Sunteți pe pagina 1din 16

GHID PENTRU AFACERI

POLONIA 2012- 2013

Capitolul 1: PROFIL DE TARA


Capitolul 2: ECONOMIA POLONIEI
Capitolul 3. MEDIUL DE AFACERI
Capitolul 4: INVESTIII STRINE
Capitolul 5: RELAIILE ECONOMICE ROMNO-POLONE
Capitolul 6: TRGURI SI EXPOZIII INTERNAIONALE N POLONIA

Anexa 1:
Anexa 2 :
Anexa 3 :
Anexa 4 :
Anexa 5 :
Anexa 6:
Anexa 7:

Componenta Guvernului Republicii Polone


Ministere si institutii guvernamentale
Zone Economice Speciale
Camere de comert si asociatii profesionale
Targului internationale in Polonia
Date macroeconomice
Suport pentru investitorii strini

Capitolul 1: PROFIL DE TARA


Denumirea oficial:
Forma de guvernamant:

Republica Polon (n polon: Rzeczpospolita Polska).


parlamentar. Un parlament bicameral deine puterea
legislativ, puterea executiv Consiliul de Minitri i
Preedintele, iar puterea juridic Curile de Justiie autonome.
Preedintia. Presedintele este ales prin vot universal pentru o
perioda de 5 ani Presedintele este eful statului si
desemneaz primul ministru.
Parlamentul, de tip bicameral, ales pentru un mandat de 4 ani,
este alctuit din:
o
SEIMUL (Camera Deputailor) - camera inferioara a
parlamentului: 460 locuri;
o
Senatul: 100 locuri.
- Guvernul (Consiliul de Ministri). Primul ministru, ales din
randul partidului care detine singur sau in coalitie majoritatea
parlamentara, si membrii Consiliului de Ministri, sunt numiti de
presedinte si validati de parlament.
Principalele partide politice parlamentare in urma alegerilor din
9 octombrie 2011:
- Partidul Platforma Civica (PO) este principalul partid
reprezentat in Parlament (207 deputati); Partidul Dreptate si
Justitie (PIS)157 deputati; Miscarea lui Palikot (RP) 40; Partidul
Taranesc Polonez (PSL) 28 deputati; Alianta Stingii
Democratice (27 deputati); Minoritate Germana (1 deputat)
PO si PSL au format coalitia guvernamentala, avand ca primministru pe presedintele PO, domnul Donald Tusk.
Prezentam, in anexa nr. 1 componanta Guvernului Republicii
Polone

Suprafata:

312.685 kmp, pe locul al noualea in Europa. Teritoriul su


ocup aproximativ 3% din suprafaa continentului, ceea ce
situeaz Polonia pe locul 63 n lume.

Aezare geografica:

Polonia este situat n nordul Europei centrale ntre 49 o-54o50


latitudine nordic i 14o07-24o08 longitudine estic. Lungimea
hotarelor: Marea Baltic (528 km) la Nord; Rusia (210 km),
Lituania (103 km), Belarus (416 km), Ucraina (529 km) la Est;
Slovacia (539 km), Cehia (790 km) la Sud; Germania (467 km)
la Vest.

Populatia:

38,14 milioane locuitori in 2008 (Oficiul Central de StatisticaGUS), din care peste 61,2% in mediul urban si 38,8 % in
mediul rural.
Proportia populatiei pe varste: 0-14 ani =15,5 %; 15-64 ani =
71,1 %; 65 ani si peste =13,3 %
Speranta de viata: populatia totala = 75,19 ani; barbati = 71,18
ani; femei = 79,44 ani.

Ora local:

Ora oficial este GMT + 1h, adic ora Romniei minus o or.

Capitala:

Varsovia (cca. 1, 7 milioane locuitori)

Orase importante:
Clima :

Lodz (cca. 800 000 loc), Cracovia (cca. 750 000 ), Wroclaw
(cca 640 000 ), Poznan (cca 575 000 ), Gdansk (cca 460 000),
Szczecin (cca 420 000), Katowice (cca 350 000 loc).
Temperat continentala, cu medii ale temperaturii in luna iulie
intre 17-19 grade C si intre 1 si 5 grade C in luna ianuarie.

Structura administrativa:

Pentru eficientizarea administrrii regionale, de la 1 ianuarie


1999, n urma reformei administrative, teritoriul Poloniei este
mprit n 16 voievodate (wojewodztwo: dolnolskie,
lubelskie, lubuskie, dzkie, maopolskie, mazowieckie,
opolskie, podkarpackie, podlaskie, pomorskie, lskie,
witokrzyskie,
warminsko-mazurskie,
wielkopolskie,
zachodniopomorskie) divizate n 314 districte -comitate
(powiat), mprite la rndul lor n 2478 de comune (gmina) i
65 de municipii cu statut de district.

Limba oficiala:

Polona. Limbile straine sunt putin cunoscute (cca 35 % din


populatie declara ca nu poate comunica intr-o limba straina). In
randul populatiei tinere si urbane sunt vorbite engleza (cu
preponderenta) si franceza, iar in randul populatiei varstnice
rusa si germana.

Moneda oficiala:

Zlotul (PLN) are ca subdiviziune grosz-ul (1 ZT/PLN=100


groszy). Din ianuarie 1999, zlotul a devenit convertibil, iar din
aprilie 2000 cursul este flotant. Zlotul (PLN) are ca subdiviziune
grosz-ul (1 ZT/PLN=100 groszy).

