terapie
anticoagulant, hemofilie,anemie aplastic i pernicioas
- vasculite->PAN,purpura anafilactic
- ruptura unui vas arteriosclerotic
- hemoragia subdural

17. Paralizii de nerv radial, ulnar, median

Nv. Radial - Prin paralizie => motor: imposibilit extensiei antebrat pe brat, extensiei mainii,
supinatiei, extensiei primei falange a degetelor, extensiei policelui, deficit in abductia policelui,
diminuarea flexiei antebratului si a mainii. Probe: absenta corzii lungului supinator, proba salutului
military, proba pronatiei in resort, diminuarea prehensiunii. Senzitiv: parestezii, anestezie in I sp
interosos dorsal. ROT: reflex tricipital si stiloradial abolite. Atitudine partic: mana in gat de lebada.
Cauze: traumat osoase humerale, fracture, compresii, intox cu Pb, hemodializa, injectii I.M.
Nv. Median - Prin pareza => motor: deficit al flexiei mainii, al pronatiei mainii si antebratului, al
flexiei si abductiei policelui, imposibilit opozitiei policelui, imposibilit flexiei ultimelor 2 falange
degete 2-3
Probe: proba gratajului, proba pensei digitale, a flecatrii degetelor in pumn, a flexiei ultimelor 2
falange, rugaciunea mahomedana, reactia pseudomioclonica la percutia eminentei tenare. Senzitiv:
hipo /anestezie pe f palmara a mainii, eminenta tenara, f plamara police, index, medius si inelar.
ROT: reflex mediopalmar abolit. Tulb trofice: amiotrofia lojei ant antebrat, a eminentei tenare cu
descuamatie, sudoratie, fanere friabile.
Cauze: fracture humerus, peoces condilian, eminenta tenara, fracture cot, hematoame posttraumat,
fracture antebrat, compresie la niv tunelului carpian.
Nv. Ulnar - Prin pareza => motor: deficit al flexiei mainii, imobiliz degetului mmic, imposibilit
adductiei policelui, diminuarea deficitului policelui, imposibilit abductiei si adductiei ultimelor 4
degete, a flexiei primei falange a degetului mic si inelar si a extensiei falangelor 2-3. probe: testul
gratajului, pensei digitale, foii de hartie. Senzitiv: hipo /anestezie a eminentei hipotenare, f palmara
deget mic, f int inelar. ROT: reflex xubitopronator abolit. Tulb trofice: atrofie musc interosoase,
eminentei hipotenare, mana de maimuta.
Cauze: fractura (cot), calus hipertrofic, fibroze posttraumatice.
18. Poliradiculonevrita
- sdr. Guillaim-Barre
- sindrom clinic datorat inflamatiei radacinilor nervilor cranieni periferici caracterizata clinic prin
scaderea fortei musculare predom proximal, tulburari de sensibilitate si prin disociatie albuminocitologica;
Clinic: initial faza prodromala sindr de tip rino-faringian 1 sapt; - episod gastro-intestinal cu
dureri abdominale, greata, varsaturi, stare febrila; urmeaza un interval liber (7-10 zile); apoi, apar
parestezii, mialgii, rahialgii, cefalee; caracteristic: paresteziile apar distal la nivelul membrului
inferior, apoi abdominal, toracic, membru sup, evoluand ascendent sdr de tip Laudril; in cateva
zile, deficit motor de intensitate variabila, hipotonie musculara, ROT dispar in 2-3 zile; tulburari
de deglutitie pt solide, lichide, parestezii de trigemen (10-15%), paralizii de oculomotor (10%),
tulburari vegetative marcate (HTA parox, ocluzii intest, edeme gambiere, sdr Horner); urmeaza o
perioada de stare 4-6 sapt tetraplegie cu predominenta proximalal in LCR disociatie
albumino-citologica (albumina e crescuta, celulele se pastreaza normal) nu se mai resoarbe
LCR hidrocefalie, VSH crescut, leucocitoza, IgG crescut, EKG aplatizat sau inversare de T;
urmeaza perioada de recuperare dupa 1-2 luni (80% isi revin, 15-20% au sechele definitive,
5% mor indiferent de terapie)

