ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV

Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaza digestia alimentelor si

absorbtia nutrimentelor, in tubul digestiv au loc prelucrarea mecanica, fizica si chimica a alimentelor,
absorbtia lor si eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secretiile lor la
procesele de digestie.
1. Tubul digestiv
Structura tubului digestiv este unitara, prezentand in toatalungimea sa patru tunici (tab. 16.).
Tab. 16. Tunicile tubului digestiv.
TUNICI

TIP DE TESUT

LOCALIZARE

mucoasa epiteliu pavimentos pluristra cavitatea bucala, faringe esofag

tificat necheratinizat
in restul tubului digestiv
epiteliu cilindric unistratificat
submucoasa tesut conjunctiv lax

in tot tubul digestiv

musculara tesut muscular striat

cavitatea bucala,
esofagului
tesut muscular neted, cu doua
straturi: intern (cu fibre circulare)
in restul
tubului
extern (cu fibre longitudinale)
particularitati:
tesut conjunctiv lax

faringe si 1/3
digestiv, cu

superioara
urmatoarele

a)la stomac 3 straturi: in plus unul cu fibre

oblice;
b)la colon, stratul extern formeaza 2-3 benzi
(tenii);
c)intre segmentele
digestiv exista sfinctere.

externa
tesut conjunctiv dens
adventicea

tubului

faringe, esofag si portiunea terminala a rectului

 in restul tubului digestiv,

acoperit de peritoneu

Cavitatea bucala prezinta: anterior orificiul bucal marginit de cele doua buze, lateral, obrajii,
superior, bolta palatina, iar la interior, arcadele dentare si limba. Intre obraji si arcadele dentare
exista vestibulul bucal. Pe arcade sunt asezati in alveole dintii.La om se disting doua tipuri de
dentitie: dentitia de lapte, intre 6 luni si 7 ani, formata din 20 de dinti, si dentitia definitiva, ce
apare intre 7 si 20 de ani, formata din 32 de dinti (incisivi, canini, premolari si molari). Formula
dentara la adult este:
I 2 ; C 1 ; PM 2 ; M 3 ;
2

Inervatia dintilor este asigurata de trigemen (V).

Limba este un organ musculos cu rol in sensibilitatea gustativa, masticatie, deglutitie si vorbire,
inervata motor de nervul hipoglos (XII).
Faringele este un organ musculo-membranos in care are loc incrucisarea caii digestive cu calea
respiratorie. Comunicasuperior cu cavitatea bucala, cu fosele nazale si cu trompa lui Eustachio, iar
inferior, cu laringele si cu esofagul. Calea alimentelor spre laringe in timpul deglutitiei este blocata de
epiglota.
Esofagul, de circa 25 cm lungime la adult, asigura trecerea bolului alimentar din faringe in stomac.
Stomacul, portiunea dilatata a tubului digestiv, are forma literei J'. Prezinta trei portiuni: fundul,
corpul si portiunea orizontala, formata din antrul si canalul piloric. Comunica prin sfincterul cardia cu
esofagul si prin sfincterul pilor cu duodenul (. ).In mucoasa se afla glande gastrice a caror secretie este
sucul gastric. Inervatia este asigurata de fibre simpatice din plexul celiac, fibre parasimpatice provenite
din nervii vagi, precum si de cele doua plexuri vegetative aflate in peretii stomacului.

. Structura stomacului: 1. esofag; 2. cardia; 3. corpul stomacului; 4. curbura mica; 5. duoden; 6. fundul stomacului; 7. tunica
seroasa; 8. musculatura longitudinala; 9. musculatura circulara; 10. musculatura oblica; 11. curbura mare; 12. pliuri ale mucoasei;
13. antrul piloric; 14. pilor.

Intestinul subtire este segmentul cel mai important al tubului digestiv. Are o lungime de circa 6
m la adult si prezinta douaportiuni:
a) duodenul, portiune fixa de circa 25 cm lungime, in care se deschid canalele pancreatice si
canalul coledoc;
b) intestinul liber, portiune mobila, care formeaza anse* impartite intr-un grup superior situat
orizontal (jejunul) si un grupinferior situat vertical (ileonul).
Mucoasa prezinta cute (valvule conivente), care maresc suprafata de absorbtie, si vilozitati
intestinale microscopice in formade deget de manusa (. 9.2.).
Inervatia intestinului subtire se realizeaza prin fibre vegetative din plexurile celiac si mezenteric
superior, precum si din plexurile intrinseci.

. 9.2. Sectiune in mucoasa intestinala: 1. vilozitati intestinale; 2. epiteliu cilindric

unistratificat; 3. capilare sangvine; 4. capilar limfatic (chilifer); 5. tesut conjunctiv; 6. glande
intestinale; 7. venula; 8. arteriola; 9. vas limfatic; 10. tunica mucoasa; 11. tunica submucoasa; 12.
tunica musculara; 13. tunica seroasa.
Intestinul gros, lung de circa 1,70 m, are o importanta functie motorie si o functie
digestiva secundara.
Formeaza in
cavitatea abdominala cadrul
colic divizat in: cecum cu
apendicele; colonul si rectul (. 9.3.). Trecerea continutului intestinului subtire in intestinul gros se face
prin valvula ileocecala. Orificiul anal este prevazut cu doua sfinctere: intern neted, involuntar si extern
striat, voluntar.