Msuri si greuti

Este folosit sistemul zecimal bazat pe SI International System


(Systeme Internationale)

Tensiune electric

Tensiune electric n reeaua de transport polonez este de


230 V. Prizele electrice sunt ca n majoritatea rilor membre
UE. Curentul electric de medie frecven este de 50 Hz

Telefoane de urgen
In situaiile de urgen formai urmtoarele numere :
Salvare :
999
Pompieri
998
Poliia
997
Serviciul de urgen gaz 992
Serviciul de urgen
112
Sarbatori nationale
si religioase:
11 noiembrie: Ziua Nationala; 3 mai: Ziua Constitutiei; 1
Ianuarie: Anul Nou; 6 Ianuarie: Boboteaza; Sarbatoarea
Pascala; 1 Mai: Ziua Muncii, Trupul Domnului mai/ iunie 15
august: Adormirea Maicii Domnului; 1 noiembrie: Ziua Sfintilor;
25 i 26 decembrie: Craciunul
Religia:

Catolica (cca 95 la suta din populatia Poloniei), ortodox


(1,5%), protestant (1%).

4
Program de lucru:

Regimul vizelor:

Ministere si institutii centrale: luni vineri 8,30-16,30, unele


ntreprinderi care lucreaz n dou schimburi 6 14.00 i 14.00
22.00, bncile : luni vineri 8.00 18.00, precum i n unele
zile de smbt 9.00 13.00,
Reteaua comerciala
(supermarketuri si detail): programe de lucru variabile, inclusiv
sambata si duminica. Farmaciile au program, n general, ntre
orele 8 20.00, dar sunt i farmacii cu program non-stop.
Majoritatea medicamentelor se elibereaz pe baz de
prescripie medical.
Polonia aplica regimul de vize si drepturi si restrictii de
circulatie a persoanelor specifice statelor membre ale Uniunii
Europene.

Polonia este membra a urmatoarelor organisme si organizatii internationale si regionale:


ONU si institutiile afiliate acesteia, OMC, NATO (din 1999), Consiliul Europei, UE (1 mai
2004), FMI, Banca Mondiala, OSCE, OECD, BIE, BERD, Grupul de la Visegrad.
Infrastructura de transport:

Reteaua rutiera este in curs de modernizare; autostrazi in


functiune cca 500 km si alte cateva sute de km in constructie,
iar 65 % din reteaua feroviara, de aproape 23 000 km, nu
suporta viteze mai mari de 80 km. Transportul maritim este
bine dezvoltat si deservit de mari porturi la Marea Baltica
(Gdansk, Gdynia, Szczecin). Transportul aerian beneficiaza de
o ampla retea aeroportuara.

Capitolul 2: ECONOMIA POLONIEI


Cresterea economica:
Produsul Intern Brut :

5,4 % (2004), 3,5 % (2005), 6,1% (2006), 6,5 % (2007), 5,0 %


(2008), 1,8% (2009) i 3,8 % (2010)
361,6 mld EUR

Ponderea principalelor
sectoare de activitate
la formarea PIB:
Rata inflatiei:

agricultura (2,8%), industrie (30,7%), servicii (54,4%)


3,5 % in 2004, 2,1 % in 2005, 1,0 % in 2006, 2,5 % in 2007,
4,2% in 2008, 3,2% in 2009 i 2,6% in 2010
Rata somajului:
19% in 2004, 17,8 % in 2005, 14,9 % in 2006, 11,4 % in 2007,
9,5% in 2008, 11,9% in 2009 i 12,3% in 2010
Sistemul bancar:
Sistemul bancar are structura caracteristic economiei de pia,
n care Banca Naional a Poloniei (NPB) are responsabilitatea
politicii monetare i valutare i pe cea a controlului fluxurilor
bancare. Sistemul bancar polonez este alcatuit din:
o
peste 67 bnci comerciale avnd forma juridic de
societi pe aciuni, majoritatea dintre acestea fiind
cotrolate de actionari privati, 17 sunt societi pe aciuni
cu capital integral strin, 20 cu capital majoritar strin.
Cei mai mari investitori in domeniu sunt Germania,
Italia, SUA i Olanda.
o
cooperative de credit agricol, in mediul rural, cu o
pondere foarte redusa in sistemul financiar si de
creditare.
Detalii privind legislatia in domeniu, politica monetara, sistemele de plati si finanaciare etc se
pot obtine pe site-ul BNP: www.npb.pl
Investitii straine:

Ajutoare externe:

Comertul exterior:

9,9 miliarde EUR (2004), 8,28 mld EUR (2005), 15 mld EUR
(2006), 12,8 mld EUR (2007) 10,02 mld EUR (2008), 8,3 mld
EUR (2009) i 7,538 (2010) . In perioada 2000-2008, totalul
capitalului strain investit in Polonia a fost de peste 87 miliarde
EUR. Dupa tara de origine, pe primele locuri in stocul de investitii
straine in Polonia se afla: Germania, Frana, Olanda, Luxemburg,
Austria, Statele Unite ale Americii, Suedia, Marea Britanie,
Spania i Malta. (Sursa: PAIiIZ, Agentia Poloneza de Informatii si
Investitii Straine, website: www.paiz.gov.pl)
Pentru perioada 2007-2013, pe baza noilor scheme de finantare
stabilite de Comisia Europeana, Polonia va beneficia de un
volum impresionant de fonduri structurale si de coeziune,
acestea insumand 67,3 miliarde Euro (preturi curente), ceea ce
propulseaza Polonia ca primul beneficiar al ajutoarelor
comunitare (19,3 % din totalul de 348 miliarde Euro ce se vor
aloca de UE statelor eligibile).
Potrivit Oficiului Central de Statistica (GUS), in anul 2010,
valoarea exporturilor a fost de 120 373 milioane EUR, mai mare
cu 22,6 % fata de anul precedent, iar cea a importurilor a fost de
134 188 milioane EUR, mai mare cu 24,8% fata de anul
precedent. In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a fost
de -13 815 milioane EUR.