19. Tratamentul in Parkinson

- individualizat
- trebuie s in cont de profesie, vrst, angrenare social i starea emoional
- n principiu, terapia trebuie s fie ghidat de severitatea simptomelor i de gradul de
disabilitate funcional
- s se controleze adecvat simptomele i semnele
- s se evite ct mai bine efectele secundare
- s fie eficient un timp ct mai ndelungat
Dieta: s fie bogat n legume, fructe; aminoacizii de origine animal, resorbii intestinal
n cantitate mare, pot inhiba competitiv L-Dopa.
Activitate fizic:adaptat posibilitilor dar constant.
Medicamentos:
1. Ageni dopaminergici:
L-Dopa , precursor dopaminic:
- cel mai eficient, dar nu reuete s compenseze pierderea neuronal.
- strbate bariera hematoencefalic
- n timp apar efecte secundare: fluctuaii sau variaii n rspunsul farmacologic (de
sfrit de doz,on-off,paradoxale,circadiene,paroxostice,freezing), micri
involuntare (diskinezii, distonii), halucinaii
- se asociaz cu medicamente care i inhib metabolizarea n afara neuronului:
inhibitori de decarboxilaz (carbidopa-Sinemet, benserazid-Medopar), care
favorizeaz trecerea L-Dopa prin bariera hematoencefalic; inhibitori de COMT
(Entacapone, Tolcapone); agoniti ai dopaminei (Bromcriptina, Pergolid, Lisurid,
Apomorphina, Pramipexole); eliberatori de dopamin (Amantadin); blocani ai
receptorilor de dopamin (Dromperidone); IMAO (Selegilina, Lazabemide,
Rasagiline)
2. Ageni nondopaminergici:
- anticolinergice->trihexifenidil,benztropin,biperiden,ethopropazine
- antihistaminice->difenhidramin,orfenadin,clorfenozamin
- antidepresive triciclice->amitriptilin
- antipsihotice
- antistress->BZD
- miorelaxante
- vitamine
- antioxidante
n timp, terapia cu L-Dopa i pierde eficiena, ceea ce duce la reapariia progresiv a
manifestrilor. Din acest motiv sunt ncurajate cercetrile asupra unor substane trofice, care s
stopeze degradarea neuronal:
-efect neuroprotector->selegilina
-factor neurotrofic ce deriv din linia celular glial (GDNF)->refacerea sistemului
nigrostriat
3. Chirurgical:
- chirurgie stereotaxic: talamotomie, palidotomie
- talamostimulare
- implante neuronale cu esut fetal potenial dopaminergic
4. Altele:
- kineziterapia
- psihoterapia

20. Clinica in Parkinson

Debut insidios, n general n decada a 6-a, cu o medie n jurul vrstei de 55 ani, cu
manifestri asimetrice, printr-o tremurtur uoar sau o akinezie mai mult sau mai puin global.
I)
Tremor:
- semnul cel mai frecvent
- este postural
- frecven de cca. 4-6 / secund
- predomin la mini, dar poate afecta i m.i., trunchi, buze, limb
- diminu n micrile voluntare,dispare n somn
- accentuat de emoii,frig,dac pacientul se concentreaz
II)
Rigiditate:
- domin la musculatura troncular i a gtului
- atitudine particular->trunchi uor aplecat nainte,coatele i genunchii uor
flectai,degete n flexie,articulaiile minii n extensie
III)
Akinezia/hipokinezia:
- micrile se fac cu ntrziere
- facies imobil, de masc,fijat,de poker
IV)
Tulburri de postur:
- pierdere particular a micrilor mici spontane, normale, de adaptare postural
- bolnavul are tendina de cdere n fa sau n spate
V)
Tulburri psihice:
- anxietate
- depresie
- demen (pn la 1/3 din pacieni)
VI)
Tulburri n sfera sistemului nervos autonom:
- hipercrinie sebacee
- hiperhidroz palmar i plantar
- hipersudoraie
- ncetinirea tranzitului intestinal
- tulburri urinare
VII)
Examen obiectiv neurologic
-tremor
-rigiditate
-akinezie
-tulburri de postur
-reflectivitate normal (cu excepia reflexelor de postur)
-sensibilitate normal
Forme clinice:
Generalizat: se ntlnesc toate elementele
Hemiparkinsonism
Parkinsonism:
- tremulant
- akinetic
- akinetic-hipertonic
Evoluie: dependent de forma clinic, de condiiile de via i tratament.