. 9.3. Cadrul colic: 1. ileon; 2. sfincter ileocecal; 3. cecum; 4. apendice; 5. colon ascendent; 6.
colon transvers; 7. colon descendent; 8. tenie; 9. dilatatii; 10. colon sigmoid; 11. rect;
12. canal anal; 13. anus; 14. mezenter.
2. Glandele anexe
A. Glandele salivare in cavitatea bucala se deschid canalele a trei perechi de glande salivare
acinoase*: sublinguale, submandibulare si parotide, care produc saliva. Inervatia motorie a acestora este
realizata de nervii cranieni VII si IX.
B. Ficatul, organ cu multiple functii metabolice (tab. 17.), fara de care viata este imposibila, are si
rol
de glanda anexa a tubului digestiv. Este cea mai mare glanda exocrina, circa 1500 g, asezata sub
diafragma,
in unghiul superior drept al cavitatii abdominale (loja hepatica). Ficatul prezinta o fata superioara, pe
care
se disting 2 lobi (stang si drept), si o fata inferioara cu 4 lobi (stang, drept, patrat, caudal) si hilul*
hepatic.
Tab. 17. Functiile principale ale ficatului.

A. Functia exocrina secretia bilei

B. Functiile metabolice
sinteza de aminoacizi si proteine plasmatice;
mentinerea constanta a glicemiei;
sinteza fosfolipidelor si a colesterolului; cetogeneza* ; catabolismul acizilor
grasi
C. Alte functii
depozitare de glicogen, lipide, fier, sange
functie antitoxica
functie termoreglatoare
functie hematopoietica in perioada fetala
reglarea volumului de sange circulant
inactivarea excesului de hormoni
in coagulare si hemostaza
Structura ficatului. Ficatul este format dintr-o stroma* conjunctiva si un parenchim hepatic.
Stroma cuprinde un invelisextern de unde pornesc septuri conjunctive care delimiteaza in parenchim
lobuli hepatici, formatiuni piramidale cu 56 laturi.

Lobulul hepatic reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Este alcatuit din cordoane
radiate de celule hepatice (hepatocite), capilare sangvine si canalicule biliare dispuse in jurul unei vene
cen-trolobulare (. 9.4.),
Bila este produsul de secretie continua a hepatocitelor. Ea se varsa in canaliculele biliare, care
formeaza in final douacanale hepatice, drept si stang. Ele se unesc in canalul hepatic comun. In
perioadele interdigestive, bila ajunge prin canalul cistic la ca biliara, unde se concentreaza si
se imbogateste cu mucus. Evacuarea ei se face intermitent, in timpul meselor, prin canalul cisticsi apoi
prin canalul coledoc, care se deschide in duoden impreuna cu canalul principal pancreatic la nivelul
sfincterului Oddi (. 9.5.).

. 9.4. Segment in lobul hepatic: 1. cordoane de celule hepatice; 2. capilare sinusoide; 3. canalicule biliare; 4. canal biliar
interlobular; 5. ramura a venei porte; 6. ramura a arterei hepatice; 7. vena centrolobulara.

. 9.5. Cai biliare extrahepatice: 1. canal hepatic drept; 2. canal cistic; 3. ca biliara; 4.
duoden; 5. ampula hepatopancreatica; 6. sfincter Oddi; 7. capul pancreasului; 8. canal pancreatic
(Wirsung); 9. corpul pancreasului; 10. coada pancreasului; 11. pancreas; 12. canal secundar
(Santorini); 13. canal coledoc; 14. canal hepatic comun; 15. canal hepatic stang; 16. ligament.

Ficatul are o vascularizatie dubla.

Vascularizatia nutritiva este reprezentata de artera hepatica si ramurile ei, pana la nivelul lobulilor
hepatici.
Vascularizatia functionala este realizata de catre sistemul port hepatic (. 10.13.), format din
vena porta, care incepe prin capilare la nivelul tubului digestiv si se termina prin capilare la nivelul
lobulilor hepatici. Acest sistem aduce sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei
intestinale.
Inervatia ficatului se realizeaza prin plexul hepatic, desprins din plexul celiac (simpatic) si pe cale
vagala (parasimpatic).
C. Pancreasul (. 9.5.), de forma alungita, asezat inapoia stomacului, este o glanda mixta de tip
acinos, denumita si glanda salivara abdominala'. Acinii sai secreta sucul pancreatic, care se
varsa in duoden prin canalul principal Wirsung si prin canalul secundar Santorini. Intre acinii
glandulari se afla insulele Langerhans care secreta insulina si glucagon. Inervatia este vegetativa,
simpatica si parasimpatica.