Principalii parteneri ai Poloniei, la export, in anul 2010,


comparativ cu anul 2009
Nr.
crt.

Tara

1.

Germania

2.

export in anul 2010


(mld EUR)

crestere 2010
fata de 2009 (%)

pondere
in anul 2010 (%)

31 427,0

+22,4

26,1

Franta

8 155,6

+19,5

6,8

3.

Marea Britania

7 557,7

+20,0

6,3

4.

Republica Ceha

7 202,3

+25,4

6,0

5.

Italia

7 141,1

+6,2

5,9

6.

Olanda

5 278,6,6

+27,5

4,4

7.

Rusia

5 031,4

+39,9

4,2

8.

Suedia

3 564,0

+28,2

2,8

9.

Ungaria

3 404,1

+28,2

2,8

10. Slovacia

3 255,2

+45,0

2,7

Principalii parteneri ai Poloniei, la import, in anul 2010,


comparativ cu anul 2009
Nr.
crt.

Tara

import in anul 2010


(mld EUR)

crestere 2010
fata de 2009 (%)

pondere
in anul 2010 (%)

1.

Germania

29 362,4

+22,1

21,9

2.

Rusia

13 730,3

+49,1

10,2

3.

China

12 615,4

+26,4

9,4

4.

Italia

7 646,4

+4,2

5,7

5.

Franta

5 797,4

+17,0

4,3

6.

Republica Ceha

5 074,2

+30,7

3,8

7.

Olanda

4 977,8

+27,5

3,7

8.

Republica Coreea

3 686,7

+14,2

2,7

9.

Marea Britania

3 668,7

+15,5

2,7

3 393,7

+36,7

2,5

10. Statele Unite


Sursa: Oficiul Central de Statistica (GUS)

Capitolul 3. MEDIUL DE AFACERI


3.1. Cadrul legal
Cadrul legal al desfasurarii activitatii economice in Polonia este asigurat de Codul Civil
Polonez, Codul Polonez al Societatilor Comerciale si Legea privind activitatea comerciala.
Codul Civil defineste drepturile de proprietate, tipul de contracte in domeniul economic si
comercial, drepturile efective intre parti.
Codul Societatilor Comerciale, din 15.09.2000, stabileste reglementarile legale privind
infiintarea, organizarea, procedurile, dizolvarea, divizarea si transformarea societatilor
comerciale.
Legea privind activitatea comerciala, in vigoare de la 02.07.2004, asigura libertatea de a
desfasura activitati economice si garanteaza conditii egale pentru toate entitatile economice.

7
Un intreprinzator trebuie sa respecte principiile unei competitivitati corecte, traditiile si
interesele consumatorilor. Legea pretinde tuturor autoritatilor guvernamentale si locale sa
sprijine activitatea antreprenoriala. De asemenea, in mod particular, autoritatile locale au ca
sarcina promovarea antreprenoriatului in regiune, activitati de informare, organizarea de

cursuri de specializare, cooperarea cu autoritatile guvernamentale si asociatiile


patronale.
Mai multe informaii pe aceast tem putei gsi pe site-ul:
http://www.paiz.gov.pl/index/?id=5d151d1059a6281335a10732fc49620e
http://wybor.coie.gov.pl/
Reeaua Centrelor de Sprijin a Investitorilor i Exportatorilor (The Network of Investors and
Exporters Service Centres (COIE) este un proiect sistemic realizat de ctre Ministerul
Economiei. Proiectul are ca scop creterea gradului de internaionalizare a companiilor
poloneze prin facilitarea accesului antreprenorilor i asociaiilor acestora la informaii gratuite,
complexe, de nalt calitate, care sunt eseniale pentru planificarea, organizarea i realizarea
activitii de export i/sau demararea unor investiii n strintate.
Un alt obiectiv este acela de a crete nivelul investiiilor strine n Polonia, prin facilitarea
accesului potenialilor investitori strini la informaii cu privire la reglementrile privind
demararea unei afaceri n Polonia i instrumente de sprijin pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, inclusiv stimulente pentru investiii.
Suportul substanial din partea COIE este furnizat prin intermediul Seciilor de Promovare a
Comerului i a Investiiilor a Ambasadelor i Consulatelor Republicii Polone, care dein o
palet larg de cunotine i informaii la zi cu privire la barierele / obstacolele ntmpinate n
iniierea unei afaceri i condiiile de desfurare a afacerilor pe piee externe specifice.
Proiectul Reeaua Centrelor de Sprijin a Investitorilor i Exportatorilor (The Network of
Investors and Exporters Service Centres (COIE) este co-finanat din Fondul European de
Dezvoltare Regional , Programul Operaional Economia Inovatoare, 2007-2013.