21. Hemoragii cerebrale-paraclinic

:CT detecteaza focare hemoragice >= 1 cm (dupa 2 sapt apare atenuarea razelor X datorita scaderii
cheagului, pana cand devine izodens cu tes cerebral). Hemorag pontine mici nu sunt identificate de
CT datorita artefactelor osoase si de miscare. RMN mai sensibil in avaluarea lez fosei post.
AngioRMN identif malformatiilor arterio-venoase. Punctia lombara: tisc considerabil; numai daca
accesul la CT nu e posibil.
22. Cecitatea corticala (psihica)
- leziune occipitala bilaterala
- bolnavul nu este constient de invalidare
- caile periferice sunt intacte
- RFM e normal
- papila nervului optic e intacta
23. Manifestari oculare in tabes
-pupila Argyll- Robertson neregulata, nu se contracta la lumina, se contracta la converg +
acomodare de aproape
-atrofie optica
-orbire progresiva
-degenerescenta nv. Optic
-pupila decolorata, atrofiata
-orbire acuta
24. Sdr. prefrontal
Sdr. de arie premotorie (sdr.prefrontal):
Tulburri de reflexe: apar reflexele patologice frontale.
-reflexul de apucare (grasping reflex)
-reflexul de apucare forat
-reflexul de apucare al piciorului
-reflexul de urmrire al minii (groping reflex)
-reflexul de urmrire al piciorului
-reflexul de apucare oral
-reflexul de urmrire al capului,gurii,buzelor i limbii
Tulburri de coordonare: apar tulburri de echilibru, ca urmare a coordonrii deficitare a
micrilor trunchiului, dar fr dismetrie (care caracterizeaz tulburrile de coordonare
segmentar). Dezechilibrarea const mai ales n lateropulsiune de partea leziunii i
retropulsiune ce apar la staiune i n timpul mersului
Crizele adversive oculocefalogire: micri conjugate ale capului i globilor oculari
orientate spre partea opus emisferului lezat. Denot n mod specific lezarea ariei 8.
Tulburri psihice: sunt foarte complexe, caracteristice, realiznd moria: un complex n
care predomin tulburrile de afectivitate i comportament; bolnavul moriatic este
euforic, hipomaniacal, tinde s fac glume proaste, este lipsit de sim autocritic,
dezinhibat, toate acestea fiind ntr-un contrast evident cu starea grav a fizicului
(deficit motor);alte tulburri constau n:
-apatie->lips de iniiativ i spontaneitate
-tulburri de memorie i atenie
-manifestri confuzive
Tulburri afazice i apraxice
Tulburri vegetative (vasomotorii, digestive, pilomotorii, sudorale, pupilare, sfincteriene
etc.)

10

25. Sdr. Anton Babinski

LOBUL PARIETAL delimitat de scizura Rolando si Syvius, perpendiculara externa. Contine:
parietala ascend homunculus senzitiv ariile 3 , 1 , 2 si parietala I in aria 5 , 7 si parietala II in
aria 39, 40. Functiile sale sunt: - repr capatul cortical al analizatorului senzitiv ( ariile 3 , 1 , 2 ),
integrarea limbajului articulate - ariile 39 , 40, eupraxia fct prin care se face succesiunea
gestuala pt real unui act motor, repr locul de trecere al radiatiilor optice, se integreaza o parte din
fctiile vestibulare .
Sd Anton- Babinski = lez lobului parietal nedominant. Apar: anozognozie, anozodiafonie
( indifferent fata de deficit - hemiplegie ), alochirie ( stim pe o parte nesimtita de cealalta parte )
26. Leziunea de nerv optic II
Leziunea de nerv optic stang rezulta cecitate monooculara periferica la ochiul stang. Leziunea
la nervul optic bilateral (ex. scleroza in placi) rezulta cecitate periferica. Fata de cecitatea
corticala, exista pierdere completa a vederii. La examenul papilei rezulta suferinta a n. optic
(papila e decolorata, atrofiata, mica, albicioasa). Pacientul e constient de aceasta invalidare si se
orienteaza bine. Reflexul fotomotor este absent.
La nivelul chiasmei optice tumori. Tumoare in p superioara a chiasmei - Rezulta
hemianopsie heteronima bitemporala in cadranul inferior. Tumori hipofizare rezulta
hemianopsie heteronima bitemporala in cadranul superior. Chiasma optica in totalitate rezulta
hemianopsie heteronima bitemporala. Chiasma optica in p laterala - hemianopsie heteronima
binazala. Lez la niv bandeletei optice - hemianopsie homonima in p opusa. Leziuni la niv lobului
parietal hemianopsie laterala homonima in cadranul inferior. Leziuni la niv lobului temporal
hemianopsie laterala homonima in cadranul superior. La nivel occipital - hemianopsie laterala
homonima.
27. Afazia Broca
Afazia Broca (verbal, motorie): este afazia produciei de foneme, afazia agramatic. Leziunile
sunt localizate n aria Broca, la baza circumvoluiei F3. Pacientul nu se poate exprima de loc sau
scoate sunete/cuvinte disparate.
Caractere:
Expresie oral srac: de la stereotipii, disprozodii, la mutism.
Dificultate n gsirea cuvintelor (anomie).
Parafrazie.
Frecvent progresie spre agramatism
Scris deteriorat.
nelegerea poate fi bun
Frecvent asociat cu deficit motor pe partea dreapt.
Rareori asociat cu hemianopsie.
Aproape totdeauna bolnavul i contientizeaz deficitul, ceea ce l deprim.
28. Hemisectiune medulara- Brown-Secarde
- sectiune la nivel medular din afara inauntru in traumatisme, mielite;
- simptome de aceeasi parte cu leziunea, apare o usoara hiperestezie prin afectare posttraumatica
a unei radacini (f. rar);
- sub leziune zona de hipo/anestezie = distrugerea unei radacini
- sub aceasta anestezie mak si vibr, prin sectionarea cord posterior homolateral
- sdr piramidal monoplegie/ monopareza de aceeasi parte
- de partea opusa anestezie termoalgezica

11

29. Siringomielia
-

apare prin deficit de dezvoltare a tesutului neural (status disraficus) ce fac sa apara
alte cavitati cu LCR in afara canalului rahidian; acestea se extind centromedular,
distrug canalul medular, caile (FST, FSC Gowers) sunt afectate ambele FST in
portiunea mijlocie.

In Sindromul de disociatie siringomielica

- dispar sensibilitatile termice si algezice bilateral
- se pastreaza intacta sensibilitatea profunda constienta (prin Goll si Burdach)
30. Paralizia de nerv oculomotor III
Lezarea poate fi uni- sau bilateral.
Lezarea unilateral poate fi:
parial->deficitul motor intereseaz doar o parte din muchii inervai ,n
grad de parez
total->deficitul motor intereseaz att musculatura intrinsec,ct i
musculatura extrinsec;apare rar izolat;usu.apare concomitent cu leziuni ale
altor nervi cranieni:
- sdr.de fant sfenoidal->afectarea n.III,IV,VI i a ramurii oftalmice a n.V
- sdr.de apex orbitar->afectarea n.II,III,IV,V,VI
- sdr.de loj cavernoas->aspecte clinice diferite n funcie de localizarea
procesului patologic n sinusul cavernos
- sdr.Garcin->lezarea tuturor nervilor cranieni dintr-o de baz de craniu
- n afeciunile intranevraxiale lezarea n.III se asociaz usu.cu afectarea
altor structuri cerebrale,constituindu-se entiti clinice tip altern cu mare
valoare localizatoare
- sdr.Weber->paralizie homolateral n.III + hemiparez contralateral
- sdr.Benedikt->paralizie homolateral n.III + hemisindrom
extrapiramidal
- sdr.Claude
Lezarea bilateral apare usu.n afeciuni pedunculare
1. Polioencefalita acut hemoragic Gayet-Wernicke:
- procese infecioase cu germeni sau virusuri neurotrope, care determin
apariia de focare hemoragice n nucleii oculomotori
- rol favorizant au etilismul cronic,strile de denutriie i carenele
vitaminice (mai ales de tiamin)
- este foarte grav
2. Oftalmoplegia cronic progresiv: instalarea insidioas,progresiv a unei
oftalmoplegii bilaterale simetrice,ce duce n final la o paralizie total a
globilor oculari
31. Complicatii in hemoragia subarahnoidiana
1. reruptura: apare la 30 % din pac in primele 3 sapt, cu mortalit de 60 % sau recuperare slaba =>
interv chirurg precoce; daca nu se poate efectua chirurgia se adm ag fibrinolitici: acid
epsilonaminocaproic creste incidenta infarctului cerebral. 2. hidrocefalia acuta: => stupor si