3.2. Concurenta si protectia consumatorului


Oficiul Concurentei si Protectiei Consumatorului (UOKiK) asigura libera concurenta si
protejeaza consumatorii impotriva practicilor de monopol, supravegheaza fuziunile si
protejeaza interesele consumatorilor.
Legea privind concurenta i protectia consumatorilor, din februarie 2007, garanteaza
protectia desfasurarii activitatilor economice, n conformitate cu reglementrile UE,
stimpuland in privinta fuziunilor transnationale, ca societatile care intentioneaza sa fuzioneze
intr-o structura transnationala sunt obligate sa notifice intentia lor la UOKiK atunci cand
oricare dintre ele au sucursale in Polonia, au retea de distributie in Polonia sau realizeaza
vanzari permanente pe teritoriul Poloniei.
Prevederile legii sunt aplicabile acordurilor dintre intreprinzatori, cand acestea determina
restrictii ale libertatii activitatii economice sau restrictii substantiale ale competitiei pe piata
libera. Acordurile interzise se refera la impunerea de preturi, direct sau indirect, sau alte
conditii de cumparare sau vanzare pe piata, limitarea accesului la o piata sau de eliminare a
intreprinzatorilor neparticipanti la intelegere.
3.3. Proceduri pentru achizitii publice

8
Sistemul polonez al achizitiilor publice este guvernat de Legea Achizitiilor publice (Prawo
Zamwie Publicznych) din anul 2004, cu modificarile ulterioare. Aceasta stabileste
principiile, formele si procedurile pentru efectuarea achizitilor publice, organismele
guvernamentale carora le este aplicabila si procedurile pentru solutionarea contestatiilor. Cu
putine exceptii, legea este aplicabila in toate cazurile in care este implicat banul public pentru
achizitia de lucrari, produse si servicii.
Oficiul Achizitiilor Publice publica un buletin in care sunt listate toate achizitiile cu valori de
peste 14 000 euro (http://www.uzp.gov.pl/cmsws/page/?F;257;aktualne_progi_unijne.html
.
3.4. Permise si licente pentru activitatea economica
In Polonia sunt supuse regimului obtinerii de permise, din partea autoritatilor de resort,
pentru a activa pe piata, operatorii care desfasoara urmatoarele activitati: comertul cu bauturi
alcoolice, productia de alcool, tigari, productia si vanzarea de substante toxice, productia si
vanzarea de materiale radioactive, managementul aeroportuar, productia si comertul de
produse farmaceutice, operatiunile de casino, operatiunile bancare, de asigurari si borkeraj,
de schimburi valutare, servicii de telecomunicatii, transportul de drumuri, agentii vamale,
comertul cu ingrasaminte chimice si pesticide.
Sunt supuse licentierii activitati specifice, cum sunt serviciile de detectivi, transport terestru si
pe calea ferata, intermedieri imobiliare. De asemenea, pentru importul si comercializarea
anumitor produse se cer certificate speciale sau licente, cum sunt activitatile privind
cosmeticele, unele bunuri destinate folosirii de catre copii.
Este interzis importul anumitor bunuri care afecteaza mediul inconjurator. Este restrictionat
sau supus licentelor exportul de obiecte ce fac parte din patrimonial cultural si istoric
national, iar Ministerul Economiei poate impune licente la export si import in conditiile
prevazute de legislatia interna si internationala.
3.5. Zone economice speciale
Legea privind Zonele Economice Speciale, din 20.10.1994, a pus bazele pentru nfiinarea i
funcionarea zonelor economice speciale (SSE). Aceast lege ofer investitorilor care
opereaz n zonele respective diferite faciliti i scutiri de taxe locale.
Legea precizeaz scopurile SSE i cum iau acestea fiin, regulile i condiiile ce se aplic
investiiilor n aceste zone i avantajele pentru investitori. Aceste reglementri sunt
compatibile n totalitate cu legislatia UE n materie.
Polonia a obtinut derogari din partea U.E. privind functionarea ZES si dupa integrarea sa la 1
mai 2004, argumetul principal fiind acela ca astfel se asigura cresterea economica a tarii si
armonizarea dezvoltarii regionale. In prezent in Polonia functioneaza 14 SSE, inclusiv
parcurile tehnologice.
Pentru a putea beneficia de asistena regional, un investitor trebuie s obin o aprobare
pentru a desfasura activitati economice i s respecte termenii i condiiile acesteia.
Aprobarea se d de ctre Ministerul Economiei prin licitaie sau prin negocieri angajate n
baza unei licitatii publice sau negocieri directe. O astfel de aprobare precizeaz domeniul de
activitate, dimensiunea investiiilor i numarul de persoane ce urmeaza a fi angajate de
investitot.
n plus, investitorul trebuie s ndeplineasc condiiile prevazute de legea privind ajutorul
public. Pentru o perioad de cinci ani el trebuie:
- s desfoare activitatea n domeniul specificat n aprobare,
- s rmn proprietarul mijloacelor fixe dobndite prin investiiile n SSE (dac
ajutorul regional a fost acordat investitorului sub forma de fonduri de investtii),

9
-

s menin locurile de munc create (dac ajutorul regional a fost acordat


investitorului pentru crearea de locuri de munc).