12

coma. Necesita drenaj ventricular cu valva Holter cu sens unic un capat in ventricul, un capat in
AD sau peritoneu. Apar obnubilare progresiva, incontinenta sfincteriana, tulb de mers. 3.
vasospasmul cerebral: determ ingust vaselor de la baza creierului => ischemie cerebrala intarziala
si infarct. La 30 % din pac ischemia apare la 4-14 zile de la hemorag subarahnoid, mai frecv in
ziua 7 datorita prod de degradare ai Hb. Extinderea sg pe CT e elem predictibil pt incidenta,
localiz si severit vasospasmului => CT in primele 24 ore. CT e neg in 20 %, punctia lombara e +
100%. Scala Hunt-Heiss: grad 1: cefalee usoara, redoare; 2. cefalee moderata -> severa, redoare
de ceafa, fara semne focale; 3. confuzie, semne focale minore; 4. stupor persistent, rigiditate prin
decerebrare, tulb veget; 5. coma profunda. Tratam vasospasm: blocanti ai canalelor Ca:
Nimedipina (Nimotrop) tb sau sol inject. Pt cresterea p de perguzie cerebrala: plama expandata,
Dopamina risc de sangerare => se monoitoriz PVC, PAP, pres intracraniana. Pt edem: depletie
cu Manitol + hiperventilatie. Ultima alternativa: coma indusa barbituric pt scaderea pres
intracraniene
32. Trat. status epilepticus
= crize subintrante continue (partiale, grand mal) sau repetitive cu durata a crizei > 5-10 min. Se
repeta frecv dupa un anume timp, fara recuperare completa intercritica. In urma crizei prelungite
pot sa apara: insuf cardioresp, hipertensiune, inf bronhopulm, tulb metabolice => acidoza resp si
lactica, care pot determ lez neuronale irevers dupa aprox 2 ore, tulb veget intense: cianoza,
tahicardie, HTA. Cauze: neuroinfectii, tumori, encefalite, traumatisme, alcoholism, intreruperea
brusca a tratam la epilepticii cu crize severe.
Tratam: ventilatie asistata, monitoriz ATI, correct tulb metab, hidro-electrolitice, hipoglicemia,
dezobstr cailor aeriene, aspiratie, O2, se adm 100 mg tiamina (B1), glucoza hipertona 50 ml.
Treapta I: - Benzodiazepine IV: Lorazepam 0,1 mg/kgc max 4 mg, nu mai mult de 2 mg /min;
Diazepam max 20 mg RA depresie resp; Midazolan 0,2 mg/kgc IV, max 1 mg /min. Treapta
II: - Fenitoin inject 20 mg /kgc, nu > 50 mg/min; Fosfenitoin 20 mg/kgc. Treapta III: Fenobarbotal 20 mg/kgc coma barbiturica. Treapta IV: - anestezie gen cu Midazolan, Propofol,
Thiopental, Pentobarbital.
33. Scleroza multipla - Clasificare evolutiva
O boala care dpdv patologic se defineste ca arii multiple de inflamatie cronica focalizata,
demielinizare, glioza (=cicatrice) . Dat inflamatiei cr. se numeste scleroza. Dupa TCC este a
doua cauza de handicap neurologic la o persoana mai tanara. Evolueaza cu pusee in
generalpoate ascunde alta boala (malformatii vasculare) care nu se trateaza cu cortizon.. Puseul
din Scleroza in Placi se trateaza cu Prednisolon.Din aceasta cauza diagnosticul diferential este
obligatoriu.
Clinic: - este o boala benignarapid evolutiva.
Patologic. placi ovalare, rotunde in substanta alba; daca sunt recente au culoare roz.Daca sunt
vechi au culoare gri cenusiu, sunt retractile, bine delimitate de substanta alba din jur, cu
dimensiuni 3mmcativa cm. Leziunea AC are in jurul venulelor cerebrale = agregat de celule
mononucleare (Limfocite T, macrophage)incepe disolutia placii de mielina. In faza acuta axonii
sunt respectati.
Evolutiese definitiveaza distrctia mielinei, se inmultesc celulele microgliale definitivarea
distructiei.Astrocotele prolifereazaglioza. Simptomatologia este data de demielinizarea
focalaincetinirea conducerii axonale, chiar blocarea.Prin cicatriciafectare axonala.Daca
cicatricea sectioneaza axonul degenerescenta axonala, care impreuna cu degenerescenta
Walleriana duce la atrofie corticala.
34. Oftalmoplegia intranucleara
35. Tratamentul puseului ac. de Scleroza multipla
Bolnavul observa ca membrele inferioare nu-l asculta.Este ataxic.Semnele obiective apar
bilateral.Babinski, clonus prezente.Parapareza cu tulburari de sensibilitate.Sindrom BrownSegnard(dispozitia placii pe o singura radacina).Sindrom cerebelos(triada Charcot),diplopia(placi
pe traseul radacinii intranevraxiene a nervilor 3,4,6), oftalmoplegie internucleara dubla),

13

disfunctii cognitive, neuropatie optica (deficit visual variabil, vedere incetosata) precedate de
pierderi tranzitorii ale vederii colorate.Pacientul isi pierde unilateral vederea partial/total +durere
la mobilizarea ochilor (datorita inflamatiei nervului optic)
Tratament. puseu acut: cortizon 1g (3 10 zile) i.v. Ulterior (21 zile), oral.
36. Aspect LCR in TBC meningeal
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

pres de deschidere crescuta lichid clar

pleiocitoza 500-1000; la inceput PMN, dupa 1Sapt limfocite
Albuminorahie crescuta intotdeauna 2-5g%0
sdr. None-Froin se coaguleaza spontan, alb>8-10g/l, fibrinogen trece in LCR
glicorahia f scazuta; <30mg/dl; N=60% din glucoza sang
scade clororahia (<110 mEq/l); scade Na <5mg/dl
dg pozitiv demonstr Bk in LCR

37. Sdr. Foville

Sdr. Foville protuberanial superior->leziune deasupra nucleului facial:
1. hemiplegie contralateral cu paralizie de facial de tip central
paralizia micrilor de lateralitate ale globilor oculari spre partea sntoas>bolnavul privete hemiplegia. Cnd devierea ochilor e nsoit i de cea a capului, spre aceeai
parte, vorbim despre devierea conjugat a capului i globilor oculari sau deviere oculocefalogir,
caracteristic sindroamelor Foville:
1. de tip peduncular->leziune situat deasupra decusaiei pontine
-bolnavul i privete leziunea->hemiplegie de partea opus leziunii
2. de tip protuberanial->leziune situat dedesubtul decusaiei pontine
-bolnavul i privete hemiplegia
superior->leziune deasupra nucleului n.VII i paralizie VII de tip central
inferior->leziune la nivelul nucleului n.VII i paralizie VII periferic de
aceeai parte cu leziunea
Sdr. Foville (-Millard-Gubler) protuberanial inferior->leziune la nivelul nucleului facial:
1. hemiplegie contralateral cu respectarea feei
2. paralizie homolateral de facial de tip periferic
3. paralizia micrilor de lateralitate a globilor oculari spre partea sntoas
38. Sdr. Parinaud
Sdr. Parinaud->leziunea intereseaz regiunea anterioar a tuberculilor quadrigemeni anteriori
- paralizia micrilor de verticalitate ale globilor oculari.
Sdr. Parinaud: n leziunile calotei pedunculare i n cele diencefalo-mezencefalice, cu
imposibilitatea efecturii acestor micri;se nsoete adeseori de paralizia micrilor conjugate de
convergen
39. Aspect imagistic in hemoragia subarahnoidiana
1. CT: hiperdensitate sg in santurile cerebrale + cisternele de la baza; utila in evidentierea
efectului de masa (edem cerebral), arata blocarea V3, evidentiaza hematoamele, complicatiile
hemoragiilor (blocarea sistemului venos si hemoragii intraparenchimatoase concomitente),
vizualizeaza malformatiile.
2. CT + subst de contrast: vizualizarea malformatiilor, in 10-15% din cazuri CT poate fi normal,
deoarece cantitatea de sange este mica => punctie lombara

14

3. RMN: nu se justifica decat rareori: in hemoragii foarte vechi, nerezolvate chirurgical sau
medicamentos; se observa hipodensitati; singura metoda ce detecteaza hemosiderina si face dg
diferential cu infarctul cerebral;
4. angiografia: arata anevrisme, malformatii vasculare; uneori arata locul de fisurare arteriala;
obligatoriu pentru toate hemoragiile subarahnoidiene; nu se face in situatiile in care bolnavul
refuza operatia, chiar daca s-ar descoperi malformatii; se face in primele 2-3 zile;
40. Clasificarea neurosifilisului
A) neurosifilis asimptomatic
B) neurosifilis meningo-vascular
1) afectare difuza meningita sifilitica fulminanta
2) afectare focala granulom intracerebral
- sifilis vascular
3) sifilisul vascular si meningeal spinal
4) paralizia lui Erb
5) mielomalacie
C) neurosifilis parenchimatos

15

16