Nu se acord aprobri i nu se ofer ajutor public anumitor categorii de activiti, intre care:
producia de explozibili, producia de produse din tutun, mbutelierea i procesarea buturilor
spirtoase i alcoolice, prelucrarea de combustibili pentru motor, activitatea slilor de jocuri,
oferirea de servicii privind instalarea, repararea i ntreinerea de maini i echipamente
folosite pentru desfurarea de activiti de afaceri n zon, anumite tipuri de servicii n
construcii, servicii legate de vnzarea cu amnuntul i engros, reparaii de vehicule cu motor
i articole de uz casnic i personal, servicii hoteliere i de catering, servicii de intermediere
financiar, servicii n domeniul imobiliar, nchirieri, educaie, servicii n domeniul
administraiei publice, aprarea naional, asigurarea social obligatorie, educaie, sntate
i asigurri sociale, servicii municipale i anumite activiti de afaceri supuse licenei.
3.6 Zone scutite de taxe vamale
Zonele scutite de taxe vamale se incadreaza normelor europene in domeniu, acestea fiind
situate, in primul rand pe langa marile rute de comunicatii (aeroporuri sau noduri de
comunicatii terestre).
3.7 Impozite si taxe
In conformitate cu prevederile Constitutiei Poloniei, introducerea de impozite si taxe publice
nu se poate realiza decat prin adoptarea de acte legislative de catre Parlament. Sistemul
fiscal polonez se imparte, la fel ca in majoritatea tarilor europene, in impozite directe, cele
care nu pot fi suportate de terte persoane (impozitele asupra veniturlor persoanelor fizice,
juridice, asupra donatiilor si mostenirilor, asupra activitatilor agricole, forestiere, imobiliare,
asupra mijloacelor de transport) si impozite indirecte, care pot fi atribuite tertilor (impozitul
asupra marfurilor si serviciilor, accize sau taxe asupra jocurilor de noroc).
Principalele impozite si taxe care au impact deosebit asupra activitatii economice in Polonia:
3.7.1. Impozit pe venitul persoanelor fizice
Conform Legii impozitului asupra veniturilor persoanelor fizice, impozitul se calculeaza la
venitul obtinut de persoana fizica. In prezent exista 2 praguri de impozitare: 18% si 32%.
3.7.2. Impozit pe venit aplicat persoanelor juridice
Contribuabilii persoane juridice care au sediul social sau isi gestioneaza afacerea de pe
teritoriul Poloniei sunt supuse impozitarii pe venitul societatii/impozitul pe profit al companiei
(Corporate income tax). Nivelul impozitului este de 19%.
3.7.3. Impozlt pe dividende

n contracte sunt adoptate diferite cote de impozitare, care limiteaz valoarea


impozitului care ar putea fi impus de ctre ara de origine. Unele acorduri prevd o
cot unic, de exemplu de 5%, 10% sau 15%. Cu toate aceste marea majoritate a
contractelor prevd dou cote, n timp ce pt. dividendele pltite persoanelor fizice se
aplic o cot mai mare.
3.7.4. Impozit pe terenuri agricole

10

Reglementat de Legea impozitelor pe terenuri agricole, acesta se refer la persoanele juridice


i fizice. Se calculeaz n funcie de suprafaa terenului i categoria pmntului.
3.7.5. Impozit pe proprieti imobiliare
Este o tax local i variaz n funcie de hotrrile autoritilor locale, conform Legii
impozitelor i taxelor locale.
Baza legal: Legea din data de 12 ianuarie 1991 privind impozitele i taxele locale ( Dz.U.
[M.Of. din Polonia] din 2010, nr 95, poz. 613 cu modificri).
Plafonul maxim al acestor tarife este determinat anual de ctre Ministerul Finanelor, iar
fiecare zon decide dac acestea vor crete i cu ct vor crete n fiecare an.
Baza pentru stabilirea acestora este indicatorul de cretere al preurilor de vnzare al
produselor cu amnuntul i a serviciilor legate de consum n primele patru trimestre ale
anului n care tarifele se afl n cretere, n raport cu acceai period a anului anterior.
Limitele superioare ale tarifelor valorice pe 2011 a impozitului pe bunurile imobile
Impozitul pe bunuri imobile, pe terenuri:
1. asociate cu desfurarea activitii economice, fr a ine cont de modalitatea de
ncadrare n evidena terenurilor i a construciilor - 0,80 z pe mp. de suprafa
2. cu lacuri, sau cu rezervoare de retenie ap sau cu Uzine Hidroelectrice , - 4,15 z pe ha
de suprafa.
3. celelalte terenuri, inclusiv cele pe care se desfoar activiti contra-cost n conformitate
cu statutul de utilitate public, de ctre organizaiile de utilitate public. - 0,41 z pe mp. de
suprafa.
Impozitul pe bunuri imobile pe cldiri sau componente ale acestora, pe m. :
1. rezideniale - 0,67 z,
2. cldiri asociate cu desfurarea de activiti economice sau pe cldiri rezideniale sau pe
pri ale acestora legate de desfurarea de activiti economice - 21,05 z,
3. asociate cu desfurarea activitii comerciale n materie de comercializare a materialului
de semnat certificat. - 9,82 z,
4. asociate cu desfurarea de activiti economice legate de furnizarea de servicii din
domeniul sntii - 4,27 z,
5. celelalte, inclusiv cele n care se desfoar activiti contra-cost n conformitate cu
statutul de utilitate public, de ctre organizaiile de utilitate public - 7,06 z.

3.7.5. Taxa pe valoarea adaugata TVA (VAT)


ncepnd cu anul 2011 au aprut modificri la nivelulul taxei TVA. Noile taxe, mai ridicate, au
fost stabilite la nivelul 5, 8 i 23 proc. A fost introdus cota de 5% pentru produsele
alimentare, cri i reviste de specialitate.
n cazul n care raportul dintre datoria public a statului i PIB depete valoarea de 55% n
2011, vor fi mrite cotele TVA ului n urmtoarea perioad, dup cum urmeaz:
1. de la data de 1 iulie 2012 pana la data de 30 iunie 2013 :
mrirea cotei de baz a TVA-ului la 24 %,
mrirea cotei de TVA redus - la 9 %,
mrirea cotei de TVA super redus la 6 %,

11
impozitul forfetar pentru taximetriti 5 %,
impozitul forfetar pentru agricultori 7,5 %;
2. de la data de 1 iulie 2013 pana la data de 31 decembrie 2014 r. cotele sus
menionate vor fi mrite i vor avea urmtoarea valoare 25 %, 10 %, 7 %, 6 % i 8 %;
3. de la data de 1 ianuarie 2015 pana la data de 31 decembrie 2015 se va reveni la
valoarea impozitului prezentat la punctul 1, respectiv 24 %, 9 %, 6 %, 5 % i 7,5%;
4. de la 1 ianuarie 2016 pana la 31 decembrie 2016 cotele vor fi reduse dup cum
urmeaz 23 %, 8 %, 5%, 4 % i 7 % - cu specificaia c cea mai mic cot a TVA
prevzut n lege este de 5%, - n Proiect s-a omis acest aspect.
n cazul n care raportul dintre datoria public a statului i PIB nu depete pragul de 55%
n 2011 ns depete acest prag n anul 2012 sau de abia n anul 2013, atunci creterile
similare ( care conduc la atingerea plafonului maxim n valoare de 25 % - cota de baz, 10 %
- cota redus i 7 % - cota super redus) s fie aplicate corespunztor de la data de 1 iulie
2013 sau de la data de 1 iulie 2014 - i de fiecare dat s-a prevzut un orizont de timp de
4, 5 ani.

3.7.6. Accize
n afar de TVA, unele bunuri sunt supuse accizelor. Reglementarile privind accizele au fost
armonizate cu legislatia Uniunii Europene. Exist peste 100 de produse la care se aplic
accizele, ntre ele se afl combustibili pentru motoare si componente ale acestora, alcool si
bauturi, autoturisme, parfumuri si cosmetice, arme de foc pentru vntoare.
Din considerente legate de criza economic mondial, accizele ar putea suferi modificri.
3.8. Regimul de comert exterior

3.8.1. Reglementari generale


Odata cu aderarea Poloniei la UE a fost adoptat Tariful Vamal al UE. Acesta reglementeaza
unele aspecte, cum ar fi nivelul taxelor vamale pentru marfurile care provin din rile tere,
interziceri, plafoane, contingente, inregistrari ale vanzarilor.

Capitolul 4: INVESTITII STRAINE


4.1. Regimul investitiilor straine

De la 1 ianuarie 2001 activitile economice desfurate de nerezideni n Polonia sunt


supuse Legii Activitii Comerciale i Codului Societilor Comerciale. Societile i
persoanele fizice strine pot opera n Polonia n conformitate cu principiile generale ce se
aplic investitorilor autohtoni.
O societate cu capital strain nregistrat n Polonia dobndete personalitate juridic dup ce
este nscris n Registrul Naional Juridic care, printre altele, indeplineste si functia de
Registrul Comerului.
Investitorii strini pot s-i desfoare activitate economica sub urmtoarele forme legale:
- Societate cu rspundere limitat (spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia -sp. z
o.o.)
- Societate pe aciuni (spolka akcyjna S.A.)
- Societate n comandit simpla (spolka komandytowa)
- Entitatile economice straine pot infiinta in Polonia birouri sau oficii de
reprezentare.

12
Persoanele straine pot dobandi si valorifica pe piata interna actiuni la companii poloneze,
inclusive prin intermediul Bursei de Valori.
Pentru anumite domenii cum sunt: exploatarea de minereuri, transportul aerian, comerul cu
arme i explozibili etc. activitatea economic poate fi desfurat numai dac se obin
licenele corespunztoare. De asemenea, pentru desfurarea activitii n alte domenii
specifice este necesar obinerea unei aprobri n baza altor reglementri legale.
Societile cu capital strain, ca si cele autohtone, pot angaja orice persoana care are drept
de munca, inclusiv persoane strine (cu condiia obinerii unui permis de munc), cu
respecatrea tuturor conditiilor pe care legea le prevede pentru salariati si plata muncii la
nivelul salariului minim pe economie. Angajaii strini au dreptul s cumpere valut strin n
contul zloilor pe care i ctig n Polonia i s transfere valuta n strintate. Ca alternativ,
angajatorul poate transfera salariul net dup impozitare direct n conturile angajailor la bnci
strine. Bncile pot totui solicita dovada plii oricrui impozit datorat.
Interesele i drepturile investitorilor strini ct i proprietile lor sunt protejate de lege.
Polonia a semnat acorduri bilaterale privind protecia i promovarea investiiilor strine cu
multe state printre care i Romnia (semnat n 23.06.1994 i intrat n vigoare de la
30.12.1995). Investitorilor strini le este garantat compensarea n caz de naionalizare sau
expropriere a proprietilor lor.
4.2. Proceduri pentru constituirea unei societati cu capital strain

Potrivit Codului Polonez al Societilor Comerciale, capitalul minim de nfiinare a unei:

Societi cu rspundere limitat se ridic la 5.000 PLN. Forma contractului


unei SRL (n polon SP Z O.O.) este un act notarial (act constitutiv).
Fondatorii unei S.R.L. pot fi att persoane fizice ct i persoane juridice.
Condiiile necesare Societatea rspunde pentru obligaii cu tot patrimoniul
social, fr limite. Asociaii unei societi rspund n limita aportului lor
Autoritatea suprem ntr-o societate cu rspundere limitat este format din
adunarea asociatilor. Societatea este reprezentat de consiliul de conducere
(care este constituit din cel puin o persoan) n condiiile prevzute n statut
contractul societii. ntr-o SRL se poate nfiina consiliul de supraveghere sau
Comisia de revizie sau ambele organe. .

Societi pe aciuni se ridic la 100.000 PLN. Valoarea minima a unei actiuni


este de 0,01 PLN (1 grosz, subdiviziunea PLN). Fondatorii societii pot fi att
persoane fizice ct i persoane juridice. Condiia absolut necesar este ca
aportul de capital social vrsat s fie de minimum 100.000 z. Entitatea
responsabil pentru obligaiile societii, ca o regul, este n funcie de aportul
de capital social. Autoritatea suprem este reprezentat de Adunarea
Acionarilor. Societatea este reprezentat de Consiliul de Conducere (care
este constituit din cel puin un membru) n condiiile prevzute n statut. ntr-o
Societate pe Aciuni trebuie s fie stabilit i Consiliul de Supraveghere.
Contribuia unui investitor strin la capitalul societii poate s fie n natur, n numerar (n
PLN, obinui pe baz de documente legale, sau n valut strin transferat de investitorul
strin printr-o banc strin). Contribuia n natur la o societate pe aciuni este verificat de
experi numii de judector.
Dup aprobarea bilanului anual de ctre acionari (i auditrii acestuia dac societatea este
supus statutar auditului) un acionar strin are dreptul s transfere n strintate n
ntregime profitul aciunilor sale rmas dup impozitare. Investitorii strini au, de asemenea,
dreptul s transfere n strintate ctigurile rezultate din vnzarea de capital i aciuni sau
alte active sau indemnizaii primite.

13

ncepnd cu data de 1 iulie 2011 au intrat n vigoare prevederile capitolului 3 din Legea
privind libertata activitiilor economice ( M. Of. (Dz. U. n polon) 2010, Nr 220 poz.1447
cu modificrile ulterioare) care are ca scop facilitarea, printre altele, a desfurrii activitilor
economice de ctre personele fizice. Prevederile capitolului 3 sus amintit, se refer la CEIDG
(evidena central i informaii cu privire la activitile economice registru care aparine
Ministerului
Economiei
din
Polonia,
pagina
de
Internet
http://prod.ceidg.gov.pl/ceidg.cms.engine/). Persona fizic poate nfiina o societate, o poate
suspensa / poate relua activitatea acesteia , precum i lichida activitatea economic (pagina:
prod.ceidg.gov.pl).

Pentru ca o persoan fizica s poat ncepe o activitate economic trebuie s completeze


i s depun o cerere de nregistrare n CEIDG (Registrul Central de Evidena i Informaii
privind Activitatea Economic)
Cerera CEIDG-1 pentru persoanele fizice care exercit activiti economice reprezint n
acelai timp :
- cerere de nregistrare n Registrul Naional al Agenilor Economici (REGON);
- notificare de identificare sau de actualizare, catre Seful de Administrare Financiar (CIF
n polon NIP );
- declaraie privind alegerea formei de impozitare cu impozitul pe venit de la personele fizice
- cerere sau modificarea notificrii pltirorului de contribuii sociale ctre Instituia de
Asigurri Sociale;
- declaraie privind continuarea asigurarii sociale pentru agricultori.
Cererea CEIDG-1 folosete de asemenea pentru realizarea actualizrilor de date
neacoperite prin nregistrarea la CEIDG.
Din iunie 2011 a luat fiin Profilul ePUAP (Platforma Electronic de Administrare Public a
Serviciilor), care nlocuiete semntura holograf. Persoana interesat trebuie s se logheze
pe site-ul www.epuap.gov.pl ,apoi selecteaz serviciului pe care dorete s-l realizeze,
completeaz Cererea, semneaz cu ajutorul Profilului ePUAP, dup care o trimite instituiei.
Sucursalele si birourile de reprezentare
Sucursala este o parte autonoma si organizata a activitatii economice realizata in afara
sediului social al intreprinzatorului strain. Sucurasala poate functiona numai dupa ce a fost
inmatriculata in registrul antrepreneorilor.
Biroul de reprezentare al unei societati straine exercita numai activitati care sa promoveze
interesele intreprinzatorului strain pe piata polona.
Nici sucursala si nici biroul de reprezentare nu au personalitate juridica.
4.3. Statutul legal al cetenilor strini
4.3.1. Regimul cetatenilor membri UE in Polonia
Odat cu aderarea la UE, Polonia a oferit posibilitatea tuturor cetenilor UE de a se stabili
pe teritoriul su. Polonia este, de asemenea, membr a spatiului Schengen. O persoana
care nu este cetean UE poate sta pe teritoriul Poloniei pentru o perioad mai mic de 3
luni, fr a fi obligat s nregistreze ederea. n aceast perioad persoana respectiva este
obligata s dein un document de cltorie valabil sau un alt document valabil care s
ateste identitatea i cetenia acestuia. Membrul de familie, care nu este cetean al UE,
este obligat s dein un document de cltorie valabil sau o viz.
4.3.2. Contractul de munca

14
Cetenii Bulgariei i ai Romniei pot lucra n Polonia fr restricii. n privina cetenilor
Bulgariei i ai Romniei se aplic direct normele legii din data de 20 aprilie 2004, privind
promovarea angajrii i instituiile pieei de munc (J.O. Nr. 99, poz. 1001 cu
amendamentele ulterioare), ce stabilete c cetenii Uniunii Europene sunt scutii de
obligaia de a deine un permis de munc.
Ceteanul UE care ncheie cu un angajator polonez un contract de munc se supune
normelor poloneze din domeniul legislaiei muncii.
n Codul Muncii sunt difereniate urmtoarele tipuri de contracte de munc:

pentru o perioad de prob un astfel de contract poate preceda orice alt tip de
contract, dar nu poate fi ncheiat pe o perioad mai mare de 3 luni;

pentru o perioad de timp determinat este un contract cu termen ncheiat


pentru o perioad concret de timp. Codul Muncii limiteaz numrul de astfel de
contracte ncheiate cu acelai angajat. n cazul n care contractul de munc pentru
o perioad de timp determinat a fost ncheiat de dou ori, pentru dou perioade
consecutive, atunci urmtorul contract este considerat dac este vorba de
efecte juridice drept contract pentru o perioad de timp nedeterminat (chiar
dac din punct de vedere formal acesta a fost ncheiat pentru o perioad de timp
determinat),

pentru perioada de realizare a unei anumite sarcini,

pentru o perioad de timp nedeterminat nu stabilete termenul angajrii.


Contractul de munc trebuie s fie ncheiat n scris i s stabileasc prile, tipul de contract,
data ncheierii acestuia, precum i condiiile de munc, plat, dup cum urmeaz: tipul
muncii; locul de desfurare a muncii; termenul la care se ncepe lucrul; salarizarea
corespunztoare tipului de munc; durata timpului de lucru.
n cazul n care contractul nu a fost ncheiat n scris, angajatorul trebuie ca, nu mai trziu de
data la care angajatul ncepe lucrul, s i confirme acestuia n scris care este tipul
contractului, precum i condiiile acestuia.

Capitolul 5: RELATIILE ECONOMICE ROMANO-POLONE


5.1. Cadrul juridic
Schimburile comerciale ale Romaniei cu Repubica Polona se deruleaza in baza principiilor
instituite de regulile pietei interne comunitare, precum si de cele ale politicii comerciale
comune ale Uniunii Europene.
Alte acorduri importante:
-Acordul privind promovarea i protejarea reciproca a investiiilor, semnat n iunie 1994 i
intrat in vigoare la 31.12.1994;
- Acordul privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, semnat n ianuarie
1995 i intrat n vigoare la 15.09.1995.
5.2. Evoluia schimburilor de mrfuri
Volumul schimburilor comerciale romano-polone n perioada 2003-2010:
- mil.euro 2003

2004

2005

2006

2007

Total

640,9

908,9

1 265,0

1 596,77

2 365,4

Export

149,5

250,4

325,1

468,27

635,0

Import

491,4

658,5

940,0

1128,44

1 730,4

2008

2009

2010

2 545,3 2031,48 2730,70


662,8

647,23

981,75

1 882,5 1384,25 1748,95

15
Sold

-341,9

-408,1

-614,9

-660,17

-1 095,4 -1 219,7 -737,02

-767,20

Sursa: Institutul National de Statistica

In decursul celor 12 luni ale anului 2010 rata de crestere a importului din Polonia (126,3%)
poate fi considerata ca fiind in scadere. Dinamica exportului romanesc in Polonia a
inregistrat un nivel de dezvoltare (151,7%). Soldul vanzarilor in comertul exterior a fost
negativ si a integistrat spre sfarsitul anului 2010 valoarea de 767,20 mln EUR.
In ceea ce priveste volumul total al comertului exterior al Romaniei in 2010 (export
37 293,4 mln EUR, import 46 801,6 mln EUR; conform datelor INS) exportul in Polonia a
reprezentat 2,6% din exportul Romaniei in general, iar importul din Polonia a reprezentat
3,7% din importul in general (Polonia se situeaza pe locul al 10-lea in ceea ce priveste
exportul romanesc si pe locul al 8-lea in ceea ce priveste importul).
Din punct de vedere al structurii de marfuri industriale, schimburile comerciale romanopolone evidentiaza ponderea mare pe care o detin produsele cu inalt grad de prelucrare in
comertul bilateral de bunuri si servicii:

masini, aparate, echipamente electrice;

metale comune si articole din acestea;

vehicule,aeronave si echipamente de transport

materiale plastice, cauciuc si articole conexe;

produse ale industriei chimice si conexe;


Impreuna, aceste cinci grupe de produse, au reprezentat circa 75 % din export FOB din
Romania in Polonia si 49,3% din import CIF din Polonia in Romania.
5.3. Investitiile polone in Romania
Situatia investitiilor polone in Romania se prezenta, la sfarsitul 2008, astfel:
o
valoarea capitalului polonez investit in Romania a fost de 241,1 mln EUR (capital
propriu si reinvestit) si 977,7 mln EUR (capital propriu si reinvestit precum si creditele
acordate de bancile poloneze filialelor din Romania).
o
Polonia ocupa locul 20 in topul investitorilor straini in Romania;
o
numarul de firme cu capital polon inregistrate in Romania n anul 2010 s-a ridicat la
peste 500.

Capitolul 6: TARGURI SI EXPOZITII INTERNATIONALE IN POLONIA


Participarea firmelor romanesti si polone la targuri, expozitii si alte manifestari internationale,
organizate in cele doua tari, reprezinta unul din principalele instrumente de promovare a
exportului si stimulare a investitiilor reciproce.
Informatii asupra programului de targuri si expozitii comerciale din Polonia se pot obtine de la
Polska Korporacja Targowa/ Polish Trade Corporation, adresa: 60-734 Poznan, ul.
Glogowska 26, tel: +48-61-866 15 32; fax: +48-61-866 10 53; website:
http://www.polfair.pl/index.php?lang=en precum si de la Poznan International Fair:
http://www.mtp.pl/en/ .
In anexa prezentam propuneri pentru participarea firmelor romanesti la principalele targuri
si manifestari internationale organizate in Polonia.

16